Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008)...
Transcript of Cercetarea în psihoterapie – o abordare fenomenologică: IPA in... · Polman, 2008)...
Cercetarea în
psihoterapie – o abordare
fenomenologică: IPA
Procesul terapeutic la confluenţa
între lumea trăită a clientului şi cea a
terapeutului
Dr. Dan Florin Stănescu, SNSPA
București 6 Mai 2011
Ce este IPA?
analiza interpretativ fenomenologică
(IPA) este o abordare calitativă relativ recentă dezvoltată
special în cadrul psihologiei (Smith, Flowers şi Larkin, 2010)
IPA încearcă să înţeleagă experienţa trăită şi modul în care
participanţii dau sens experienţelor lor
IPA este preocupată în principal de sensurile pe care le au
aceste experienţe pentru participanţi (Larkin, Watts şi
Clifton, 2006)
IPA este fenomenologică în sensul că doreşte să exploreze
percepţia personală a unui individ privind un eveniment sau
stare, spre deosebire de încercarea de a produce o
înregistrare obiectivă a evenimentului sau stării în sine
Abordarea idiografică
cercetarea IPA în general, are în vedere
nivelul idiografic
(Lamiell, 1998; Windelband, 1998)
un studiu IPA implică o analiză extrem de
intensivă şi detaliată a relatărilor produse de un număr relativ
mic de participanţi (chiar un caz singular)
este preocupată de analiza detaliată a cazului chiar ca scop
în sine, înainte de a trece la analize detaliate similare ale
altor cazuri
abordarea idiografică nu exclude generalizările dar propune o
modalitate diferită de a face aceste generalizări (Harre,1979)
Planificarea unui studiu IPA
Alegeţi o temă de care sunteţi realmente interesat
abordarea calitativă este mare consumatoare de timp,
necesită implicare şi efort susţinut
Identificaţi posibilii participanţi
Treceţi în revistă literatura de specialitate – deşi în IPA întrebarea de
cercetare nu este derivată (direct) din teorie; această etapă facilitează
identificarea unor “goluri” pe care le puteţi umple cu studiul vostru
Întrebarea de cercetare se concentrează asupra modului în care participanţii
înţeleg experienţa trăită şi modul în care aceştia dau sens experienţelor lor
într-un anumit context
Deschise / Închise
Explorative / Explicative
De proces / De rezultat
Înţelegere / Cauze
Cum anume oamenii în situaţia x înţeleg procesul y?
Exemple de “research questions”
How do gay men think about sex and sexuality?
(Flowers, Smith, Sheeran şi Beail, 1997)
How does a woman’s sense of identity change
during the transition to motherhood? (Smith, 1999)
How do people in the early stage of Alzheimer’s disease
perceive and manage the impact of their sense of self?
(Clare, 2003)
How do homeless people describe the impact on their
identity? (Riggs şi Coyle, 2002)
How do people diagnosed with MS think about the
experience of exercise? (Borkoles, Nicholls, Bell, Butterly şi
Polman, 2008)
Participanţii
Participanţii sunt aleşi astfel încât să poată oferi un conţinut
cât mai bogat referitor la o anumită experienţă particulară
Ei reprezintă mai degrabă o “perspectivă” decât o
“populaţie”
Cercetările IPA se desfăşoară cu un număr redus de
participanţi (de multe ori un singur caz)
Analiza detaliată a transcripturilor necesită foarte mult timp
Problema calităţii (şi nu cea a cantităţii) este importantă în
IPA
Recomandarea generală este ca un studiu IPA să se
concentreze pe 3-6 participanţi
Colectarea informaţiilor
Strangerea de informaţii cu un conţinut cât mai
bogat (la persoana întâi)
Cea mai eficientă metodă este interviul în profunzime – facilitează
“ventilarea” de gânduri, trăiri, sentimente, elaborarea de poveşti (cu
propriile lor cuvinte)
Implică oferirea de “spaţiu”, oportunitatea participanţilor de a spune
povestea lor, de a vorbi liber şi de a reflecta asupra întregii situaţii
Interviurile unu-la-unu (inclusiv şedinţele individuale de terapie)
permit stabilirea de rapport, şi crează acel spaţiu protectiv care
facilitează acest tip de discuţie
De multe ori se ajunge la “research question” tangenţial, în mod
natural
Este recomandat însă să utilizăm un ghid de interviu cu 7-10
întrebări care facilitează elicitarea de răspunsuri în directă legatură
cu problematica studiată
Analiza datelor
Este un proces iterativ şi inductiv (Smith, 2007)
Analiza linie cu linie a afirmaţiilor / răspunsurilor
experienţiale, ale semnificaţiilor, preocupărilor şi înţelesurilor fiecărui
participant şi notarea primelor impresii (Larkin, Watts şi Clifton, 2006)
Identificarea temelor emergente în materialul experienţial, evidenţierea
divergenţelor şi convergenţelor, de obicei pentru un singur caz şi apoi pentru
restul cazurilor (Eatough şi Smith, 2008)
Elaborarea unui “dialog” între cercetător, datele obţinute şi propriul nivel de
cunoştinţe (psihologice) referitor la semnificaţiile pe care le au acestea pentru
participanţi, în acel context specific (Larkin et. al., 2006)
Elaborarea unei structuri, un cadru (gestalt) care să ilustreze relaţiile dintre
teme
Utilizarea supervizării, colaborării sau auditului extern pentru a testa
coerenţa/plauzabilitatea interpretărilor
Elaborarea unei poveşti coerente utilizând extrase, care poartă cititorul de-a
lungul interpretărilor elaborate, de obicei temă cu temă
Reflectarea asupra propriilor percepţii, conceptualizări şi procese (Smith, 2007)
Analiza datelor - pasi
Citiţi şi recitiţi
După transcrierea înregistrărilor este recomandat să lecturaţi tot
transcriptul
Puteti totodată să notaţi (separat) propriile impresii/obervaţii
Lecturarea repetată permite apariţia/dezvoltarea unei structuri
generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care
povestea “se leagă”
Notările iniţiale
Primul nivel de analiză este cel mai detaliat şi necesită un mare
consum de timp
Asigură creşterea familiarizării cu textul şi, în plus, facilitează
identificarea anumitor modalităţi specifice în care participantul
vorbeşte, înţelege şi gândeşte cu privire la un anumit aspect
Analiza datelor
Elaborarea temelor emergente
Căutarea conexiunilor dintre teme
Trecerea către cazul următor
Căutarea de pattern-uri
Audit
Elaborarea “poveştii”
Reflectare
Cum scriem un studiu IPA?
Titlul
Succint, să conţină esenţa studiului, să facă
referinţă la metodologia utilizată
Cum e să fii singur. O analiză interpretativ fenomenologică
Abstractul
Definiţi întrebarea de cercetare/problema şi argumentaţi de ce
este importantă
Introduceţi problematica generală ce cercetare
Descrieţi participanţii
Prezentaţi modalitatea de colectare şi analiză a datelor
Sumarizaţi rezultatele obţinute
Explicaţi ce credeţi că reprezintă acestea şi faceţi legătura cu
alte cercetări sau cu practica
Cum scriem un studiu IPA?
Introducere
Explicaţi la ce se referă cercetarea
voastră
De ce este importantă
Utilizaţi resurse bibliografice pentru a elabora o imagine
asupra stării actuale a problematicii abordate
Identificaţi/alegeţi un aspect specific asupra căruia vă veţi
concentra studiul
Explicaţi de de aţi ales IPA şi argumentaţi
Finalizaţi introducerea cu un paragraf care va conţine
întrebarea de cercetare
Cum scriem un studiu IPA?
Metodologie
Prezentaţi modalitatea de selecţie a
participanţilor şi cum a fost obţinut consimţământul
Descrieţi participanţii
Explicaţi cum aţi elaborat grila de interviu sau cum aţi
colectat informaţiile relevante
Prezentaţi modalitatea de înregistrare şi transcriere a
datelor
Explicaţi secvenţa/paşii urmaţi în analiză
Cum scriem un studiu IPA?
Discuţii
Analiza rezultatelor obţinute este foarte
specifică, în sensul în care sunt utilizate exact cuvintele spuse
de participanţi “verbatim”
Urmează punerea rezultatelor obţinute într-un context mai larg
Un dialog între lucrurile evidenţiate de cercetarea noastră şi ceea ce
există în literatură
Este o oportunitate de a evalua tot ceea ce am făcut până în
acest moment
Ce am învăţat în urma procesului
Ce aş face diferit acum
Care sunt punctele tari şi cele slabe ale cercetării
Care sunt implicaţiile pentru practică
Ce sugestii pot fi făcute în ceea ce priveşte cercetările viitoare
Concluzii
Abordarea de tip fenomenologic este importantă
deoarece ea readuce în prim planul cercetărilor din
domeniul psihologiei/psihoterapiei individul real cu
experienţele şi perspectivele sale, cu propriile înţelesuri
şi semnificaţii (Nightingale şi Cromby, 1999)
Componenta fenomenologică a IPA oferă o “hartă” a preocupărilor, grijilor
şi a perspectivei asupra lumii, asa cum este ea trăită/experienţiată de către
participanţi (ex. Cum a fost înţeles acest fenomen/aspect de această
persoană?)
Componenta interpretativă a IPA contextualizează aceste afirmaţii şi
încearcă să le ofere o anumită semnificaţie într-un cadru conceptual
psihologic (ex. ‘Ce semnificaţie are pentru această persoană, în acest
context?)
Rezultatul final al unei cercetări IPA reprezintă un “new insight” în ceea ce
priveşte problematica studiată, “la prima mână”, bazat pe informaţiile
oferite de participanţii angajaţi direct în respectivul fenomen (Smith,
Flowers şi Larkin, 2009)
Vă mulţumesc
pentru
atenţie!