KEN JENNINGS

MNTOL@GNA GREACX

ILUSTRATII DE }IIXE LOWERY

TRADUCERE DIN ENGLEZA DE ALINA POPESCU

re

A[qUR

INIRODU[[8,[

Buni dimineafa, mici genii! Vi rog si vi agezali la locu-

rile voastre gi si faceli linigte. Zurbaglii, in prima banci!

$tili voi care suntefi.

Numele meu este Ken Jennings, dar imi putefi spu-

ne ,,domnule profesor Jennings" sau ,,domnule" sau

,,inlelepciunea Voastri". Materia de astdzi este una fas-

cinanti: miturile vechilor greci gi romani. Iati de ce

port acest vegmint alb, simplu, numit ,,togd", degi, ca si

fiu sincer, mi-e pulin cam frig, mai ales cAnd stau aici,

lAngi aerisire. Astizi ne vom intoarce in timp cale de

peste trei mii de ani, in Epoca Bronzului, cAnd au luat

na$tere aceste mituri. Jelul cildtoriei noastre este unul

dintre pu(inele lucruri cu adevirat importante in viali:

cunoagterea. O mulqime de cunostin;e despre tot soiul

de lucruri extraordinare.

Partea frumoasi a cunoagterii este ci ea e deschisi

oricui- Pentm a fi nigte mici genii nu trebuie decit si fiqi

zilnic aten$ la chestiile ciudate care se petrec in jurul

t{' I-'--s

0titoIogto greaed

vostru - gi si fiqi siguri ci, in zilele noastre, lumea e plini

ochi cu lucruri bizare. Iati de ce mottoul nostru secret

este Semper quaerens. Asta inseamni ,,Vegnic curios".

Copii, toati lumea in picioare, duceli aritdtorul drept

la tAmpli gi privili acest portret al lui Albert Einstein.

Acum vom rosti jurimAntul micului geniu.

irpr"und cu toli tovard;ii mei mici

genii, jur Solemn Sd pun mereu intrelodri,

sd cout rdspunsuri, sd cercetez tisd osimilez. Voi fi ve;nic insetqt de

cunodstere !iimi voi dedico descoperirile

intregii umanitdti, iar curiozitd!ile pe

cdre le voi ofla nu le voi line doar pentru

mine, ci le voiimpdrtdgi cu to!i.Si incepem!

t 5rI

r Vl

*&

,Av

PRIMA TECIIE;

Guv6ntul-eheie: Greeio

Zllnic uitim cite ceva. Azi-dimineafi am vdLzttt pe in-

ternet un filmule! simpatic cu o pisici, dar cind am

incercat si i-I povestesc unui prieten am uitat, ca din

senin, cum se termini. Nu-mi mai amintesc nici numele

autorilor care au scris cirfi de succes acum zece ani. Ce

trebuie si gtili voi despre miturile grecegti este cI aceste

povegti sunt aga de frumoase, incAt omenirea le line

minte de peste trei mii de ani.

Trei mii de ani! CAnd au fost spuse prima oari, la

masi in timpul unui banchet sau la cSldura unui foc de

tabera, hArtia incd. nu fusese inventati, aga ci nu au pu-

tut fi scrise. in intreaga lume nu triiau, probabil, mai

mult de patruzeci de milioane de oameni, adici aproxi-

mativ populalia statului California. Doi dintre acei oa-

#*t *dde\r

{6 !. :"'q--\* _.t;;r+

ffiitologie gneoed

5)tA, srnf;lTnr, sr};, *5 T RA,-srRA_,sTfiltsTFt, 5Ififi57Rrl, srRfi rrrRd"-sl([.r

STRi r rrti,JTffA. ir*i,JrRi,' JTnfr ,'J?[[. ' JTnl[.l'rli r' rrni . -'5a1u, lt, **, , nkl h, tl*, b

meni sunt stri-stri-stri-stri-... stri-stribunicii vogtri.

Copiilor de azi inci le mai plac legendele grecegti,

insi acestea nu sunt numai povegti pentru cei mici - ele

se regisesc in viala noastri de zi cu zi. A\iauzit vreodati

spunAndu-se despre cineva ci are ,,atingerea lui Midas"

sau ,,un calcAi al lui Ahile"? Daci aceste expresii vi se par

din alti lume, nu vi ingrijorali. inseamni ci astizi veli

auzi, pentru prima dati, nigte povegti grozave.

Cei moi louni din VestMitologia greacd. este importanti gi in ziua de astizi,

fiindci Grecia Antici este leagdnul civilizaliei occidenta-

le. Iati o listi de lucruri inventate de greci pe care le mai

letn

Ken.Iennings " Gdrli[e mieoalnai genior

folosim si acum. (Vi rog si observali ci aceste invenlii

au apirut gi in alte pirli ale lumii - in India, China,

Orientul Mijlociu - aproximativ in aceeagi perioad6.)

" 0emocmATnA

" UN ALFABET cu vocale 9i consoane (pdni 9i cuv6ntul ,,al-

fabet" vine de la primele lilere grecegti, alfa gi beta)

.ABrAs,ZHgrmArdtrr EOrrlET YSxY&

" LOGIGA

ffiitologio greoed

Gultul lui Heron

Cel mai mare inventator grec a fost Heron din Alexandria. Prin

anul 40 i.Hr., el a inventat primul motor cu aburi din lume, dar

nu 9i-a dal seama de potenlialul maginiriei, astfel cd a folo-

sit-o doar pe post de jucirie. Pentru templele grecefti, Heron

a inventat primele ugi cu deschidere automatd 9i chiar un

distribuitor automat! (lntroducdnd o monedi intr-o fanE, cre-

dinciogii puteau cumpira o anume cantitate de apd sfinlita.)

ta,ffi*ry1

Unele cladiri din Grecia Antici aveau duguri gi chiar

incdlzire centrali. Prin anul 600 i.Hr., grecii au sipat

un tunel de peste un kilometru pe insula Stamos, pen-

tru a aproviziona capitala cu api. Iar exploratorul grec

Piteas a navigat chiar pAni in Scandinavia!

Normal ci invilalii greci

mai aveau gi lipsuri. PAni gi

tipi degtepfi, precum Aris-

totel, credeau ci PimAntul

este in centrul Universului gi

ci inteligenla umani igi are

silagul in inimA. (Creierul,

DtN v$.€rr\gA vEC}{rLo;- grErtr*{rrr rr offAvA, geg nr FlPrurr s'rn-f,rnos eu COfrrPUrEulur\Ag"rl-ouo Arirr iL. corgsrn$rsEt',ipEtalfrn, ACFIJULA .t, &juronslL$t ?orrlrA soAn"El.lll A l-ll!.111

1t & prANdIELoL"

{lI-'N tlao,sAr.,\Er$l pf,.

yrlrx.y&Ar! o€:to?EltTc& ux BriporlTlv

f. &ea.ll

Ken Sennings " Gdlr$ifle mieulrri geniar

zicea el, are doar rolul de a ricori organismul.) Marele

matematician grec Pitagora refiva sd mdnAnce (sau chiar

si se atingi de) fasole. El gi adepqii lui credeau ci boabele

de fasole au suflet!

Dar, in general, grecii au

ajuns pe culmi ale cunoag-

terii gtiinlifice ce aveau si

le rimAni inaccesibile eu-

ropenilor inci vreo doui

mii de ani.

Informotii despre mituriPe lAngi gAndirea gtiinfifici, grecii mai erau inzestrali gi

cu harul de-a spune povegti - despre zei Ei zeil)e, despre eroi

viteji gi despre mongtri inspiimintitori.

Ceea ce numim noi civilizalia greaci antici era, de

fapt, o uriagi ciocnire a culturilor, o serie de migraqii din-

spre nord care s-au revdrsat asupra civilizaqiilor preistorice

din insulele grecegti. Fiecare trib migrator a adus cu sine

propriile tradilii orale, iar mitologia greacd este rezultatul

amestecului de povegti din diferite surse.

,- *?-f ---,,) !lo r\ */

^Ma-

Grecii erau politeigti, ceea ce inseamni ci ei credeau

in mai mulgi zei. igi venerau zeii aducAnd ofrande la

altare de piatri. in cu4ile caselor exista cAte un altar

inchinat unui zeu al gospodiriei. in sate sau orage se

inillau temple mai spafioase, in care se aflau statuile

diverselor zeititi. inainte de masi, fa-

milia aducea ca ofrandd. ze-

ilei Hestia, zeiga vetrei, o

bucatd de carne arsi. inainte

si porneasci intr-o cilitorie,

grecii mergeau la un templu

inchinat lui Hermes, protec-

torul cildtorilor, pentru a se

ruga gi a lisa ca ofrandi un

obiect votiv (o monede sau o statueti)

in crAngul sacru al zeului.

snl

Am deseopertt drogosteo

ln 1970, un templu pierdut lnchinat zeilei Afrodita a fost

descoperit de arheologi ln Knidos, pe teritoriul de astizi al

Turciei. Afrodita era zeila dragostei, iar unul dintre solii ei

era zeila curcubeului, lris. in mod bizar, arheologul care a

scos la iveali acest templu era o doamnd din inalta societate

newyorkezd pe nume lris Love!

Cind aveau nevoie de ciliuzire din partea zetlor,

greclivizltau anumite temple si consultau oracole. Ora-

colele erau preoli sau (cel mai adesea) preotese care vor-

beau cu glasul zelor. La templul lui

Apollo din Delfi, oracolul ficea pro-

felii in a gaptea zi a fiec5irei

luni. Preoteasa mesteca frunze

dintr-un dafin sacru gi inhala

vapori vulcanici. IntrAnd intr-o

stare de euforie, ea incepea sirosteascd cuvinte gi si scoati

sunete ciudate, pe care preolii

Ie traduceau pentru credinciosi.

2 \ .-,flz Irtt

BtitoIogio gneoed

in legende, sfaturile date de oracol nu sunt ca

prognozele meteorologice - ele sunt 100% exacte gi se

indeplinesc, orice-ai face. De pilda, un oracol i-a prezis

regelui Acrisios din Argos ci, intr-o buni zi, va fi ucis de

nepotul siu. in ciuda incercirii de a-gi abandona nepo-

tul in largul mirii, pruncul a triit, a crescut gi a ajuns

marele erou Perseu. Peste mul1i ani, pe cAnd se intrecea

intr-un concurs atletic, Perseu

;H':ffi;:flr,ffilT -''@',Odati, regele Cresus al Lidiei a intrebat oracolul din

Delfi daci e inlelept si plece la rizboi impotriva pergilor.

Oracolul i-a rispuns: ,,Daci ataci Persia, vei distruge un

mare imperiu." Cresus, incAntat peste misurd, a pornit

rdzboiul, insd a suferit o infrAngere usturitoare. Imperiul

pe care l-a distrus a fost chiar al lui!

VoeontdI

La sirbitorile religioase mari, locuitorii oragelor ii venerau

laolalti pe zei. Atena, cel mai insemnat dintre mini-regatele

grecegti antice, avea in fiecare an peste o sutd de astfel de -sdrbitori, aga cd pugtimea ateniana o ducea pesemne foarte

bine: la fiecare trei zile mai pica o sdrbdloare!

/!

,n3