Claudiu Mereuta Abstract
-
Upload
natalia-grajdianu -
Category
Documents
-
view
81 -
download
2
Transcript of Claudiu Mereuta Abstract
UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT A REPUBLICII MOLDOVA
Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 796.02.077.5
MEREUŢĂ CLAUDIU
EFICIENŢA FOLOSIRII MIJLOACELOR AUDIOVIZUALE ÎN CADRUL LECŢIILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ CU ELEVII
TREPTEI GIMNAZIALE
Specialitatea 13.00.04 - Teoria şi metodologia educaţiei fizice, antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare
AUTOREFERAT al tezei de doctor în pedagogie
CHIŞINĂU 2008
2
Teza a fost realizată la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport a Republicii Moldova
Catedra Jocuri Sportive
Conducător ştiinţific: Carp Ion – doctor în pedagogie, conferenţiar universitar, U.S.E.F.S., Chişinău
Referenţi oficiali:
Raţă Gloria – doctor în educaţie fizică şi sport, prof. univ. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea din Bacău
Filipov Valeriu – doctor în pedagogie, Chişinău
Susţinerea publică a tezei va avea loc în ziua de29 februarie 2008, ora
14.30 în cadrul şedinţei Consililui Ştiinţific Specializat D 40-13.00.04 – …..de pe lângă Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport a Republicii Moldova.
Adresa: or. Chişinău, str. A. Doga, 22. Teza poate fi examinată la Biblioteca Universităţii de Stat de
Educaţie Fizică şi Sport pe site-ul http://www.cnaa.acad.md şi la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
Autoreferatul a fost expediat la data de 29 ianuarie 2008.
Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat doctor în pedagogie, conferenţiar universitar Povestca Lazari
Conducător ştiinţific, doctor în pedagogie, conferenţiar universitar Carp Ion Autor Mereuţă Claudiu
© Mereuţă Claudiu
3
CARACTERIZAREA GENERALĂ A TEZEI
Actualitatea temei. La baza activităţii de cercetare în domeniul educaţiei
fizice şcolare stau concepte bine fundamentate teoretic ce orientează sistemul de
educaţie fizică în sensul de a răspunde la cerinţele contemporane privitoare la
cunoştinţele, motivaţiile şi nu în ultimul rând la crearea deprinderilor de a
practica sistematic exerciţiul fizic, toate acestea utilizând cele mai noi mijloace
tehnice apărute (C.Moise, T.Cozma, 1996; I.Nicola, 1996; D.Hopkins, M.West,
1998; F.Turcu, A.Turcu, 1999; I.Jîngă, I. Negruţ, 1999; C.Ciorbă, 2000, 2001).
Programa tradiţională de educaţie fizică trebuie adaptată şi îmbunătăţită
datorită evoluţiei societăţii şi cerinţelor noi apărute şi astfel, conceptele mai
vechi de predare trebuie reorientate în sensul de a răspunde la comanda socială
actuală (A.Novicov, L.Matveev, 1980; A.V.Zigfrud, 1980; G. F.Siticova, 1982;
I. Cerghit, 1983; F.Palej, 1990; V.Erdacov, 1990; C.Ciorbă, A.Ghimp, 1991; N.
Bradaton, 1993; I.Mahu, P.Sârbu, 1993; A.Gujalovschi, 1993; L.Balint, 1996;
M.Chirazi, 1990).
Formarea şi menţinerea interesului elevilor faţă de mişcare şi exerciţiu
fizic reprezintă sarcini prioritare ale profesorului de educaţie fizică. Pentru
îndeplinirea acestora, profesorul de educaţie fizică trebuie să dea dovadă de o
bună pregătire profesională şi de specialitate, de cultură generală, de creativitate,
inteligenţă şi capacitate managerială, în deplin acord cu dorinţa de exersare şi
efort fizic a copiilor şi elevilor, ca efect al dezvoltării fiziologice (M.Bejat,
1971; A.Tucicov-Bogdan, 1973; D.Vintilescu, 1977; T.Samova, 1982; A.
Mudric, 1986; A.Gujalovschi, 1986; M.Marolicaru, 1987; C.Ciorbă, 1987; 1991,
M.Epuran, 1988; E.Ghibu, 1988; D.Gârleanu, 1989; A.Crîlov, 1990).
Pentru atingerea obiectivelor propuse este important să se procedeze în
permanenţă la corelarea sarcinilor ce constituie obiectivul activităţii instructiv-
educative. (T. Samova, 1982; A. Mudric, 1986; M. Marolicaru, 1987; C. Ciorbă,
1987, 1991; E. Ghebu, 1988; D. Gârleanu, 1989; D. Shiman, I. Schiopu, 1992,
P. Sava, S. Bicherschi, T. Grimalschi, 2000, 2001).
4
În ultimii ani în sistemul educaţional preuniversitar tot mai des se aplică
diferite mijloace de instruire inclusive şi cele audiovizuale. În acelaşi timp
acestea nu sunt aplicate în măsura necesară în cadrul educaţiei fizice şcolare şi
în primul rand în cadrul lecţiilor de educaţie fizică, ca formă de bază şi
obligatore. Până în prezent nu există o metodologie ştiinţifică privind aplicarea
mijloacelor audio- vizuale în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.
Toate acestea fac ca tema propusă pentru cercetare să fie una destul de
actuală şi necesară teoriei şi practicii educaţiei fizice şcolare.
Pornind de la aceste considerente s-au formulat: ipoteza, obiectul, scopul,
obiectivele, conceptul metodologic şi conceptul organizatoric al cercetării.
Obiectul cercetării. Obiectul cercetării îl constituie procesul de instruire
a elevilor claselor treptei gimnaziale în baza utilizării în cadrul lecţiilor de
educaţie fizică a mijloacelor audiovizuale.
Ipoteza cercetării. S-a presupus că utilizarea mijloacelor audiovizuale în
lecţia de educaţie fizică va avea o influenţă majoră asupra optimizării procesului
instructiv-educativ al educaţiei fizice, prin implementarea unor noi modalităţi de
abordare a conţinuturilor specifice treptei gimnaziale, care în cele din urmă vor
contribui la:
- sporirea nivelului pregătirii fizice şi funcţionale;
- îmbunătăţirea nivelului însuşirii deprinderilor şi priceperilor motrice;
- îmbunătăţirea calităţii însuşirii obiectului de studiu “educaţia fizică”;
- sporirea interesului faţă de disciplina “educaţia fizică”.
Scopul cercetării. Scopul cercetării îl constituie optimizarea procesului
instructiv-educativ la treapta gimnazială, prin utilizarea în lecţia de educaţie
fizică a mijloacelor audiovizuale.
Obiectivele cercetării:
1. Studierea şi generalizarea literaturii de specialitate pe problema
perfecţionării procesului educaţional la disciplina “Educaţia fizică” prin
utilizarea mijloacelor audiovizuale.
5
2. Determinarea eficacităţii lecţiei de educaţie fizică prin aplicarea
mijloacelor audiovizuale
3. Stabilirea mijloacelor audio-vizuale în funcţie de specificul lecţiilor de
educaţie fizică la nivelul treptei gimnaziale.
4. Argumentarea experimentală a eficacităţii aplicării metodicii de
implementare a mijloacelor audiovizuale în lecţiile de educaţie fizică cu elevii
treptei gimnaziale.
Baza experimentală este constituită din edificiile sportive ale şcolilor ce
asigură învăţământul din oraşele Galaţi şi Brăila precum şi totalitatea aparatelor,
materialelor şi instalaţiile sportive ale acestora.
Baza teoretică şi epistemiologică constă în elaborarea conceptului
privind perfecţionarea procesului didactic al lecţiei de educaţie fizică la treapta
gimnazială prin aplicarea mijloacelor audiovizuale şi are la bază:
• concepţiile despre teoria şi metodica educaţiei fizice şcolare (L.P.
Matveev, A.D.Novicov, 1980; Gh.Mitra, Al.Mogoş, 1975-1980; Gh.Cârstea,
1990, 1993);
• teoria transferului calităţilor şi piceperilor motrice (Gh.Mitra, Al.
Mogoş, 1977; L.P.Matveev, A.D.Novikov, 1980; M.Solomon, I.Tudusciuc,
1984);
• legităţile dezvoltării fizice, fiziologice şi psihologice a elevilor (M.
Epuran, 1976, 1992; J.Piaget, 1972; A.Demeter, 1982; M.Ifrim 1986);
• teoria şi metodica aplicării mijloacelor audiovizuale în procesul de
instruire (Cerghit I., 1970; Cristea Gheorghe, Vollrath H. 1968; V. Creţu, 1972;
Jinga L, 1999; Mihalcea M., 1968; Morărescu S., Morărescu, E., Peterfy E.,
Bendorfeanu M., 1969; J-P. Astolfi, 1997; Ch. Gautellier, 1997).
Inovaţia ştiinţifică a lucrării constă în faptul că s-au întreprins încercări
în vederea optimizării procesului instructiv-educativ la lecţia de educaţie fizică
cu elevii treptei gimnaziale, prin aplicarea mijloacele audiovizuale.
A fost argumentată experimental metodica folosirii mijloacelor audio-
vizuale cu elevii treptei gimnaziale în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.
6
Importanţa practică. Rezultatele cercetărilor pot fi folosite în cadrul
lecţiilor de educaţie fizică în scopul optimizării procesului instructiv-educativ,
precum şi pentru sporirea interesului elevilor faţă de disciplina „educaţia fizică”.
Datele experimentale acumulate pot fi aplicate în cadrul cursurilor
„Teoria şi metodica educaţiei fizice” cu studenţii instituţiilor de învăţământ
superior de educaţie fizică şi sport.
Tezele de bază propuse pentru susţinere:
1. Dezvoltarea fizică a individului precum şi formarea personalităţii
creative, permanent adaptată la condiţiile de mediu, constituie obiectivele de
orientare a procesului instructiv-educativ la disciplina „Educaţia Fizică” în
cadrul treptei gimnaziale.
2. Pentru atingerea obiectivelor de bază ale educaţiei fizice de bază se
impune alegerea unor metode noi, moderne, care alături de cele tradiţionale, să
permită o abordare teoretică şi practică oportună pentru optimizarea procesului
instructiv-educativ.
3. Mijloacele audiovizuale folosite raţional în anumite momente ale lecţiei
asigură o evoluţie semnificativă a parametrilor fizici şi motrici, precum şi o
sporire a atractivităţii lecţiei, a interesului şi a motivării elevilor în practicarea
exerciţiilor fizice.
4. Aplicarea mijloacelor audiovizuale în lecţia de educaţie fizică la nivelul
treptei gimnaziale, trebuie efectuată luând în considerare particularităţile
psihomotrice şi motivaţionale ale elevilor, nivelul dotărilor din şcoli, urmărindu-
se şi atingerea unui nivel al pregătirii psihomotrice superior, astfel asigutând o
eficienţă maximă a utilizării lor.
Structura şi volumul tezei. Teza cuprinde: introducere, 4 capitole,
concluzii, recomandări practico-metodice, bibliografie şi anexe. Teza conţine 219
pagini, din care 152 pagini text de bază, 23 tabele, 59 grafice şi figuri. Bibliografia
este alcătuită din 326 de titluri, dintre care 263 în limba română, şi 63 în alte limbi.
Cuvinte cheie: treaptă gimnazială, lecţie de educaţie fizică, mijloace
audiovizuale, pregătire fizică, pregătire funcţională.
7
CONŢINUTUL TEZEI
Analiza izvoarelor literare pe problema perfecţionării educaţiei fizice şcolare
(Conţinutul capitolului I)
Organizarea procesului instructiv-educativ pe baze moderne (Gh. Mitra,
A. Mogoş, 1975; L.P.Matveev, 1980; E.Firea, 1984) pune în valoare funcţia
formativă şi caracterul metodologic al procesului instructiv-educativ. Conţinutul
şi structura lecţiei de educaţie fizică se perfecţionează continuu (Gh.Mitra, 1973;
J.Markova, 1980; L.Denisiuc, 1990; E.Scarlat, 1993; U. W.Makolin, 1995; E.
Scarlat, M.B.Scarlat, 2002), punându-se accent pe procedee metodice şi pe
formele de organizare a lecţiei menite să antreneze activ elevii şi să le stimuleze
spiritul inventive, gândirea creatoare, iniţiativa şi independenţa.
Principalele metode şi mijloace pedagogice prin care se realizează
educaţia elevilor şi pregătirea multilaterală (N. Zamfirescu, 1988; N. Wolansky,
1980; P.Seurin, 1981; F.Petrovici, 1983) vizează implicarea nemijlocită a
elevilor în actul de instruire prin eforturi fizice şi intelectuale proprii.
În scopul realizării principiului dezvoltării multilaterale în procesul de
educaţie fizică se folosesc mijloace şi metode care conduc la dezvoltarea
armonioasă a tuturor calităţilor fizice de bază ale organismului, care contribuie
la dezvoltarea aptitudinilor fizice individuale şi care creează priceperi şi
deprinderi motrice de importanţă vitală (E.Scarlat, 1981; I.Cerghit, 1983; T.
Badiu, 1993).
Dezvoltarea fizică multilaterală nu cuprinde o formulă general valabilă
prin care calităţile fizice pot fi uniformizate şi stabilizate la un anumit nivel
indiferent de individ, ci ea se modifică permanent, având ca factor permanent de
influenţă evoluţia şi variaţia principalelor condiţii sociale, economice, financiare
şi de climă (D.Negulici, 1981; E.Scarlat, 1981; E.Simionescu, 1986).
În cadrul oricărei forme de educaţie fizică, principiul general al
dezvoltării fizice multilaterale se reflectă în nevoia unui echilibru între
pregătirea fizică generală şi cea specială, neexcluzând dezvoltarea
8
preponderentă a uneia sau mai multor calităţi fizice în anumite condiţii (A. Zota,
V. Melinte, 1980; A. Duca, 1989; V. Buftea, E. Filipenco, 1991).
Pregătirea fizică multilaterală ocupă un loc important în preocupările
specialiştilor din domeniul educaţiei fizice, instruirea multilaterală neexcluzând,
în anumite situaţii, pregătirea sportivă şi chiar specializarea sportivă. La etapa
iniţială a pregătirii sportive, interesul elevilor trebuie centrat pe educarea
calităţilor fizice şi sporirea sistematică a fondului de priceperi şi deprinderi
motrice dobândite (V. V. Belinovici, 1949; O. Miliadis, 1985; I. Chiriac, 1989).
Ca orice altă disciplină, educaţia fizică este marcată de noile transformări
ale procesului instructiv-educativ, fapt susţinut de noile orientări metodice care
au fost implementate în demersul didactic (A. Han, 1971; M. Epuran,
L.Teodorescu, 1978; M.Muska, 1980; V.Farcaş, 1987; C.Ciorbă, 1988):
Operaţionalizarea (A. Berindei, 1979; A. Hrişcă, A. Bucur, 1979; I.
Benga, 1982; I. Bratu, 1982; V. Farcaş, 1983; D. Guţiu; E. Guţiu, 1985);
Programarea sau instruirea programată (Gh. Cârstea, 1978; I. Bratu,
1981; I. Benga, 1982; T. Badiu, 1982, 1998, 2000; V. Farcaş, 1984; V. Aladin,
A. Oleiniuk, 1990; A. Dragnea, 1992; C. Cucoş, 1994; W. Ursula, 1995);
Raţionalizarea (V. Farcaş, 1984);
Standardizarea (I. Benga, 1982, V. Marcu, 1977; A. Hrişcă, A. Bucur,
1979; D. Guţiu, Gh. Mitra, 1980; V. Ghenadie, 1981; T. Badiu, 1982, 1998,
2000; A. Hoffman, 1984; V. Farcaş, 1984; E. Guţiu, 1985; A. Hamza, M.
Hamza, 1988; V. Aladin, A. Oleiniuk, 1990);
Algoritmizarea (A. Hrişcă, A. Bucur, 1979; Gh. Mitra, 1980; V.
Farcaş, 1983, Furlan I., 1983, Radu I., 1991).
Modernizarea predării educaţiei fizice şcolare nu se poate face simplu,
prin adăugarea de date noi, ci prin restructurarea întregului conţinut, prin
redefinirea unor noţiuni tradiţionale şi introducerea unor metodologii noi,
corespunzătoare paradigmei ştiinţei privită sub dublul ei aspect, integrare şi
diferenţiere, cu caracter fundamental şi aplicativ (GH. Mitra, 1980; E. Scarlat,
1981; I. Bratu, 1982).
9
Noile orientări, cerinţele mereu mai exigente faţă de această activitate,
obligă cadrele didactice la eforturi de reactualizare a informaţiilor şi a practicii
didactice, la realizarea noilor orientări teoretico-metodice.
Programa de educaţie fizică din ţara noastră, în actuala structură şi
perspectivă, asigură cadrul orientativ general pentru desfăşurarea activităţii de
educaţie fizică din şcoli.
Testele de măsurare aplicate periodic determină măsura în care
obiectivele au fost realizate, progresele faţă de situaţia de la care s-a plecat,
calitatea şi eficienţa procesului instructiv-educativ şi eficacitatea eforturilor
depuse de elevi şi cadru didactic.
Spre deosebire de alte discipline de învăţământ, la educaţie fizică
proiectarea realistă a demersului didactic este mai dificil de realizat, datorită
faptului că aceasta depinde în mare măsură de factori aleatori.
În condiţiile modernizării şi diversificării învăţământului, instruirea
tradiţională, bazată pe metoda frontală de transmitere de cunoştinţe, deprinderi şi
priceperi, nu mai reuşeşte să acopere volumul mare de sarcini date de dinamica
dezvoltării societăţii.
În cadrul procesului didactic în general şi al transmiterii cunoştinţelor în
cadrul lecţiei de educaţie fizică, în particular, informaţia audiovizuală joacă un
rol extrem de important. O parte din informaţiile audiovizuale pot fi pliate şi în
cadrul altor discipline de învăţământ, dar ele îşi găsesc adevărata valoare în
domeniul nostru de activitate, unde legătura stimul-răspuns, capătă noi valenţe
(R. Renard, 1965; J-P.Astolfi, 1997; M.Armstrong, 2000; J.Crinon,
Ch.Gautellier, 2000;).
Implementarea de tehnologii moderne de educare şi instruire în
învăţământul preuniversitar la standarde internaţionale este posibilă prin:
dezvoltarea informatizării procesului didactic;
dotarea învăţământului preuniversitar cu echipamente audiovizuale
(diaproiector, retroproiector, copiator, video recorder si TV, interfaţă
10
"Data Display" pentru joncţionarea computerului, retroproiectorului şi
video recorderului);
promovarea mijloacelor audiovizuale (video, audio, multimedia);
promovarea roboticii în învăţământul vocaţional şi tehnic etc
Metodele şi organizarea cercetării
(Conţinutul capitolului II)
Capitolul al II-lea al lucrării cuprinde descrierea detaliată a metodelor de
cercetare folosite în lucrare, în scopul examinării aspectelor specifice, complexe
ale caracterului şi ale conţinutului activităţii, în cadrul lecţiilor de educaţie fizică
din treapta gimnazială la care s-au aplicat mijloace audiovizuale:
Metoda studiului bibliografic;
Metoda anchetei sub forma chestionarului;
Metoda observaţiei pedagogice;
Metoda măsurătorilor şi testărilor;
Experimentul pedagogic;
Metodele statistico-matematice.
De asemenea, în cadrul acestui capitol sunt prezentate etapele de
organizare şi desfăşurare a experimentului pedagogic. Cele trei etape sunt
următoarele:
Etapa I, septembrie 2002 - septembrie 2003 care a avut ca obiective
principale: aprobarea temei, alcătuirea planului de lucru şi sondajul sociologic.
În prima etapă s-au folosit ca metode de cercetare metoda studiului bibliografic,
observaţia şi ancheta-chestionar. Ancheta-chestionar s-a desfăşurat în rândul
specialiştilor din educaţie fizică şcolară, precum şi în rândul elevilor din ciclul
gimnazial. Chestionarea sociologică sub formă de anchetă s-a desfăşurat pe un
eşantion alcătuit din 91 de profesori de educaţie fizică, din trei judeţe.
Etapa a II-a, septembrie 2003 - septembrie 2004 care a avut ca obiective
principale: desfăşurarea experimentului constatativ, aprecierea nivelului
pregătirii fizice, compararea programelor şcolare la disciplina educaţie fizică.
11
Experimentul constatativ s-a realizat pe un eşantion format din 1453 de subiecţi,
dintre care 736 fete şi 717 băieţi. Scopul acestui studiu a constat în aprecierea
nivelului general al pregătirii fizice a elevilor de clasa a V-a, în vederea
demostrării oportunităţii aplicării unor mijloace noi în lecţia de educaţie fizică.
Etapa a III-a, septembrie 2004 - septembrie 2005 a avut ca obiective
principale organizarea şi desfăşurarea experimentul pedagogic de bază şi
aprobarea metodicii propuse în cadrul educaţiei fizice şcolare. Experimentul s-a
realizat pe un grup de 61 elevi din treapta gimnazială, 29 dintre aceştia
constituind grupa martor şi 32 grupa experimentală. Activitatea în grupele
experimentale s-a desfăşurat conform metodologiei propuse, iar în grupele
martor, activitatea s-a desfăşurat după metodele clasice, potrivit programei şi
metodologiei existente.
Eficacitatea lecţiei de educaţie fizică prin folosirea mijloacelor audiovizuale (Conţinutul capitolului III)
Oportunitatea introducerii în lecţia de educaţie fizică a mijloacelor audio-
vizuale rezultă din analiza opiniei specialiştilor (metoda chestionarului), din
analiza izvoarelor literare pe problema data, precum şi din propria experienţă de
lucru. Chestionarul a cuprins 14 întrebări menite să evidenţieze, pe de o parte,
măsura în care mijloacele audiovizuale sunt utilizate în prezent şi, pe de altă
parte, cât de necesară şi utilă este folosirea acestora în lecţia de educaţie fizică.
Elaborarea chestionarului s-a realizat potrivit indicaţiilor metodice ale lui
S. Chelcea, (1975); B. A. Aşmarin, (1978); M. Epuran, (1995); J. R. Thomas, J.
K. Nelson, (1996).
Chestionarea sociologică sub formă de anchetă s-a desfăşurat pe un
eşantion alcătuit din 91 de profesori de educaţie fizică (34% din judeţul Galaţi,
31% din judeţul Brăila, 15% din judeţul Buzău şi 22% din judeţul Tulcea).
Analizând părerile specialiştilor cu privire la măsurile şi metodele care ar
contribui la modernizarea şi dinamizarea educaţiei fizice şcolare în treapta
gimnazială, s-a constatat că există câteva opinii unanime referitoare la aceste
12
aspecte. Astfel, în România, nivelul educaţiei fizice şcolare gimnaziale este
mediu (47,25%), lecţia de educaţie fizică este elementul de bază în organizarea
educaţiei fizice şcolare (98,90%), iar cele două ore săptămânale afectate orelor
de educaţie fizică sunt insuficiente pentru atingerea obiectivelor (100%) şi ca
urmare se impun restructurări metodologice ale lecţiilor de educaţie fizică.
Noua orientare metodologică în lecţia de educaţie fizică vizează folosirea
mijlacelor audiovizuale. Deşi cei mai mulţi dintre subiecţii chestionaţi nu dispun
de dotări corespunzătoare (57%), ei sunt de părere că eficienţa lecţiilor de
educaţie fizică în care se folosesc mijloacele audiovizuale ar fi crescută dacă s-ar
aplica această orientare metodologică în toate ciclurile de învăţământ (53,85%).
Dintre mijloacele audio-vizuale, cele mai folosite ar fi, în opinia
subiecţilor, muzica (86,12%) şi instrumentele vizuale combinate (72,53%) care
ar trebui folosite în toate tipurile de lecţii (67%).
Deşi cei mai mulţi dintre subiecţii chestionaţi nu folosesc niciodată
mijloacele audiovizuale pentru eficientizarea lecţiei de educaţie-fizică (57%), ei
sunt de părere că utilizarea acestora în toate momentele lecţiei, în proporţie de
40% ar conduce la îndeplinirea cu succes a obiectivelor lecţiei de educaţie
fizică.
Pentru aprecierea nivelului general al pregătirii fizice s-a realizat un
experiment constatativ, pe un eşantion format din 1453 de subiecţi, dintre care
736 fete şi 717 băieţi. Obiectivul acestui studiu constă în demostrarea
oportunităţii aplicării unor mijloace noi în lecţia de educaţie fizică, care să
conducă la creşterea nivelului general al pregătirii fizice în treapta gimnazială.
În tabelul 1 sunt prezentate valorile medii ale eşantionului la probele din
sistemul naţional de evaluare, precum şi valorile modelului pentru nota zece.
În figura 1 este reprezentată microdiagrama comparativă a rezultatelor
obţinute de grupa eşantion (fete) şi modelul pentru nota 10. Se constată că
pentru toate probele prevăzute în sistemul naţional de evaluare, rezultatele
eşantionului sunt inferioare modelului pentru nota 10. Cea mai mare diferenţă se
13
înregistrează la alergarea în tempo uniform (-51,15%). Suprafaţa haşurată
reprezintă diferenţa între eşantion şi modelul pentru nota 10.
Tabelul 1
Tabel centralizator cu valorile medii ale esantionului la probele din sistemul naţional de evaluare
Tip subiecţi PROBE DIN SISTEMUL NAŢIONAL DE
EVALUARE Fete (n=736)
Băieţi (n=717)
Eşantion 13.45 12.63
Model 12.80 12.00 Naveta 3x10m (sec)
Variaţie procentuală (%) -5.07 -5.28
Eşantion 7.99 7.74
Model 10 10 Aruncarea şi prinderea
mingii la perete (nr.repetări)
Variaţie procentuală (%) -20.09 -22.64
Eşantion 10.24 10.73
Model 12 14 Sărituri cu genunchii la piept (nr.repetări)
Variaţie procentuală (%) -14.69 -23.35
Eşantion 3.02 2.56
Model 2.00 2.00 Alergare în tempo uniform (min)
Variaţie procentuală (%) -51.15 -28.23
Eşantion 15.16 17.84
Model 17 20 Aruncarea mingii de oină (nr.repetări)
Variaţie procentuală (%) -10.84 -10.80
În figura 2 este reprezentată microdiagrama comparativă a rezultatelor
obţinute de grupa eşantion (băieţi) şi modelul pentru nota 10. Se constată că
pentru toate probele prevăzute în sistemul naţional de evaluare, rezultatele
eşantionului sunt inferioare modelului pentru nota 10. Cele mai mari diferenţe se
înregistrează la alergarea în tempo uniform (-28,23%), la proba de sărituri cu
genunchii la piept (-3,35%) şi la proba de aruncare şi prindere a mingii la perete
14
(-22,64%). Suprafaţa haşurată reprezintă diferenţa între eşantion şi modelul
pentru nota 10.
Fig.1. Microdiagrama comparativă între performanţele eşantionului (fete) şi modelul pentru nota 10
Fig.2. Microdiagrama comparativă între performanţele eşantionului (băieţi) şi modelul pentru nota 10
4'
Naveta 3x10 m
42
10.73
Sarituri cu genunchii la piept
14
0
mingii la pereteAruncarea/prinderea
107.73
8 6 14"
12.63
13"
12"
Alergare in tempo uniform2'
2'56"
3'
17.83 Aruncarea mingii de oina
Barem pentru nota 10Esantion
24
68
1012
48
1216
20
12.8
13.8"
13"
Naveta 3x10 m
Aruncarea/prindereamingii la perete
Sarituri cu genunchii la piept
Alergare in tempo uniform
Aruncarea mingii de oina
0
107.99
24
68
2
46
810
12
10.23
2'
4'
3'3'02"
2 4 6 8 1012 14
1715.15
Barem pentru nota 10Esantion
15
Din analiza chestionarului şi a rezultatelor experimentului constatativ,
reiese că este necesar să se intervină în lecţia de educaţie fizică din treapta
gimnazială. Această intervenţie va fi concretizată în aplicarea unor mijloace noi,
şi anume, mijloacele audiovizuale cu ajutorul cărora eficienţa lecţiei de educaţie
fizică să crească, o dată cu educarea elevilor în spiritul participării efective şi
afective la lecţii.
Mijloacele de învăţământ sunt de două categorii (Ghid metodologic de
aplicare a programelor de educaţie fizică şi sport, Bucureşti, 2001): incluse
direct în procesul de exersare practică şi nespecifice, din domeniul audiovizual
şi al informaţiei.
In literatura de specialitate există o clasificare a mijloacelor audio-vizuale
(fig.3) ce pot fi implementate în desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică: în
lecţiile de învăţare cu teme din atletism, din jocuri sportive şi din gimnastică.
Sistemele de acţionare sunt selecţionate şi în funcţie de etapa instruirii şi
de dotarea materială, influenţând nemijlocit nivelul de realizare a sarcinilor
instructiv-educative (V. Roşală, 1970; T. Badiu, 1976; E. Simionescu, Gh.
Mitra, 1980; E. Scarlat, 1981; L. Teodorescu L, 1989).
Referitor la modul cum pot fi implementate mijloacele audiovizuale în
diferite tipuri de lecţie de educaţie fizică, se pot face următoarele precizări:
În lecţia de acomodare, în partea pregătitoare sau introductivă, la
momentul învăţării sau prezentării şi învăţării principalelor poziţii de front şi
formaţie folosite în lecţia de educaţie fizică, vor fi utilizate fotografii şi/sau
diapozitive, acest demers reprezentând aproximativ 20% din timpul alocat. La
momentul pregătirii organismului pentru efort, în plus faţă de demersurile
clasice vor fi utilizate mijloace vizuale. Influenţarea selectivă a aparatului
locomotor va aduce în plus, fotografii cu formaţiile de lucru, complexele de
exerciţii şi reprezintă aproximativ 20-30% din timpul alocat demersului. În
partea de încheiere se utilizează numai mijloace audio, respectiv fond muzical
cu acorduri fără mare intensitate.
16
În lecţia de învăţare vor fi utilizate fotografii şi filme, ponderea utilizării
mijloacelor vizuale va fi de 30-40% în primele două ore, 20-30% în celelalte
ore, procentul scăzând o dată cu avansarea în învăţare. După 3-4 săptămâni,
când utilizarea mijloacelor video nu va mai fi necesară, va fi utilizat un fond
muzical mai ritmat la momentul execuţiei complexelor de dezvoltare fizică
armonioasă şi mult mai discret în rest.
În lecţia de repetare – perfecţionare, joc sportiv, mijloacele vizuale vor fi
utilizate din prima lecţie a ciclului de lecţii. Astfel vor fi folosite diapozitive şi
fotografii (20-30%), filme cu meciuri din campionat (50%) cu comentarea
aşezării în teren, a fazelor de atac şi apărare, a tehnicii individuale, tacticii
individuale şi colective. Ponderea utilizării lor scade spre sfârşitul ciclului de
lecţii.
În lecţia de repetare – perfecţionare, gimnastică acrobatică vor fi utilizate,
diapozitive şi fotografii, imagini video, însoţite de comentarii care vor scoate în
evidenţă şi execuţiile incorecte şi greşelile frecvente. De asemenea, lecţiile pot fi
însoţite de un fond muzical discret, uşor ritmat.
În lecţia de repetare - perfecţionare, atletism vor fi utilizate imagini
de le Jocurile Olimpice şi Campionate Mondiale şi în mod special cursele de
sprint, 400m, 800m, lungime.
În lecţia de verificare – gimnastică se vor viziona diapozitive şi/sau
imagini video cu execuţii şi acolo unde va fi cazul, o linie acrobatică completă.
Întregul moment al notării va fi însoţit de un fond muzical discret, cu acorduri
lente care creează un cadru emoţional favorabil.
Ţinând cont de toate acestea, considerăm că aplicarea mijloacelor audio-
vizuale în procesul instructiv-educativ, este o metodă ce poate contribui la
rezolvarea sarcinilor lecţiei de educaţie fizică, conducând la o atmosferă propice
lucrului, având în acelaşi timp şi influenţă asupra cadrului didactic care o aplică,
în sensul apropierii de mijloacele nestandard, obligându-l în acelaşi timp să se
perfecţioneze continuu.
17
Fig.
3 M
odul
de
impl
emen
tare
a m
ijloa
celo
r au
dio-
vizu
ale
în le
cţia
de
educ
aţie
fizi
că
18
Argumentarea experimentală a eficacităţii educaţiei fizice şcolare cu elevii treptei gimnaziale prin folosirea mijloacelor audiovizuale în lecţia de
educaţie fizică (Conţinutul capitolului IV)
Pentru demonstrarea eficienţei utilizării mijloacelor audiovizuale în lecţia
de educaţie fizică, s-au constituit două grupe: grupa martor şi grupa experiment,
având 29 de subiecţi, respectiv 32. Asupra grupei martor s-a acţionat cu
mijloacele clasice de învăţare, recomandate de către specialiştii în educaţia
fizică. La sfârşitul perioadei urmărite s-au efectuat testările finale. Asupra grupei
experimentale s-a acţionat cu mijloace nespecifice, audiovizuale, introduse în
anumite momente ale lecţiei.
La începutul şi la finalul anului şcolar grupele implicate în experimental
pedagogic au fost supuse unor testări pentru aprecierea nivelului dezvoltării şi
pregătirii fizice, precum şi calitatea însuşirii programei şcolare în general. În
continuare vom analiza pe scurt rezultatele înregistrate la parametrii testaţi.
Analiza indicilor pregătirii motrice a elevilor treptei gimnaziale în
perioada experimentului pedagogic, a evidenţiat o creştere semnificativă a
acestora pentru grupa experiment, asupra căreia s-a acţionat cu mijloace noi,
audiovizuale (tabelul 3, 4).
Şi la grupa martor, asupra căreia s-a acţionat cu mijloace clasice, s-au
înregistrat progrese în ceea ce priveşte pregătirea fizică, dar acestea au fost
inferioare progreselor înregistrate de grupa experiment.
La proba de navetă 3x10m, s-au înregistrat progrese ale grupelor
experimentale fete şi băieţi, de 6,18%, respectiv 4,62%, ceea ce a condus la
depăşirea nivelului performanţei stabilit în Sistemul Naţional de Evaluare pentru
nota maximă.
La proba de aruncare/prindere a mingii la perete s-au înregistrat progrese
ale grupelor experimentale fete şi băieţi, de 24,63%, respectiv 26,62%, ceea ce a
condus la depăşirea nivelului performanţei stabilit în Sistemul Naţional de
Evaluare pentru nota maximă.
19
Tabelul 3
Indicatorii statistici la testele motrice ale elevilor claselor martor şi experiment (fete)
GRUPA MARTOR (N=15)
GRUPA EXPERIMENT (N=17)
PROBE DIN SISTEMUL
NAŢIONAL DE EVALUARE
T.I ..MEx ±
T.F. ..MEx ±
T p T.I. ..MEx ±
T.F. ..MEx ±
T p
Naveta 3x10m (sec) 13,39± 0,17
12,94±
0,11 5,072 <0,001
13,43±
0,19
12,60±
0,20 9,588 <0,001
Aruncarea/ prinderea mingii la
perete (nr. repetări)
7,93± 0,27
9,13± 0,24 5,392 <0,001 8,12±
0,22
10,12±
0,31 10,43 <0,001
Sărituri cu genunchii la piept
(nr. repetări)
10,20± 0,38
10,67±
0,29 2,82 <0,01
10,71±
0,49
12,18±
0,49 6,019 <0,001
Alergare în tempo uniform (min.)
2,58± 0,15
2.44± 0,1 2,305 <0,05 2.49±
0,09 2,18± 0,06 6,062 <0,001
Aruncarea mingii de oină (m)
14,55± 0,63
15,14±
0,50 2,706 <0,01
15,32±
0,79
17,14±
0,57 4,753 <0,001
La proba de sărituri cu genunchii la piept s-au înregistrat progrese ale
grupelor experimentale fete şi băieţi, de 13,72%, respectiv 33,61%, ceea ce a
condus la depăşirea nivelului performanţei stabilit în Sistemul Naţional de
Evaluare pentru nota maximă.
La proba de alergare în tempo uniform s-au înregistrat progrese ale
grupelor experimentale fete şi băieţi, de 12,44%, respectiv 13,5%. Nivelul
performanţei stabilit în Sistemul Naţional de Evaluare pentru nota maximă nu a
fost depăşit nici la grupele martor nici la cele experiment, deoarece la această
vârstă, capacitatea de efort este slabă, în primul rând din cauza faptului că în
treapta primară ora de educaţie fizică este condusă de învăţător şi nu de un cadru
didactic specializat, cum este cazul altor discipline.
Intervalul de timp scurs între testarea iniţială şi cea finală nu este suficient
de lung pentru a putea atenua aceste carenţe în pregătirea calităţii motrice -
rezistenţă.
La proba de aruncarea mingii de oină s-au înregistrat progrese ale
grupelor experimentale, fete şi băieţi, de 11,78%, respectiv 9,07%, ceea ce a
20
condus la depăşirea nivelului performanţei stabilit în Sistemul Naţional de
Evaluare pentru nota maximă.
Tabelul 4
Indicatorii statistici la testele motrice ale elevilor claselor martor şi experiment (băieţi)
GRUPA MARTOR (N=14)
GRUPA EXPERIMENT (N=15)
PROBE DIN SISTEMUL
NAŢIONAL DE EVALUARE
T.I. ..MEx ±
T.F. ..MEx ± T p T.I.
..MEx ±
T.F. ..MEx ±
T p
Naveta 3x10m (sec)
12,64± 0,16
12,23± 0,11 3,855 <0,01
12,54±
0,21
11,96±
0,10 4,786 <0,001
Aruncarea/ prinderea mingii la
perete (nr. repetări)
8,14± 0,38
9,29± 0,30 3,663 <0,01 8,00±
0,39
10,13±
0,39 12,911 <0,001
Sărituri cu genunchii la piept
(nr. repetări)
11,5± 0,51
13,0± 0,33 5,139 <0,001
10,53±
0,39
14,07±
0,33 18,412 <0,001
Alergare în tempo uniform (min.)
2.41± 0,13
2.1± 0,04 2,903 <0,01 2.37±
0,10 2.05± 0,06 8,765 <0,001
Aruncarea mingii de oină (m)
18,53± 0,5
19,49± 0,35 5,211 <0,001
18,51±
0,40
20,19±
0,3 6,455 <0,001
Analiza calitativă şi dinamica rezultatelor obţinute la obiectul educaţie
fizică în urma studiului experimental a condus la concluzia că mediile anuale la
disciplina educaţie fizică au crescut în anul şcolar 2004/2005 faţă de 2003/2004
atât la clasa martor, cât şi la clasa experimentală, însă rata de creştere a fost mai
mare la clasa experimentală (fig. 4).
Fig.4. Reprezentarea grafică a mediilor obţinute la educaţie fizică de
elevii claselor a V-a
21
Astfel, dacă la clasa martor, în anul şcolar 2003/2004 media era de 7,77,
iar la clasa experiment media era apropiată, respectiv 7,98, în anul şcolar
următor, anul experimentului pedagogic, s-au înregistrat progrese importante şi
creşteri ale acestor medii, mai ales la clasa experiment care a ajuns la o medie
foarte bună (9,73).
Pe durata exprimentului pedagogic, s-a constatat o scădere a numărului
absenţelor nemotivate, dar şi a numărului elevilor scutiţi medical (fig.5). Şi în
acest caz se înregistrează un progres mai important la clasa experimentală (o
scădere cu 59,03% la numărul absenţelor nemotivate şi cu 33% la numărul
scutiţilor medical). Acest lucru a fost influenţat şi de aplicarea mijloacelor
audiovizuale, care a dus la sporirea atât a calităţile motrice, cât şi a nivelului
însuşirii deprinderile şi priceperile motrice.
Fig. 5 Reprezentarea grafică a numărului absenţelor
nemotivate la educaţie fizică de elevii claselor a V-a
În concluzie, toate rezultatele obţinute justifică faptul că aplicarea
mijloacelor audiovizuale în lecţia de educaţie fizică este eficientă, acest lucru
fiind dovedit de nivelul pregătirii fizice, de nivelul indicilor funcţionali şi de
nivelul calitativ superior al deprinderilor şi priceperilor motrice.
22
CONCLUZII
1. Studierea teoriei şi practicii procesului instructiv-educativ al educaţiei
fizice la nivelul treptei gimnaziale, demonstrează că în planul cadru de
învăţământ se observă lipsa unui sistem de abordare a predării prin prisma
utilizării în cadrul lecţiilor de educaţie fizică a mijloacelor audiovizuale.
Examinarea aspectelor legate de folosirea acestor mijloace în cadrul lecţiei de
educaţie fizică a copiilor de 11-12 ani, ne demonstrează că acestea constituie un
factor de optimizare a procesului didactic, contribuind la înzestrarea elevului cu
capacităţi şi atitudini în concordanţă cu idealul educaţional.
2. Deşi majoritatea specialiştilor chestionaţi nu folosesc mijloacele audio-
vizuale pentru eficientizarea lecţiei de educaţie fizică, ei sunt de părere că
utilizarea acestora în toate etapele lecţiei, în proporţie de 35-40% ar conduce la
îndeplinirea obiectivelor lecţiei de educaţie fizică. Totodată, un procent destul de
important dintre aceştia (57%) nu le aplică în cadrul educaţiei fizice şcolare,
având mai multe motive: lipsa aparaturii, lipsa sălilor utilate corespunzător, lipsa
iniţiativei personale şi nu în ultimul rând datorită lipsei unei metodici
argumentate din punct de vedere metodico-ştiinţific.
3. Analiza rezultatelor experimentului constatativ a confirmat faptul că
atât la grupele experiment cât şi la grupele martor, nivelul pregătirii motrice şi
nivelul dezvoltării fizice şi funcţionale sunt inferioare baremurilor prevăzute în
Sistemului Naţional de Evaluare. Cele mai mici valori se înregistrează la
alergarea în tempo uniform, atât la grupa de fete cât şi la grupa de băieţi (cu
51,15% sub valoarea baremului propus, respectiv cu 28,23%), la
aruncarea/prinderea mingii la perete (cu 20,09% decât baremul propus la grupa
de fete şi cu 22,64% la grupa de băieţi), la sărituri cu genunchii la piept. Aceste
rezultate demonstrează că activităţile sportive sunt insuficiente din punct de
vedere cantitativ şi conduc la necesitatea optimizării procesului de educaţie
fizică a elevilor treptei gimnaziale.
4. Prin analiza surselor bibliografice, a rezultatelor experimentului constatativ, au fost stabilite cele mai eficiente mijloace
23
audiovizuale, care necesită o selecţie adecvată conţinuturilor lecţiei de educaţie fizică pentru orice compartiment al curriculumului şcolar specific treptei gimnaziale. Prin aplicarea mijloacelor audiovizuale în grupa experimentală a crescut densitatea motrice a lecţiilor de educaţie fizică atingând 30-35% faţă de 20-25% în grupa martor, fapt ce indică la sporirea calităţii acestora.
5. Anlizând rezultatele experimentului pedagogic se observă clar că toţi
parametrii antropometrici înregistrează creşteri între testarea iniţială şi testarea
finală, la grupele martor şi experiment, fete şi băieţi. Creşterile sunt
semnificative (P<0,001) din punct de vedere statistic, dar factorii care determină
aceste creşteri sunt în strânsă legătură cu evoluţia normală a corpului omenesc la
vârsta respectivă. Mijloacele clasice de instruire şi mijloacele audiovizuale
propuse pentru a se aplica în lecţie nu influenţează în mod semnificativ evoluţia
parametrilor antropometrici. Acest fapt se explică prin dezvoltarea naturală a
indicatorilor dezvoltării fizice la elevi, nefiind influenţaţi decisiv de metodele şi
procedeele aplicate pe parcursul anului de studiu.
6. Analiza indicilor pregătirii motrice a elevilor treptei gimnaziale în
perioada experimentului pedagogic, a evidenţiat o creştere semnificativă a
acestora pentru grupa experiment (P<0,001), asupra căreia s-a acţionat cu
mijloace audiovizuale. La grupa martor, asupra căreia s-a acţionat cu mijloace
clasice, s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte pregătirea fizică, dar acestea
au fost inferioare progreselor înregistrate de grupa experiment. Astfel, s-au
înregistrat diferenţe la probele de alergare de viteză în grupa experimentală la
finalul experimentului de 0,83 sec., la fete, respectiv 0,58 sec. la băieţi, iar la
grupa martor de 0,45 sec. la fete, respectiv 0,41 sec. la băieţi. Testele de
semnificaţie statistică au evidenţiat faptul că aceste evoluţii sunt determinate de
factori sistematici care acţionează asupra grupei experiment, aceştia fiind
reprezentaţi de mijloacele audiovizuale.
7. La toţi indicatorii funcţionali rezultatele înregistrate demonstrează că
parametrii de adaptare a organismului la efort pot fi modelaţi în procesul de
instruire, iar capacitatea de efort se poate îmbunătăţi printr-o activitate
24
sistematică pe parcursul întregului an şcolar. La toţi indicatorii funcţionali,
rezultatele sunt superioare la clasele experiment faţă de cele martor ca urmare şi
a aplicării mijloacelor audiovizuale propuse. Îmbunătăţirea indicilor funcţionali
la finalul experimentului pedagogic indică faptul că întreg eşantionul s-a adaptat
pozitiv la efort în cadrul lecţiilor de educaţie fizică.
8. Aplicarea mijloacelor audiovizuale în lecţia de educaţie fizică cu elevii
treptei gimnaziale a condus la creşterea nivelului motivaţiei pentru aceste lecţii,
la o participare mai bună şi mai activă a elevilor, fapt ce a atras o creştere
importantă a notelor obţinute de către aceştia. Astfel, mediile anuale la educaţia
fizică au crescut în anul şcolar 2004/2005 faţă de 2003/2004, atât la clasa
martor, cât şi la clasa experimentală, cu 16,95% la clasa martor, respectiv
21,89% la clasa experimentală. Numărul absenţelor nemotivate a scăzut, ca şi
numărul elevilor scutiţi medical, înregistrându-se un regres mai semnificativ la
clasa experimentală.
RECOMANDĂRI PRACTICO-METODICE
Studiul realizat demonstrează că utilizarea mijloacelor audiovizuale ca
elemente de conţinut în cadrul lecţiilor de educaţie fizică la nivelul treptei
gimnaziale conduce la o mai bună realizare a obiectivelor lecţiei de educaţie
fizică. Pentru organizarea şi desfăşurarea cu succes a lecţiilor cu aplicarea
mijloace audiovizuale este necesar de a se ţine cont de următoarele momente
organizatorice:
• Selectarea mijloacelor audiovizuale aplicate în lecţia de educaţie fizică
este realizată de către profesorul de educaţie fizică cu scopul de a modela
conţinutul activităţii procesului instructiv-educativ.
• Pe lângă pregătirea teoretică şi practică de bază, profesorul de educaţie
fizică care aplică mijloacele audiovizuale trebuie să cunoască foarte bine modul
în care implementează aceste mijloace, momentele în care poate interveni,
precum şi dozarea acestora, astfel încât obiectivele să fie atinse în timp scurt şi
cu maximă eficienţă.
25
• Explicând elevilor elemente ce ţin de tehnica de execuţie profesorul le
oferă şi informaţii vizuale bogate în scopul sporirii interesului fată de activităţile
sportive, asigură participarea conştientă şi activă la orele de educaţie fizică.
• Muzica funcţională va fi eficientă în toate etapele lecţiei în cazul
combinării acesteia cu activităţile sportive.
• Stimularea muzicală în timpul lecţiilor se va folosi în anumite
perioade, atunci când este vorba de repetarea unor exerciţii deja studiate şi care
nu necesită din partea elevilor o concentrare maximă.
• Se recomandă folosirea imaginilor filmate cu evidenţierea greşelilor
frecvente, dar nu mai mult de 10% din timpul alocat învăţării procedeului.
• Ponderea utilizării mijloacelor vizuale va fi de 30-40% în primele ore
şi va scădea treptat o dată cu avansarea în însuşirea materiei.
• Activitatea elevilor va fi înregistrată video în scopul conştientizării
însuşirii corecte a elementelor şi procedeele tehnice precum şi pentru înlăturarea
greşelilor.
Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice sunt reflectate în următoarele publicaţii:
1. Mereuţã C., Ciorbã C., Prisecaru G. Arta predării şi ştiinţa educaţiei// Analele Universitãţii „Dunãrea de Jos” Galaţi – Fascicula XV: Educaţie Fizicã şi Management în Sport, 2004.- P. 38-42,
2. Claudiu Mereuţă. Perspective noi în evoluţia sistemului informaţional,/ Conferinţa Internaţională de comunicări Ştiinţifice “2004 – Anul European al educaţiei prin sport”, Galaţi 2004. - P. 337-342.
3. Claudiu Mereuta, Constantin Ciorbă. The Mechanisms of Visual Information in Sports/ The Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Fascicle XV , 2005, p. 55-58.
4. Claudiu Mereuţă. Oportunitatea introducerii mijloacelor audio-vizuale în lecţia de educaţie fizică/ Conferinţa internaţională de comunicări ştiinţifice “Prospectiv, creativ, aplicativ în domeniul educaţiei fizice şi sportului din România în perspectiva integrării europene”, Galaţi, 2005. P.-176- 180 .
26
5. Claudiu Mereuţă. Influenţele mijloacelor audio-vizuale asupra predarii educaţiei fizice în treapta gimnazială// Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală, nr.4, 2006 Chişinău, P.42-45..
6. Claudiu Mereuţă, Constantin Ciorbă. Studiu comparativ privind aplicarea mijloacelor audio-vizuale la lecţiile de educaţie fizică cu elevii treptei gimnaziale/-Conf. ştiinţifică “Perspective moderne ale impactului societăţii contemporane asupra educaţiei fizice şi sportului, ediţia a VII-a,Chişinău, 2006,. P. . 91-93.
7. Claudiu Mereuţă. Mijloacele intuitive - factor de îmbunătăţire a activităţii de predare/ Conferinţa internaţională “Educaţia prin mişcare şi kinetoterapia pentru amelioarerea calităţii vieţii, Piteşti, 2006. – P. 164-166.
8. Claudiu Mereuţă, Constantin Ciorbă. Dinamica dezvoltării fizice a elevilor treptei gimnaziale în contextul aplicării mijloacelor audio-vizuale, Conferinţa Stiinţa Educaţiei în perspectiva integrării europene – SEPIE- ed. 1., Stiinţa Educaţiei, Piteşti,. 2006, (format electronic).
9. Claudiu Mereuţă, Constantin Ciorbă. Mijloace audiovizuale în lecţia de educaţie fizică – eficienţă şi oportunitate/ Conferinţa “Stiinţa Educaţiei în perspectiva integrării europene” – SEPIE- ed. 1., Stiinţa Educaţiei, Piteşti, 2006. (format electronic).
10. Claudiu Mereuţă, Constantin Ciorbă, Optimizarea procesului instructiv-educativ prin folosirea mijloacelor audiovizuale în lecţia de educaţie fizică/ Conferinţa ştiinţifică “Domeniul culturii fizice si sportului in perspectiva integrarii europene, 2006, Bacău, P. 58-65, 66-72, 73-79.
11. Mereuţă C., Ciorbă C., Carp I., Tehnologia aplicării mijloacelor audiovizuale în lecţiile de educaţie fizică din treapta gimnazială/ Conferinţa ştiinţifică Internţională a doctoranzilor “Cultura fizică: probleme ştiinţifice ale învăţământului şi sportului”, Ediţia a V-a, USEFS, Chişinău, 2007, P. 54-60. 12. Mereuţă C., Programa experimentală privind aplicarea mijloacelor audio-vizuale în lecţiile de educaţie fizică din treapta gimnazială/ Conf. ştiinţifică “Interdisciplinaritatea, fundament al cercetării în educaţie fizică şi sport”, Galaţi, 2007, P. 72-76.
13. Mereuţă C., Ciorbă C., Carp I., L'optimisation du processus instructive-educative en utilisant les moyens audiovisuels pendant les classes d'éducation physique/ Analele Universitãţii „Dunãrea de Jos” Galaţi – Fascicula XV: Educaţie Fizicã şi Management în Sport, 2007, P. 118-123
27
РЕЗЮМЕ
докторской диссертации «Эффективность применения аудиовизуальных средств на уроках физического воспитания с
учащимися гимназий». Автор Мереуцэ Клаудиу
Целью данной работы является теоретическое и экспериментальное
обоснование оптимизации учебно-воспитательного процесса с учащимися
гимназий на основе применения аудиовизуальных средств на уроках
физического воспитания.
Проведенные исследования показывают, что существуют ряд
методических приемов для оптимизации учебно-воспитательного процесса
по предмету «физическое воспитание». Одна из них является применение
аудиовизуальных средств на уроках физического воспитания.
Анализ литературных источников, а также результаты
констатирующего эксперимента позволили создать методику применения
аудиовизуальных средств, а также их классификацию, которые были
применены в процессе физического воспитания с учащимися гимназий на
протяжении одного учебного года в виде педагогического эксперимента.
Многообразие аудиовизуальных средств применяемых на уроках
физического воспитания в различных частях, позволили учащимся
усвоить большой объем основных и специальных двигательных умений и
навыков, а также улучшить показатели двигательных способностей.
Результаты исследований могут быть использованы в качестве
методических рекомендаций на уроках физического воспитания с
учащимися гимназий, а также при профессиональной подготовке
студентов высших учебных заведений по физическому воспитанию.
Ключевые слова: гимназии, урок физического воспитания,
аудиовизуальные средства, физическое развитие, физическая подготовка,
функциональная подготовка.
28
SUMMARY of he master’s degree thesis “The efficiency of using audio-visual means
during the gymnasium physical education classes”
The thesis aims to prove, both theoretically and practically, the
optimization of the instructive-educative process during the gymnasium physical
education classes using the audio-visual means.
The thesis shows that one of the optimisation way of improving the
quality in physical education classes is strongly related to the use of audio-visual
means.
This new direction methodology during the gymnasium physical education
classes points out the audio-visual means.
Although most of the specialists don’t have a proper endowment, they all
have the same opinion regarding the increased efficiency of the physical
education classes when the audio-visual means are applied.
The pedagogical experiment proves that from statistical point of view, the
results are significant between the experimental and control group, thus
approving the efficiency of the audio-visual means proposed.
The general bio-motric potential of the groups involved in the research is
above average, for most of the indicators.
The great variety of audio-visual means applied during the physical
education classes tends to the success to a large knowledge, a large motrical
abilities, a good health, a hard constitution, a psyho-physical equilibrium, but
most of all, the improvement of the basic motrical quality indexes.
The square one in bringing up to date the teaching process is the
reorganization of the actual content of the physical education means.
On this line, the research acknowledges the availability of the new audio-
visual means proposed, that act for a long time, that open to all changes that can
render them more and more perfect.
Key-words: gymnasium, physical education class, audio-visual means,
physical development, motrical ability.