CAPITOLUL 1 - portal.just.roportal.just.ro/101/Documents/Bilant/BILANT2008.pdf1 CAPITOLUL 1...
Transcript of CAPITOLUL 1 - portal.just.roportal.just.ro/101/Documents/Bilant/BILANT2008.pdf1 CAPITOLUL 1...
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
1
CAPITOLUL 1
Prezentarea generală a instanţei
Tribunalul Mehedinţi are sediul în Municipiul Drobeta Turnu
Severin, Bd. Carol I nr.14, judeţul Mehedinţi, este organizat şi
funcţionează în temeiul art.2 alin.2 litera c şi art.36 din Legea nr.304
din Legea 304/28.06.2004, republicată, privind organizarea judiciară
şi al Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti,
aprobat prin Hotărârea nr.387 din 22 septembrie 2005 a Consiliului
Superior al Magistraturii.
Este o instanţă cu personalitate juridică, organizată la nivelul
judeţului Mehedinţi, activitatea fiind finanţată potrivit art.14 din legea
nr.304/2004 de la bugetul de stat, iar bugetul este gestionat de
Ministerul Justiţiei, care are calitatea de ordonator principal de credite.
În prezent, Tribunalul Mehedinţi are ca rază de competenţă
judeţul Mehedinţi - unitate administrativ teritorială.
În circumscripţia Tribunalului Mehedinţi îşi desfăşoară
activitatea 5 judecătorii :
- Judecătoria Tr. Severin
- Judecătoria Strehaia
- Judecătoria Orşova
- Judecătoria Vînju Mare
- Judecătoria Baia de Aramă.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
2
Instanţa funcţionează cu personal de specialitate juridică, de
specialitate informatică şi de serviciu, care este repartizat pe
compartimente de activitate .
Istoric. Tribunalul Mehedinti a fost infiintat în 1831 în baza
Regulamentului organic şi a functionat aşa pâna in 1857, apoi ca
tribunal judetean în perioada 1857-1952.
Pâna in 1841 a avut sediul la Cerneţi, vechea reşedintă a
judeţului, de unde s-a mutat la Turnu Severin, noul centru
administrativ al acestuia, la început în casele polcovnicului Solomon,
apoi în diverse imobile din oraş.
Până în 1864/1865, în înfăptuirea actului de justiţie, a ţinut
seama de dreptul scris şi nescris valabil la acea dată în Ţara
Românească, în primul rând Pravila Caragea şi Regulamentul
Organic, apoi de codurile de legi adoptate şi aplicate în epoca lui
Alexandru Ioan Cuza şi ulterior.
În 1865 pe lângă tribunal a luat fiinţă cabinetul judecătorului de
instrucţie, iar în 1870 corpul portăreilor, însărcinat cu executarea
tuturor actelor de procedură cvilă şi comercială.
Creşterea considerabilă a numărului de procese generate de
aplicarea legislaţiei agrare şi comerciale şi dezvoltarea economică şi
edilitară a oraşului, a determinat, începând cu 1 aprilie 1875,
organizarea tribunalului pe două secţii, fiecare cu câte o grefă.
După înfiinţarea judecătoriilor de ocol, în 1879 a devenit
instanţă de apel pentru hotărârile pronunţate de acestea.
În 1925 a fost reorganizat pe baza legilor iniţiate şi adoptate
după Marea Unire, când s-a creat o secţie specială, deservită de un
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
3
magistrat şi un grefier, desemnaţi pe un an prin rotaţie, secţie care se
ocupa de administrarea tutelelor şi fodurilor dotale. Această secţie a
lucrat separat până în 1937.
În 1937, prin punerea în aplicare a noului cod penal Carol al II-
lea, tribunalul a beneficiat de o nouă instituţie, înfiinţată pentru
judecarea infracţiunilor săvârşite de minori şi denumită instanţă
specială de minori, deservită de un magistrat şi un grefier, desemnaţi
de tribunal, prin rotaţie, pe termen de 1 an.
În 1948 instanţa şi-a schimbat denumirea de tribunal judeţean
în tribunal popular al judeţului Mehedinţi, denumire purtată până în
1952, când s-a desfiinţat, ca urmare a înlocuirii organizării
administrativ-teritoriale pe judeţe cu organizare bazată, după model
sovietic, pe regiuni şi raioane.
În ierarhia administrativă, Tribunalul Mehedinţi s-a
subordonat Departamentului Marii Logofeţii a Dreptăţii până în epoca
lui Cuza, apoi Ministerului Justiţiei până de desfiinţare. A fost
reînfiinţat în 1968, ca efect al revenirii ţării la împărţirea
administrativ-teritorială pe judeţe.
După 1990, instituţia a fost reorganizată îndeplinind funcţii de
primă instanţă, instanţă de apel şi recurs. A fost organizată cu secţiile
civilă, penală, comercială şi de contencios administrativ. De la 1
noimebrie 2002 funcţionează pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi Oficiul
Registrulului Comerţului, la acesta fiind delegaţi judecători ce
desfăşoară activităţi prevăzute de lege.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
4
CAPITOLUL 2
Analiza activităţii instanţei – aspecte cantitative
2.1. Volumul de activitate
În anul 2008 s-au înregistrat la Tribunalul Mehedinţi un număr
de 18726 cauze nou intrate, cu 67 cauze mai mult decât anul
precedent.
Adăugând la cele 3095 dosare existente in stoc la începutul
anului dosarele nou intrate, se observa ca Tribunalul Mehedinţi a avut
de soluţionat un volumul de 21821 cauze, cu 702 mai puţin decât in
2007. Din totalul cauzelor deduse judecăţii, 16776 au reprezentat
activitatea de fond , 599 activitatea în apel , 4446 activitatea în
recurs .
În materia civilă s-au înregistrat:
- 657 cauze în fond, cu 29 % mai puţin decât în 2007 când
numărul acestora a fost de 924;
- 452 cauze în apel, cu 8,1 % mai mult decât în anul 2007 când
au fost 418 cauze;
- 2132 cauze în recurs, în scădere cu 5,50% faţă de anul 2007
când numărul acestora a fost de 2257.
În materia conflictelor de muncă şi asigurărilor sociale, secţie
nou înfiinţată în anul 2007, volumul cauzelor care au revenit spre
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
5
soluţionare a fost de 5094, faţă de 3559 cauze în 2007, în creştere cu
43,10 %.
În materie penală se constată o creştere a volumului de cauze
directe şi o scădere a volumului de cauze (apel şi recurs) faţă de anii
precedenti, şi anume :
- 798 cauze directe, în creştere cu 20,90 % faţă de anul 2007 când
numărul acestora a fost de 660 ;
- 147 cauze in apel, în scădere cu 15,50 % faţă de anul trecut
când s-au înregistrat 174 cauze ;
- 662 cauze in recurs, în scădere cu 17,80 % faţă de anul 2007,
când au fost 805 cauze.
În materie comercială şi contencios administrativ, volumul de
activitate a fost de:
- 10227 cauze în fond, în scădere cu 17,62 % faţă de 2007 când
numărul acestora a fost de 12415 cauze (din cele 10227 cauze, 478 au
fost cauze de faliment şi 3779 cauze soluţionate de judecătorul delegat
la Registrul Comerţului) ;
- 1652 cauze în recurs, în creştere cu 26,29 % faţă de anul
2007 când numărul acestor cauze a fost de 1308.
2.2. Operativitatea la nivelul instanţei
La nivelul Tribunalului Mehedinţi au fost soluţionate 18251
cauze, ceea ce în procente înseamnă 86,70 %, pe secţii situaţia
prezentându-se astfel:
- secţia civilă: dosare pe rol - 3241, soluţionate - 2734,
suspendate 223, operativitate 90,59 %;
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
6
- secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale: dosare pe rol -
5094, soluţionate - 4044, suspendate - 248, operativitate 83,45 %;
- secţia penală: dosare pe rol - 1607, soluţionate - 1346,
operativitate 83,75 % ;
- secţia comercială şi contencios administrativ - dosare pe rol
11879, soluţionate 10127, suspendate 304, operativitate 87,49 %;
În cadrul tribunalului, în raport cu fazele de judecată, se observă
că au fost soluţionate procentual, raportat la totalul cauzelor
soluţionate în anul 2008:
- 14033 cauze directe, ceea ce reprezintă 77 %;
- 436 cauze în apel, respectiv 2,39 % ;
- 3782 cauze au fost hotărâte în recurs, reprezentând 20,72 %.
În materie civilă, au fost solutionate :
- în primă instanţă - 570 cauze din totalul de 657 cauze pe rol,
adică 91,78 %. Din cele 570 cauze soluţionate în primă instanţă,
25,40% sunt cauze cu minori (145 cauze).
- în apel – 323 cauze din 452 cauze pe rol, adică 77,08 %, (144
reprezentând cauze privind dreptul familiei şi persoanei) ;
- în recurs - 1841 cauze din totalul de 2132 cauze pe rol,
operativitatea fiind de 93,07 % (dreptul familiei şi persoanei - 133
cauze soluţionate ) .
În materia conflictelor de muncă şi asigurărilor sociale au
fost soluţionate 4044 cauze, din totalul de 5094 cauze aflate pe rol,
reprezentând 83,45 % din cauzele deduse judecăţii la această secţie .
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
7
În materie penală s-au solutionat :
- în primă instanţă - 683 cauze din totalul de 798 cauze aflate
pe rol, rezultând un procent de operativitate de 85,58 % ;
- în apel - 113 cauze din 147 cauze aflate pe rol, procentul de
operativitate fiind de 76,87 % ;
- în recurs - 550 dosare din totalul de 662 cauze, operativitatea
fiind de 83,08 %.
În materie comercială şi contencios administrativ au fost
solutionate:
- în primă instanţă – 8736 cauze din 10227 cauze aflate pe rol,
obţinându-se un procent al operativitatii de 87,70 %. Daca scădem din
totalul cauzelor comerciale dosarele care au ca obiect procedura
insolvenţei, operativitatea în materie comercială şi contencios
administrativ este de 90,05 %. Este ştiut că un dosar ce are ca obiect
procedura insolvenţei cuprinde de fapt mai multe dosare ce se cer a fi
soluţionate în cadrul aceluiaşi dosar, aşa încât într-un număr de 478
dosare de faliment aflate pe rolul instanţei în 2008, s-au pronuntat un
număr de 620 hotărâri judecătoreşti (sentinţe) şi doar 192 cauze au
fost fost soluţionate definitiv (doar acestea din urmă fiind luate în
calculul operativităţii, datorită specificului materiei).
- în recurs comercial şi contencios administrativ - 1391 cauze
din 1652 cauze aflate pe rol, operativitatea soluţionării cauzelor fiind
de 86,23 %.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
8
2.3. Încărcătura pe judecător
La Tribunalul Mehedinţi, în anul 2008, numărul posturilor de
judecător repartizate a fost de 40, din care ocupate 40.
Având în vedere că Tribunalul Mehedinţi are spre
soluţionare, pe lângă cauze directe, şi cauze în apel şi recurs, rezultă
că volumul mediu de cauze pe care judecătorii de la această instanţa
l-au avut de soluţionat a fost de 655 cauze/judecător.
La secţia civilă:
- volumul de cauze/judecător a fost de 796 cauze;
- operativitatea pe judecător a fost de 674 cauze /judecător.
La secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale:
- volumul de cauze/judecător a fost de 1455 cauze;
- operativitatea pe judecător a fost de 1155 cauze/ judecător.
La secţia penală:
- volumul cauzelor/ judecător a fost de 440 cauze;
- operativitatea pe judecător a fost de 366 cauze/judecător.
La sectia comercială şi contencios administrativ:
- volumul de activitate/judecator a fost de 1583 cauze ;
- operativitatea/judecător a fost de 1291 cauze/judecator.
Menţionăm faptul că Tribunalul Mehedinţi a avut în cursul
anului 2008 doi judecători delegaţi la Oficiul Registrului Comerţului
care, zilnic, au asigurat controlul legalităţii operaţiunilor de registru
efectuate. În această perioadă au fost înregistrate un număr de 3779
operaţiuni (înmatriculări persoane juridice, menţiuni, radieri,
înregistrări din oficiu persoane juridice).
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
9
2.4. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul
instanţei în anul 2008. Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de
remediere propuse.
Calitatea actului de justiţie este afectata negativ de
supraaglomerarea şedinţelor de judecată, fiind necesar in acest sens,
pe lângă nevoia stringentă de completare a schemei de personal şi
aplicarea, în paralel, a unei politici de suplimentare a personalului
corespunzător volumului de activitate la fiecare secţie.
Supraaglomerarea activităţii instanţei reiese din volumul
cauzelor în anii precedenţi:
Evoluţia numărului de cauze la Tribunalul Mehedinţi în
perioada 2006-2008
16801
2252321821
0
5000
10000
15000
20000
25000
2006 2007 2008
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
10
Cerinţa înaltă pentru tratarea cu celeritate a cauzelor (sub
presiunea aplicării unei sancţiuni disciplinare, art.97 litera f din Legea
303/2004 republicată), neconcertată cu măsuri corespunzătoare de
asigurare a resurselor, i-a determinat pe judecători să stabilească o altă
ierarhie a priorităţilor profesionale. Presiunea timpului, sub cerinţa
păstrării termenelor procedurale pentru administrarea probelor la un
număr mult sporit de cauze pentru fiecare judecător i-a determinat pe
aceştia să scurteze timpul alocat pentru fiecare dosar.
Instabilitatea legislativă alăturată unui act legislativ lipsit de
coerenţă şi predictibilitate duce la practică judiciară neunitară ce
creează o imagine negativă a justiţiei în ansamblu, ştiut fiind că o lege
trebuie să îndeplinească mai multe criterii pentru a putea să-şi atingă
scopul. Acest lucru rezultă din jurisprudenţa drepturilor omului, care
nu o dată a sancţionat România pentru o calitate scăzută a textului de
lege.
Acest aspect este de o mare sensibilitate, în condiţiile perpetuării
lui, întrucât reflecţia în media numai a aspectelor negative pun pe
umerii justiţiei o imagine ce nu-i este imputabilă în totalitate.
Acelaşi rol nefast îl are media şi în privinţa imixtiunii politicului
în justiţie, cunoscut fiind că există presiuni asupra sistemului judiciar
ce se exercită din partea mediilor politice şi economice care, cu scopul
promovării propriilor interese, fac declaraţii prin intermediul presei
împotriva actului de justiţie, mizând pe o percepţie favorabilă asupra
acestora în rândul publicului.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
11
CAPITOLUL 3
Analiza calitativă a activităţii instanţei
3.1 Efectele modificărilor legislative survenite în 2008 asupra
activităţii instanţei
Prin Legea 115/2008 a fost respinsă OUG nr.126/5 noiembrie
2007 pentru modificarea Legii 248/2005 privind regimul liberei
circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. În consecinţă, competenţa
de soluţionare a cazurilor de restrângere a exercitării dreptului la
liberă circulaţie în străinătate a cetăţenilor români care au fost
returnaţi din statele membre ale UE în baza acordurilor de readmisie
încheiate între România şi acestea, precum şi a cetăţenilor a căror
prezenţă pe teritoriul unui stat, prin activitatea pe care o desfăşoară
sau ar urma să o desfăşoare, ar aduce atingere gravă intereselor
României ori relaţiilor bilaterale dintre România şi acel stat, au revenit
în competenţa de judecată în primă instanţă secţiilor civile ale
tribunalelor. Modificarea menţionată a determinat creşterea volumului
de activitate cu 70 de dosare.
În materia contenciosului administrativ, art.10 al.1 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările şi
completările ulterioare, prin care se reglementează competenţa de
soluţionare a litigiilor privind actele administrative, precum şi cele
care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi
accesorii ale acestora şi compunerea completului de judecată a fost
modificat prin Legea 97/2008 privind aprobarea OUG nr.100/2007,
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
12
pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul
justiţiei. Modificarea legislativă se referă la compunerea completului
de judecată în primă instanţă, revenindu-se la completul de judecată
format dintr-un singur judecător.
Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 97/2008 în materia
contenciosului administrativ şi fiscal, completul de judecată în primă
instanţă era format din 2 judecători ca urmare a modificării şi
completării Legii contenciosului administrativ prin Legea nr.
262/2007.
Astfel modificarea legislativă prevăzută în Legea nr. 97/2008 a
avut o influenţă pozitivă asupra calităţii actului de justiţie prin
diminuarea numărului de cauze repartizate fiecărui judecător.
În materie penală, în anul 2008, au intervenit modificări
legislative cu impact în desfăşurarea activităţii de soluţionare a
cauzelor specifice.
Astfel, Codul de procedură penală a fost modificat prin OUG nr.
31/2008 şi prin Legea nr. 57/2008.
Prin OUG nr. 31/2008, faţă de faptul că la data de 1 aprilie 2007
a intrat în vigoare forma modificată a art. 482 din Codul de procedură
penală, în raport de dispoziţiile Legii nr. 356/2006 pentru modificarea
şi completarea Codului de procedură penală - text legal ce stabilea
obligativitatea solicitării de către organele de urmărire penală sau
instanţa de judecată a întocmirii referatelor de evaluare în cauzele cu
infractori minori - în scopul prevenirii tergiversării cauzelor, s-a
adoptat măsura ca respectivul referat să fie solicitat obligatoriu doar
de instanţele de judecată în cauzele cu minori.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
13
Raţiunea acestei modificări rezidă în faptul că în prezent, la nivel
naţional, din lipsă de personal în cadrul serviciilor de probaţiune, nu s-
a putut da curs în termen rezonabil tuturor solicitărilor, ceea ce a
condus la prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor.
Consecinţa acestei ordonanţe de urgenţă este soluţionarea cu
celeritate a cauzelor penale privind minori, prin scurtarea timpului de
efectuare a cercetărilor în faza urmăririi penale a procesului.
Pentru aceste considerente, legiuitorul a modificat art. 482 C.p.p.
după cum urmează:
"ART. 482
Referatul de evaluare a minorului
În cauzele cu învinuiţi sau inculpaţi minori, procurorul care
supraveghează sau, după caz, efectuează urmărirea penală poate să
solicite, atunci când consideră necesar, efectuarea referatului de
evaluare de către serviciul de probaţiune de pe lângă tribunalul în a
cărui circumscripţie teritorială îşi are locuinţa minorul, potrivit legii.
În cauzele cu inculpaţi minori, instanţa de judecată are obligaţia
să dispună efectuarea referatului de evaluare de către serviciul de
probaţiune de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are
locuinţa minorul, potrivit legii, cu excepţia cazului în care efectuarea
referatului de evaluare a fost solicitată în cursul urmăririi penale,
potrivit dispoziţiilor alin. 1, situaţie în care dispunerea referatului de
către instanţă este facultativă.
Referatul de evaluare are rolul de a furniza organului judiciar
date privind persoana minorului în perspectivă socială.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
14
Referatul de evaluare se realizează în conformitate cu structura şi
conţinutul prevăzute de legislaţia specială ce reglementează activitatea
serviciilor
Prin Legea nr. 57/2008, într-un singur articol de modificare a art.
172 alin.1 C.p.p., s-a reglementat în sensul consolidării dreptului la
apărare al învinuitului/inculpatului. În acest sens, s-a stipulat că "În
cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are
dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală şi poate
formula cereri şi depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică
efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul
a fost încunoştinţat de data şi ora efectuării actului. Încunoştinţarea se
face prin notificare telefonică, fax, internet sau prin alte asemenea
mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal."
Sub aspectul modificărilor intervenite în Codul penal, reţinem
că legiuitorul, având în vedere că în ultima perioadă au devenit tot mai
numeroase faptele prin care se aduce atingere autorităţii şi înfăptuirii
justiţiei, de natură să afecteze imaginea publică a organelor judiciare,
fiind afectată încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, prin acţiuni de
natură a sfida organele judiciare sau reprezentanţii unor autorităţi
publice, ţinând seama de imperativul creării cadrului legislativ
adecvat, de natură să protejeze solemnitatea şedinţelor de judecată şi,
în general, întreaga activitate desfăşurată de organele judiciare şi de
reprezentanţii autorităţilor publice, a adoptat OUG nr. 198/2008 prin
care a modificat mai multe articole din Codul penal în sensul celor de
mai jos:
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
15
1. La articolul 239, după alineatul 4 se introduce un nou alineat,
alineatul 5, cu următorul cuprins:
"Dacă faptele prevăzute în alin. 1 - 4 sunt săvârşite împotriva
unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert,
executor judecătoresc, poliţist, jandarm ori militar, limitele pedepsei
se majorează cu jumătate."
2. Articolul 239^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 239^1
Cazuri speciale de pedepsire
În cazul infracţiunilor prevăzute de art. 180 - 183, art. 189 şi art.
193, săvârşite împotriva soţului sau a unei rude apropiate a uneia
dintre persoanele prevăzute în art. 239 alin. 5, în scop de intimidare
sau de răzbunare în legătură cu exercitarea de către aceste persoane a
atribuţiilor de serviciu, limitele pedepsei se majorează cu jumătate."
3. După articolul 272 se introduce un nou articol, articolul
272^1, cu următorul cuprins:
"ART. 272^1
Sfidarea organelor judiciare
Întrebuinţarea de cuvinte insultătoare ori gesturi obscene sau
ameninţătoare la adresa integrităţii fizice a unui judecător, a unui
procuror sau a unui organ de cercetare penală, de către o persoană care
participă sau asistă la o procedură care se desfăşoară în faţa instanţei
sau a organului de urmărire penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la un an sau cu amendă. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează
întrebuinţarea de cuvinte insultătoare ori gesturi obscene sau
ameninţătoare în mod nemijlocit la adresa integrităţii fizice a unui
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
16
judecător, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penală,
poliţist sau jandarm, pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiei."
Aceste modificări tind să întărească autoritatea justiţiei şi a
celorlalte organe judiciare.
Prin legea nr. 58/2008, Codul penal a fost modificat art.258 C.p.,
adăugându-se un al doilea alineat la acest text de lege, care stipulează
astfel: "În cazul prevăzut la alin. 1, pentru faptele prevăzute la art.
246, 247 şi 250 alin. 1 - 4, acţiunea penală se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia acelora care au
fost săvârşite de o persoană dintre cele prevăzute la art. 147 alin. 1."
In anul 2008 au fost operate modificări legislative asupra Legii
nr.53/2003 – Codul Muncii – şi a Legii nr.19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, care s-au referit
exclusiv şa norme de drept material, fără impact asupra duratei
soluţionării cauzelor în condiţiile în care nu au fost modificate
normele speciale de procedură în materia litigiilor de muncă şi de
asigurări sociale.
Astfel, referitor la Codul muncii, dispoziţiile art.134 al.1 au fost
completate în sensul că au fost incluse în categoria „Zilelor de
sărbătoare legală”, prima şi a doua zi de Rusalii şi Adormirea Maicii
Domnului, iar dispoziţiile art.296 şi art.298 al.3 au fost modificate în
sensul că, s-a prelungit termenul de abrogare a Decretului nr.92/1976,
privind carnetul de muncă de la data de 01.01.2009 la data de
01.01.2011, menţinându-se procedura de reconstituire a vechimii în
muncă, la solicitarea persoanei care nu posedă carnet de muncă până
la data de 31.12.2010 de către instanţele judecătoreşti pe baza
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
17
înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenţa raporturilor
de muncă.
De asemenea, s-a prelungit termenul până la care angajatorii,
care păstrează şi completează carnetele de muncă ale salariaţilor vor
elibera aceste carnete titularilor, respectiv de la data de 30.06.2009 la
data de 30.06.2011.
Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale a fost modificată şi completată în cursul
anului 2008 prin următoarele acte normative:
- Legea nr.11/15.01.2008 care a completat dispoziţiile art.58 în
sensul că, pot beneficia de pensie de invaliditate şi asiguraţii a
căror invaliditate s-a ivit ca urmare a neoplaziei şi SIDA,
indiferent de stagiul de cotizare.
- OUG nr.83/24.06.2008 prin care a fost modificat art.9 al.2 şi
au fost introduse aliniatele 3 şi 4 prin care s-a prevăzut că,
evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în
sistemul public se realizează pe lângă codul personal de
asigurări sociale şi pe baza datelor de stare civilă, actualizate
pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii U.E. şi ai statelor
membre ale Spaţiului Economic European şi străinii care
înregistrează reşedinţa / şederea în România, date care vor fi
furnizate gratuit la cererea Casei Naţionale de Pensii şi
Asigurări Sociale de către autorităţile şi instituţiile care deţin
astfel de informaţii.
- OUG nr.100/27.08.2008 referitoare la modificarea
cuantumului pensiilor cuvenite persoanelor care au desfăşurat
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
18
activitate în grupele I şi II de muncă, modificată de Legea
nr.218/27.10.2008, care ulterior a fost modificată şi
completată de OUG nr.209/04.12.2008.
Astfel, art.12 din Legea nr.19/2000, a fost modificat prin
Legea nr.218/2008, în sensul că, veniturile bugetului asigurărilor
de stat provin din contribuţiile asigurărilor sociale, dobânzi,
majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiilor, alte venituri
potrivit legii din transferuri nerambursabile de la bugetul de stat
pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se
aprobă prin legile bugetare anuale.
Prin acelaşi act normativ a fost modificat şi art.78 pct.2 din
Legea nr.19/2000 în sensul că, au fost majorate punctajele anuale
cu 50% pentru asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri de
muncă încadrate în grupa I şi cu 25% pentru asiguraţii care au
desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa a-II-a.
De creşterea punctajelor anuale beneficiază pensionarii
care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa
I şi II de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de
01.04.2001, precum şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-
au deschis în perioada 01.04.2001 – 01.11.2008, inclusiv, fiind
exceptate persoanele ale căror pensii au fost recalculate în
conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005 aprobată prin Legea
nr.78/2005 şi pentru care, la determinarea punctajului mediu
anual, s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii
dreptului la pensie prevăzute de acte normative, cu caracter
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
19
special. Aceste drepturi de pensie se acordă beneficiarilor
începând cu luna ianuarie 2010.
- OUG nr.192/25.11.2008 a modificat dispoziţiile art.18 al.3
din Legea nr.19/2000, în sensul că începând cu data de
01.12.2009, cotele de contribuţii de asigurări sociale s-au
stabilit în procente de 27,5% pentru condiţii normale de
muncă, 31% pentru condiţii deosebite de muncă şi 37%
pentru condiţii speciale de muncă.
In mod obiectiv, aceste modificări legislative vor determina, în
anul 2009, creşterea volumului de activitate şi a complexităţii cauzelor
având ca obiect Contestaţii împotriva deciziilor de recalculare a
drepturilor de pensie.
3.2 Aplicarea prevederilor legale privind repartizarea
aleatorie a cauzelor şi funcţionarea sistemului informatic de
repartizare.
În anul 2008, la instanţele de pe raza de competenţă a
Tribunalului Mehedinţi a fost folosită în continuare aplicaţia Ecris, al
cărei scop este gestionarea dosarului de la instanţa de fond până în
ultima cale de atac, dosarul având număr unic la nivel naţional.
Aplicaţia Ecris asigură repartizarea aleatorie a cauzelor,
criteriul folosit la instanţa noastră fiind numărul de dosare/şedinţă.
În acest sens, au fost aplicate prevederile legale din
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, care s-a
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
20
axat în primul rând pe asigurarea independenţei şi transparenţei
actului de justiţie.
Configurarea aplicaţiei pe cele 4 secţii ale tribunalului a
respectat aceste prevederi în sensul că fiecare complet are asociat un
nr. de dosare/şedinţă, obiecte din Nomenclatorul unic de cauze, iar
fiecare obiect, cu puţine excepţii cu caracter de urgenţă din materia
penală, are ataşat un termen de distribuire şi complexitate unică.
A fost respectat şi art. 95 al.2 din Regulament, conform căruia
principiul repartizării aleatorii a cauzelor implică nu numai utilizarea
aplicaţiei informatice Ecris, ci şi înregistrarea cererilor în ordinea
sosirii lor la instanţă şi repartizarea lor în aceeaşi ordine.
La sfârşitul anului 2008 putem afirma că personalul instanţei
utilizează aplicaţia cu respectarea regulamentului.
Acelaşi principii au fost avute în vedere şi de instanţele din
raza de competenţă a Tribunalului Mehedinţi, Judecătoria Drobeta
Turnu Severin având alocate la obiecte şi o anumită complexitate.
Modul de funcţionare şi respectare a repartizării aleatorii a
cauzelor la instanţele din raza de competenţă a tribunalului a fost
verificat de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii
rezultatul fiind pozitiv pentru toate instanţele noastre.
Procesul de informatizare la nivel naţional a instanţelor
judecătoreşti a continuat şi în anul 2008, conform Strategiei de
informatizare a sistemului judiciar pe perioada 2005-2009. Astfel:
1. Dotarea cu echipamente de înregistrare audio-video destinat
audierii în faţa instanţei a martorilor cu identitate ascunsă:
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
21
- Tribunalul Mehedinţi, Judecătoria Drobeta Turnu Severin şi
Judecătoria Vânju Mare au fost dotate cu câte un asemenea
echipament.
2. Dotare cu echipamente destinate sistemului de arhivare
electronică a documentelor:
- Tribunalul Mehedinţi: 4 scannere, 4 servere;
- Judecătoria Drobeta Turnu Severin: 2 scannere şi 4 servere;
- Judecătoria Strehaia, Judecătoria Orşova, Judecătoria Baia de
Aramă şi Judecătoria Vânju Mare câte un scanner şi 3 servere;
3. Dotarea cu infochioşcuri pentru corecta informare a
cetăţeanului:
- Tribunalul Mehedinţi şi Judecătoria Drobeta Turnu Severin -
câte 2 echipamente;
- Judecătoria Strehaia, Judecătoria Orşova, Judecătoria Baia de
Aramă şi Judecătoria Vânju Mare - câte un echipament.
3.3.Durata de soluţionare a cauzelor
Comparativ cu numărul mare de cauze pe care Tribunalul
Mehedinti la avut de soluţionat în cursul anului 2008 – 21821 cauze –
durata medie de soluţionare a dosarelor a fost de 3,5 luni.
Pe sectii, durata medie de solutionare a dosarelor a fost:
- 4 luni la sectia civila;
- 3,4 luni la sectia conflicte de munca si asigurari sociale;
- 3,2 luni la sectia penala;
- 3,5 luni la sectia comerciala si contencios administrativ.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
22
Procentual, cea mai mare parte a cauzelor au fost solutionate
intre 0-6 luni, respectiv 94,17% din volumul de activitate al instantei,
si anume :
- la sectia civila – 81,16% cauze solutionate intre 0-6 luni;
- la sectia conflicte de munca si asigurari sociale – 89,29%
cauze solutionate intre 0-6 luni;
- la sectia penala – 96.21% cauze solutionate intre 0-6 luni;
- la sectia comercial si contencios administrativ – 95,69%
cauze solutionate intre 0-6 luni.
3.4 Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară
În cadrul Tribunalului Mehedinţi, în 2008 au functionat 4 secţii
specializate:
- secţia civilă ;
- secţia penală ;
- secţia comercială şi contencios administrativ
- secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La toate secţiile Tribunalului Mehedinţi activitatea de judecată a
fost realizată de complete înfiinţate prin hotărârea Colegiului de
Conducere, ţinându-se seama de specializarea pe materii. Şi în cursul
anului 2008 au continuat să funcţioneze aceleaşi complete specializate
înfiinţate prin hotărârea CSM, în următoarele materii :
- penal - în materia infracţiunii de corupţie ;
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
23
- civil - în materia adopţiei, tutelei şi protecţiei drepturilor
minorului.
În cadrul programului de formare continuă la nivel centralizat, în
cursul anului 2008 judecătorii din cadrul Tribunalului Mehedinţi au
participat la seminarii organizate în domeniile de specializare în care
îşi desfăşoară activitatea la instanţă, în domeniul dreptului comunitar,
CEDO, practică neunitară, achiziţii publice, dreptul concurenţei,
cooperare judiciară în materie civilă, comercială şi penală.
La nivelul instantei, pe linia învatamântului profesional
organizat periodic, cu participarea judecatorilor de la instantele din
judet, a reprezentantţilor Curţii de Apel Craiova, dar şi a
reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a fost organizat un seminar
intitulat ,,Regulamente comunitare new generation aplicabile în cadrul
cooperării judiciare în materie civilă şi comercială între statele UE”.
3.5. Indici de calitate
În cursul anului 2008, din totalul cauzelor soluţionate în fond şi
apel de Tribunalul Mehedinţi - 14469 - au fost atacate cu apel sau
recurs un număr de 2726 cauze, iar soluţia a fost schimbată la 717
cauze. În raport de aceste date, rezultă că ponderea atacabilităţii
hotărârilor a fost de 18,84 %, iar ponderea schimbării hotărârilor a fost
de 4,95 %, iar indicele de casare a fost de 26,30 %.
In materie civilă, raportând cauzele atacate la instanţele
superioare (228 cauze) la cauzele soluţionate de tribunal în primă
instanţă si apel (893 cauze), rezultă că ponderea atacabilităţii a fost de
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
24
25,53 %. Din totalul hotărârilor atacate, au fost schimbate in totul sau
in parte soluţiile din 37 de cauze , ceea ce înseamnă că ponderea
hotărârilor casate în raport de numărul cauzelor soluţionate a fost de
4,14 %. Indicele casării hotărârilor în funcţie de cauzele atacate a fost
de 16,22 %.
In această materie, principalele motive de casare înregistrate in
cursul anului 2008 se referă la :
- greşita recalificare a căii de atac, în contextul modificării
practicii judiciare, în sensul calificării căii de atac în raport de
oricare din capetele de cerere, renunţându-se la calificarea căii
de atac în raport de capătul principal de acţiune;
- netemeinicia deciziilor, determinată de greşita apreciere a
probelor sau insuficienţa probatoriului administrat.
În materie comercială şi de contencios administrativ, din
8736 hotărâri pronunţate în primă instanţă, au fost atacate 1437
hotărâri, adică procentul de atacabilitate a fost de 16,44 % din totalul
cauzelor soluţionate, iar numărul cauzelor admise a fost de 339,
reieşind că ponderea schimbărilor hotărârilor a fost de 3,88 %.
Raportând cauzele admise în căile de atac la numărul hotărârilor
atacate, se poate observa că indicele de casare a fost de 23,59 %.
În această materie, principalele motive de casare înregistrate
în cursul anului 2008, sunt :
- încălcarea sau aplicarea greşită a legii;
- nemotivarea hotărârii sau motivarea contradictorie a acesteia;
- omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa pe toate capetele
de cerere deduse judecăţii;
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
25
- încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea
nulităţii, de art.105 alin.2 Cod procedură civilă;
- modificarea şi necorelarea actelor normative cu aplicabilitate în
domeniul fiscal, precum şi redactarea lacunară a acestora;
- interpretarea şi aplicarea diferită a legislaţiei privind acordarea
unor drepturi salariale funcţionarilor publici, în special a
suplimentului postului şi a suplimentului gradului - necuantificate de
legiuitor printr-un act normativ, în aplicarea dispoziţiilor art.29 alin.ş1
litera c şi d din legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.
Secţia penală a Tribunalului Mehedinţi a soluţionat un număr de
796 cauze penale în fond şi apel, dintre care într-un număr de 100 de
cauze, s-au exercitat căile legale de atac, apel şi recurs, dar numai în
14 cazuri hotărârile au fost desfiinţate.
Astfel, s-a înregistrat o pondere a atacabilităţii hotărârilor
judecătoreşti în materie de 12,56 %, ce reprezintă un procent de 1,75%
al schimbării hotărârilor penale .
Într-o descriere succintă a cauzelor ce au constituit motivele de
casare/desfiinţare a hotărârilor tribunalului în materie penală, aşa cum
au fost reţinute de instanţele superiore de apel şi recurs, trebuie
reţinute atât motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie a hotărârii
judecătoreşti, acestea din urmă fiind reduse ca număr.
Sub aspectul nelegalităţii, amintim cazul de nulitate prev. de art.
197 alin.2 C.p.p.- judecarea cauzei cu nerespectarea dispoziţiilor
legale privind prezenţa în instanţă, atunci când e obligatorie, a
inculpatului, respectiv cauzele cu minori.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
26
Trebuie reţinut că multe dintre casările operate asupra hotărârilor
acestei secţii au existat ca urmare a diferitei aprecieri a instanţei
superioare - Curtea de Apel Craiova, asupra cuantumului pedepselor
aplicate inculpaţilor condamnaţi, sau asupra modalităţii de executare a
pedepsei aplicate.
Un alt motiv de casare/desfiinţare a fost reprezentat de
interpretarea greşită a probelor administrate în cauzele penale directe
sau în apel, în care tribunalul a avut rol de instanţă de apel, adoptându-
se decizii contrare celor de la fond.
Toate aceste situaţii au fost într-un număr redus de cauze, marea
majoritate a dosarelor penale fiind menţinută în căile de atac.
În materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale, din
4044 hotărâri pronunţate în primă instanţă au fost atacate 961 hotărâri,
adică procentul de atacabilitate a fost de 23,76 % din totalul cauzelor
soluţionate, iar numărul cauzelor admise a fost de 327, reieşind că
ponderea schimbărilor hotărârilor a fost de 8,08 %. Raportând cauzele
admise în căile de atac la numărul hotărârilor atacate, se poate
observa că indicele de casare a fost de 34,02 %.
Din totalul cauzelor casate cu reţinere, un număr de 126 cauze
au avut ca obiect plata drepturilor salariale (prime de concediu şi alte
diferenţe de drepturi salariale), formulate de personalul contractual din
cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA)
(101 dosare) şi cadrele didactice (25 dosare), instanţa de recurs
modificând soluţia pronunţată de instanţa de fond.
Apreciem că soluţiile pronunţate de instanţa de fond, în cauzele
arătate mai sus, nu sunt imputabile judecătorilor, întrucât la data
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
27
pronunţării, practica judiciară în materia raporturilor de muncă şi a
drepturilor solicitate de reclamanţi, nu era unitară la nivelul
tribunalelor şi al curţilor de apel.
In materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, principalele
motive de casare a hotărârilor pronunţate în cursul anului 2008, au
fost:
- Insuficienţa probatoriului administrat în cauză, cu consecinţa
faptului că nu au fost verificate şi lămurite integral toate
aspectele necesare soluţionării în mod temeinic şi legal a
cauzei;
- Interpretarea diferită a legii de către judecătorii de fond în
chestiuni de practică neunitară;
- Existenţa unor opinii diferite între interpretarea şi aprecierea
probelor de către judecătorii de la fond şi din recurs;
- Netemeinicia hotărârii de fond provocată de lipsa de diligenţă
a părţii în administrarea cauzei, cu ignorarea în recurs a
obligaţiilor procesuale şi a sancţiunilor pentru nepropunerea
sau nefurnizarea de mijloace de probă pertinente;
- Netemeinicia hotărârii de fond, datorată administrării în calea
de atac a unor probe cu înscrisuri noi;
- Menţinerea practicii judiciare neunitare, în anumite domenii,
în mod curent, la nivelul instanţei de recurs;
- Nu s-a asigurat o interpretare în mod unitar a normelor legale
incidente în cauzele deduse judecăţii, existând opinii
divergente atât la nivelul instanţei de fond, cât şi la instanţa de
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
28
recurs, cauzate de lipsa de claritate şi coerenţă a actelor
normative;
- Interpretarea eronată în căile de atac a normelor de procedură
care guvernează soluţionarea conflictelor de muncă
reglementate de Codul muncii – Legea nr.53/2003 şi Legea
nr.168/1999, în sensul că, au fost aplicate normele procesuale
prevăzute de Codul de Procedură Civilă, în condiţiile în care
art. 290 din Codul Muncii trimite la legea specială în privinţa
procedurii de soluţionare a conflictelor de muncă, care este
Legea nr.168/1999;
- Existenţa unor situaţii în care instanţa a soluţionat superficial
cauza în recurs.
Intr-un număr apreciabil de cauze, hotărârile atacate au fost
casate de instanţa de recurs, cu reţinere, pentru judecarea pe fond a
cauzei, fiind modificată pentru netemeinicie, hotărârea pronunţată pe
fond în primul ciclu procesual, datorită administrării în calea de atac a
unor probe cu înscrisuri noi, neavute în vedere la fond, fără culpa
judecătorului.
In art.287 din Codul muncii este consacrată obligaţia
angajatorului ca până la prima zi de înfăţişare să depună dovezile în
apărarea sa, astfel că, în conflictele de drepturi, sarcina probei este
răsturnată, ea nu revine salariatului (reclamant), în temeiul art.1169
din Codul civil, ci angajatorului.
Această regulă procedurală instituită de legiuitor este raţională şi
imperativă, iar nerespectarea ei conferă instanţei de judecată,
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
29
prerogativa de a-l decădea pe angajator din beneficiul de a propune
dovezi potrivit art.288 teza a-doua din Codul Muncii.
Referitor la decăderea din probă, completele de judecată au
făcut-o de la caz la caz, în funcţie de modul de apreciere cu privire la
noţiunea de întârziere, raportat la complexitatea litigiilor, la
posibilitatea de care părţile dispun pentru administrarea lor.
Curtea Constituţională prin Decizia nr.350/2005 a constatat că
art.,288 teza a doua din Codul Muncii şi art.77 al.2 din Legea
nr.168/1999, care prevăd decăderea angajatorului din beneficiul probei
admise, ca sancţiune a întârzierii nejustificate a administrării acesteia,
sunt conforme cu legea fundamentală.
Decăderea din probă are drept consecinţă, nedovedirea
legalităţii, ori a temeiniciei deciziei angajatorului sau a refuzului
acestuia de a acorda anumite drepturi angajatului.
Deşi aceste dispoziţii legale, au o importanţă esenţială, fiind
menite să asigure soluţionarea cu celeritate a conflictelor de muncă, în
primul rând, în interesul salariatului, al apărării raporturilor de muncă
şi al exercitării dreptului la muncă, în calea de atac a recursului, sunt
lipsite total de eficienţă, fiind pur şi simplu ignorate, prin admiterea
probei cu înscrisuri noi, adică, orice înscrisuri având legătură cu
litigiul şi fiind de natură să lămurească anumite aspecte al raporturilor
dintre părţi, dar pe care angajatorul, indiferent din ce motive, nu le-a
înfăţişat primei instanţe, pentru ca aceasta să le poată lua în
considerare cu ocazia soluţionării cauzei.
Apreciem că normele de procedură instituite de art.277 şi 278
din Codul Muncii şi art.77 din Legea nr.168/1969 privind soluţionarea
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
30
conflictelor de muncă, ar trebui să restrângă sfera înscrisurilor noi ce
se pot administra în recurs numai la înscrisurile care au existat în
momentul pronunţării hotărârii, dar care nu au fost cunoscute instanţei
datorită unei cauze de forţă majoră care a împiedicat angajatorul să se
prevaleze de ele.
Numai în aceste condiţii nu sunt lezate garanţiile procedurale
care asigură desfăşurarea unui proces echitabil şi într-un interval de
timp rezonabil.
Instanţa de recurs a procedat la casarea cu trimitere şi în alte
situaţii decât cele statornicite de art.81 al.2 din Legea nr.168/1999
privind soluţionarea conflictelor de muncă (soluţionarea cauzei de
instanţa de fond s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare
la competenţă ori judecata în fond a avut loc în lipsa părţii care nu a
fost legal citată), făcându-se în mod eronat aplicarea dispoziţiilor
art.312 al.5 din Codul de Procedură Civilă care prevede că” în cazul în
care instanţa a cărei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a
intra în cercetarea fondului, instanţa de recurs, după casare, trimite
cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea casată”.
Soluţia de mai sus a fost argumentată în sensul că sintagma
„necercetarea fondului urmează a fi interpretată extensiv”, în sensul
cuprinderii şi a altor ipoteze, decât respingerea acţiunii decât pe fine
de neprimire şi anume: nemotivarea totală a hotărârii, neadministrarea
niciunui probatoriu sau administrarea unui probatoriu insuficient şi
chiar interpretarea greşită a unor probe care echivalează cu o
nepronunţare asupra fondului cauzei.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
31
Opinia majoritară însă, este în sensul că în materia conflictelor
de muncă, casarea cu trimitere este posibilă exclusiv în situaţiile
limitativ prevăzute de art.81 al.2 din Legea nr.168/1999.
În acelaşi sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
prin Decizia nr. XXI din 12 iunie 2006 dată în recursul în interesul
legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că, în recurs, casarea cu
trimitere în materia conflictelor de muncă poate fi dispusă numai în
situaţiile prevăzute de art.81 al.2 lit.a şi b din Legea nr.168/1999,
precum şi în cazul în care prima instanţă, nu s-a pronunţat asupra
fondului cauzei.
Aşa cum s-a subliniat, pe bună dreptate, în doctrină, prin
administrarea probelor în instanţa de control judiciar, devenită
instanţă de fond, urmare a casării, se evită prelungirea judecăţii
datorită plimbării dosarului la instanţa de fond şi apoi din nou la
instanţa de recurs, în cazul atacării hotărârii pronunţate în urma
rejudecării, în condiţiile în care instanţa de casare, soluţionează fondul
prin decizie irevocabilă.
- Au existat şi situaţii în care instanţa de recurs a apreciat că, în
ceea ce priveşte competenţa teritorială, sunt incidente
dispoziţiile art.5 C.p.civ., potrivit cărora cererea se face la
instanţa domiciliului pârâtului (angajator), deşi, art.284 al.2 din
Codul Muncii dispune că, cererea referitoare la conflictele de
muncă se adresează instanţei competente în a cărei
circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa, ori
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
32
după caz, sediul, fiind încălcată astfel regula specialia
generalibus derogant..
3.6 Măsuri pentru unificarea practicii judiciare luate la nivelul
instanţei.
Pentru unificarea practicii judiciare la nivelul instanţei au fost
organizate şedinte de învaţamânt profesional conform planificarii
anuale precum şi intilniri periodice cu judecatorii din raza de activitate
a Tribunalului Mehedinţi pe probleme de drept ce au generat solutii
diferite.
În situaţia in care nu s-a ajuns la o solutie unitară, aceasta ca
urmare si a practicii deferite a instantelor ierarhic superioare, au fost
formulate sesizari catre Colegiul de Conducere al Curtii de Apel
Craiova, in vederea promovarii recursului in interesul legii.
La nivelul secţiilor tribunalului, in cadrul practicii de casare,
problemele de drept se pun lunar in discutie, in vederea unei mai bune
clarificari a interpretarii legii in anumite situatii.
În cadrul programului TO DO LIST, adunările generale din
cadrul judecătoriilor au trimis lunar problemele de drept ce au generat
practică neunitară tribunalului care, la rândul său le-a inventariat şi
împreună cu propriile probleme de drept identificate în cadrul fiecărei
secţii, le-a înaintat Curţii de Apel Craiova, la sediul căreia, trimestrial,
au avut loc întâlniri pentru a se găsi soluţii de unificare a practicii. La
aceste întâlniri trimestriale au participat alături de judecătorii din raza
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
33
Curţii de Apel Craiova şi invitaţi de la Consiliul Superior al
Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Urmare acestor întâlniri, s-a relevat cu necesitate promovarea
recursului în interesul legii de către Colegiul de Conducere al Curţii
de Apel Craiova acolo unde, ca urmare a discuţiilor purtate, nu s-a
ajuns la o soluţie unitară. În situaţia în care în cadrul întrunirilor s-a
ajuns la un consens cu privire la diferite probleme de practică
neunitară, opinia dominantă a fost comunicată instanţelor şi a fost
însuşită de către fiecare judecător.
Aceste activităţi au determinat diminuarea numărului de cauze
în care s-au pronunţat soluţii neunitare, însă pentru o mai deplină
soluţionare a problemelor apărute trebuiesc găsite soluţii legislative
pentru ca recursul în interesul legii să fie judecat într-un termen
rezonabil, raportat la data sesizării problemei de drept ce se cere a fi
rezolvată.
3.7 Aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, astfel
cum sunt interpretate în jurisprudenţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului , în activitatea judecătorilor instanţei .
Având în vedere că potrivit art. 11 din Constituţie, Convenţia
face parte din dreptul intern, cetăţenii români, după epuizarea căilor
interne de atac, s-au adresat cu cereri Curţii Europene, care prin
hotărârile date în cauzele contra României a constatat încălcări ale
unor drepturi fundamentale ocrotite de Convenţie, în special în
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
34
materia dreptului de proprietate – art. 1 din Protocolul nr.11 adiţional
la Convenţie , dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul la un proces
echitabil - art. 5,6 din Convenţie , dreptul la respectarea vieţii private
şi de familie - art.8 din Convenţie, ceea ce a determinat schimbări ale
legislaţiei interne.
Dreptul la un proces echitabil reglementat de art. 6 din
Convenţie este un drept complex, iar Curtea de la Strasbourg , prin
jurisprudenţa sa, a clarificat atât câmpul de aplicare , cât şi garanţiile
oferite de acest articol.
Hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
în cauzele împotriva României referitor la încălcarea acestui articol
au vizat diverse aspecte, adeseori legiuitorul procedând la modificări
legislative în materia Codului penal şi a Codului de procedură penală ,
pentru a se asigura o corelare a legislaţiei interne cu dispoziţiile
Convenţiei.
În cursul anului 2008 judecătorii Secţiei Penale a Tribunalului
Mehedinţi, în deciziile pronunţate au invocat dispoziţiile Convenţiei,
mai ales în cauzele soluţionate ca instanţă de apel, când s-a constatat
că hotărârile pronunţate de judecătoriile arondate nu sunt motivate în
fapt şi în drept. În acest sens a fost invocată cauza Albina contra
României, jurisprudenţa Curţii Europene constituind izvor de drept
în materie.
De asemenea, au fost invocate adeseori dispoziţiile art.5 paragraf
3 din Convenţie privind dreptul la libertate şi siguranţă, în măsura în
care s-a constatat că un inculpat a fost trimis în judecată în stare de
arest preventiv, iar durata măsurii preventive dispusă încă din faza de
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
35
urmărire penală de către judecător depăşea un caracter rezonabil,
menţinerea acesteia în continuare nefiind justificată de complexitatea
cauzei sau de comportamentul părţilor.
3.8. Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea
judecătorilor instanţei. Aspecte privind cooperarea judiciară
internaţională.
În materia contenciosului administrativ şi fiscal, în litigiile având
ca obiect restituirea taxei de primă înmatriculare prevăzută de art. 214
ind.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, au fost aplicate în
mod direct dispoziţiile din dreptul comunitar, şi anume art.90 din
Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, acestea având prioritate faţă
de dreptul naţional în temeiul principiului supremaţiei dreptului
comunitar.
Astfel s-a stabilit că prin introducerea art. 214 ind.1 – 214 ind.3
din Codul fiscal au fost adoptate norme de discriminare fiscală între
produsele importate şi cele similare autohtone, taxa de primă
înmatriculare fiind datorată doar pentru autoturismele noi, ca şi pentru
cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare sau alte state şi
reînmatricularea în România după aducerea lor în ţară şi după data de
1 ianuarie 2007, nefiind percepută pentru autoturismele deja
înmatriculate în România, ceea ce contravine art.90 paragraf 1 din
Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene care prevede că nici un stat
membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
36
impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică,
direct sau indirect, produselor naţionale similare.
Taxa specială de primă înmatriculare prevăzută de art. 214 ind.1
– 214 ind. 3 din Codul fiscal fiind contrară normelor comunitare, a
fost abrogată prin OUG nr. 50 /2008, care a instituit o nouă taxă
stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară care are alt mod
de calcul şi altă destinaţie.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, şi în materie
penală, a existat o preocupare continuă pentru îmbunătăţirea cadrului
legislativ ce priveşte cooperarea juridică internaţională în materie
penală. Astfel, Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară
internaţională în materie penală a transpus decizia cadru nr.584/JAI/13
iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de
predare între statele membre ale Uniunii Europene, iar evoluţia
permanentă a aquis-ului comunitar în acest domeniu a impus
modificarea şi completarea acestui cadru legislativ, dovadă fiind
ultimele modificări aduse prin Legea 222/2008 publicată în Monitorul
Oficial nr.758 din 10 noiembrie 2008.
Prin dispoziţiile acestei legi s-a îmbunătăţit cadrul legislativ în
materia mandatului european de arestare, în raport de problemele ivite
în practică.
Cele mai recente modificări au eliminat o problemă ce
determinase o practică neunitară în activitatea instanţelor, respectiv
cea referitoare la judecătorul competent să emită mandatul european
de arestare, prin noul conţinut dat articolului 81 alin.2 din lege.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
37
S-a tranşat definitiv şi o altă problemă ivită în practică, relativ la
necesitatea întocmirii sau nu a unei încheieri în baza căreia să se
dispună emiterea mandatului european de arestare. Această modificare
a fost în acord şi cu Decizia nr.39 din 29.10.2008 a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, statuându-se că nu este necesară întocmirea unei
încheieri, ştiut fiind că procedura ce vizează emiterea mandatului
european de arestare nu este o procedură jurisdicţională.
O altă modificare survenită prin această lege a fost şi cea privind
posibilitatea retragerii mandatului european de arestare care, până în
prezent, nu s-a regăsit în practica acestui tribunal.
Pe cale de consecinţă, aceste dispoziţii legale au fost transpuse în
practică şi de judecătorii Secţiei Penale a Tribunalului Mehedinţi, care
în cursul anului 2008 au dispus emiterea unui număr de 9 mandate
europene de arestare, din care 4 au fost executate şi în alte două cazuri
inculpaţii au fost localizaţi şi s-au efectuat procedurile legale
corespunzătoare de traducere a mandatelor în limba ţărilor pe teritoriul
cărora au fost localizaţi condamnaţii.
3.9. Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie
În baza legii 211/2004 la nivelul Tribunalului Mehedinţi – Secţia
penală s-a constituit o Comisie care soluţionează cererile formulate de
victimele infracţiunilor, atât în ceea ce priveşte cererile de asistenţă
juridică gratuită, cât şi cererile de acordare a unui avans din
compensaţia financiară.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
38
La nivelul instanţei noastre este înfiinţată această comisie,
funcţionând cu un nr. de doi judecători titulari şi un nr. de 2 judecători
supleanţi, toţi din cadrul Secţiei Penale a tribunalului. Au fost pe rolul
tribunalului 4 astfel de cereri formulate de victimele infracţiunilor
săvârşite cu violenţă şi prevăzute expres de Legea nr. 211/2004,
comisia soluţionându-le conform legii (2 admise, 1 admisă în parte şi
1 respinsă).
În concluzie, dispoziţiile cu caracter de protecţie a anumitor
persoane ce au calitatea de victime în sensul acestei legi sunt
respectate în cadrul acestei instanţe, acordându-se diferite avansuri din
sumele de bani solicitate de victime prin constituirea ca părţi civile în
dosarele de fond pe rolul parchetului sau instanţei.
3.10. Progrese înregistrate în domeniul justiţiei pentru minori
şi a protecţiei drepturilor copilului.
Şi în acest an, activitatea în acest domeniu a fost desfăşurată de
un număr de 3 judecători, ce au format complete specializate în
soluţionarea cauzelor de adopţie, tutelă şi protecţia specială a
minorilor, în condiţiile legilor 272/2004 şi 273/2004, în cadrul
Tribunalului Mehedinţi nefiind constituite complete specializate în
soluţionarea cauzelor generale privind minori şi familie.
Au fost înregistrate un număr de 142 dosare în această materie,
din care, 101 dosare plasamente şi 41 dosare adopţii. S-au soluţionat
139 dosare, rămânând nesoluţionat un număr de doar 2 dosare, pentru
anul 2009
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
39
Din dosarele soluţionate, 99 au fost plasamente, în condiţiile
Legii 272/2004(din care, au fost admise 98 dosare s-a renunţat la un
dosar) şi 40 dosare au fost adopţii, în condiţiile Legii 273/2004, (din
care, 37 dosare admise şi 3 dosare respinse).
Au fost respectate termenele de celeritate prevăzute de legile în
discuţie, iar pe plan organizatoric s-a asigurat judecarea, în condiţii de
urgenţă, uneori chiar în aceeaşi zi, a dosarelor de plasament în regim
de urgenţă privind minorii abuzaţi.
Facem precizarea că cei trei judecători specializaţi în cauzele cu
minori, au intrat şi în compunerea completelor civile care au
soluţionat cauze în apel şi în recurs.
Totodată, în cadrul completelor specializate la care facem
referire, s-a încercat de către cei trei judecători ca, paralel cu aplicarea
Legilor 272/2004 şi 273/2004 în litera lor, să se asigure o respectare
reală a spiritului acestora, în sensul ca toate măsurile procedurale să
corespundă interesului copilului.
Astfel, minorii au fost audiaţi în Camera de consiliu, fără ca
judecătorii să poarte robe şi prin eliminarea cadrului oficial al unei
şedinţe de judecată, de cele mai multe ori , atunci când legea a cerut
acest lucru, audierea minorilor făcându-se în prezenţa psihologului.
Totodată,în respectarea Protocolului încheiat de Tribunalul
Mehedinţi în luna decembrie 2005, cu DGASPC Mehedinţi, Parchetul
de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, Judecătoria Tr. Severin, Parchetul
de pe lângă Judecătoria Tr. Severin, I.P.J. Mehedinţi, Primăria Tr.
Severin, DSP Mehedinţi, DMSSF Mehedinţi, ITM Mehedinţi şi
Inspectoratul Şcolar Mehedinţi-protocol ce are ca scop implementarea
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
40
legislaţiei în domeniul drepturilor copilului şi optimizarea colaborării
interinstituţionale în vederea acestei implementări, au fost menţinute
şi în acest an relaţii de bună colaborare cu instituţiile semnatare ale
Protocolului, pentru realizarea interesului superior al minorilor.
3.11 Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr.544/2001 şi ale Legii
nr.677/2001.
Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţie de
interes public reglementat prin Legea nr. 544/2001, reprezintă un pas
însemnat spre transparenţa actului de justiţie, contribuind în acelaşi
timp şi la o percepţie obiectivă asupra activităţii din cadrul acestui
sistem având în vedere că sistemul judiciar trebuie să îndeplinească
rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie ci
şi prin stabilirea unui tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil, între
justiţie şi societatea civilă în general.
În anul 2008 ca de altfel şi în anii anteriori, cadrul organizatoric
de realizare a transparenţei în comunicare şi facilitarea accesului la
informaţie s-a realizat prin intermediul Biroului de Informare şi
Relaţii cu Publicul.
Astfel s-au luat măsuri de informare a justiţiabililor cu privire la
organizarea instanţei, la modul de funcţionare, la activitatea şi
programul de lucru, prin postarea acestui gen de informaţii pe portalul
instanţei.
Pe acelaşi portal s-au afişat şi alte informaţii de interes public ca
de exemplu: bilanţul activităţii pentru anii anteriori, achiziţiile publice.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
41
Totodată s-au pus la dispoziţie unele ghiduri juridice care cuprind
relaţii privind exercitarea principalelor drepturi procesuale.
La data de 24 octombrie 2008 la sediul instanţelor din judeţul
Mehedinţi au fost organizate manifestări de tipul „Uşilor Deschise”,
scopul acestora fiind acela de a reaminti că justiţia este un serviciu
public transparent care dă dreptul cetăţenilor să-şi rezolve disputele
private şi să-şi afirme drepturile, urmărindu-se cunoaşterea de cei
interesaţi a activităţii ce se desfăşoară în justiţie.
Au fost invitaţi cu acest prilej elevi, studenţi, reprezentanţi ai
societăţii civile, jurnalişti şi orice altă persoană interesată.
La Biroul de Informare şi Relaţii Publice, în anul 2008 au fost
înregistrate un număr de 8 cereri cuprinzând mai multe solicitări de
informaţii de interes public, dintre care o cerere a fost trimisă spre
soluţionare altei instituţii, fiind informat solicitantul despre acest
lucru, patru cereri au primit acces liber integral, iar trei cereri au
primit acces liber doar parţial, întrucât unele dintre informaţiile
solicitate au fost considerate ca fiind exceptate de la liberul acces, în
temeiul Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor
date.
A fost formulată o reclamaţie administrativă, care a fost respinsă
de către Comisia de analiză constituită în temeiul art. 21 din Legea nr.
544/2001 şi H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, la nivelul Tribunalului
Mehedinţi.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
42
A fost formulată o acţiune în justiţie împotriva Tribunalului
Mehedinţi, în temeiul Legii nr. 544/2001, acţiune ce a fost respinsă
prin sentinţa civilă nr. 1622/13.10.2008 pronunţată de Tribunalul
Mehedinţi – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ,
recursul formulat de reclamant împotriva acestei sentinţe nefiind încă
soluţionat la data întocmirii prezentului raport.
În ceea ce priveşte activitatea de soluţionare a petiţiilor, în anul
2008 au fost înregistrate un număr de 45 petiţii, toate soluţionate în
termenul legal de 30 zile prevăzut de O.G. nr. 27/2002 privind
reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 233/2002.
În ceea ce priveşte Legea nr. 677/2008, în anul 2008, Tribunalul
şi instanţele din circumscripţia acestuia au respectat obligaţiile ce le
revin în calitate de operatori de date cu caracter personal, privind
adoptarea măsurilor ce s-au impus pentru îndeplinirea cerinţelor
minime de securitate a prelucrării acestor date.
De menţionat că pe toate actele emanate de la instanţe se face
menţiunea numărului de înregistrare ca operator de date cu caracter
personal, din Registrul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a
Datelor cu Caracter Personal.
Fiind respectate dispoziţiile legale, instanţele din judeţul
Mehedinţi nu au înregistrat cazuri în care acestea să fie confruntate cu
exercitarea de către persoanele vizate, a drepturilor recunoscute de
Legea nr. 677/2001, respectiv dreptul la acces de date, dreptul de
intervenţie, dreptul de informare şi nu au existat litigii având ca obiect
apărarea drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
43
De asemenea, instanţele nu au fost supuse în anul 2008 unor
proceduri de investigare demarate de către Autoritatea Naţională de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, urmare a
unor sesizări.
Pentru cunoaşterea dispoziţiilor prevăzute de Legea nr.
677/2001, la sediile instanţelor, au fost afişate extrase din lege privind
drepturile cetăţenilor reglementate de acest act normativ.
Concluzionând, se poate aprecia că activitatea instanţelor de
colectare, stocare şi prelucrare a datelor cu caracter personal s-a
desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor legii speciale susmenţionate,
care are drept scop protejarea acestor categorii de date.
3.12 Aspecte privind calitatea managementului la nivelul
instanţei
În anul 2008, managementul instanţei a fost asigurat de Colegiul
de Conducere, Preşedinte, Vicepreşedinte şi preşedinţii de secţii.
Principala preocupare a conducerii instanţei a constat în a
asigura, în raport de posibilităţi economico-financiare şi procedurile
legale, condiţii cât mai optime pentru realizarea actului de justiţie.
În acest an, organizarea activităţii instanţei a întâmpinat
dificultăţi ca urmare a unor cauze obiective, cum ar fi nevoia detaşării
judecătorilor la birourile electorale cu ocazia alegerilor locale din luna
iunie 2008 şi a alegerilor parlamentare din luna noiembrie 2008;
condiţii de muncă improprii, personal insuficient, lipsă de fonduri etc,
existând, însă, şi cauze subiective legate de excese de comportament
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
44
cauzate probabil de încărcătura mare de dosare pe judecător şi
presiunea psihologică sub care se lucrează.
În anul trecut s-a încercat a nu se mai impune un ritm alert de
soluţionare a cauzelor, pornindu-se de la premisa că judecătorii sunt
singurii răspunzători pentru calitatea hotărârilor şi modul în care este
interpretată şi aplicată legea. Judecătorii au fost încurajaţi să-şi
gestioneze propriul volum de dosare şi doar dacă, aparent,
operativitatea la nivelul instanţei nu este cea preconizată,
performanţele instanţei se reflectă în calitatea actului de justiţie şi nu
în ultimul rând în pregătirea şi autodezvoltarea profesională a
judecătorilor.
Chiar şi în aceste condiţii, se constată, însă, că volumul de
activitate per judecător în anul 2008 este exagerat, dacă se are în
vedere că media de soluţionare a cauzelor a fost de 871 cauze per
judecător.
În concluzie, apreciem că din punct de vedere al organizării şi
conducerii activităţii s-a asigurat starea de normalitate desfăşurării
activităţii raportat la mijloacele avute la dispoziţie. Considerăm, însă,
că, în raport de actualele reglementări privind managementul instanţei,
nu avem o perspectivă încurajatoare pentru viitor. Avem în vedere aici
lipsa unor instrumente manageriale care să permită realizarea unor
performanţe în această materie, acest aspect constituind şi principalul
motiv pentru care majoritatea colegilor nu îşi mai doresc funcţii
manageriale (la nivelul instanţelor din judeţul Mehedinţi existând în
prezent 4 posturi vacante de preşedinţi de instanţă).
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
45
3.13 Măsuri luate de instanţă privind degrevarea judecătorilor
de sarcini auxiliare
În anul 2008 nu au fost posibile măsuri privind degrevarea
judecătorilor de sarcini auxiliare actului de justiţie, atât ca urmare a
prevederilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti, dar şi ca urmare a numărului insuficient de grefieri. Sub
acest aspect, nu trebuie uitat că în activitatea noastră trebuie să
asigurăm un echilibru care să fie perceptibil de către justiţiabili.
Considerăm că dificultăţile de organizare a activităţii unor instanţe
mai mici, cu o schemă mică de personal, condiţiile de spaţiu, cât şi
nivelul actual de civilizaţie şi posibilităţile economico-financiare ale
justiţiabililor impun încă accesul la un judecător.
3.14 Măsuri luate la nivelul instanţei privind creşterea
gradului de transparenţă a funcţionării acesteia
Principala noţiune invocată foarte des atât în cadrul sistemului
juridic, cât şi în afara sa, este aceea de transparenţă. Într-o definiţie
clasică, transparenţa este suma dintre frecvenţa actului de comunicare
şi calitatea sa, în raport cu publicul ţintă. Un efect imediat al unui act
de comunicare transparent la nivelul Tribunalului Mehedinţi şi al
instanţelor arondate acestuia a fost utilizarea corectă şi completă a
aplicaţiei ECRIS, astfel că majoritatea actelor instanţei, destinate
publicităţii, pot fi accesate cu uşurinţă prin intermediul paginii de
internet a Ministerului Justiţiei. În acest fel, s-a stabilit un nou tip de
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
46
relaţie între justiţie şi justiţiabil, transparenţa în comunicare şi
facilitarea accesului la informaţii fiind intermediate şi de birourile de
informaţii şi relaţii publice ce funcţionează la nivelul fiecărei instanţe.
Pe aceeaşi linie, în cursul anului 2008 am continuat desfăşurarea
manifestărilor de tipul „Ziua uşilor deschise” cu prilejul sărbătoririi
„Zilei Europene a Justiţiei Civile”. La această manifestare au fost
invitaţi cetăţeni ai municipiului, mass-media precum şi elevi şi
studenţi, urmărindu-se stabilirea unei relaţii de încredere între cei care
înfăptuiesc actul de justiţie şi beneficiarii acestuia.
În acest fel, se dă eficienţă principiului conform căruia justiţia
trebuie să-şi îndeplinească rolul de serviciu public.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
47
CAPITOLUL 4
Gestionarea resurselor
4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2008
În anul 2008 schema de personal pentru Tribunal Mehedinţi şi
instanţele din raza sa de activitate avea următoarea structură:
Prin fila de buget pentru anul 2008 au fost finanţate un număr de
299 posturi, din care:
- 93 posturi magistraţi;
- 6 posturi asistenţi judiciari;
- 8 posturi consilieri probaţiune;
- 168 posturi personal auxiliar de specialitate şi conex;
- 9 posturi funcţionari publici;
- 15 posturi personal contractual.
4.1.1. Situaţia judecătorilor
Din totalul de 93 posturi de judecători, 82 posturi au fost efectiv
ocupate, fiind vacante 10 posturi, conform tabelului:
Instanţa
Posturi
Repartizate Ocupate Vacante
Tribunalul Mehedinţi 40 40 0
Judecătoria Dr.Tr.Severin 28 25 3
Judecătoria Strehaia 9 7 2
Judecătoria Orşova 5 3 2
Judecătoria Vânju Mare 7 6 1
Judecătoria Baia de Aramă 4 2 2
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
48
Cei 37 de judecători de la Tribunalul Mehedinţi au fost
repartizaţi pe cele 4 secţii astfel:
- Secţia Penală: 8 judecători;
- Secţia Civilă: 12 judecători;
- Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ: 12
judecători;
- Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale: 8 judecători.
4.1.1. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal
auxiliar
Din totalul de 168 posturi personal auxiliar de specialitate şi
conex repartizate, 165 posturi sunt ocupate efectiv, rămânând vacante
3 posturi, din care 2 posturi grefieri şi 1 post grefier arhivar.
Situaţia personalului auxiliar de specialitate şi conex pe instanţe
se prezintă astfel:
Funcţia Tribunalul MH Jud.Dr.Tr.Sev. Jud. Strehaia Jud. Orşova Jud. Vânju
Mare
Jud. Baia de
Aramă
Posturi Posturi Posturi Posturi Posturi Posturi
Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac
Grefieri 45 44 1 34 33 1 14 14 - 7 7 - 13 13 - 8 8 -
Gref.
Arhivari
3 3 - 5 5 - 2 2 - 2 2 - 3 3 - 3 2 1
Specialişti
IT
6 6 - 1 1 - - - - - - - 1 1 - - - -
Agent
proc.
- - - 2 2 - - - - - - - 1 1 - - - -
Aprod 3 3 - 2 2 - 2 2 - 1 1 - 1 1 - 2 2 -
Şofer 3 3 - 1 1 - 1 1 - - - - 1 1 - 1 1 -
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
49
În schema de personal a Tribunalului Mehedinţi, în cadrul
departamentului economico-financiar şi administrativ, există 9 posturi
funcţionari publici, din care:
- 1 manager economic;
- 6 consilieri economici;
- 1 referenţi;
- 1 expert birou informare publică;
şi 15 posturi de personal contractual, din care:
- 1 post inginer constructor;
- 1 post inspector de specialitate;
- 1 post electrician;
- 9 posturi îngrijitor.
4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul
2008.
În anul 2008, Tribunalului Mehedinţi, în calitate de ordonator
terţiar de credite, i-au fost alocate credite în sumă de 25.823.103 lei,
din care:
TITLUL I - Cheltuieli de personal: 23.123.682 lei
TITLUL II - Bunuri şi servicii: 2.391.181 lei
TITLUL VI - Transferuri: 10.800 lei
TITLUL X - Active nefinanciare: 297.440 lei.
Din creditele alocate la Titlul I, „cheltuieli de personal”, în sumă
de 23.123.682 lei, s-au achitat:
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
50
- salariile magistraţilor, personalului auxiliar de specialitate şi
conex, funcţionarilor publici şi personalului contractual, în sumă de
13.182.029 lei;
- diurna pentru magistraţi delegaţi la alte instanţe, în sumă de
35.316 lei;
- transportul de la şi la locul de muncă pentru magistraţi în sumă
de 71.014 lei;
- chirii decontate magistraţilor în sumă de 46.983 lei;
- drepturi salariale în baza hotărârilor judecătoreşti pentru
magistraţi şi personal auxiliar de specialitate (prime CO 2001-2006
conform OUG 146/2007, spor vechime, spor anticorupţie 30-40%,
indemnizaţie 10% personal auxiliar, stimulente, spor 50%, indexare
2007) în sumă de 4.588.080 lei;
- medicamente decontate magistraţilor şi personalului auxiliar de
specialitate în sumă de 70.782 lei;
- contravaloare 6 călătorii decontate magistraţilor, contravaloare
transport CO personal auxiliar şi judecători în sumă de 327.307 lei;
- contribuţiile angajatorului pentru fondul de salarii (CAS,
şomaj, contribuţii sănătate, contribuţii pentru accidente de muncă) în
sumă de 4.802.144 lei).
La Titlul II, „Bunuri şi servicii”, din creditele alocate în sumă de
2.391.181 lei s-au efectuat plăţi în sumă 2.391.152 lei, rezultând un
procent de utilizare de 99,99%.
În perioada 01-31 XII 2008 s-au efectuat plăţi pentru:
- furnituri de birou: 79.495 lei, reprezentând contravaloare
rechizite, plicuri, dosare, registre necesare instanţelor judecătoreşti;
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
51
- materiale pentru curăţenie: 9.377 lei:
- încălzit şi iluminat: 358.263 lei, reprezentând energie termică
pentru Tribunalul Mehedinţi, combustibil lichid pentru centralele
termice de la Judecătoria Vânju Mare, Judecătoria Baia de Aramă,
Judecătoria Strehaia şi cu energie electrică pentru cele 6 instanţe.
- apă, canal, salubritate: 27.264 lei;
- carburanţi şi lubrifianţi: 57.084 lei, reprezentând contravaloarea
benzinei pentru autoturismele din dotarea instanţelor judecătoreşti;
- piese de schimb: 14.472 lei, reprezentând contravaloare piese
schimb pentru echipare tehnică de calcul;
- poştă, telefon, radio: 58.680 lei , reprezentând avans pentru
expediere corespondenţă pentru Tribunalul Mehedinţi şi instanţele din
raza sa de activitate, convorbiri telefonice.
- materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional: 1.239.928
lei reprezentând contravaloare avans TP pentru expedierea
corespondenţei, registre, dosare, tipizate necesare instanţelor
judecătoreşti;
- alte bunuri şi servicii: 64.424 lei, reprezentând contravaloare
service IT, tehnică de calcul, centrale termice, alte materiale pentru
întreţinere şi funcţionare necesare instanţelor judecătoreşti.
În anul 2008 s-au efectuat lucrări de reparaţii curente în sumă de
45.433lei, reprezentând lucrări reparaţii gard şi garaj Tribunalul
Mehedinţi, instalaţie electrică şi reparaţii autoturisme.
Pentru asistenţă juridică acordată din oficiu de avocaţi s-au
achitat în anul 2008 onorarii în sumă de 187.490 lei.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
52
La titlul X, „Active nefinanciare”, s-au efectuat plăţi în sumă de
297.440 lei din totalul creditor acordate în sumă de 297.440 lei,
rezultând un grad de utilizare de 100%.
Având în vedere că Judecătoria Orşova îşi desfăşoară activitatea
la parterul Primăriei Orşova, spaţiu dat în administrare fără plata
chiriei, spaţiu insuficient pentru desfăşurarea în condiţii normale a
activităţii instanţei, motiv pentru care s-a aprobat construirea unui
sediu nou din fonduri de la Banca Mondială.
Până la 31 decembrie 2008 s-au finalizat toate fazele de
proiectare, achitându-se contravaloarea PT+DE în sumă de 104.762
lei.
În baza avizării PT+DE de către ordonatorul principal de credite,
s-a obţinut autorizaţia de construire, organizându-se de către Direcţia
de Implementare a Proiectelor Finanţate din Împrumuturi Externe
licitaţia pentru execuţia noului sediu, respectiv 09.03.2009.
Pentru R.K. de la Judecătoria Strehaia şi Judecătoria Vânju Mare
s-au aprobat în şedinţa CTE studiile de fezabilitate, achitându-se suma
de 91.131 lei, urmând ca proiectantul SC Coral SRL să întocmească
PT + DE.
În baza notei de fundamentare întocmită de Tribunalul
Mehedinţi din care rezultă necesitatea construirii unui nou sediu
pentru tribunal şi Judecătoria Drobeta Turnu Severin, ca urmare a
creşterii volumului de activitate a celor două instanţe şi a numărului
de personal, s-a aprobat de către ordonatorul principal de credite
cuprinderea în bugetul Ministerului Justiţiei a obiectivului de investiţii
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
53
„Palat de Justiţie Mehedinţi”, alocându-se prin fila de buget pentru
anul 2008 fonduri pentru proiectare.
În cursul anului 2008, s-a organizat procedura de achiziţie pentru
proiectare, termenul pentru depunerea şi analiza ofertelor fiind
11.03.2009.
Pentru forarea puţului şi alimentării cu apă a sediului
Judecătoriei Vânju Mare s-au alocat fonduri prin fila de buget pentru
anul 2008 în sumă de 260 mii lei, lucrare care a fost finalizată până la
31 decembrie 2008, achitându-se parţial suma de 66.202 lei din totalul
de 168.900 lei, datorită nealocării de către Ministerul Justiţiei a
fondurilor solicitate.
La dotări independente, s-a finalizat proiectul pentru amenajarea
camerei serverelor nr.2 de la Tribunalul Mehedinţi cu instalaţie de
climatizare, sistem de supraveghere şi instalaţie de stingere incendiu,
achitându-se suma de 17.900 lei.
După suplimentarea bugetului în urma rectificării bugetare, s-a
organizat procedura pentru achiziţia acestor sisteme, procedură care a
fost anulată ca urmare a depunerii ofertei neconforme de către SC
Casido SRL. În propunerea pentru anul 2009 s-au solicitat fonduri
pentru achiziţia acestor sisteme.
Până la finele anului 2008 s-a achiziţionat şi montat pentru
camera serverelor nr.2 de la tribunal covor antistatic în sumă de
12.985 lei.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
54
4.3. Analiza procedurii de evaluare a activităţii profesionale a
judecătorilor desfăşurată în anul 2008
În contextul general al măsurilor adoptate în vederea integrării
României în Uniunea Europeană, aşa cum au fost stabilite prin
Strategia de reformă a sistemului judiciar în anul 2008, şi la
Tribunalul Mehedinţi s-a desfăşurat procesul de evaluare profesională
a judecătorilor şi în acest sens membrii comisiei de evaluare au
realizat evaluarea judecătorilor conform noilor reglementări.
În anul 2008, comisia de evaluare a Tribunalului Mehedinţi a
procedat la evaluarea activităţii unui număr de 49 judecători de la
nivelul Tribunalului Mehedinţi şi de la judecătoriile din raza de
competenţă a acestuia, cu privire în activitatea desfăşurată în anii
2006-2007, întocmindu-se pentru fiecare dintre judecători rapoarte de
evaluare.
De asemenea, a fost continuat procesul de evaluare a
judecătorilor pentru activitatea desfăşurată în anul 2008, urmând ca
rapoartele finale de evaluare să fie finalizate în anul 2010.
În acest context, s-au urmărit criteriile de competenţă şi
performanţă profesională, în speţă eficienţa, calitatea activităţii,
integritatea şi obligativitatea judecătorilor în ce priveşte formarea
profesională continuă, drept pentru care s-au purtat discuţii în acest
sens cu fiecare judecător.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
55
4.3. Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile
identificate şi posibile măsuri de remediere a acestora
Apreciem că procedura actuală de evaluare corespunde
standardelor europene, ştiut fiind în că vechea reglementare aceasta
era atributul preşedinţilor de instanţă, ce aveau o competenţă exclusivă
în aprecierea performanţelor profesionale ale judecătorilor şi în
acordarea calificativelor anuale. De această dată, acest proces a revenit
unor organisme colective care au fost desemnate de colegiile de
conducere ale instanţelor şi prin aceasta s-a eliminat orice suspiciune
în ce priveşte obiectivitatea şi imparţialitatea în aprecierea
judecătorilor.
Este însă de criticat procedura complicată şi greoaie de evaluare
ce necesită o durată de timp foarte mare de realizare a acesteia din
partea comisiei de evaluare. În acest an, am găsit înţelegerea colegilor
pentru degrevarea de activitatea de judecată, în vederea finalizării
raporturilor de evaluare, a membrilor comisiei de evaluare.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
56
CAPITOLUL 5
Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi
organisme, precum şi societatea civilă
Imaginea unui sistem de justiţie de calitate, cu autoritate şi
credibilitate menţine o atmosferă de încredere în autorităţile statului şi
implicit, o stare de calm social cu efect benefic asupra întregii
societăţi prin cultivarea convingerii că respectarea drepturilor este pe
deplin garantată.
Actul de justiţie nu poate fi rupt de contextul în care a apărut,
nici justiţia nu poate fi făcută în cele mai bune condiţii, dacă
activităţile conexe ei nu se derulează în condiţii optime; având în
vedere că finalitatea actului de justiţie este strâns legată de alte
activităţi şi profesii care contribuie la înfăptuirea acestuia.
Pentru aceste considerente, importante pentru buna desfăşurare a
activităţii în justiţie, sunt şi raporturile care există între instanţă şi alte
instituţii şi organisme şi chiar între instanţe şi societatea civilă.
5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
Crearea unui sistem judiciar independent, imparţial, demn de
toată încrederea, transparent şi eficient reprezintă o importanţă vitală
pentru statul de drept. Independenţa şi integritatea instanţelor sunt de
o însemnătate crucială pentru funcţionarea unei societăţi democratice.
În acest context, garantul independenţei justiţiei este Consiliul
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
57
Superior al Magistraturii, el fiind responsabil şi de cariera
magistraţilor. În sistemul de justiţie, randamentul unei instanţe se
leagă în principal de randamentul individual al judecătorilor.
Randamentul în justiţie este de asemenea esenţialmente
influenţat şi de modul în care este organizată o instanţă, dată fiind
dimensiunea crescândă şi complexitatea provocărilor cu care se
confruntă, ca de exemplu creşterea numărului de inculpaţi în dosarele
penale, complexitatea cauzelor din civil şi comercial, etc… De aceea
sunt necesare eforturi în sensul îmbunătăţirii activităţii instanţei având
în vedere ambele componente, şi cea judiciaro - profesională şi cea
organizatorică, deoarece amândouă contribuie în egală măsură la
realizarea calităţii actului de justiţie.
Faţă de cele două componente susmenţionate, se poate remarca
faptul că relaţiile cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost
importante pentru bunul mers al justiţiei.
Astfel, prin organizarea unor cursuri şi simpozioane pe teme
juridice cât mai complexe şi de actualitate s-a realizat instruirea
magistraţilor cu efecte pozitive imediate asupra pregătirii profesionale
a acestora, asupra interpretării şi aplicării legislaţiei în spiritul şi litera
ei.
De asemenea, din punct de vedere organizatoric, atunci când s-a
propus formarea unor noi complete specializate, s-au aprobat cu
promptitudine propunerile pentru asigurarea bunului mers al
activităţii.
Inspecţia judiciară din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii nu numai că a avut rolul de a depista unele
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
58
disfuncţionalităţi dar a contribuit la înlăturarea şi la găsirea de soluţii
pentru preîntâmpinarea acestora.
De asemenea, prin activitatea Consiliului Superior al
Magistraturii s-au organizat concursuri pentru promovarea
magistraţilor existând o preocupare permanentă de îmbunătăţire
continuă a pregătirii profesionale şi de obţinere de rezultate bune în
activitatea sistemului judiciar.
Relaţiile cu Consiliul Superior al Magistraturii din cursul anului
2008, s-au materializat prin eficienţa acestora asupra activităţii
instanţelor şi prin contribuţia însemnată în ceea ce priveşte
performanţa judecătorilor, care prin acurateţea profesională,
demnitatea şi moralitatea superioară pot face ca justiţia să devină
factorul cheie în echilibrul social, iar percepţia societăţii civile să
ajungă în concordanţă cu reala activitate desfăşurată în justiţie.
5.2. Raporturile dintre instanţă şi parchetul corespunzător
Justiţia poate funcţiona în cele mai bune condiţii dacă şi
activităţile conexe şi complementare se desfăşoară la cei mai buni
parametrii.
La înfăptuirea justiţiei îşi aduc contribuţia şi alte profesii şi
printre acestea de o importanţă majoră este activitatea procurorilor,
care, dacă se desfăşoară în condiţii de profesionalism, poate contribui
în mod esenţial la soluţionarea cauzelor penale, ajutând instanţele să
înfăptuiască un act de justiţie de calitate şi cu celeritate.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
59
De menţionat că relaţia instituţională cu parchetul în anul 2008
s-a derulat în limitele unei bune colaborări.
Se poate remarca faptul că procurorii din sectorul judiciar cât şi
cei de la supraveghere şi urmărire penală au depus eforturi pentru
respectarea legii şi nedepăşirea duratei rezonabile a soluţionării
cauzelor.
Întrucât reprezentanţii parchetului apără interesele generale ale
societăţii şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, relaţiile dintre parchete
şi instanţe sunt de bună colaborare, având ca scop comun respectarea
şi interpretarea legii ca o garanţie fără de care nu poate exista un stat
de drept.
5.3. Raporturile cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor
juridici, precum şi cu experţii judiciari
Şi în acest domeniu, relaţia s-a derulat în condiţii bune, tipul de
contacte fiind cele precizate de normele legale în vigoare.
Avocaţii, ca participanţi la înfăptuirea actului de justiţie, au
răspuns la solicitările instanţelor contribuind la soluţionarea într-un
timp rezonabil a cauzelor prin prezenţa acestora la termenele fixate.
În privinţa experţilor judiciari, deşi colaborarea a fost bună, s-au
mai înregistrat sporadic cauze în care expertizele au fost depuse cu
întârziere, aspecte care se pot înlătura prin comunicarea cu Biroul
Local de Expertize cât şi prin întruniri cu reprezentanţii acestora,
pentru ca activitatea de judecată să se desfăşoare normal şi în aşa fel
încât să nu afecteze actul de justiţie guvernat de principiul celerităţii.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
60
5.4. Raporturile cu mass-media
Mass-media reprezintă factorul cu cea mai semnificativă
capacitate de procesare şi amplificare a semnalelor sistemului de
justiţie.
Prin funcţia de conversie a informaţiei de specialitate în limbaj
comun, mass-media reprezintă o interfaţă între sistemul de justiţie şi
public, jucând cel mai important rol în formarea opiniei acestuia.
În exprimarea punctului de vedere cu privire la sistemul judiciar,
atât justiţiabilii cât şi opinia publică se bazează de multe ori pe
informaţii trunchiate sau obţinute în mod indirect.
Din acest considerent persoane neinformate sau foarte puţin
informate exprimă opinii cu privire la funcţionarea sistemului, care
duc la o percepţie eronată a activităţii judiciare.
De aceea, pentru asigurarea transparenţei şi a accesului la
informaţii s-a creat Biroul de Informaţii şi Relaţii Publice din cadrul
instanţelor, care are ca principal rol să ofere informaţii obiective,
complete şi documentate privind sistemul judiciar, tuturor celor
interesaţi.
În anul 2008 prin intermediul acestui birou s-au acordat relaţii
sau interviuri presei şi televiziunii locale atât cu privire la unele cauze
care au reprezentat interes public cât şi referitor la unele aspecte din
sistemul judiciar cum a fost cel al prevederilor Legii nr. 51/21.04.2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
61
Relaţiile publice înseamnă de fapt adevărul bine spus, iar aceasta
se obţine prin transparenţă, promptitudine, corectitudine şi
profesionalism.
De aceea transparenţa actului de justiţie şi informarea corectă
într-un domeniu pur tehnic, cum este cel juridic, constituie un element
esenţial pentru percepţia obiectivă a sistemului judiciar cât şi pentru
creşterea încrederii populaţiei în justiţie.
Astfel, realizându-se o informare la timp şi corectă pot fi
înlăturate speculaţiile şi aprecierile nedocumentate care duc la
neîncredere în autorităţile statului şi dăunează prestigiului justiţiei.
Pentru aceasta, se va urmări o transparenţă totală prin comunicarea
promptă cu mass-media şi informarea corectă cu privire la unele cauze
care devin de interes public, întrucât doar prin această modalitate
justiţia se va bucura de mai multă încredere, ţinând cont de rolul mass-
mediei ca formator de opinie.
Ori o informare incompletă, neprofesională a societăţii civile
asupra unor aspecte legate de justiţie, duce la o percepţie eronată a
aspectelor semnalate în mass-media.
De aceea, pentru ca justiţia să se bucure de o imagine pozitivă,
pe lângă o informare documentată mai este necesar a se realiza şi un
act de justiţie de calitate, care să convingă pe cel ce a pierdut, că
judecătorul s-a supus numai legii.
Conjugându-se eforturile în aceste două direcţii importante,
prestigiul sistemului juridic poate câştiga în sensul obţinerii unei
încrederi mai mari în justiţie din partea societăţii civile.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
62
5.5. Raporturile cu justiţiabilii
Plecând de la premisa că imaginea sistemului judiciar este
reflectată de modalitatea în care justiţiabilii şi publicul percep
activitatea desfăşurată în cadrul instanţei şi că imaginea este
dependentă în mare parte de interacţiunile directe cu sistemul judiciar
şi de primele raporturi dintre justiţiabili şi personalul din cadrul
compartimentelor care oferă informaţii şi servicii (arhivă şi
registratură), s-a apreciat că pentru facilitarea accesului, aceste birouri
să funcţioneze la parterul instituţiei.
Informarea privind organizarea şi programul de lucru s-a realizat
prin portalul instanţelor unde justiţiabilii mai găsesc informaţii
referitoare la listele de şedinţă din fiecare zi sau dosarele care-i
interesează, ceea ce face ca aceştia să nu mai fie obligaţi să se
deplaseze la instanţă sau să aştepte primirea unor astfel de informaţii
de la personalul instanţei.
De asemenea, urmare a petiţiilor adresate, petenţii au primit
răspunsuri clare şi concise privind aspectele semnalate, iar în
raporturile cu justiţiabilii, a existat preocuparea ca acestora să le fie
respectate drepturile şi garanţiile procesuale.
În timpul şedinţelor de judecată, magistraţii au dat dovadă de
sobrietate, răbdare, tact şi imparţialitate ceea ce a condus la
respectarea solemnităţii acestor şedinţe dar şi la prevenirea unor
nemulţumiri din partea celor care au apelat la justiţie, putându-se
constata că raporturile instanţă – justiţiabili pot fi calificate ca bune şi
trebuie subliniat că întrucât decizia finală aparţine instanţei,
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
63
respectarea drepturilor procesuale ale justiţiabililor, reprezintă un
criteriu de apreciere a stadiului democraţiei de către organismele
internaţionale.
5.6 Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi
instituţiile şi organismele internaţionale.
Judecătorii care funcţionează la instanţele din Mehedinţi fac
parte din Asociaţia Magistraţilor din România, asociaţie profesională
prin intermediul căreia s-au semnalat probleme legate de condiţiile
materiale de muncă, de lipsa de personal care a dus la un număr mare
de cauze pe judecător, aspecte care o dată semnalate, cei în drept au
luat măsuri pentru atenuarea sau înlăturarea acestora în raport de
posibilităţi.
Organismele societăţii civile având drept scop apărarea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, raporturile
dintre instanţe şi acestea s-au concretizat în solicitarea de cele din
urmă a unor informaţii de interes public legate de activitatea de
judecată.
Instanţele au dat curs cererilor, comunicând răspunsuri obiective
şi complete, cu respectarea termenelor legale, când solicitările au fost
de interes public şi nu au privit aspecte exceptate de lege.
Prin aceste raporturi cu organismele societăţii civile s-a asigurat
transparenţa actului de justiţie în scopul creării unei imagini obiective
în ceea ce priveşte justiţia şi pentru asigurarea locului pe care-l merită
sistemul judiciar care contribuie la consolidarea statului de drept,
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
64
urmărindu-se ca percepţia societăţii civile să fie în concordanţă cu
reala activitate desfăşurată de justiţie.
În ceea ce priveşte relaţiile cu organismele internaţionale, acestea s-au
limitat la instituţiile care au acelaşi rol în societate şi anume
respectarea legii.
Astfel, în cadrul cooperării judiciare în materie penală,
instituţiile internaţionale au fost receptive şi prompte în executarea
unor mandate de arestare europene, în îndeplinirea procedurilor
judiciare, ceea ce denotă existenţa unor raporturi bune de colaborare
cu acestea.
Concluzionând, relaţiile dintre justiţie şi societatea civilă, în
condiţiile în care justiţia a urmărit prin activitatea sa asigurarea
calmului social, pot fi catalogate ca bune.
În viitor, magistraţii mehedinţeni îşi propun ca în raport de
evoluţia legislaţiei europene să asigure un act de justiţie de calitate
care să genereze o percepţie pozitivă a opiniei publice, întrucât nu
trebuie uitat că întregul proces de reformă în justiţie are ca bază omul
şi nevoia sa de adevăr şi dreptate.
Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008
65
CAPITOLUL 6
Concluzii
Apreciem că în anul 2008 au fost realizate obiectivele propuse
cu privire la calitatea actului de justiţie şi soluţionarea într-un termen
rezonabil a cauzelor deduse judecăţii. Concluzia noastră are în vedere
aprecierea de ansamblu asupra instanţei, recunoscând, însă, că au mai
existat şi disfuncţionalităţi determinate, în general, de cauze obiective.
Pentru anul 2009, nu ne putem refuza îngrijorarea cu privire la
reducerea drastică a numărului de judecători al instanţei, ca urmare a
numeroaselor cereri de pensionare (11) şi lipsa de perspective a
ocupării posturilor ce vor fi vacante.
În concluzie, manifestăm, însă, speranţa că măsurile legislative
ce vor fi adoptate, precum şi sprijinul pe care îl vom primi din partea
Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei şi
Libertăţilor Cetăţeneşti vor potenţa activitatea personalului instanţei
pentru realizarea în bune condiţiuni a actului de justiţie.