Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic
Click here to load reader
-
Upload
anelore-anca -
Category
Documents
-
view
581 -
download
27
description
Transcript of Circuit de Comercializare a Unui Produs Turistic
MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI
GRUP SCOLAR DE TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA BRASOV
PROIECT DE ABSOLVIRE
ETAPELE COMERCIALIZARII UNUI PRODUS TURISTIC
Profesor coordonator
Agache Cristina
Absolvent
Papp Bogdan Gabriel
2008
CUPRINS
I. Introducere .................................................................................1
II.Conditii de comercializare a produselor turistice ....................10
III.Strategii de comercializare a produselor turistice ..................13
III.1.Modalitati de promovare a produselor turistice ...........13
III.2.Editarea de materiale publicitare ..................................13
III.3 Realizarea de campanii publicitare ..............................14
IV.Studiu de caz –Sejur Franta ...................................................24
V.Concluzii si propuneri .............................................................29
VI.Bibliografie ............................................................................30
2
I.INTRODUCERE
CONTINUTUL PRODUSELOR TURISTICE
Conceperea si comercializarea produselor turistice se realizeaza in etape successive, incepand de
la politicile de marketing si terminand cu analizele de pret si eficienta.
Cererea turistica manifesta in perioada actuala un interes crescand pentru produsele turistice cu
teme, inspirate din evenimente istorice, viata cultural-artistica, subiecte literare celebre etc.
Conceptul de produs tuistic se refera la ansamblul de bunri materiale si servicii capebile sa
satisfaca nevoile de turism ale unei personae intre momentul plecarii si momentul sosirii in
locul de plecare.
Conceptul de marketing turistic, in conceptia O.M.T., desemneaza o serie de metode si
tehnici care vizeaza satisfacerea in cele mai bune conditii (psihosociale, tehnice, financiare
etc)a nevoiilor se servicii turistice ale populatiei (exprimate sau latente), fara ca populatia de
primire sa aiba de suferit.Aceasta definitie ignora interesul firmei de turism concretizat in
obtinerea profitului.
Produsul turistic se formeaza prin valorificarea unor resurse naturale in conditii specifice
de “productie, care include o serie de activitati ce permit ”transformarea lor in marfa,
aceasta urmand sa fie vanduta consumatorului teoretic.
Deci,pachetele turistice sunt calatorii organizate pe baza unor programe prestabilite si
detaliate pe servicii turistice.Pachetele sunt vandute in avans la un prêt fix.
La Conferinta Mondiala a Turismului (Manila, Filipine, 1980) precum si la Reuniunea
Mondiala a Turismului (Mexic, 1982) ambele desfasurate sub egida Organizatie Mondiale a
Turismului, s-au facut recomandari privin protejarea si punerea in valoare a resurselor si
traditiilor culturale prin intermediul TURISMULUI, avand in vedere rolul acestuia in
cunoasterea civilizatiei mondiale.
Astfel de produse se constituie ca una dintre modalitatile de diversificare a ofertei turistice si de
punere in valoare a unor locuri originale capabile sa atraga clientele turistica.
3
Ca urmare, agentiile de turism nu au intarziat sa lanseze astfel de oferte, cu teme de mare
rezonanta, adresate unui segment de public din ce in ce mai numeros.De exemplu in tara noastra,
au fost organizate programe precum:”Dracula”, “Castelul din Carpati”, “Bucovina-tinut de
legenda”, “Un paste ca la mama acasa” ec.
Preocupata de diversificarea ofertei, Romania urmareste conceperea de noi produse turistice cu
tema care sa contribuie la valorificarea patrimoniului nostru istoric, cultural, de arta,si la sporirea
circulatiei turistice interne si internationale.
Toate componentele produsului turistic au manierea de a asigura
consumatorilor satisfactie, ceea ce nu este un lucru usor de realizat.Pentru a
crea asa ceva, acesta sa corespunda motivatiilor turistilor, care sunt extreme
de eterogeni.
Criterii Produse in general Produse
turistice
Natura produsului tangibil intangibil
Natura beneficiarului persoana fizica/juridica persoana
fizica/juridica
Influenta relatiei producator/prestator/consumator slaba puternica
Grad de personalizare scazut ridicat
Posibilitatea de comercializare ridicata ridicata
Grad de implicare a cumparatorului la realizarea
produsului
redus ridicat
Comercializarea produsului turistic presupune urmatoarele etape:
-organizarea preliminara, cand produsele sunt concepute si asamblate cu mult inainte de
exprimarea cererii clientului.Tour-operatorul va alege destinatia , mijloacele de transport, cazarea
si modalitatea de insotire, incluse in pachet, inainte sa ofere produsul turistic pietei.Tour-urile se
desfasoara insotite da ghid sau de conducatorul de grup pe tot parcursul calatoriei; acstia se pot
limita la asistarea intalnirilor dintre clienti cu reprezentantii companiilor (in cazul intalnirilor de
afaceri) sau ii pot insoti tot timpul.
-conceperea produselor oferite, pornind de la nivelul de baza; serviciul oferit poate fi doar o
sedere in vacanta sau servicii mult mai complexe: transport dus/intors, insotire, transfer, cazare,
masa, divertisment, asigurare etc.
4
-stabuilirea preturilor-pretul produsului este stabilit anticipat si de obicei se achita inainte de
inceperea calatoriei; pentru unele produse( cazul cluburilor de vacanta, unde se ofea anumite parti
din pachetele turistice ) devine tot mai utilizata plata in sistem credit.
Circuitul de comercializare a unui produs turistic este reprezentat in figura urmatoare:
Outp ut
Input
Odata conceput, produsul turistic trebuie promovat (fie prin promovarea imaginii, fie prin diferite
canale de distributie).De obicei canalul de distributie cuprinde doi agenti importanti:agentia de
turism si tour-operatorul.
Tour-operatorii si agentiile de turism de pretutindeni si-au sporit preocuparile in a crea si lansa
numeroase oferte, cu teme da mare rezonanta, adresate unui public din ce in ce mai larg si in
special segmentelor de consumatori reprezentate de elevi, studenti, intelectuali,etc.
Pachetele turistice apar sub doua forme:vacante “all-inclusive”si forma mixta.
5
PRESTATORI DIRECTI
CAZARE
-hotel, motel
-sate de vacanta
-restaurante
TRANSPORT
-avion
-autocar
-vas
-automobil
-tren
PRESTATII AUXILIARE
-GHID
-transferuri
-excursii
-sportive
-culturale
-asigurari
PRODUSE
TURISTICE
-circuite
-sejururi
-croaziere
-produse
tematice
TOUR OPERATORI
-cumpara
-rezerva
-produc
Brosuri
Puncte de
vanzare
Turist
Pachetele “all-inclusive”sunt forme traditionale in care se ofera o multitudine de servicii si care
include vacante cu pensiune completa, tour-urileorganizate,croaziere etc.
*Vacante cu pensiune completa include aranjamente de transport dus/intors, transferuri, cazare si
toate mesele. Acest tip de vacanta este oferit in principal de hoteluri in statiuni, desi recent
cluburile de vacanta, ofera servicii similare cu facilitate pentru divertisment si activitati sportive.
Forma mixta include transport la/de destinatie combinat cu alte servicii si apare sub forma
“fly& drive” si “fly&hotel”.
“Fly& drives”combina zborul cu avionul si utilizarea masinilor inchiriate pana la destinatie.
Pachetele “fly& hotel” include zboruri pana la destinatie si cazare la hotel comandata prin
voucher in diverse localitati, statiuni sau puncte de legatura.
*Tour-urile organizate combina in general cazarea cu excursiile.Ele pot oferi pensiune
completa, demipensiune sau numai mic dejun.Anumite tour-uri pot fi insotite pe tot
parcursul de ghizi sau de conducatori de grup, in timp ce altele pot include doar taxe de
calatorie si intrare.
*Croazierele compenseaza declinul numarului de calatoriii pe mare.In lume sunt mai putin
de 200 de nave de croaziera( in 1994), cele mai multe fiind in Caraibe si in Mediterana.
Analiza de pret:
ANALIZA DE PRET NR. …….
Denumirea actiunii turistice……………………………………………..
Perioada de desfasurare………………………………………………….
Grup minim……….persoane
Extras din program……………………………………………………….
Beneficiar…………………………………………………………………
Organizator grup……………………………telefon……………………..
Calcularea pretului de vanzare (P.V)
6
Nr.
Crt.
Articole de
calculatie
Elemente de cheltuieli Elemente de calcul Valoarea
Pe turist Totala
1. Cheltuieli
directe
Cheltieli cu cazarea tarif/noapte
x
Nr, nopti
x x
2. Cheltuieli cu alimentatia tarif/zi
x
nr.zile
x x
3. Cheltuieli cu transportul tariff/km x x
4. Cheltuieli culturale x x
5. Cheltuieli organizatorice x x
6. Cheltuieli cu ghidul x x
7. Cheltuieli cu soferul x x
8. Alte cheltuieli x x
9. Total C.D (1+…+8) x x
10. Asigurare (1-5%xC.D) x x
11. Comision (10-30%xC.D) x x
12 TVA (19%comision) x x
13. CFPDTR* (3%comision) x x
14. Total costuri (9+10+11+12+13) x x
15. Rotunjire(+/-) x x
16. Total P.V (14+15) sau (14-15) x x
In cazul in care turistul nu poate participa la calatorie, acesta poate transfera contactul unei terte
personae, care indeplineste conditiile aplicate actiunii turistice respective.Transferul poate fi
realizat numai cu anuntarea agentie de turism in timp util, inainte inceperii actiunii si cu conditia
platii integrale a pretului pachetului de sevicii, precum si eventoalelor costuri suplimentare
ocazionate de acest transfer.
In cazul in care agentia de turism este nevoita sa modifice una din prevederile esentiale ale
contractului, aceasta are obligatia sa informeze turistul in timp util, astfel incat el sa poata opta:
-fie pentru rezilierea contractului, fara penalitati;
-fie pentru acceptarea noilor conditii ale contractului, informand despre aceasta agentia de turism
in cel mai scurt timp.
7
In cazul in care turistul reziliaza contractul sau daca agentia de turism anuleaza actiunea inaintea
dateide plecare, acesta are dreptul:
-sa primeasca in termen de sapte zile toate sumele platite;
-sa acccepte inlociurea actiunii cu una echivalenta, cu una superioara sau cu una
inferioara.Pentruactiunea de calitate inferioara agentia va rambursa turistuluidiferenta de
pret
In acest caz turistul are dreptul, atunci cand considera, sa solicite agentiei de turism si despagubiri
pentru neindeplinirea contractului, cu exceptia urmatoarelor situatii:
-daca anularea se face ca urmare a numarului de turisti mai mic decap minimul necesar prevazut
in contract;
-daca anularea se face pentru cazuride forta majora;
In cazul in care, dupa inceperea calatoriei, o parte importanta din seviciile prevazute in contract
nu poate fi realizata sau daca agenta de turism organizatoare constata ca nu le poate asigura,
aceasta este obligate:
-sa restituie turistilor, daca este cazul, sumele care reprezinta diferenta dintre
contravaloarea serviciilor achitate si contravaloarea serviciilor efectiv prestate ulterior.
-sa ofere turistilor alternative fara costuri suplimentare, in scopul continuarii calatoriei;
Agentia de turism este raspunzatoare fata de turist pentru buna executare a obligatiilor asumate
prin contract, inclusive in situatia in care o alta agentie de turism sau un alt prestator de servicii
turistice trebuie sa indeplineasca aceste servicii.
Se excepteaza urmatoarele cazuri:
-neindeplinirea sau indeplinirea defectoasa a obligatiilor asumate prin contract din vina
turinstului;
-neindeplinirea se datoreaza unor cause de forta majora sau unor imprejurari pe care nici
agentia de turism, nici prestatorul de servicii nu le poate prevedea sau evita;
-neindeplinirile sunt atribuite unui tert care nu este parte in contract, iar cauzele
nerealizarilor nu putea fi prevazute sau evitate;
-localitatea de destinatie;
-ruta de parcurs
-mijloace de transport utilizate, caracteristicile si categoria acestora;
-tipul unitatilor de cazare, adresele si categoriile de clasificare a acestora;
-serviciile de masa oferite si categoria de clasificare a unitatilor de alimentatie;
-durata programului, cu indicarea datei sosiriisi a plecarii;
-informatii generale privind regimul pasapoartelor si a vizelor, formalitatile de sanatate necesare
calatoriei si sejurului;
8
-cuantumul avansului, daca este cazul, precum si termenul pentru efectuarea restului de plata;
-oportunitati de incheiere a unor asigurari facultative pentru asistenta in caz de boala,
accidente etc;
-numarul minim de personae necesar pentru realizarea programului si termenul limita
pentru
informarea turistului, in caz de anulare;
Contractul incheiat intre agentia de turism si turist va contine cel putin urmatoarele elemente:
-destinatia/destinatiile de calatoria si, in cazul perioadelor de sejur, durata si datele de sosire si de
plecare;
-mijloace de transport utilizate, caracteristicile si calitatiile acestora, datele si orele de
plecare/sosire, la ducere si la intoarcere;
-conditia ca un numar minim de pesoane sa participle la actiune si termenul limita pentru
informarea turistului cu privire la anulare;
-in cazul cazarii, adresa si categoria de clasificare ale structurilor in care se face aceasta;
-servicii de masa:pensiune completa, demipensiune, mic dejun;
-ruta;
-vizite, excursii sau alte serviciii care sunt incluse in pretul total al pachetului de servicii;
-denumirile si sediile agentiilor de turism organizatoare, ale agentiei detailiste (daca este cazul) si
ale societatii de asigurari, daca aceasta exista;
-tariful pachetului de servicii, cu indicarea expresa a cazurilor cand acesta poate fi modificat, a
tarifelor pentru anumite servicii (taxe de aterizare, imbarcare/debarcare in porturi sip e
aeroporturi, taxe de turist), daca acestea nu sunt incluse in pachetul de servicii;
-termenele si modalitatea de plata;
-solicitarile speciale din partea turistului acceptate de agentie;
-perioadele in care turristu poate reclama neindeplinirea sau indeplinirea partiala a clauzelor
contractuale;
-posibilitati de reziliere a contractului de catre agentie sau de catre turist;
-eventualele modificari pe care agentia le poate adduce serviciilor cumparate;
-posibilitatea de transfer al contractului catre o terta persoana si modul de realizare a
acesuia
-raspunderea agentie de turism in cazul anularii excursiei, al inlocuiriii sau al neasigurarii unor
servicii cumparate.
9
II. CONDITII DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR TURISTICE
Informatiile scrise, furnizate de catre agentiile de turism, trebuie sa fie astfel formulate incat sa nu
permita interpretari echivoce cu privire la pretul, continutul pachetului de servicii sa la alte
conditii ce urmeaza a fi incluse in contractul dintre agentie si turist.
Contacul dintre agentia de turism si turist este acordul de vointa dintre agentia tour-operatoare sau
detailist si turist, care are ca obiect cumpararea unor servicii turistice de catre turist si eliberarea
documentelor de plata si a documentelor de calatorie de catre agentia de turism.
Informatiile privind serviciile turistice pot fi prezentate turistului sub forma unui catalog, pliant
sau a unui alt inscris, agentia avand obligatia sa faca dovada ca turistul a primit un exemplar.
Inainte de inceperea calatoriei, turistul va fi informat in scris de catre agentia de turism despre:
-numele, adresa si numarul de telefon ale reprezentantului local al agentiei, care poate acorda
asistenta turistului in caz de dificultate.Acolo unde nu exista asemenea reprezentant,turistul
trebuie sa fie informat despre modalitate de contactare a agentiei de turism;
-modalitati de a lua legatura cu copiii sau cu persoana responsabila la locul de sejur al acestora,
pentru parintii minorilor participanti la actiune.
Conditii generale de efectuare a calatoriilor:
A.RESPONSABILITAŢILE CLIENTULUI
Clientul are urmatoarele obligatii:
-sa se asigure ca indeplineste toate cerintele de viza, vama, sanatate ale organelor oficiale
din tara unde calatoreste si ca nu incalca legile acestora;
-sa respecte orarele de calatorie, precum si orele la care este citat pentru imbarcare.
B.RESPONSABILITAŢILE LARTOURS
Lartours, ca organizator de voiaje inerne si internationalem, ale urmatoarelor obligatii:
-sa asigure clientului pachetul de servicii pe care la stipulate in contract si pentru care a
incasat contravaloarea;
-sainfoemeze clientul asupra datelor reprezentantului sau la destinatie(nume, adresa,
telefon);
-sa faca toate demersurile necesare pentru buna desfasurare a programului vandut si in
cazul de reclamatiisa depuna toate eforturile pentru inlaturarea neregurilor semnalate;
C.CONTRACTELE DE CALATORIE
Pentru rezervarea unui voiaj, clientul trebuie sa achite un avans minim de 30%din contravaloarea
pachetului, restul sumeiurmarind a se plati cel tarziu cu o luna inainte de inceperea
calatorii.Contractul dinre LARTOURS sic lien intra in vigoare in momentul in care LARTOURS
confirma rezevarea si pretul final, iar clientul achita suma restanta.
10
Pentru rezervarea de ultimo moment(sub o luna inainte de inceperea calatoriei), pretul voiajului
trebuie achitat integral in momentul rezervarii.Pretul voiajului este cel mentionat in contract si
cuprinde serviciile detailiste din fiecare program in parte.
D.MODIFICAREA CONTRACTULUI
-daca, inaintea plecarii, unul din elementele esentiale ale contractului nu a putut fi
executat/obtinut/confirmat . va fi informat de acesta şi de posibilitatea rezilierii contractului ( cu
rambursarea fără penalizări ) sau a încheieri unui nou contract care să reflecte modificările
survenite ;
- dacă înaintea plecării, clientul doreşte modificarea contractului (data, ruta etc.) LARTOURS
poate să accepte numai dacă costurile generate de modificarea contractului sunt suportate de client
-după începerea călătoriei, modificarea contractului nu mai este posibilă .
E.REZILIEREA (ANULAREA)CONTRACTULUI
Rezilierea poate interveni numai înaintea începerii călătoriei, în următoarele condiţii :
a) Rezilierea de către client
Clientul poate anula contractul de călătorie fără penalizări cu o lună înainte de începerea
călătoriei.
Dacă anularea intervine sub acest interval, se pot aplica următoarele penalizări :
20% din contravaloarea voiajului pentru anulări între 30 şi 14 zile înainte de data călătoriei
b) Rezilierea de către LARTOURS
- în cazul în care nu s-a întrunit numărul minim de turişti necesar pentru realizarea
programului în condiţiile de preţ contractata ;
- in cazul în care intervine forţa majoră : circumstanţe anormale, inprevizibile, care
nu pot fi evitate de LARTOURS ( anulări de curse, modificări de orare ale avioanelor,
greve,calamităţi, războaie etc.) ;
În ambele cazuri, clientului i se va restitui integral suma plătită sau i se va oferi o
alternativa de voiaj pe care o poate accepta sau nu .
-50% din contravaloarea voiajului pentru anulări între 14 şi 7 zile înainte de data călătoriei
-100% din contravaloarea voiajului, pentru anulări sub 7 zile înainte de data începerii
călătoriei .
NOTĂ : Dacă ambele părţi contractate şi-au respectat obligaţiile, însă voiajul nu poate fi
efectuat deoarece nu s-a acordat viza de către Ambasada ţării de destinaţie, se va reţine din
suma de rambursat taxa de viză şi comisionul Agenţiei .
11
F. REGIMUL RECLAMAŢIILOR
a) În timpul executării voiajului
Trebuie introduse pe loc, în scris, pentru a se constitui proba, fie de către însoţitorul de grup
LARTOURS (dacă există), fie de către agenţia corespondentă a LARTOURS . În cazul în care
reclamaţia nu este rezolvată satisfăcător, clientul va aviza imediat LARTOURS, sediul central,
pentru ca acesta să intervină în remedierea neregulilor.
Eventualele modificări de tip avion, de oră, înlocuirea unui hotel cu altul (de aceeaşi categorie),
modificările de rută etc. ,care pot intervenii pe parcursul voiajului, nu constituie motiv rezonabil
de reclamaţie, atât timp cât ele se datorează unor cauze obiective şi au ca scop păstrarea
caracteristicilor generale ale programului şi a nivelului calitativ contractat.
b) După efectuarea voiajului
În cazul în carereclamaţiile făcute comform punctului A) de mai sus nu au fost remediate sau dacă
clientul nu a putut face reclamaţie în timpul voiajului, acesta va face reclamaţia în cel mult 14 zile
de la întoarcerea sa .
Reclamaţia va fi făcută în scris, cu comfirmare de primire, la LORTOURS, sediul central.
LARTOURS se obligă să facă toate diligentele pentru elucidarea cauzelor reclamatiei si pentru
rambursarea, de catre prestatorii de servicii, a serviciilor neutilizate.Raspunderea materiala a
LARTOURS nu poate fi mai mare decat contravaloarea rambursarii oferite de prestatorul de
servicii.
G. Informaţii generale
-LARTOURS acţioneaza ca intermediar intre client si prestatorii directi de servicii( hoteluri,
companii aeriene, restaurante, companii de transport auto si Rent a car etc.)sau ca revanzator al
unor pachete turistice ale tour-operatorilor abilitati de Ministerul Turismului din Romania sau alte
tari.
Aceste companii sunt entitati independente, cu responsabilitate priprie, astfel incat LARTOURS
nu poate fi tinut raspunzator pentru daunele fizice sau materiale provocate de
acestia.LARTOURSva actiona insa ca reprezentant al clientului in vederea obtinerii de
despagubiri rezonabile din partea acestora.
-Programele LARTOURS nu includ de regula asigurari madicale.Sfătuim clientii sa+si procure
aceste asigurari inainte de inceperea calatoriei de la LARTOURS sau de la alte societati.
-Clientul trebuie sa fie consitnt ca standardele turistice diferă de la ţara la ţara şi că LATOURS se
bazează în programele sale pe calsificările şi standardizările Ministerului Turismului din fiecare
ţara.
-
12
III. STRATEGII DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR TURISTICE
III.1MODALITAŢI DE PROMOVARE A PRODUSELOR TURISTICE
Modalitaţile principale de promovare a produseluo turistice de catre agenţiile de turism sunt:
-editarea de materiale publicitare;
-realizarea de campanii publicitare;
Indiferent de strategia aleasă pentru atingerea obiectivelor sale, orice realizator de produse
turistice trebuie să-şi realizeze comercializarea produselor sale prin una dincele două modalitaţi
menţionate.
III.2EDITAREA DE MATERIALE PUBLICITARE
Produsele turistice sunt comercializate în principal prin intermediul cataloagelor şi broşurilor.
După ce faza negocierii cu diferiţi prestatori de servicii s-a terminat, tour-operatorul editează şi
difuzează gratuit broşuri care prezintă diferitele produse turistice pe care le propun publicului.
Broşura turistică este definită drept materialul de prezentare editat întru-un mare număr de
exemplare şi difuzat prin reţeua de sucursale şi de agentii de turism.
Argumentele comerciale utilizate in broşurile turistice sunt:
-fotografia în culori care să suscite interesul pentru voiaj;
-preţul de referinţă, vizând să atragă atentia turistului;uneori această tehnică se foloseşte doar
pentru perioade restrânse, din extrasezon;
-calitatea grafică deosebit de bună;
-amplasarea în pagină a imaginilor, astfel încat să atragă atenţia;
Etapele intocmirii unei broşuri:
1.Conceperea broşurii
Prezentarea broşurii trebuie să fie îngrijită pentru că ea determină. În patre, succesul voiajelor pe
care le propune.Catalogul trebuie să arate profilul agenţiei şi să fie adaptat clientelei sale (tineri
fară pretenţii sau mai în vârstă şi preocupaţi de confort, înstăriţi, familii sau individuali.De
asemenea, broşura trebuie să permită o lectură atragatoare.
13
Materailul publicitar trebuie reîoit când imaginile au fost folosite de prea multe ori şi este bine să
nu se propună niciodată aceleaşi pliante ca ale altui producator turistic de pe aceeaşi piaţă.
Broşura turistica are avantajul dea fii un argument comercial foarte”concret” pentru vânzarea
unui produs turistic, reprezentând de fapt un ansamblu de servicii, ce se vor consuma in viitor şi
despre care turiştii nu au decât o idee foarte vagă aspra conţinutului.
III.3 REALIZAREA DE CAMPANII PUBLICITARE
Rolul socio-economic al activităţii de promovare este evdent, informarea turistilor despre
produsele oferite spre vânzare, despre serviciile asociate lor fiind tot mai necesară datorită
creşterii făra precedent a nevoilor pentru turisti eficientizării capacităţiilor de productie şi
a timpului de muncă al personalului de vănzare.
Publicitatea cuprinde un complex de activităti de informare a consumatorilor despre
comportamentele, calitatea şi locul unde poate fi consumat produsul turistice al firmei, in
scopul stimularii vânzărilor.
În domeniul turismului, există un anumit paralelism între acţiunile de comercializare şi cele de
promovare:ambele fac apel la aceleaşi tehnici. Astfel, promovarea implică o informare a
publicului prin presă şi radio, iar comercializarea presupune o informare specializată
(profesionistă) prin relaţii cu publicul şi publicitate în presa specializată. Paralelismul se opreste
aici, comercializării adăugându-i-se alte noi etape: negocierea cu angrosiştii (tour-operatorii,
centralele de rezervari etc.) în amonte, iar în aval realizarea cataloagelor, distribuirea lor
detailiştilor, stimularea lor, publicitatea produselor turistice, vănzarea catre public.
De asemenea, prin acţiunile de informare agenţia de turism convinge şi chiar educă consumatorii
în ceea ce priveşte necestiatea practicării turismului.
MIJOACE DE PROMOVARE:
Particularitaţile produsului turistice determină utilizarea unor mijloace specifice de promovare
care se impart în două categirii:
-mijloace de promovare care atrag turistul către firmă. Rolul acestora este de a asigura o
informare cât mai exactă şi cât mai completă asupra produsului turistice, pentru a genera dorinţa
de cumpărare.Dintre aceste mijloace amintim:reclama, publicitatea gratuită, organizarea de
întălniri, concursuri, expoziţii;
14
-mijloace de promovare care stimulează revenirea (fidelizarea) turiştilor.Rolul acestora este de a
confirma în totalitate informaţiile difuzate prin cataloage, broşuri,reviste, anunţuri, firme
publicitare, informaţii care trebuie să se concertizeze în vânzări.În această categorie intră
promovarea la locul vânzării, comportamentul personalului de vânzare, promovare prin
organizaţiile de turism din înteprinderi şi firme.
Bunurile materiale la care se face referire sunt concretizate în:
-patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale
etc., care formează cadrul fizic de bază şi care vor manifesta o atracţie pentru turisti;
-anumite elemente de infrastructură sau echipamente care, deşi nu generează motivaţia sau cererea
de turism, contribuie în mod hotărâtor la satisfacerea acesteia )hoteluri, restaurante, terenuri sau
săli de sport, de spectacol, de conferinţe etc.);
-unele facilităţi de acces legate de mijloacele de transport )de vehicule şi căi de comunicaţii) alese
de turişti pentru a ajumge la obiectivele dorite.
SERVICIILE CUPRINSE ÎN PRODUSUL TURISTIC
Campania de promovare şi de publicitate sunt realizate la iniţiativa a doi agenţi economici
diferiţi, ale căror interese sunt complementare:
-agenţiile de turism din ţara de destinaţie (care sunt ăn administrarea Ministerului Turismului sau
a colectivităţilor locale),care se ocupă de programele de informare şi de promovare comercială
pentru ţările sau locurile de destinaţie, deci promovarea instituţională;
-tour-operatorii şi agenţiile de turism distribuitoare, care realizează campanii de promovare şi
publicitate numai pentru produsele pe care le vând, deci promovarea comercială
Sinergiile între promovarea instituţională şi promovarea comercială pot fi considerabile pentru
care organizaţiile publice de turism realizează acţiuni de promovare.În acest caz, tour-operatorii şi
agenţiile de turism distribuitoare cooperează cu acestea, pentru a-şi asigura succesul pe destinaţia
respectivă.Această cooperare este esenţială pentru asigurarea unei creşteri constante şi susţinute
de turişti.
Unele acţiuni de promovare pot antrena confuzii şi dificultăţi înte instituţiile publice şi
profesionişti.Aşa se înâmplă în cazul în care instituţiile publice de turism finanţează direct
15
broşurile comerciale editate de tour-operatori şi care nu prezintă decât propriile lor produse.De
asemenea, anumite instituţii finanţează operatori şi nu ansamblul destinaţiiilor.
Oreta de servicii ţine cont de categoriile comportamentale ale clientelei turistice, acestea apărând
sub forma:
-servicii aferente unor preocupări semipasive, cum ar fi cele oferite în restaurante, baruri, săli de
tratamente etc;
-servicii aferente unor preocupări passive, manifestate, de regulă, în staţiile de
cazare:lectuta, urmărirea programelor RADIO-TV, somnul, igiena;
-servicii aferente unor preocupări active cum ar fi:sportul, excursiile şi drumeţiile,
vânătoare sau pescuitul etc.;
-servicii aferente unor preocupare semiactive:vizionări de spectacole sau de manifestări
sportive, vizite la muzeu sau expoziţii, promenade;
Cheltuielile campaniilor trebuie suportate cvasi-exclusiv de producătorii respectivişi de agenţiile
de turism distribuitoare.
Pentru pachetele turistice complexe, mesajele publicitare conţin trei argumente principale:
-imaginea de marcă
-preţ, care este în general cel de extrasezon;
-conţinut pentru a-l diferenţia de cel al concurenţilor;campanii publicitară trebuie să insiste
pe serviciile suplimentare oferite (transport, cazare, animaţie sau alte prestaţii);
Publicitatea poate îmbrăca urmatoarele forme:
-anunţuri, reportaje, communicate de presă;
-voiaje organizate şi plătite pentru ziarişti şi reprezentanţi ai altor agenţii de turism;
-spoturi publicitare;
-afişe, piante expuse în agenţiile de turism distribuitoare;
-organizarea de conferinţe de presă, coktailuri de presă, dezbateri ăn regiunea care se vrea
a fi prospescată, cu invitaţi profesionişti şi reprezentanţi ai turismului social;
-participarea la targuri, saloane, burse de turism.
De altfel, ocaziile de a participa la asemenea manifestări sunt numeroase, după cum se poate
vedea şi din tabelul de mai jos, unde sunt prezentate cele mai importante saloane profesioniste de
turism, precum şi cele destinate marelui public din Europa.
16
Saloanele europene de turism
Ţara-
denumirea
salonului
An
de
înfin
ţare
Acţionari Oraş
gazdă
Vizitatori
Profesioni
-şti
Nr.vizitatori
din marelui
public
Suprafaţa
m2
Nr.de
expozanţi
stand
1.BELGIA ŞI LUXEMBURG
BEF(Brus-
sels Travel
Fair)
2003 Bruxelles 13.000 - 21.000 600s
SIV(Salon
Internationa
l des
Vacances)
2000 Foire
Bruxelles
Bruxelles - 300.000 - 900s
VAKANTI
E
SALON
2003 Anvers 175.000 355s
2.DANEMARCA
FERIE 2003 9.400 65.000 870s
3.FRANŢA
MIACAR 2003 Bus et car Paris 10.000 - 41.000 1.200p
SALON
DES
VACANCE
S
2004 Foire de
Paris
Paris 100.000 -
SEVI
CONGRES
2004 Padco
Blenheim
Paris 54.000 - 14.000 650p
SITT(Salon
des
Innovatioes
et
Technologi
es du
Tourisme)
2001 CCI Tarbes Tarbes 8.000 - 8.000 6.200p
17
SMTV(Sal
on Mondial
Tourism et
Voyages)
2003 ASMTV(F
FTST,
SNAV,
ADONET,
ETI),Sepic
Paris 70.000 90.000 30.000
4.GERMANIA
CRB 2002 Munchen 195.000 300s
CMT 2002 Stuttgard 35.000 247.000 600s
ITM(Intern
ationale
Tourismus
Borse)
2001 AMK Berlin 70.000 80.000 34.000s
REISEN
1978
Hamburg 170.000 400s
5.GRECIA
PHILOXE
NIA
2005 Foire
Internation
ale
Thessaloni
Thessalon
iq
225s
6.IRLANDA
HOLIDAY
WORLD
FAIR
2003 Dublin 1.600 44.000 140s
7.ITALIA
BIT(Borssa
Italiana del
Tourismo)
2004 Expo CT Milano 17.000 104.000 87.000 7.500s
EXPO
VACANZE
2000 Torino 420.000
8.MAREA BRITANIE
CONFEX 2005 ITF Londra 5300 - 145s
WTM
(World
Travel
2004 ITF Londra 48000 - 42500 4200s
18
Market)
9. OLANDA
VAKANT
IE
BEURS
2006 741700 720s
10. PORTUGALIA
BTL
(Bolsa
Turistica
de
Lisaboa)
2006 Fil Lisabona 43000 73000 24500 234s
11.SPANIA
FITUR
(Feria
Internacio
nal de
Turismo
2004 IFEMA Madrid 30000 43000 22000 3300p
MEDITE
RRANIA
2007 Ex-
Rodatur
Barcelona - 40000 119s
19
Strategii de comercializare a produselor turistice elabarorate de agentii de turism si
de catre tur-operatori
Agenţia de turism reprezintă adesea puncte de trecere obligatorii pentru vânzarea produselor
turistice ale tour-operatorilor sau ale altor producători.Agenţiile de turism sunt în general simpli
distribuitoride produse turistice, dar de comportamentul lor depinde decizia de cumparare
aturistului.De aceea, producătorii (in general, tour-operatori= şi ofertanţii de produse turistice pot
opta pentru una din urmatoarele stategii:
1.strategia de apecializare;
2.strategia de nediferenţiere.
A.Strategia de specializare:această strategie presupune gândirea şi comecializarea de produse
turistice tematice.
Există trei posibilităţi de specializare:
Destinaţia.În funcţie de caracteristicile pieţei pe care acţionează şi ale sagmentului de turişti
căruia i se adresează, agenţia de turism caută modalităţii de a căştiga acceptul turiştilor
potenţiali:realizarea de produse turistice care au ca loc desfăşurare o anumită ţară, zonă, regiune,
staţiune, care este la modă datorită caracteristicilor întrunite (litoral însorit, densitatea obiectivelor
turistice, originalitatea lor, fenomene naturale rar întâlnite…)
Exemple:
-TRANSTOUR:se interesează în exclusivitate de ţările de Est;
-AFRICATOUR:şi-a construit imaginea de specialist în Africa, în colaborarea cu Paris-
Dakar.
-COSMOVEL:presupune numeroase programe in Turcia;
Clientela.Constituei principalul element al micromediului agenţiei de turism, destinaterul
final al eforturilor economice ale acesteia:
-KUONI-vizează o clientelă de lux;
-UCPA ŞI OPTION VACANCES-se adresează tinerilor;
-ART ET VIE-se adresează corpului profesoral;
-VOZAGE CONSEIL-se adresează populaţiei rurale.
20
Alţi realizatori de produse turistice, îneforturile lor de a se impune pe piaţă, au ales ca grupuri
ţintă cele mai năstruşnice categorii de turişti:
-handicapaţi (Handicaps sans frontiers);
-tineri căsătoriţi (Le Chateau de Breteuil-se adresează tinerilor căsătoriţi japnezi);
-homosexuali (International Gay Travel, din SUA, care grupează o companie aeriană, 28 de tour-
operatori şi 172 de agenţi de turism);
-persoane în vârstă (Club Rennaissance din Franţa, Britanic Saga Holidaz din Marea Britanie, cu
o strategie agresivă, produsele lor defiinde accesibile clenţilor având sub 60 ani);
-tineri aventurieri (Top Deck din Marea Brianie).
Tema.Reprezintă laitmotivul respectivului produs turistice.Toate prestaţiile (cazare, restaurant,
agreement)sunt adaptate respectivei tematici.În dorinţa lor de a vinde cât mai multe produse
turistice, producătorii au ajuns la concluzia că acestea ar trebui să câştige în atractivitate şi
originalitate.Ei s-au gândit că prestaţiile componente nu trebuie alese la întâmplare, ci astfel
combinate încât produsul să se desfăşoare conform unei teme.
-UNOESL-organizează sejururi lingvistice.
-VISA TONIC-are în vedere sejururi de sănătate;
-ART ET VIE şi KORE-s-au specializat pe tematici culturale
-SIP-s-a afirmat in domeniul pelerinajelor;
-EXPLORATOR-organizează aventuri;
Aceste strategi este adesea considerată ca riscantă.În fapt,dacă piaţa vizată este afecată de un
eveniment destabilizator, firma poate înregistra o reducere sensibilă a cifrei de afaceri.Este
suficientă o lovitură de stat, care dezvoltă insecuritate, ca tour-operatorii specializaţi strict pe acea
destinaţie geografică să fie afectaţi.De exemplu, Egiptul şi Israel au fost considerate mult timp ţări
riscante.
Avantajele acestei strategii nu sunt de neglijat:
-strategia de specializare este oportună la începutul activităţii, când tour.operatorul sau alţi
realizarori de produse turistice urmăresc să-şi crească cifra de afaceri;
-strategia de specializare presupune o clientelă restrânsăşi solvabilă, faţă de strategia de
nediferenţiere care presupune un public larg şi deci cunoaşterea perfectă a totalităţii costurilor,
pentru a presupune preţul cel mai scăzut;
-strategia de specializare constitue pentru numeroşi producători o soluţie logică pentru a face faţă
concurenţei şi instabilităţii comportamentale a turiştilor.Pentru un tour-operator specializat,
21
prioritară este calitate produsului turistice şi nu preţul.Astfel el reuşeşte să-şi fidelizeze clienţii,
care îi aduc un volum sufficient de vacanţieri noi, evoluţia cifrei de afaceri permiţându-I venituri
rezonabile.
B.Stategia de nediferenţiere.Alături de specializarea producătorilor, specific turismului aste şi
formarea unui sector nediferenţiat.Factorii care determină abordarea unei astfel de strategii sunt:
-creşterea concurenţei pe piaţa mondială a turismului;
-accentuarea comportamentului pe piaţă al cumpărătorului.
Ca urmare, ofertanţii şi producătorii s-au adapt şi au trcut la:
-creşterea atractivităţii ofertei;
-influenţarea calităţii şi dimensiunii cererii turistice, folosind politici agresive de marketing.
-creşterea eforturilor de particularizare a ofertei;
Toate aceste adaptări cer eforturi financiare mari, ceea ce a impus creşterea dimensiunilor
firmelor ofertante prin integrarea sau gruparea lor.
Comercializarea produselor turistice de către tour-operatori.
Stategii pentru vânzarea călătoriilor
În general, în aprecierea importanţei unei firme de turism se iau în considerare cifra de afaceri,
valoarea adăugată şi numărul de clienţi, în cazul tour-operatorilor, cifrele obţinute trebuie
inerpretate diferit.De fapt, această activitate presupune cuprinzând un mijloc de transport la care
se adaugă una sau mai multe prestaţii (de hotelărie, de agreement).Unii tour-operatori vând doar
zboruri.Ei se comportă ca nişte angrosişti şi au o avtivitate de ticketing.Vânzarea doar
dezboruri/călătorii cu avionul presupune adoptarea de către tour-operatori a unei din starategiile
următoare:
-se cumpără deliberat locurile de avion în număr mare de reduceri importante şi a monta voiaje
forfetare la preţuri attractive, în acest acz, activiatea de tickting constituie o axă de vânzare
structurală;
-rezervă un anumit număr de locuri doar pentru circuitele care le programează.Dacă ansamblul de
programe nu-şi găseşte clienţi, el propune atunci doar locurile pentru zborurile respective, în acest
caz, ticktingul prezintă dimensiuni pur conjuncturale.
În general, tour-operatorii pot opta pentru două tipuri de strategii:cea de specializare şi cea de
abordare generalistă.
22
A.Strategia de specializare:există tour-operatori specializaţi pe o destinaţie geografică
anumită;este o stategie riscantă pentru că poate intervene o lovitură de stat, un război şi circuitul
respectiv este scos de pe piaţă.Specializarea mai poate fi pe o temă, (pelerinajul, aventurile etc.),
sau pe un segment de clientelă (tineri căsătoriţi, persoane handicapate, persoane în vârstă,
populaţia homosexuală şi orice altă categorie de populaţie).Stategia specializării constituie pentru
numeroşi tour-operatori o soluţie pentru eliminarea concurenţei, pentru a evita instabilitatea pieţei
şi a clientelei.
B.Strategia generala are doua orientari :
-Strategia de integrare se regaseste in toate sectoarele de activitate economica si constituie pentru
firma o chestiune de politica generala.Refuzul unor inteprinderi de a integra ansamblul de prestatii
se datoreaza urmatorilor factori :probleme de competenta (datorita multitudinii de cunostinte pe
care trebuie sa le aiba un prestator), pericolul pietelor captive ( pe acele piete captive prestatorii se
obisnuiesc cu lipsa concurentei, putand deveni mai putin competitivi), marimea capitalului
necesar (pentru a se diversifica in numeroase activitati, prestatorul trebiue sa mobilizeze mase
importante de capital), prezenta furnizorilor dominanti (un tour-operator poate fi fortat sa se
adreseze unui prestator aflat intr-o pozitie de monopol, care poate abuza de puterea sa), absenta
prestatiilor adaptate, performantele mediocre ale furnizorilor, competente limitate necesare pentru
negocieri.
-Strategia masei critice consta in alegerea acelei dimensiuni care sa permita confruntarea directa
cu concurenta.Aceasta poate sa imbrace mai multe forme:
-strategia ‘apropierii’ de concurenta ;
-strategia de achizitie a concurentului ;
-strategia de protectie, poate fi mai putin vulnerabil si a castiga credibilitatea pietei.
23
IV.STUDIU DE CAZ- SEJUR FRANTA
A.Descrierea generala a Frantei
A.1 Pozitionarea geografica
Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana). Deşi marea parte a teritoriului francez se află în vestul Europei, Franţa este constituită şi din teritorii aflate în America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul şi sudul Oceanului Indian, nordul şi sudul Oceanului Pacific, şi Antarctica, aici însă suveranitatea este exercitată în cadrul Tratatului Antarcticii.
In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 %. Mortalitatea este de 9,2 %, iar
populatia urbana reprezinta 74 %,Franţa fiind clasată astfel ca al 47-lea stat după suprafaţă.
A.2 intemeierea istorica
Teritoriul Frantei este populat in antichitate de triburile celtice (galii) si cucerit de Cezar (59-51 IH) si transformat in provincie romana. Francii, popor germanic stabilit in sec. al V-lea in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in secolele urmatoare poporului francez. Bazele Regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) provenit din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului, la Roma, in anul 800. Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea Imperiului Carolingian, a carui parte occidentala va forma viitoarea Franta. In sec XII-XIV, in timpul domniilor lui Filip al II-lea August si Filip al IV-lea cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul autoritatii regale si al centralizarii statale. Dupa infrangerile franceze din prima parte a Razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei (1337-1453), avantul national (Jeanne d'Arc) permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al XI-lea (1461-1483) opreste opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc I (1515-1547) inaugureaza epoca absolutismului. Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec al XVI-lea declanseaza pustiitoarele razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric al IV-lea intemeietorul dinastiei de Bourbon (1589-1830) prin edictul de toleranta de la Nantes (1598).Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715) marcheaza apogeul absolutismului francez ("statul sunt eu"), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea (1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris (10.02.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor. Revolutia franceza (14.07.1789, caderea Bastiliei) culmineaza cu proclamarea la 22.09.1792 a Primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVI-lea (21.01.1793) si cu dictatura iacobina (1793-1794). Razboaiele de aparare ale Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturata de revolutia din iulie 1830, care
24
impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848). In urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a II-a Republica (1848-1852), apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon (nepotul lui Napoleon I), care se proclama sub numele de Napoleon al III-lea Imparat al Frantei (1852-1870).Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmare proclamarea de la 4.09.1870 a celei de-a III-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris (martie-mai 1871). Pacea de la Frankfurt pe Main (10.05.1871) consacra pierderea Alsaciei si a Lorenei. Cucerirea Algeriei (1830-1847) este urmata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de constituirea celui de-al doilea mare imperiu colonial al lumii (Africa septentrionala, ecuatoriala, occidentala, Indochina, Oceania etc). Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune bazele Triplei Aliante (1904) care, in primul razboi mondial (1914-1918) obtine victoria asupra Blocului Puterilor Centrale. Prin pacea de la Versailles (1919) Alsacia si Lorena sunt retrocedate de catre Germania Frantei. La 3.09.1939 Germania incearca sa se revanseze si-i declara Frantei razboi, dupa care invadeaza teritoriul francez, pentru ca la 22.06.1940 maresalul P. Pétain sa semneze actul de capitulare. Generalul Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940, la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Debarcarea din Normandia (6.06.1944) si insurectia victorioasa a Parisului (19-25.08.1944) permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de generalul de Gaulle. Constitutia din octombrie 1946 proclama cea dea IV-a Republica si transforma Imperiul Colonial in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din Indochina (1945-1954) si Algeria (1954-1962) adancesc criza celei de-a IV-a Republici si duc la instalarea unui guvern in frunte cu generalul de Gaulle care proclama la 4.10.1958 cea de-a V-a Republica, cu atributii sporite pentru seful statului. In Pompidou (1969-1974) marea majoritate a coloniilor franceze (10,5 milioane km2, 48 milioane locuitori in 1939) isi dobandesc independenta, iar Franta initiaza o politica externa independenta, de distantare fata de hegemonismul nord-american, retragandu-se din organismele militare ale NATO si SEATO si intretinand relatii speciale cu URSS si China. Alegerile din 1981 sunt castigate de François Mitterrand, candidatul Partidului Socialist Francez, devenind cel de-al XXI-lea presedinte al Frantei (reales pentru un nou mandat in 1988), iar cele legislative din acelasi an au dat castig de cauza aceluiasi partid, care obtine majoritatea absoluta in Adunarea Nationala. Dupa o "coabitare" a presedintelui Mitterrand cu un guvern de centru-dreapta (1986-1988), alegerile parlamentare din 1988 readuc la putere Partidul Socialist, care sufera insa o zdrobitoare infrangere in martie 1993, parasind scena politica.
B.Descrierea generala a Parisului
B.1 obiective turistice si naturale
Parisul si imprejurimile, Parisul fiind denumit si "Orasul lumina", este unul dintre cele mai vizitate locuri din lume, gratie si atractiilor turistice cum sunt: Catedrala Notre Dame (sec. XII - XIV), biserici ca Sacré Coeur, Domnul Invalizilor cu mormantul lui Napoleon, Turnul Effel cu o inaltime de 320.75 m, inaugurat in 1889 cu ocazia "Expozitiei Universale" care a devenit simbol al capitalei franceze, palate, piete, cartiere pitoresti La Dèfense cu o arhitectura moderna, muzee Luvru unul dintre cele mai mari si bogate din lume.
Orasele renumite pentru anumite monumente istorice si de arta sunt:
Avignon (Palatul Papilor construit in secolul XIV) Nimes (monumente galo - romane) Rouen (case vechi din lemn)
25
Amines (catedrale cu vitralii)
In Palatul Papilor, frumusetea are doua fete: una contemporana, cealalta legata de teologia catolica de Evul Mediu. Ele sunt percepute ca intreg; doar rigoarea descrierii ne obliga la succesiune.Cea medievala, La Beauté in Fabula, centrata pe portretele Laurei si ale lui Petrarca, pe Eros e conceputa sub forma istoriei, a povestii medievale amoroase, a calatoriei initiatice. Cea contemporana are discursul vizual asociat cu cel psihanalitic, mistic, alegoric, teologic, in dulcele stil postmodern. Citatele culturale ne poarta in cautarea drumului interior prin salile intunecate, pasajele stramte, trecerile inguste si curtile interioare stralucind de lumina din Palatul Papilor si ne reamintesc lipsa unui context zero din care sa putem privi frumusetea. Evul Mediu Catolic si istoriile tantrice ale Extremului Orient coabiteaza perfect in acest spatiu expozitional, ca citate culturale.Proiectia lui Christian Lacroix, de pilda, pe treptele de marmura ale Palatului (proiectie din filmul lui Richard Fleisher, Le voyage fantastique, 1966) trimite la scara frumosului (Augustin si Platon).
speciale pentru acestea
C.Identificarea formelor de cazare/alimentatie din Paris HOTELURI:
RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES5 Stele
Hotelul RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES este un hotel de 5 stele ce va poate oferi : - camera dubla Deluxe la pretul de 302 €*/noapte (2 persoane) - camera single Standard (Mic dejun continental inclus ) la pretul 315 €*/noapte (1 persoana) - camera dubla Deluxe (Mic dejun) 367 €*/noapte (1 persoana)
Hotelul inclunde mai multe serii se servicii:sala de fitness,lift,bar, conectare la internet,fax,centru de afaceri,apeluri locale,servicii bancare,room service,restaurant,inchirieri de masini,magazine,discoteca,echipament sportiv,club de sanatate,facilitati pentru reuniuni,xerox. Servicii gratuite: receptie 24 ore,trezire la cerere,transportul bagajelor Puncte de atractie: - muzeu
- opera - galerie de arta - centru comercial - catedrala/biserica
Prin apropierea hotelului:- Aeroport 26 km Charles de Gaulle CDG- Aeroport 26 km La Defenese Helioport JPU- Aeroport 17 km Orly ORY
26
Sejur 7 zile Franta- Paris(All Inclusive)Avion Hotel RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES 5 Stele
ZIUA 1 DUMINICA , ora 05:30 intalnire pe Aeroportul Otopeni ,birou informatii,cu ghidul roman.Ora 09:00 decolare cu avionul companiei aeriene Lufthansa..Ora 11:05 sosire PARIS. Transfer la hotel intre orele 11:30-12:30 RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES 5 Stele .Ora 14:00-pranz. Tur cu autocarul PARIS,cu ghid local (3 ore) Catedrala Notre-Dame,Gradinile Luxemburg,Universitatea Sorbona,Pantheonul,Cartierul Latin,Centrul Pampidou,Place Vendome,Opera,Place de la Concorde,Arcul de Triumf,Biserica „La Madeleine”,Turnul Eiffel,Domnul Invalizilor.Ora 17:00 –snack..Ora 20:00-Cina.Timp liber ora 21:00.
ZIUA 2 LUNI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Intre orele 13:00-13:30-pranz.Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-Cina..Timp liber 21:00.
ZIUA 3 MARTI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 10:30 vizita la Muzeul Louvre.Apoi,individual plimbare pietonala pe malul Senei pana la Turnul Eiffel (optional urcare in turn).Intre orele 14:00-14:30 –pranz.Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00.
ZIUA 4 MIERCURI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.. Intre orele 14:00-14:30 –pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00
ZIUA 4 JOI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun. Ora 10:30 timp liber in care puteti explora marile bulevarde pariziene, cu celebrele Galerii La Fayette sau Place Vendome. Intre orele 14:00 –14:30 pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00.
ZIUA 5 VINERI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 11:00 timp liber in Paris.Intre orele 14:00-14:30 –pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00.
ZIUA 6 SAMBTA Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 11:00 timp liber in Paris pentru shopping .Intre orele 14:00-14:30 –pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00.
ZIUA 7 DUMINICA Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 11:00 .Intre orele 14:00-14:30-pranz.Ora 16:00 snack..Transfer la aeroport ora 18:00.Ora 19:00 decolare din Paris .Ora 21:55 sosire in Otopeni
D. Calculatia pretuluiD.1 All-inclusiveHOTEL RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES 5 Stele
Camera dubla (7 zile)/zi
Serviciu TarifCazare + Mic dejun 298 €./persoana Pranz 15 €./persoana Cina 20 €./persoanaSnack 10 €./persoana
27
CONTRACT DE COLABORARE
Nr………. Încheiat azi……………………………..
Art.1. Partile Contractante
1.1.Prestatorul
S.C. STAG S.R.L. cu sediul in Ploieşti , str. Sg. Mateescu Gd, nr. 16
bl.9, sc.C, ap.59, tel: 093281510, tel/fax: 044134779.177.779, înregistrata la
R.C. cu C.I.1299761999,C.I. R-12501811. reprezentata prin Grinzeanu
Ioan Alexandru – Director General
1.2.Beneficiarul
S.C. ………………………… .. cu sediul in…………………………
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………..
tel . fax …………………………reprezentata prin …………………………….
Art. 2. Obictivul contractului
Intre parţi a intervenit prezentul contract privind vanzarea de catre
Beneficiar a programelor turistice interne si externe produse de prestator .
Art.3. Obligaţiile parţilor
3.1. Obligaţiile prestatorului
S.C.STAG S.R.L., se obliga sa pună la dispoziţia beneficiarului toate materialele
necesare (programe tipărite, pliante cu hoteluri .etc.) de care dispune, referitoare la excursiile de
grup sau individuale care fac obiectul prezentului contract. Prestatorul va respecta întocmai toate
datele prezentate in program (traseu, număr de zile, masa, obiective turistice cuprinse in program).
6.CONCLUZII SI PROPUNERI
28
Similar activitatii desfasurate in cadrul sectoarelor productiei materiale, produlul turistic se
deosebeste totusi semnifiacativ de produsele din celelalte ramuri ale productiei materiale.
Produsul turistic nu poate avea valoare rezidala, se produce in consum in acelas loc
si poate fi soliciatat direct sau prin contract, cu conditia ca turismul sa fie prezent, nefiind
posibila expedierea produsului.
Produsul turistic este eterogon si complex, iar elementele care il acmpun nu pot fi
stocate (de exemplu locurile din avion, zapada, noptile nedormite
Fiecare produs turistic isi are ciclul sau de viata, respectiv se naste, traverseaza cateva
etape de crestere si ajunge eventual in declin deoarece apar noi produse, cere satisfac mai bine
nevoile sau dorintele turistilor.
Conceperea produsului turistic presupune urmatoarele etape :
-organizarea preliminara ;
-conceperea serviciilor oferite ;
-stabilirea preturilor.
Pachetele turistice apar sub duoa variante :vacante ‘all-inclusive’ si forma mixta.
Pachetele ‘all-inclusive ‘ sun formate din :
-vacante cu pensiune completa ;
-tour-urile organizate ;
-croazierele .
Pachetele in forma mixta sunt formate din:
-‘fly & drives’
-‘fly & hotel’
Bunurile materiale ale produselor turistice :
-patrimoniul de resurse naturale ;
-anumite elemente de infrastructura ;
-unele facilitati de acces.
Publicitatea poate imbraca urmatoarele forme :
-afise, pliante ;
-anunturi, reportaje, comunicate de presa ;
-spoturi publicitare ;
-organizarea de conferinte de presa, cocktailuri de presa, dezbateri ;
-voiaje organizate si platite pentru ziaristi si reprezentanti ai altor agentii de turism ;
7.BIBLIOGRAFIE
29
GHERASIM T. Marketingul turistic, Bucuresti, Editura Economica, 1999.
GHERASIM D.
VELLAS F. International tourism, McMillan, Bisiness, 1995.
BECHREL L.
LANQUAR R. Le marketing touristique, Que sais-je ? Paris, P.U.F., 1993.
HOLLIER S.
LUPU N. Hotel, Economie si management, Editura All Beck, 1999.
EMILIAN R. Managementul serviciilor, Bucuresti, Editura Expert, 2000.
INTERNET www.infotravel Romania.ro.-turism 100%
30