CAPITOLUL 1
-
Upload
mariana-vrinceanu -
Category
Documents
-
view
49 -
download
1
Transcript of CAPITOLUL 1
CAPITOLUL I
REFORMA PENSIILOR DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT EUROPEAN
1. Problema pensiilor în Uniunea Europeană1
Analizată din punct de vedere al compatibilităţii cu principiile generale ale aquisu-lui
comunitar, statuate în tratatele constitutive şi documentele programatice elaborate de
instituţiile comunitare sub formă de comunicări, norme de recomandare, etc. se poate aprecia
că Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii îşi propune atingera unor obiective
statuate în documentele comunitare2.
Astfel, în domeniul Protecţiei Sociale şi Ocupării forţei de muncă, Comisia Europeană
a atras atenţia asupra necesităţii modernizării sistemelor de naţionale de pensii şi a stabilit
principalele strategii impuse de evoluţia social-economică din ultimul deceniu. Potrivit
aprecierilor Comisiei Uniunii Europene, viitorul sistemelor de pensii adoptate de statele
membre depinde în mod direct de politicile din diferite domenii şi, în special din gradul de
ocupare a forţei de muncă, de finanţele publice şi de protecţia socială, între aceste domenii
fiind absolut necesar să existe coerenţă şi complementarietate.
În Comunicarea Comisiei Europene din anul 2000 denumită Evoluţia protecţiei
sociale dintr-o perspectivă pe termen lung-Pensii sigure şi viabile (COM/2000/0622 final) se
precizează expres că problematica sistemului de pensii rămâne în sarcina statelor membre, dar
viabilitatea acestor sisteme este de natură să determine, într-o măsură sensibilă, capacitatea
Uniunii Europene de a promova un nivel ridicat de protecţie socială, obiectiv fundamental
statuat prin art. 2 al Tratatului instituind Comunitatea Europeană.
Comisia Europeană, prin Comunicarea din anul 2001 adresată Consiliului,
Parlamentului European, Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor,
referitoare la Armonizarea integrată a unui seniciu de strategii naţionale ce vizează
garantarea unor pensii sigure şi viabile (COM [2001] 362 final), propune mai multe
obiective de natură a consolida sistemele naţionale de pensii care are în vedere următoarele
puncte principale:
1 A se vedea loan Ciochină - Barbu, Pension Reform Infringes The Constituţional Principles And The Legislation Of The European Union'', Economy Transdisciplinarity Cognition, Voi. XIV, Issue l/2011,p. 485-493; Idem, „The Recalculation of Special Pension is Done by Violating the Constituţional Provision, Community Legislation and Protection of Human Rights, în „Legal Practice & International Law", Published by WSEAS Press, www.wseas.org.,2011, Braşov, 2011, p.92-97; loan Ciochină - Barbu Constituţional Principles ofthe European Legislation and Regulations Regarding Human Rights Ignored in Order to Justify a Questionable Reform" în ,, International Journal Of Education and Information Technologies", Issue 4, Volume 5, 2011, ISSN-207-4-1316, p.419-426.
2 A se vedea Avizul consultativ al Consiliului Legislativ referitor la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii.
1
• prezervarea capacităţii sistemelor de pensii de a permite atingerea acelor obiective
sociale care constau în asigurarea unor venituri sigure şi convenabile pensionarilor şi care să
ducă la crearea de condiţii de viaţă decentă persoanelor în vârstă;
• asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemelor de pensii;
• promovarea capacităţii sistemelor de pensii de a răspunde unor necesităţi şi mutaţii
intervenite la nivelul societăţii, care să concureze la ameliorarea flexibilităţii gradului de
ocupare a forţei de muncă.
în final, Comisia Europeană recomandă ca statele membre să prevină prin sistememle
naţionale de pensii adoptate, sărăcia şi excluderea socială pentru persoanele pensionate.
In anul 2003, Comisia a elaborat un Raport privind pensiile sigure şi adecvate care în
final a precizat că „cheia succesului reformelor rezidă în echilibrul între preocupările sociale
şi cele financiare".
In unele documente comunitare se recunoaşte că în contextul unei societăţi cu o
populaţie îmbătrânită va fi din ce în ce mai dificil să se asigure susţinerea financiară a
sistemului de pensii şi se apreciază că trebuie să existe un raport adecvat între populaţia activă
şi populaţia retrasă la pensie, recomandându-se astfel statelor membre limitarea recurgerii la
regimul de pensii anticipate şi încurajarea salariaţilor să rămână în activitate, până la vârsta
legală necesară obţinerii pensiei pentru limită de vârstă.
Principalul document de actualitate care propune măsuri reformatoare ale sistemelor
de pensii din Uniunea Europeană îl constituie Cartea verde-Către sisteme europene de pensii
adecvate, viabile şi sigure .3
In conformitate cu prevederile cuprinse în acest act normativ de nivel european, cu
caracter de recomandare, asigurarea, în prezent şi în viitor, a unei pensii adecvate şi viabile
pentru cetăţenii statelor membre ai UE reprezintă o prioritate pentru Uniunea Europeană, în
prezent se constată o îmbătrânire constantă a populaţiei din Europa, fapt ce constituie o
provocare majoră4, îmbătrânirea populaţiei a fost mai rapidă decât s-a prevăzut, iar recenta
criză financiară şi economică a avut un impact dramatic asupra bugetelor, pieţelor de capital şi
întreprinderilor. Au intervenit modificări structurale profunde, cum ar fi noi echilibre între
generaţii, trecerea de la scheme de pensii pe bază de repartiţie la scheme de pensii finanţate
prin capitalizare şi la asumarea mai multor riscuri de către persoanele particulare.
3 Document adoptat de Parlamentul European la 16 .02. 2011, http:/ eur-lex.europa eu.;4 Comunicarea Comisiei privind îmbătrânirea din 29 aprilie 2009 „Gestionarea impactului îmbătrânirii
populaţiei în UE (Raport privind îmbătrânirea populaţiei, 2009f şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei Demography Report 2008 - Meeting social needs in an ageing society (Raport demografic 2008 - Satisfacerea nevoilor sociale într-o societate aflată în proces de îmbătrânire) [SEC (2008) 2911].
2
Cvasitotalitatea statelor membre au încercat să se pregătească pentru acest fenomen al
îmbătrânirii, printre altele şi prin reforme ale sistemelor de pensii. Criza a arătat faptul că
trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi siguranţa schemelor de
pensii.
Potrivit aceleaşi surse rezultă că, statele membre sunt responsabile cu furnizarea
pensiilor, că această Carte verde nu pune în discuţie nici prerogativele statelor membre în
materie de pensii, nici rolul partenerilor sociali şi nu sugerează că există un model „ideal" de
sistem de pensii care să convină tuturor. Principiile solidarităţii între generaţii şi al solidarităţii
naţionale sunt esenţiale în această privinţă.5
Cartea verde, sublinia iniţiatoarea sa , adoptă o abordare integrată, înglobând
aspectele economice, sociale şi financiare, recunoaşte legăturile şi sinergiile între pensii şi
strategia globală „Europa 2020"6 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă
incluziunii. Obiectivul privind generarea de venituri de pensie adecvate şi viabile prin
intermediul reformelor sistemelor de pensii şi obiectivele strategiei „Europa 2020" se
completează reciproc. Această strategie pune accentul pe locuri de muncă mai numeroase şi
de o mai bună calitate, precum şi pe tranziţiile pozitive: ambele sunt esenţiale pentru a
permite lucrătorilor (femei şi bărbaţi) să acumuleze drepturi de pensie. Ţinta sa de 75% în
ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, necesită atingerea unor rate de ocupare a forţei de
muncă semnificativ mai ridicate decât în prezent pentru populaţia cu vârsta cuprinsă între 55
şi 65 de ani. Abordarea lacunelor în ceea ce priveşte caracterul adecvat al pensiilor, care poate
fi o cauză semnificativă a sărăciei în rândul persoanelor vârstnice, poate contribui, de
asemenea, la îndeplinirea obiectivului de reducere a sărăciei prevăzut în Strategia „Europa
2020". Politicile din numeroase domenii pot contribui la reducerea sărăciei în rândul per-
soanelor vârstnice şi aceasta va contribui, la rândul său, la sporirea gradului de adecvare,
completând astfel reformele în materie de pensii. Alte obiective includ înlăturarea
obstacolelor din calea realizării pieţei unice, de exemplu sporind siguranţa şi gradul de
5 Raportul referitor la Cartea verde intitulată Către sisteme europene de pensii adecvate, viabile si sigure a fost elaborat la data de 29 octombrie 2010, din iniţiativa raportoarei Ria Oomen-Ruijten (PPE/NL) din cadrul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) a Parlamentului European, în contextul în care, la data de 7 iulie 2010, Comisia Europeană a dat publicităţii aceasta Carte verde. Raportul a fost adoptat în cadrul comisiei de specialitate în data de l februarie, iar rezoluţia privind acest raport a fost adoptată de eurodeputaţi în cadrul şedinţei plenare din 16 februarie 2011 cu 535 voturi "pentru" şi 85 "împotrivă", www.infolegal.ro/pe-a-adoptat- o-.
6 La 24. 11. 2009 Comisia Comunităţilor Europene a publicat, la Bruxelles, Documentul de lucru al Comisiei intitulat ,, Consultarea privind viitoarea strategie ,, UE 2020"-COM(2009) 647 final, adoptată la Consiliul european din primăvara anului 2010. Strategia „UE 2020" este continuarea Strategiei „Lsabona 2000" (http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/eu2020/docs/com_2009_647_ro.pdf.).
3
integrare ale pieţei interne a produselor financiare şi facilitând mobilitatea tuturor lucrătorilor 7şi a cetăţenilor pe teritoriul UE.
La rândul lor, reformele sistemelor de pensii vor contribui la realizarea obiectivelor
Strategiei „Europa 2020" pentru ocuparea forţei de muncă şi viabilitatea pe termen lung a
finanţelor publice. De asemenea, realizarea pieţei interne pentru produsele de pensii are un
impact direct asupra potenţialului de creştere al UE şi, prin urmare, contribuie în mod direct la
îndeplinirea obiectivelor strategiei „Europa 2020".
Pornind de la analizele făcute în cercetarea întreprinsă, Cartea verde a formulat o serie
de priorităţi pentru modernizarea politicii de pensii în Uniunea Europeană. Acestea ar fi:
- Asigurarea caracterului adecvat al pensiilor.
Cele mai multe reforme ale sistemelor de pensii ce au avut loc până în prezent au vizat
îmbunătăţirea viabilităţii. In viitor va fi necesară o modernizare ulterioară a sistemelor de
pensii pentru a acoperi lacunele legate de adecvare. Lacunele pot fi provocate de lipsa de
creditare compensatorie pentru perioadele de şomaj, boală sau perioadele consacrate
responsabilităţilor familiale, precum şi de lipsa de acoperire pentru grupurile vulnerabile, cum
ar fi lucrătorii cu contracte pe termen scurt şi cei atipici, sau insuficienţa garanţiilor privind
pensia minimă sau a venitului persoanelor vârstnice.
- Asigurarea viabilităţii sistemelor de pensii.
Cvasitotalitatea reformelor privind sistemele de pensii au contribuit la limitarea
creşterii cheltuielilor viitoare legate de pensiile publice, însă este necesar să se adopte de
urgenţă măsuri suplimentare pentru a conferi un caracter mai durabil sistemelor, contribuind
astfel la viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, în special în ţări unde se preconizează
cheltuieli viitoare ridicate în domeniul pensiilor publice. Absenţa de măsuri politice decisive
în favoarea viabilităţii sistemelor va transfera sarcina ajustării fie asupra viitorilor lucrători,
fie asupra viitorilor pensionari care ar putea să nu fie pregătiţi pentru pensii mai mici decât
cele aşteptate, aşa cum a subliniat Consiliul European8, în acest sens, Pactul de stabilitate şi de
creştere oferă cadrul pentru monitorizarea viabilităţii finanţelor publice, inclusiv a sistemelor
de pensii9.
7 'Inclusiv lucrătorii foarte mobili, cum ar fi cercetătorii, a se vedea concluziile Consiliului din 2 martie 2010: http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/en/intm/113121.pdf
8 Concluziile preşedinţiei din 23 martie 2005 Consiliul Uniunii Europene 7619/1/05, REV l, au evidenţiat necesitatea de a „garanta viabilitatea finanţelor publice pe termen lung, de a promova creşterea şi de a evita impunerea unor sarcini excesive asupra viitoarelor generaţii.
9 în legătură cu Pactul de stabilitate şi de creştere, Comisia a propus să se ia în considerare, de asemenea, datoriile implicite aferente în special îmbătrânirii populaţiei, printre alţi factori, în vederea reflectării riscurilor viitoare COM(2010) 367/2).
4
- Obţinerea unui echilibru durabil între durata vieţii profesionale şi durata
pensionării.
În prezent, timpul petrecut în calitate de pensionar reprezintă în general o treime din
viaţa adultă şi această proporţie va creşte substanţial în acelaşi timp cu speranţa de viaţă 10 în
afara cazului în care durata vieţii active creşte la rândul său şi cetăţenii ies la pensie mai
târziu. Mai puţin de 50% dintre cetăţeni lucrează încă la vârsta de 60 de ani. Acest fapt este
contrar angajamentelor asumate de statele membre în cadrul Consiliului European de la
Barcelona de a creşte cu cinci ani vârsta la care cetăţenii îşi încetează activitatea
profesională11.
Această situaţie nu este conformă nici cu obiectivul stabilit de strategia „Europa 2020"
de a atinge o rată a ocupării forţei de muncă de 75% şi are un impact negativ asupra
potenţialului de creştere. Creşterea rapidă a raportului de dependenţă a persoanelor vârstnice
ar putea fi evitată într-o mare măsură dacă cetăţenii ar munci mai mult. în caz contrar, ar fi
inevitabilă diminuarea prestaţiilor şi majorarea contribuţiilor. Printre măsurile-cheie care le-ar
permite lucrătorilor vârstnici, femei şi bărbaţi, să rămână mai mult timp pe piaţa forţei de
muncă se numără accesul pentru toţi, indiferent de vârstă, sex şi origine etnică, la pieţele
forţei de muncă şi la formare, precum şi prevederea unor măsuri speciale pentru persoanele cu
handicap12.
Prelungirea vieţii active pentru a reflecta progresul continuu al speranţei de viaţă are
un dublu beneficiu: ea asigură un nivel de trai mai ridicat şi pensii mai viabile. Pentru a obţine
pensii mai viabile şi mai adecvate, este important ca lucrătorii, şi mai ales cei tineri, să
păstreze mai mult timp locuri de muncă cu salarii şi timp de lucru care să le ofere dreptul de a
beneficia de viitoare drepturi de pensie. Statele membre iau deja măsuri pentru a sprijini
prelungirea vieţii active13. Politicile din domeniul sănătăţii, menite să ajute cetăţenii să
îmbătrânească având o stare de sănătate mai bună, pot contribui la prelungirea vieţii active,
pot reduce presiunea asupra sistemelor de pensii şi pot îmbunătăţi viabilitatea14 . Problemele
de sănătate reprezintă unul dintre cele mai importante motive ale pensionării anticipate.
- înlăturarea obstacolelor din calea mobilităţii în Uniunea Europeană.
10 Capitolul 3.2.1 din raportul intermediar comun privind pensiile, a se vedea nota de subsol 2.11 Concluziile preşedinţiei din 15-16 martie 2002 Consiliul European SN 100/1/02 REV 1;12 Sunt necesare ameliorarea transpunerii aplicării Directivei privind egalitatea de tratament în ceea ce
priveşte încadrarea în muncă (2000/78/CE) şi conştientizarea privind valoarea adăugată a personalului vârstnic. Vârsta este factorul cel mai frecvent perceput ca fiind un dezavantaj în cazul căutării unui loc de muncă. A se vedea http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_317_en.pdf
13 Capitolul 2.1 din Raportul intermediar comun privind pensiile. A se vedea nota de subsol nr.2.14 A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2010) 830.
5
Politicile şi reglementările trebuie să faciliteze libera circulaţie a factorilor de
producţie, în special forţa de muncă şi capitalul, pentru a utiliza resursele în mod eficient şi
pentru a crea condiţii favorabile pentru maximizarea veniturilor. O mai mare flexibilitate a
mobilităţii legate de locurile de muncă sprijină capacitatea de adaptare a economiei şi consoli-
dează modelul social european. Exploatarea întregului potenţial al pieţei unice ar putea aduce
beneficii semnificative pentru toţi cetăţenii15.
- Consolidarea pieţei interne în materie de pensii.
Adoptarea în 2003 a directivei privind instituţiile pentru furnizarea de pensii
ocupaţionale a constituit o realizare majoră. Insă această directivă se referă doar la pensiile
prin capitalizare de natură profesională şi anumite scheme profesionale sunt excluse din
domeniul său de aplicare (de exemplu, schemele bazate pe provizioane la bilanţ)5. Această
directivă nu este o directivă-cadru, ceea ce face dificilă adaptarea reglementării la evoluţiile
pieţei. Primele experienţe au arătat faptul că există încă bariere considerabile în calea
activităţii transfrontaliere. Barierele sunt în multe cazuri rezultatul diferenţelor de
reglementare şi a incertitudinilor juridice, cum ar fi definiţia neclară a activităţii
transfrontaliere, al unei lipse de armonizare a reglementării prudenţiale şi al interacţiunii
complexe între reglementarea UE şi dreptul naţional16. Libera circulaţie a capitalului este
facilitată de aplicarea de către statele membre a aceluiaşi tratament fiscal pentru dividendele şi
dobânzile percepute de instituţiile pentru furnizarea de pensii ocupaţionale care investesc pe
teritoriul lor, dar care sunt stabilite într-o altă ţară din Spaţiul Economic European (SEE).
Piaţa internă ar putea contribui, la extinderea accesului la surse suplimentare de
venituri de pensionare în afara pensiilor, cum ar fi ipoteca inversă17. De asemenea, au fost
lansate apeluri în favoarea creării unui cadru de reglementare pentru regim de pensii private la
nivelul UE, care ar coexista cu regimurile de pensii existente în Europa18.
15 Pentru mai multe informaţii privind cadrul actual al UE în materie de pensii a se vedea nota de subsol 22.
Scheme de pensii bazate pe provizioane la bilanţ - Metodă de contabilitate utilizată de anumiţi angajatori finanţatori pentru a finanţa prestaţiile de pensii promise. Sumele sunt înscrise în bilanţul întreprinderii finanţatoare a schemei ca rezerve sau provizioane pentru prestaţiile schemei. Unele active pot fi deţinute în conturi separate în scopul finanţării prestaţiilor, însă ele nu sunt nici din punct de vedere legal, şi nici din punct de vedere contractual active ale planului de pensii.A se vedea Cartea verde... Glosar.
16 A se vedea raportul Comisiei privind anumite aspecte referitoare la Directiva 2003/41/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (Directiva IORP) din 30.4.2009, COM(2009) 203, disponibil la adresa: http://ec. europa. eu/internalmarket/pensions/docs/legislation/iorp_report_en.pdf
17 Schemă bazată pe o „ipotecă inversă" - Termen folosit pentru a descrie atât procedeul, cât şi produsele care permit proprietarilor unei locuinţe să obţină un capital substanţial sau un venit regulat transformând în lichidităţi o parte din valoarea locuinţelor, având în acelaşi timp posibilitatea de a locui în continuare în ele. A se vedea Cartea verde.. .Glosar.
18 A se vedea O nouă strategie pentru piaţa unică în serviciul economiei şi societăţii europene, Raport către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de Mărio Monti, 9 mai 2010, p.58.;
6
- Mobilitatea pensiilor.
Este necesar un nou elan pentru a găsi o soluţie pentru toţi lucrătorii mobili19. Cetăţenii
trebuie să poată să treacă cu uşurinţă de la un loc de muncă la altul în cursul vieţii lor active,
pe piaţa actuală a forţei de muncă, care trebuie să facă faţă dificultăţilor suplimentare
provocate de criza fi nanciară şi economică, iar angajatorii ar trebui să fie în măsură să
recruteze persoana adecvată, care posedă competenţele necesare. Normele fiscale
discriminatorii pot reprezenta un obstacol pentru mobilitatea pensiilor. Curtea de Justiţie a
hotărât că este contrar dreptului UE să se impoziteze transferurile de capital de pensii dintr-un
fond de pensii naţional către un fond stabilit într-o altă ţară din SEE dacă transferurile de
capital de pensii între fondurile de pensii naţionale nu sunt impozitate20.
- Pensii mai sigure şi mai transparente, în contextul unei mai mari sensibilizări şi al
unei mai bune informări.
Siguranţa în ceea ce priveşte pensiile este importantă pentru a sprijini adecvarea. De
asemenea, beneficiile macroeconomice pot fi simţite rapid, deoarece pensionarii reprezintă o
sursă tot mai mare de consum stabil şi regulat. Totuşi, evoluţia disparată a sistemelor de pensii
din statele membre şi tendinţa către scheme cu contribuţii definite ridică noi întrebări
strategice.
- Acoperirea lacunelor reglementării UE.
Având în vedere că sistemele de pensii cu un singur nivel sunt înlocuite cu sisteme de
pensii cu mai multe niveluri şi pachetele de pensii simple sunt înlocuite cu cele complexe,
cadrul european actual, fragmentat şi incomplet, ar putea să nu mai fie suficient. In contextul
discuţiilor strategice purtate la nivel internaţional, se pune întrebarea dacă reglementarea
actuală la nivelul UE este în măsură să răspundă evoluţiei către schemele cu contribuţii
definite21 Legislaţia europeană actuală trebuie să facă obiectul unei revizuiri care să garanteze
o reglementare şi o supervizare coerente a schemelor de pensii prin capitalizare22 (şi anume,
finanţate de un fond de active) şi a produselor acestora.
- îmbunătăţirea regimului de solvabilitate pentru fondurile de pensii.
19 Raportul Monti sugerează, de asemenea, opţiunea privind examinarea celui de-al 28-lea regim pentru drepturi la pensie suplimentară, a se vedea, O nouă strategie pentru piaţa unică în serviciul economiei şi societăţii europene, Raport către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de Mărio Monti, 9 mai 2010, p.58.;
20 Comisia/Belgia, cauza C-522/04 .21 Pension Market in Focus , OCDE, octombrie 2009.22 Schemă prin capitalizare - Schemă de pensii în care prestaţiile promise sunt finanţate de un fond de
active păstrate în rezervă şi investite în scopul acoperirii angajamentelor schemei legate de plata prestaţiilor, pe măsură ce acestea apar. Schemele prin capitalizare pot fi fie colective, fie individuale. A se vedea Cartea verde .... Glosar.
7
Cerinţele prudenţiale minime stabilite în Directiva privind instituţiile pentru furnizarea
de pensii ocupaţionale includ norme privind solvabilitatea pentru schemele cu prestaţii
definite23. Aceste norme privind solva bilitatea sunt în prezent identice cu cele care se aplică
în cazul întreprinderilor de asigurare de viaţă. Odată cu intrarea în vigoare a Directivei „Sol-
vabilitate II" în 2012, întreprinderile de asigurări vor fi în măsură să beneficieze de un regim
de solvabilitate cu trei piloni, bazat pe riscuri.
- Adoptarea de măsuri cu privire la riscul de insolvabilitate a angajatorului.
Directiva privind insolvabilitatea24 prevede protecţia drepturilor la pensie ocupaţională
suplimentară ale angajaţilor în cazul insolvenţei angajatorului lor. Necesitatea de a garanta
protecţia pensiilor ocupaţionale suplimentare în aceste cazuri este cu atât mai stringentă la ora
actuală, cu cât criza economică şi financiară va duce la creşterea numărului de societăţi
insolvabile.
- Facilitarea luării de decizii în cunoştinţă de cauză.
Deciziile în cunoştinţă de cauză sunt asociate cu furnizarea adecvată de pensii. Arunci
când indivizii iau decizii în materie de economii, este important să le fie oferite opţiunile
adecvate. Se evidenţiază în acest fel oportunitatea definirii caracteristicilor dezirabile ale
pensiilor: absenţa anumitor caracteristici esenţiale ar putea nu doar să creeze confuzii, ci şi să
ducă la prestaţii de pensii insuficiente, de exemplu, dacă o retragere precoce provoacă o
reducere a economiilor sau dacă activele acumulate nu generează un venit stabil.
- Ameliorarea guvernantei politicii de pensii"25 la nivelul Uniunii Europene.
Politica în materie de pensii este o preocupare comună pentru autorităţile publice,
partenerii sociali, sectorul pensiilor şi societatea civilă la nivel naţional şi la nivelul Uniunii
Europene. O platformă comună pentru monitorizarea tuturor aspectelor legate de politica şi de
reglementarea în materie de pensii într-un mod integrat şi pentru reunirea tuturor părţilor
interesate ar putea contribui la obţinerea şi menţinerea unor pensii adecvate, viabile şi sigure.
23 Scheme cu prestaţii definite - Scheme de pensii în care prestaţiile acumulate sunt legate de venituri şi de cariera profesională (prestaţiile de pensie viitoare sunt predefmite şi promise persoanei afiliate), în mod normal, finanţatorul schemei suportă riscul de investiţii şi, în mod frecvent, riscul legat de longevitate: dacă ipotezele privind ratele randamen tului sau speranţa de viaţă nu se confirmă, finanţatorul trebuie să îşi sporească contribuţiile pentru a plăti pensia promisă. Aceste scheme tind să fie scheme ocupaţionale. A se vedea Cartea verde...Glosar.
24 Directiva 2008/94/CE25 Guvernanta fondurilor de pensii - Gestionarea şi supravegherea unui fond de pensii. Organul de
conducere este responsabil de administrarea fondului, însă poate angaja alţi specialişti, cum ar fi actuari, custozi, consultanţi, gestionari de active şi consilieri pentru a efectua sarcini operaţionale specifice sau pentm a consilia administraţia schemei sau organul de conducere. A se vedea Cartea verde.. .Glosar.
8
In acelaşi context aducem în discuţie şi problemele ridicate la Reuniunea miniştrilor
de afaceri sociale ai ţărilor OCDE din 2-3 mai 2011, de la Paris, desfăşurată sub conducerea
Ministrului Muncii şi Asigurărilor Sociale din Germania, Ursula von der LE YEN.
Întâlnirea a avut ca obiectiv schimbul de opinii cu privire la principalele dificultăţi pe
termen scurt şi mediu cu care se confruntă în prezent cetăţenii din ţările membre OECD,
precum şi cei din Rusia, Brazilia, Indonezia şi Africa de Sud.
Opinia comună a miniştrilor prezenţi la Paris a fost aceea ca "în confruntarea cu
problema îmbătrânirii populaţiei, politicile de solidaritate intergeneraţională sunt deosebit de
importante". In abordarea problematicii complexe a asistenţei sociale trebuie să se ţină seama,
potrivit oficialilor din ţările OECD, de cel puţin două aspecte esenţiale. Pe de o parte, potrivit
tuturor estimărilor, cheltuielile cu pensiile şi cu îngrijirea bătrânilor vor creşte foarte rapid. De
aceea, menţinerea unui echilibru între nevoia de a oferi asistenţa socială adecvată tuturor
categoriilor de vârstă şi cea de a limita cheltuielile la un nivel rezonabil este de maximă
importanţă. Pe de alta parte, trebuie ţinut cont că sprijinul intergeneraţional în cadrul familii-
lor este pus la grea încercare în această epocă în care familiile au o componenţă din ce in ce
mai puţin numeroasă, iar prelungirea vieţii active devine o piedică în calea îngrijirii în cadrul
familiei a copiilor şi bătrânilor, mai ales pentru femei, care sunt încă principalele responsabile
pentru aceste activităţi.
In Raportul final, prezentat la încheierea lucrărilor reuniunii, s-a conluzionat că
„Politicile sociale corect dimensionate contribuie la sustenabilitatea creşterii economice pe
termen lung şi limitează impactul negativ al crizei asupra economiei şi societăţii. Trebuie însă
să ne ferim să abordăm această problematică exclusiv prin prisma priorităţii actuale, de a
reduce cheltuielile sociale, şi să luăm în considerare cu atenţie beneficiile viitoare ale
protecţiei sociale"Criza bugetară nu este numai o "criză a cheltuielilor". Erodarea substanţială
a veniturilor colectate din taxe este, de asemenea, un factor principal în reducerea spaţiului
fiscal cu care se confruntă toate economiile. Ca atare, politicile sociale orientate către
creşterea integrării în muncă sunt foarte importante pentru a restaura baza fiscală a sistemelor
de asigurări sociale"
Sintetizând, principalele concluzii formulate în urma reuniunii de la Paris, în legătura
cu problematica solidarităţii intergeneraţionale, o componentă definitorie a sistemelor de
asigurări sociale, sunt:
• Furnizarea unei protecţii sociale adecvată tuturor categoriilor de vârstă, prin finanţare
şi servicii de îngrijire, rămâne o prioritate; în acelaşi timp, aceasta nu trebuie să aşeze o
povară prea mare pe umerii generaţiilor active;
9
• Sistemele de pensii trebuie adaptate la tendinţele demografice: o viaţă activă mai
lungă, o rată de ocupare mai ridicată şi evitarea pensionărilor anticipate vor îmbunătăţi
adecvarea şi sustenabilitatea acestora;
• Reformarea sistemelor de pensii trebuie să fie în acord cu îmbătrânirea rapidă a
populaţiei şi să asigure pensii adecvate, acoperire corectă, dar şi sustenabilitate financiară
sistemului;
• Este necesară sporirea eforturilor pentru a asigura lucrătorilor vârstnici atât
oportunităţi suficiente de angajare, cât şi calităţile competitive necesare pentru a fi angajaţi,
precum şi o stare de sănătate satisfăcătoare pentru menţinerea în activitate;
• Diversificarea surselor de venit la pensie, combinată cu îmbunătăţirea
reglementărilor privind fondurile de pensii şi cu ridicarea nivelului de cultură financiară au un
rol important de jucat în depăşirea provocă rilor legate de îmbătrânirea populaţiei;
• Cel mai adesea statele îşi îmbunătăţesc continuu sistemele formalizate de îngrijire
pe termen lung. Politicile de sprijinire a mijloacelor informale de îngrijire trebuie însă
susţinute, ca o componentă complementară a sistemelor formale, ţinând cont însă de
necesitatea ca acestea să nu perpetueze formule discrimatorii de muncă neplatită şi nici să nu
încurajeze retragerea de pe piaţa muncii26.
Din cele prezentate mai sus rezultă în mod evident care este importanţa reglementării
pensiilor administrate privat şi a celor facultative mai ales în viitor.
l.Necesitatea elaborării sistemului unitar de pensii publice din România.
Noua reglementare privind sistemul unitar de pensii publice - Legea nr. 263/201027 -
reprezintă una din cele mai importante legi menite să asigure realizarea unei reforme reale în
materie.
Necesitatea unei astfel de reforme a fost motivată de o serie de factori ma-cro-
economici şi sociali, iar actul normativ adoptat urmăreşte asigurarea cadrului de reformă în
următoarele direcţii:
• îmbunătăţirea sustenabilitătii financiare a sistemului public de pensii.
• Menţinerea standardelor de viaţă ale pensionarilor în plată.
• Tratament corect pentru asiguraţii actuali (viitorii pensionari) care are în vedere
stabilirea pensiei potrivit nivelului contribuţiilor plătite .
26 A se veda şi Daniela GHEŢU „OECD: Soluţiile pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii asistenţei sociale trebuie căutate, în mare parte, pe piaţa muncii.( http://www.pensiile private .ro/ OECD-Soluţiile-pentru-..
27 Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 852din 20 decembrie 2010 modificată ulterior prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 891 din 30 decembrie 2010).
10
• Reducerea pensionărilor anticipate, care în ultima perioadă au devenit tot mai
numeroase, fapt ce a făcut să existe mulţi pensionari sub vârsta standard de pensionare, ceea
ce a afectat serios atât veniturile cât şi cheltuielile bugetului de asigurări sociale de stat.
• Implementerea unor criterii mai stricte pentru pensia de invaliditate determinat de
creşterea masivă a beneficiarilor de pensii de invaliditate nejustificate medical.
• Simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice prin integrarea în acestea a
pensiilor speciale.
• Creşterea vârstelor de pensionare atât a femeilor cât şi a bărbaţilor promovând un
tratament egal al acestora, cât şi pentru personalul din domeniul apărării naţionale ordinii
publice şi siguranţei naţionale, reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru
persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie,
personal auxiliar din instanţele de judecată, funcţionari parlamentari.
• Creşterea valorii punctului de pensie.
• Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii
sistemului unitar de pensii publice.
• Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei
care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale.
Reforma preconizată a se realiza prin acest nou act normativ a avut în vedere şi
soluţiile de aplicare a condiţiilor referitoare la pensiile publice, propuse în acordurile de
împrumut din anul 2009 cu Fondul Monetar Internaţional, cu Comisia Europeană şi Banca
Mondială.
O scurtă trecere în revistă a situaţiei de fapt28, anterioară adoptării Legii nr. 263/2010,
arată că în anul 2009, cheltuielile totale anuale pentru pensii în România au fost de peste 39
miliarde de lei, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare, ponderea acestora în
Produsul Intern Brut (PIB) ajungând la 8%, cu o tendinţă de creştere.
încă din anul 2006 bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat deficite anuale iar
în anul 2009, deficitul înregistrat a fost de 1,5 miliarde Euro.
In luna noiembrie 2009 numărul total de pensionari în plată era de 5,54 milioane de
persoane în timp ce numărul total de contribuabili la sistemul pu blic de pensii era, la aceeaşi
dată, de 5,65 milioane de persoane, raportul de dependenţă fiind de 0,98 de pensionari la un
contribuabil.
Banca Mondială a estimat în anul 2009, în urma consultărilor privind măsurile de
reformă a pensiilor în România că, dacă s-ar fi menţinut sistemul vechi de pensii publice în
anul 2050 deficitul creat de cheltuielile cu pensiile ar fi ajuns la cea 12% din PIB.
28 A se vedea Expunerea de motive la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii.11
Anterior adoptării noilor reglementări privind sistemul unitar de pensii, vârsta medie
reală de pensionare era de 54 ani şi 7 luni faţă de vârstele standard de pensionare cerute de
legislaţia în vigoare în ianuarie 2010, de 58 ani şi 9 luni pentru femei, respectiv 63 ani şi 9
luni pentru bărbaţi. Cauzele esenţiale ale reducerii vârstei standard de pensionare o reprezintă
activitatea în grupe de muncă, pensionare pe motiv de invaliditate, îndeplinirea anticipată a
stagiului complet de cotizare precum şi pensionarii de urmaşi. La acestea se mai adăugau
vârstele mult mai reduse practicate de vechile sisteme de pensii speciale cum erau, 50 de ani
pentru personalul navigant din aviaţia civilă, 55 de ani pentru militari şi poliţişti, 60 de ani
pentru magistraţi şi personalul auxiliar din tribunale şi curţi de apel.
O problemă a vechiului sistem de pensii publice a constituit-o creşterea masivă, în
ultimii ani, a pensionărilor de invaliditate care, aşa cum s-a dovedit în multe situaţii a fost
frauduloasă. Astfel dacă în anul 2001 numărul beneficiarilor de pensii de invaliditate era de
600.000, în anul 2009, numărul acestora a ajuns la cifra de 900.000, fapt ce a dus la o creştere
de peste 50% , cu efecte negative importante asupra cheltuielilor bugetului de asigurări
sociale. In ceea ce priveşte pensionările anticipate s-a înregistrat o triplare a acestora
ajungându-se în luna noiembrie 2009 la aproximativ 115.000 de pensii anticipate parţiale în
plată.
Referitor la impactul macro-economic se apreciază că prin adoptarea noului act
normativ se va realiza o creştere a numărului de contribuabili cu cea. 275.000 de persoane în
anul 2011 şi cea. 529.000 de persoane în anul 2020 prin integrarea în sistemul public de pensii
şi a cadrelor militare şi funcţionarilor publici cu statut special din domeniul apărării ordinii
publice şi siguranţei naţionale precum şi atragerea de noi contribuabili din categoria liberilor
profesionişti.
Totodată, prin luarea măsurilor de modificare a vârstelor de pensionare şi prin
descurajarea accesului la pensionările anticipate şi de invaliditate, se apreciază că se va realiza
reducerea numărului de pensionari cu circa 241.600 în anul 2011 şi cu 284.000 în anul 2020.
In anul 2010 situaţia pensionarilor de asigurări sociale de stat şi agricultori se prezenta
astfel:
UMĂRUL PENSIONARILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT Şl
AGRICULTORI ÎN ANUL 2010
lan.Jan.
Febr, Fes.
Ilar,Mi
Apr.tal
HaiMay
Iun.June
Iul, Aug.tei,
Sep,Sep.
OctOct.
Nov,Nov.
Dec,Dec.
Medieteage
12
NUMĂR TOTALITOWLIMfBER1
5,525,6
5,525,6 5,521,5
5,518,5
5,501,3
5,495, 5.456,5
5,497,8
5,498,1
5,488,8
5,496,3
5.479,8
5.504,8
• ca perioade lucrate in agricultură, din tare: ţii periods tratei in agralte, of «lin;
1.517,0
1,512,3 1,506,5
1.502,3
1,497,9
1491,4
1487,0
1,483,0
1.478,9
1474,9
1.470,7
1,464,0
1,490,5
•numai perioade lucrate in agricultura onlyperafswkedîiagriafiK
862,6 857,3 851,3
846,4 841,4 834,7 829,6 825,0 820,7 816,9 813,0 808,1 833.9
•limită văistă- total agefraf- loial
3.823,7
3.825,3 3.824,8
3,826,9
3.810,8
3,808,2
3,847,9
3.848,9
3.850,0
3.852,6
3,856,3
3.854,5
3.635,5
din care: femei of whonwien
2.193,4
2,196,1 2,197,1
2.199,2
2.194,8
2.194,3
2,220,6
2.222,2
2,224,0
2,226,3
2.229,8
2.231,2
2,210'
•limită vârsta, stagiu complet ageimrl, Ml lengHi of service
2,161,3
2.152,7 2,144,3
2.137J 2,129,6
2,121,8
am care: temei oWcr tvomeri
1.038,6
1.035,6 1.032,9
1,030,5
1.028,0
1025,3
•limită 1,661 1.672,6 1.68 1.689, 1.681, 1.685, '
13
vârstă, stagiu incomplet age tai incomplete tefigiri of service
8 0,5 8 2 4
din care femei
11548 11605 1164 11687 11668 11690
oWdnroneri
•pensia anticipată eaflyrefirerraf
9,4 9,4 5,4 S,4 9,3 5.3 9,3 9,3 9,3 9,2 9,0 8,7
din care: femei ofuttwneri
5,9 5.9 5,9 5,9 5,9 5,9 6,0 6,0 5.9 5,5 5,8 5,6 y
•pensia anticipaiâ parjială parfialyearlyrelraeni
118,3 119,6 120,1
120,6 120,9 122,5 125,2 127,1 128,5 128,6 127,3 124,5 123,5
din care: femei ofuttmen
73,5 74,2 74,5 74,7 75,0 76,0 77,7 78,9 79,8 79,9 79,0 77,2 75.;
•invaliditate arad 1 ("tegreeofinvalidiiy
44,3 44,3 44,3 44,4 44,4 44,4 40,9 40,9 40,9 40,8 40,7 40,4 42.5
din care: femei ofutttvomer]
15,4 154 15,4 15,4 15,4 15,4 13,6 13,5 13,5 13,5 13,5 13,4 H.î
•invaliditate grad II f degreeofirraHy
549,8 5472 544,9
542,' 5390 536,4 505,2 5042 501,3 4958 490,3 480,7 519,8
din care: femei ofrtclrra
268,7 268,0 266,3
264,5 262,6 261,0 241,3:
240,3 238,7 2364 232,8 227,8 250,5
14
ie/) •invaliditate grad Iii irtgreeofwaliy
331,5 332,7 333,3
3339 3345 334,9 329,1 3299 331,7 334,2 336,8 339, 333,5
din care: femei o/nfirtwM
163,7 164,1 1643 164,5 164,6 164,7 160,7 1611 162,0 1633 1647 165, 163,5
•urmaşi sirassoratance
6480 645,5 643,1
6411 6399 637 | 636,8
636,1 6357 635,2 634, [ 630, 638,7
•ajutor social social atace
1,6 15 1,6 1,5 1,5 1,5 1,5 14 14 14 1,4 1,
din care: femei ofiittwen
1,2 1,2 12 1,2 U 1, 1, 1 11 1,1 1 1, 1.1
Sursa: Casa Naţională de Pensii sj Alte Drepturi de Asigurări Sociale, / Soro: fefaal
House of Pensions and Ote Social Insurance
15
CAPITOLUL II
PENSIILE ŞI ALTE DREPTURI DE ASUGURĂRI SOCIALE ÎN SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE
1. Principiile sistemului unitar de pensii publice.29
Potrivit art. 2 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sistemul
public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:
- principiul unicităţii - potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public
de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la sistem;
- principiul obligativităţii - în conformitate cu care persoanele fizice şi juridice au,
conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări
sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
-principiul contributivităţii - conform căruia fondurile de asigurări sociale se
constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la
sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în baza contribuţiilor de
asigurări sociale plătite;
- principiul egalităţii - asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii,
contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi
situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
- principiul repartiţiei - pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie
pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
- principiul solidarităţii sociale — conform căruia participanţii la sistemul public de
pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau
înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
-principiul autonomiei
~ are în vedere administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii conform
legii;
- principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
- principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensii nu poate fi cedat, total sau
parţial.
29 În acest sens a se vedea şi loan Ciochină-Barbu, Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale, Editura PIM, Iaşi, 2003, p. 13-15; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul securităţii sociale, Editura Global Lex, Bucureşti, 2003, p. 36-40; loan Ciochină-Barbu Dreptul securităţii sociale. Specializarea administraţie publică, Editura Junimea, Iaşi, 2006, p. 40 şi urm.; Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale, Curs universitar, Ediţia a Ill-a revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p.135 şi urm.
16
2. Coordonarea sistemului public de pensii
Instituţiile abilitate pentru coordonarea sistemului public de pensii şi alte drepturi
sociale sunt cele înfiinţate potrivit art. 4 din Legea 263/2010.
Potrivit prevederilor de mai sus, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de
Asigurări Sociale devine Casa Naţională de Pensii Publice denumită, în continuare, prescurtat,
CNPP, instituţie care păstrează modul de organizare şi funcţionare, preia personalul, precum
şi drepturile şi obligaţiile acesteia.
Administrarea sistemului public de pensii se realizează prin CNPP şi prin casele de
pensii sectoriale, care se înfiinţează şi funcţionează conform acestei legi30.
în subordinea CNPP funcţionează case judeţene de pensii în fiecare municipiu
reşedinţă de judeţ, precum şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite case
teritoriale de pensii.
In funcţie de numărul, complexitatea şi structura asiguraţilor, CNPP poate înfiinţa
case locale de pensii, care funcţionează sub conducerea şi controlul caselor judeţene de pensii
şi, respectiv, a Casei de pensii a Municipiului Bucureşti.
3. Asiguraţii
În sistemul public de pensii sunt asigurate persoanele fizice denumite de lege
asiguraţi.
Aceştia pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au
domiciliul sau reşedinţa în România, conform legii.
De asemenea, mai pot fi asiguraţi ai sistemului public de pensii şi cetăţenii români,
cetăţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România în condiţiile
stabilite prin tratatele şi convenţiile internaţionale la care ţara noastră este parte.
Obligaţia asiguraţilor este aceea de a plăti contribuţiile de asigurări sociale, corelate cu
dreptul de a beneficia de prestaţiile de asigurări sociale.
Prin efectul legii31, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu următoarele
categorii de persoane:
I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă,
inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;
b) funcţionarii publici;
30 A se vedea şi Hotărârea Guvernului nr. 233/2011 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale, publicată în Monitorul Oficial nr. 205, din 24 martie 2011.
31 Art. 6 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice17
c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării
naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale ;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale,
din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. l pct. 131 din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din
contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil .32
II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi
membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi
obligaţii sunt asimilate în condiţiile legii, cu ale persoanelor prevăzute la punctul I;
III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumiţi, în continuare, şomeri;
IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic
echivalent cu cel puţin de patru ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una din următoarele situaţii:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de
management;
b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
c) persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice33;32 Litera d) a pct. I al alin. l al art. 6 a fost introdusă de pct. 2 al art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 117/2010.33 Potrivit art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a
prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice publicat in Monitorul Oficial, nr. 210 din 25 martie 2011 în categoria "persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice", prevăzută la art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) din lege, se încadrează persoanele care exercită profesiuni libere, şi anume:
a) expert contabil;b) contabil autorizat;c) consultant de plasament în valori mobiliare;d) medic;e) farmacist;f) medic veterinar;g) psiholog cu drept de liberă practică; h) notar public;i) auditor financiar;j) practician an reorganizare şi lichidare;k) persoane autorizate să realizeze şi să verifice lucrările de specialitate din domeniulcadastrului, geodeziei şi cartografiei;1) expert tehnic;m) urbanist;n) restaurator;o) persoane autorizate să furnizeze servicii publice conexe actului medical;p) consilier în proprietate industrială;q) expert criminalist;r) executor judecătoresc;s) arhitect;t) traducător autorizat;
18
e) persoane angajate în instituţii internaţionale dacă nu sunt asiguraţii acestora;
f) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale; V. cadrele militare
trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici
cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu
au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care
beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii;
Asigurarea facultativa34 în sistemul public de pensii se poate face în condiţiile art. 6
alin. 2 din Legea nr. 263/2010.
Potrivit acestei reglementări se pot asigura în sistemul public, pe bază de contract de
asigurare socială, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute
prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice altă persoană care doreşte să se
asigure, respectiv care doreşte să-şi completeze venitul asigurat.
Contractul de asigurare socială se încheie între persoana interesată sau, după caz,
tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin procură specială şi casa teritorială de
pensii din raza de domiciliu sau reşedinţa persoanei interesate.
Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data
înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii.
4. Declaraţia de asigurare
Potrivit art. 7 din Legea nr. 263/2010, persoanele juridice sau fizice la care îşi
desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. l pct. I şi II, denumite angajatori,
instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 6 alin. l
pct. III, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor pentru persoanele prevăzute la
art. 6 alin. l pct. V sunt obligate să întocmească şi să depună declaraţia nominală de
asigurare.35
în situaţia în care se constată erori în cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. l,
indiferent de cauzele producerii acestora, şi/sau modificări ale datelor pe baza cărora se
stabilesc stagiul de cotizare şi punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice sau
u) consultant fiscal;v) broker;w) oricare profesii/meserii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiilelegii.34 Art. 6 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 (publicată în Monitorul
Oficial nr.891 din 30 decembrie 2010). A se vedea şi art. 7-15 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010.35 A se vedea şi art. l-7 din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 257/2011
19
fizice prevăzute la alin. l sunt obligate să întocmească şi să depună o declaraţie nominală de
asigurare rectificativă.36
Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, controlează modul
în care angajatorii, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj respectă
dispoziţiile legale privind întocmirea şi depunerea declaraţiei nominale de asigurare şi a
obligaţiilor de plată, precum şi respectarea termenelor de depunere.
Casele de pensii sectoriale controlează modul în care angajatorii din domeniul apărării
naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale respectă dispoziţiile legale privind întocmirea
şi transmiterea declaraţiei nominale de asigurare, precum şi termenele de transmitere(art. 8).
Angajatorii, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj sunt
obligate să pună la dispoziţia reprezentanţilor Casei Naţionale de Pensii Publice şi ai caselor
teritoriale de pensii toate documentele necesare verificării legalităţii şi corectitudinii datelor
înscrise în declaraţia nominală de asigurare şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor
sociale de stat.
Angajatorii din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale au
şi ei obligaţia de a pune la dispoziţia reprezentanţilor caselor de pensii sectoriale toate
documentele necesare verificării legalită ţii şi corectitudinii datelor înscrise în declaraţia
nominală de asigurare şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat (art.9).
Pentru perioadele de după 31 martie 2001, constituie documentul pe baza căruia se
stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii şi punctajul mediu anual pentru
asiguraţii sistemului public de pensii, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. l pct. I
lit.c, ( respectiv cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale). In cazul acestora din urmă
declaraţia constituie singurul document pe baza căruia se stabileşte stagiul de cotizare în
sistemul public de pensii şi punctajul anual de la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010.
In situaţiile în care, pentru perioadele prevăzute mai sus, derularea raporturilor de
muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declaraţia nominală de asigurare, în vederea
stabilirii stagiului de cotizare şi a punctajului anual, pot fi valorificate şi alte acte doveditoare,
întocmite în condiţiile legii.
Obligaţia prezentării actelor doveditoare revine persoanei în cauză (art. 10).
Persoanele prevăzute la art. 6 alin. l pct. IV ( respectiv cele care realizează, în mod
exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de patru ori câştigul salarial 36 Art. 7 a fost modificat de pct. 4 al art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010.
20
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una
din următoarele situaţii: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare
sau de management; membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale; persoane
autorizate să desfăşoare activităţi economice; persoane angajate în instituţii internaţionale
dacă nu sunt asiguraţii acestora; alte persoane care realizează venituri din activităţi
profesionale), care au cel puţin vârsta de 18 ani sunt obligate să se asigure pe baza declaraţiei
individuale de asigurare37.
Declaraţia individuală de asigurare se depune în termen de 30 de zile de la data
încadrării în situaţia menţionată mai sus la casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de
domiciliul sau reşedinţa persoanei.
Venitul lunar asigurat pentru persoanele menţionate la alin. l este cel stabilit prin
declaraţia individuală de asigurare şi nu poate fi mai mic decât suma reprezentând 35% din
câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi
mai mare decât valoarea corespunzătoare a de 5 ori câştigul salarial mediu brut.
Sunt exceptate de la obligativitatea depunerii declaraţiei de asigurare persoanele
prevăzute mai sus, dacă beneficiază de una dintre categoriile de pensii sau dacă se regăsesc în
situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II, III şi V (respectiv: - persoanele care desfăşoară
activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari; -
funcţionarii publici;- cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; - persoanele care realizează venituri
de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe; -
persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul
autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii
cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt
asimilate; - persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj; - cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici
cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au
încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care
beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat.
5. Contractul de asigurare socială.38
Conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 263/2010, contractul de asigurare socială
se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia 37 A se vedea şi art. 15-21 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010.38 A se vedea şi art. 7-30 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010.
21
desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de
domiciliul sau reşedinţa persoanei.
Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data
înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii.
Venitul asigurat înscris în declaraţia individuală de asigurare sau în contractul de
asigurare socială poate fi modificat prin depunerea unei comunicări de modificare a
declaraţiei individuale de asigurare ori, după caz, prin încheierea unui act adiţional la
contractul de asigurare socială.
Declaraţia individuală de asigurare şi contractul de asigurare socială constituie titluri
de creanţă şi devin titluri executorii la data la care creanţa bugetară este scadentă (art.13).
În situaţia în care pe parcursul derulării asigurării în baza declaraţiei individuale de
asigurare se face dovada că există perioade în care nu se realizează venituri, la cererea
asiguratului sau din iniţiativa casei teritoriale de pensii, declaraţia poate fi suspendată.
Pentru perioadele de suspendare nu se datorează contribuţie de asigurări sociale (art.
14).
Contractul de asigurare socială poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi,
conform clauzelor prevăzute în contract.
Potrivit prevederilor cuprinse în art. 47 din Legea nr. 263/2010 în situaţia rezilierii
contractului de asigurare socială, contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar
stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie.
6. Stagiul de cotizare39
Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de
asigurări sociale la sistemul public de pensii precum şi cea pentru care asiguraţii cu declaraţie
individuală sau contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale
la sistemul public de pensii .40
Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:
a) vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de l aprilie
2001;
b) vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul persoanelor
prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010;
c) perioada cuprinsă între l aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010,
în care persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii
şi alte drepturi de asigurări sociale;39 A se vedea şi art. 31-35 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010.40 Art. 3 lit. p din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
22
d) perioada cuprinsă între l ianuarie 2010 şi data intrării în vigoare a Legii nr.
263/2010 a pensiilor unitare, în cazul persoanelor prevăzute la art.6 alin. l pct.V, (respectiv,
cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare
ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii)41;
Constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la
vechimea în serviciu acordată în baza legislaţiei anterioare datei de l aprilie 2001 pentru
perioadele realizate în grupa I, a Il-a, respectiv în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte
condiţii, în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (cadrele militare în
activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale);
Constituie stagiu de cotizare şi perioadele de până la data de l aprilie 2001 în care o
persoană:
a) s-a aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 49;
b) are stabilite drepturi privind vechimea în muncă în baza prevederilor Decretului-
lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice
de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate
ori constituite în prizonieri.
Constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori, în condiţiile
reglementate de legislaţia privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale
agricultorilor, anterioară datei de l aprilie 2001 .42
Pentru perioadele ulterioare datei de l aprilie 2001 care reprezintă, conform legii,
stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă se
acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care
constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:
a) 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă43. Constituie stagiu de
cotizare perioadele de timp pentru care asiguraţii
41 Art. 16 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.42 Art. 17 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.43 Art. 18 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
23
datorează şi/sau plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii din
România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile
internaţionale la care România este parte.
La stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare
realizate în sistemul public de pensii din România, precum şi perioadele de asigurare realizate
sau recunoscute ca atare în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu
caracter internaţional la care România este parte şi/sau regulamente comunitare.
In sistemul public de pensii, obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în
monedă naţională.
In cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate, stabilite în moneda altor ţări pe
teritoriul României, contribuţiile se plătesc în lei la cur sul de schimb valutar comunicat de
Banca Naţională a României din data stabilită pentru plata acestor drepturi44.
Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă, perioada anterioară
datei de l aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi de cercetare, explorare,
exploatare sau prelucrare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate
conform legislaţiei anterioare în grupele I şi II de muncă şi care, sunt încadrate în condiţii
speciale de muncă.
Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şi perioadele în care
un asigurat care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă se află în concediu
pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua
premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de
muncă.45 În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie din însumarea
perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către
angajator şi asigurat sau, după caz, s-a datorat şi plătit de către asiguraţii prevăzuţi la art. 6
alin. l pct. IV, (respectiv, persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an
calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fun-
damentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care sunt: administratori sau manageri care
au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale
şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice,
persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane
care realizează venituri din activităţi profesionale, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat
din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice
persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat.
44 Art. 19 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.45 Art. 30 alin 4 şi 5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
24
Stagiul de cotizare corespunzător contribuţiei de asigurări sociale datorate se
determină prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuţie
individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru
locurile de muncă în condiţii normale46
Actuala reglementare a sistemului unitar de pensii publice introduce o categorie nouă
de stagiu de cotizare şi anume stagiul de cotizare în specialitate definit de art.3 lit. q) ca fiind
perioada în care o persoană din sis emui naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, precum şi din sistemul administraţiei penitenciare s-a aflat în una din următoarele
situaţii:
1. a avut calitatea de cadru militar în activitate;
2. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al
unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din
sistemul de apărare naţională ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor
militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei peni-
tenciare, cu excepţia liceului militar;
3. a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
4. a fost în captivitate;
5. a avut calitatea de funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare;
6. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract şi /sau de soldat şi gradat
voluntar.
După cum se poate observa acest stagiu de cotizare în specialitate este unul virtual
pentru că aceste persoane de fapt nu au contribuit la fondul public de pensii dar printr-un
artificiu legislativ s-a apreciat că este suficient ca beneficiarul unui astfel de stagiu să se fi
aflat în una din situaţiile de mai sus pentru a fi asimilat beneficiarului care a contribuit efectiv
la fondul de pensii.
In opinia autorului prin acest artificiu se încalcă principiul constituţional al egalităţii
între beneficiarii de pensii publice deşi Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice a fost declarată constituţională conform Deciziei nr. 1612 a Curţii Constituţionale.47
Stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp prevăzută de Legea 263/2010
în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită
de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.
46 Art. 48 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.47 'Publicată în Monitorul Oficial Nr.888 din 30 decembrie 2010
25
Stagiul de cotizare necesar este definit ca fiind perioada de timp prevăzută de lege, în
funcţie de vârstă, în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru obţinerea unei pensii
de invaliditate.
Stagiul minim de cotizare este perioada de cotizare minimă care permite asiguratului
care a împlinit vârsta standard de pensionare să solicite înscrierea la pensie pentru limită de
vârstă.
Stagiul potenţial este perioada de timp prevăzută de lege, considerată stagiu de
cotizare şi acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare
nerealizat din cauza afecţiunilor invali-dante.
În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele
necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
- a beneficiat de pensie de invaliditate;
- a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar organizat potrivit legii, pe
durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
- a satisfăcut serviciul militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal
stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
- a beneficiat, în perioada l aprilie 2001- l ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări
sociale;
- a beneficiat, începând cu data de l ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate
temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale ;
- a beneficiat, începând cu data de l ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea
copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
- a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii
de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru
formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar.
Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, beneficiază de
asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
Aceştia beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nu au realizat
stagii de cotizare.
Perioadele asimilate se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale în
condiţiile legale.48
Stagiul de cotizare se certifică asiguraţilor, din oficiu, o dată la 2 ani, de CNPP şi de
casele de pensii sectoriale.
48 Art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.26
Stagiul de cotizare se certifică şi la cererea asiguraţilor, contra cost. Tariful serviciului
respectiv se stabileşte anual de CNPP şi casele de pensii sectoriale.49
7. Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului public
de pensii.
Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor CNPP şi ale instituţiilor care au în
subordine case de pensii sectoriale, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat, pe
care îl supune spre aprobare Parlamentului.
Casele de pensii sectoriale elaborează propuneri pentru bugetul asigurărilor sociale de
stat şi le transmit instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
În situaţia în care Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel
puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare prevederile
bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul precedent, până la adoptarea noului buget.50
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:
a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din
alte venituri, potrivit legii;
b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale
de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale.
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de
asigurări sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea
sistemului public de pensii, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.
Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru
constituirea unui fond de rezervă.
Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul
bugetar respectiv.
Acesta se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii
temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii, aprobate prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Fondul de rezervă nu se poate utiliza în primii 3 ani de la începerea constituirii
acestuia.
49 Art. 50 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.50 Art. 50 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
27
Se constituie în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat este excedentar, nu
primeşte sume pentru echilibrare, şi numai după acoperirea deficitelor din anii precedenţi ale
bugetului asigurărilor sociale de stat.51
Casa Naţională de Pensii Publice, casele de pensii sectoriale şi Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală au obligaţia să îşi transmită reciproc informaţiile referitoare la sumele
reprezentând contribuţia de asigurări sociale, declarate şi, respectiv, plătite de angajatori.
Acestea pe baza informaţiilor, identifică situaţiile în care angajatorii nu au respectat preve-
derile legale privind declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale, dispunând măsurile
prevăzute de lege.
Instituţiile îşi acordă reciproc şi gratuit accesul la informaţiile referitoare la declararea
şi plata contribuţiilor de asigurări sociale din bazele de date pe care le au în administrare.
Anual, după depunerea declaraţiilor fiscale, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
transmite Casei Naţională de Pensii Publice veniturile realizate de persoanele fizice, altele
decât cele care realizează venituri din salarii sau asimilate acestora.52
Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul
următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după regularizarea cu bugetul de stat, în
limita sumelor primite de acesta.
Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din fondul
de rezervă.
Deficitul din anii precedenţi şi din anul curent al bugetului asigurărilor sociale de stat
rămas după utilizarea fondului de rezervă se finanţează din disponibilităţile contului curent
general al Trezoreriei Statului. Disponibilităţile băneşti ale asigurărilor sociale de stat sunt
purtătoare de dobânzi, nivelul dobânzilor stabilindu-se prin convenţii încheiate de CNPP cu
Trezoreria Statului.53
În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului
asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.54
51 Art. 21-22 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice52 Art. 24 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.53 Art. 24 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.54 Art. 25-26 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
28
8. Contribuţiile de asigurări sociale
Contribuţiile de asigurări sociale reprezintă cote procentuale din veniturile realizate de
asiguraţi şi asigurători care sunt plătite de aceştia lunar la bugetul asigurărilor sociale de stat
administrat de Casa Naţională de Pensii Publice în vederea acoperirii riscurilor asigurate.
În sistemul public de pensii sunt contribuabili, după caz:
a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
b) angajatorii şi instituţiile care efectuează plata ajutoarelor în situaţia cadrele militare
trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii
publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de
stat;
c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii persoane care îşi
desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive,
legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o
organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, asimilate angajatorului;
d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care administrează bugetul
asigurărilor pentru şomaj, instituţie care, pentru şomeri, este asimilată angajatorului;
e) persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic
echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care sunt administratori sau
manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai
întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare
activităţi economice, persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii
acestora, persoane care realizează venituri din activităţi profesionale, precum şi cei care se pot
asigura în baza unui contract de asigurare (avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din
cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană
care doreşte să se asigure).
Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de
muncă normale, deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă.
Cotele de contribuţie de asigurări sociale sunt:
a) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care
10,5% datorată de angajaţi şi 20,8% datorată de angajatori;
b) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din
care 10,5% datorată de angajaţi şi 25,8% datorată de angajatori;
c) 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care
10,5% datorată de angajaţi şi 30,8% datorată de angajatori.29
In cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută la alin. l este inclusă şi
cota de 3% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004
privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
In cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută la alin. (3) este inclusă
şi cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr.
411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat55.
Contribuţia individuală de asigurări sociale se datorează de către:
- persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă,
inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;
- funcţionarii publici;
- cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării
naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
-persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale,
din drepturi de autor şi drepturi conexe precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit
Codului civil.
- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi
membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi
obligaţii sunt asimilate cu cele ale persoanelor precizate mai sus.56
Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorată de către asiguraţii prevăzuţi
mai sus se fac lunar de către angajatori.
Asiguraţii care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent
cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care se află în una dintre situaţiile
următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de
management, membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale, persoane fizice
autorizate să desfăşoare activităţi economice, persoane angajate în instituţii internaţionale,
dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane care realizează venituri din activităţi
profesionale ori cei care se pot asigura în sistemul public de pensii pe bază de contract de
asigurare socială, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute
prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să se asigure,
55 Art. 27 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 56 Art. 31 alin. l din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
30
respectiv să îşi completeze venitul asigurat datorează integral cota de contribuţie de asigurări
sociale corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, stabilită prin lege.57
Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii care realizează, în mod
exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial
mediu brut şi care se află în una dintre situaţiile următoare: administratori sau manageri care
au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale
şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice,
persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane
care realizează venituri din activităţi profesionale se face lunar de către aceştia sau, în numele
lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi.
Plata contribuţiei de asigurări sociale, datorate de asiguraţii care se pot asigura în
sistemul public de pensii pe bază de contract de asigurare socială, avocaţii, personalul clerical
şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum
şi orice persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat se face
lunar de către aceştia sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale
de pensii la care sunt asiguraţi. Aceasta se poate face şi anticipat, pe o perioadă de cel mult 12
luni.58
Contribuţia de asigurări sociale pentru şomeri se suportă integral din bugetul
asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă, cu
excepţia plăţilor compensatorii şi a veniturilor de completare acordate salariaţilor din industria
de apărare, în perioada de reducere temporară a activităţii .59
Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri se fac lunar de către
instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj.60
Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăţi
compensatorii se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei contribuţiei
individuale de asigurări sociale, cu excepţia cazurilor în care, prin lege, se dispune altfel.
Contribuţia de asigurări sociale pentru cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi
de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale,
care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, se suportă integral din
57 Art. 31 alin.2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.58 Art. 32 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.59 Art. 31 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.60 Art. 32 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
31
bugetul de stat, la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă iar calculul şi plata
contribuţiei se fac de către instituţia care achită drepturile respective61
Calculul şi plata contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru perioada în care
asiguratul beneficiază de indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate se efectuează, după
caz, de către:
a) angajator;
b) instituţia abilitată de lege să efectueze plăţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj;
c) casa de asigurări de sănătate, pentru asiguraţii care realizează, în mod exclusiv, un
venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi
care se află în una dintre situaţiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat
contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale şi
întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, persoane
angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane care
realizează venituri din activităţi profesionale.62
Sumele asupra cărora nu se datorează contribuţia de asigurări sociale nu se iau în
considerare la stabilirea prestaţiilor din sistemul public de pensii. Acestea sunt cele prevăzute
expres în art. 29615 şi art. 29616 din Codul fiscal63.
61 Art. 31 alin. 3şi 4 şi art. 32 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.62 Art. 32 alin. 5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.63 Potrivit art. 29615, nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzută ia art.
2964, următoarele:a) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a
calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de l iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu intră în baza de calcul, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei;
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul dintre localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare precum şi indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;
32
Sumele reprezentând ajutor de deces, care se plătesc de angajator asiguraţilor, în
contul asigurărilor sociale, se reţin de acesta din contribuţiile de asigurări sociale datorate
pentru luna respectivă. Cele care depăşesc suma contribuţiilor datorate de acesta în luna
respectivă se recuperează din contul asigurărilor sociale de la casa teritorială de pensii în raza
căreia se află sediul acestuia, respectiv de la casa de pensii sectorială ( art.38).
Contribuţia individuală de asigurări sociale se virează lunar de către angajator, la
unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care acesta este luat în evidenţă ca plătitor de
h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice 4. permisele de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
5. primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.
Art. 29616 din Codul fiscal prevede:„Suma cuvenită pentru participarea salariaţilor la profit, potrivit legii, nu se cuprinde în baza lunară de
calcul al contribuţiei de asigurări sociale, respectiv al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Contribuţia de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi drepturile ce se cuvin din această asigurare nu se aplică personalului militar şi civil angajat pe bază de contract şi personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii. Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi în sistemul Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie.
Sunt exceptate de la plata contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, următoarele venituri:
a) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale cadrelor militare în activitate şi ale funcţionarilor publici cu statut special, acordate potrivit legii;
b) veniturile prevăzute la art.2964 alin. (1) lit. g), h), i), 1), m), n), precum şi lit. j), cu excepţia indemnizaţiilor primite de administratori:
c) veniturile reprezentând plăti compensatorii suportate de angajatori, potrivit contractului colectiv de muncă, realizate de persoanele prevăzute la art. 296 lit. a) şi b), care nu se mai regăsesc în raporturi juridice cu persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi
g);d) indemnizaţiile de şedinţă primite de consilierii locali şi judeţeni. Contribuţiile de asigurări pentru
şomaj prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. d) nu se datorează pe perioada în care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au încheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, cu excepţia perioadei de incapa -citate temporară de muncă în care plata indemnizaţiei se suportă de unitate, conform legii, precum şi asupra:
a) veniturilor în bani şi/sau în natură, prevăzute la art. 2964, acordate persoanelor prevăzute la art. 2963
lit. a) şi b), care au calitatea de pensionari;b) veniturilor în bani prevăzute la art. 2964 alin.(l), lit. d), e), i), j), 1) şi n), precum şi lit. g), cu excepţia
remuneraţiilor primite de membrii directoratului;c) compensaţiilor acordate, în condiţiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă,
persoanelor concediate pentru motive care nu ţin de persoana lor sau care, potrivit legii, sunt trecute în rezervă ori în retragere;
d) veniturilor realizate de persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), care nu se mai regăsesc în raporturi juridice cu persoanele prevăzute la art. 296J lit. e) şi g), dar încasează venituri ca urmare a faptului că au avut încheiate raporturi juridice şi respectivele venituri se acordă, potrivit legii, ulterior încetării raporturilor juridice, cu excepţia sumelor reprezentând salarii, diferenţe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferenţe de venituri asimilate salariilor, asupra cărora există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurare pentru şomaj stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie; şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;
33
impozite şi taxe, împreună cu contribuţia de asigurări sociale pe care acesta o datorează în
calitate de contribuabil bugetului asigurărilor sociale de stat.
Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia
individuală de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP şi
de casele de pensii sectoriale fondurilor de pensii administrate privat.
Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care plătitorii au depus
declaraţia nominală de asigurare, CNPP şi casele de pensii sectoriale transmit fiecărui
administrator lista nominală de virare a sumelor către fondul de pensii pe care acesta îl
administrează.
Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care angajatorul a depus
declaraţia nominală de asigurare, CNPP şi casele de pensii sectoriale virează către fiecare
j) sumele sau avantajele primite de către persoane fizice rezidente din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;
k) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului în legătură cu activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
1) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
m) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestuia;
n) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite;
o) tichetele de masă, tichetele de vacanţă, tichetele cadou şi tichetele de creşâ, acordate potrivit legii;p) avantajele primite în legătură cu o activitate dependentă, fără însă a fi limitate la:1. utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal,
cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de munca;2. cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum, şi alte bunuri sau servicii
oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;3. abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;e) prestaţiilor suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat. Fondul naţional unic pentru asigurări de
sănătate, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale;f) veniturilor acordate conform prevederilor legale sub formă de participare a salariaţilor la profit;g) sumelor primite de reprezentanţii în cadrul consiliilor de administraţie, consiliilor consultative şi
comisiilor constituite conform legii;h) indemnizaţiilor de şedinţă pentru consilierii locali şi judeţeni. Contribuţiile sociale prevăzute la art.2
alin. (2) lit. a) şi e) nu se datorează asupra:a) indemnizaţiilor de şedinţă pentru consilierii locali şi judeţeni;b) avantajelor sub forma suportării de către angajator a contribuţiilor plătite la fondurile de pensii
facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii.c) veniturilor în bani prevăzute la art. 2964 alin. (1) lit. e) şi j).Prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat. inclusiv cele pentru accidente de muncă şi
boli profesionale, sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. c), plătitorul de venit asimilat angajatorului în condiţiile art. 29618 alin. (2), nu datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj în calitatea sa de angajator. Persoanele prevăzute la art. 2963 lit. c), nu datorează contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru veniturile de natură profesională, altele decât cele de natură salarialâ definite potrivit art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare, în condiţiile în care se încadrează în situaţia prevăzută la art. III alin. (5), (6) sau (15) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.
34
fond de pensii administrat privat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând
contribuţiile individuale datorate acestor fonduri.64
În cazul asiguraţilor care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic
echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care se află în una dintre
situaţiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori
de management, membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale, persoane
fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, persoane angajate în instituţii
internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane care realizează venituri din
activităţi profesionale ori cei care se pot asigura în sistemul public de pensii pe bază de
contract de asigurare socială, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor
recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să
se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat termenul de plată a contribuţiei de
asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează
plata65.
În cazul neachitării la termen, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de
stat de persoanele prevăzute mai sus, casele teritoriale de pensii procedează la aplicarea
măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispoziţiilor legale
privind executarea creanţelor bugetare.66
În situaţia asiguraţilor prevăzuţi mai sus, neplata contribuţiei de asigurări sociale la
termenul prevăzut la art. 40 alin. l generează plata unor dobânzi şi penalităţi de întârziere
calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, inclusiv.
Cota dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, se stabileşte potrivit reglementărilor
privind executarea creanţelor bugetare.
Sumele reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere se fac venit la bugetul
asigurărilor sociale de stat şi se calculează fără zecimale, prin rotunjire la leu.
Calculul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere se efectuează de către casele
teritoriale de pensii.67
Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraţie individuală de asigurare
sau contract de asigurare socială nu au achitat contribuţia de asigurări sociale datorată nu se
valorifică la stabilirea pensiilor până la achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor
de întârziere aferente.
64 Art. 39 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.65 Art. 40 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice 66 Art. 43 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice67 Art. 43 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
35
În cazul în care asiguraţii aflaţi în situaţiile prevăzute mai sus au achitat contribuţia de
asigurări sociale pentru perioadele pentru care aceasta nu se datora, contribuţia nu se restituie,
iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale.68
Pentru ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii termenul de plată a contribuţiei
de asigurări sociale este prevăzut în Legea nr. 571/2003.
Potrivit art. 296 din Codul fiscal persoanele fizice şi juridice care au calitatea de
angajator, precum şi entităţile prevăzute la art. 296 lit. f) şi g) au obligaţia de a calcula, de a
reţine şi de a vira lunar contribuţiile de asigurări sociale obligatorii.
Sub aspectul calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări sociale
şi a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în situaţia persoanelor
prevăzute la art. 2963 lit. c), plătitorul de venit este asimilat angajatorului.
Asiguraţii care fac dovada că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru care asigurarea
este obligatorie, au obligaţia să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile
de la modificarea situaţiei, formularul-tip de încetare a asigurării individuale la sistemul
public de pensii.69
Evoluţia cotelor de contribuţii sociale este redată în graficul prezentat mai jos70:
68 Art. 45 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.69 Art. 46 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.70http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statistica/Statistici%201unare/Evolutia
%20valorii%20cotelor%20de%20CAS%202011 .pdf
36
Evoluţia COTELOR DE CAS şi a contribuţiei pentru pensia suplimentară şi
contribuţia pentru fondul de pensii şi asigurări sociale ale agricultorilor
ANUL LUNA ACTUL NORMATIV
VALOAREA CAS
VALOAREA CONTRIBU-ŢIEI PENTRU PENSIA SU-PLIMENTARĂ
Legea nr.3/1977
2%
- 15% de către unităţile socialiste de stat, organizaţii cooperatiste, alte organizaţii obşteşti, orice alte persoane juridice, precum şi per-soanele fizice, care folosesc personal salariat.
1973 Ianuarie Decretul nr. 389/1972
conomice, firmele străine, societăţi
37
mixte, reprezentanţele firmelor străine, ale organizaţiilor internaţionale, ale reprezentanţelor diplomatice străine, pentru personalul cuprins în sistemul asigurărilor sociale de stat româneşti.- 14% de către asociaţiile de locatari- 7% de către per-soanele fizice pentru personalul casnic angajat
1986 Iulie Decretul 232/19861990 Noiembrie HGnr. 1109/1990 -20% cota unică,
cu excepţia cazurilor pentru care prin pre-vederile legale în vigoare s-a stabilit o cotă mai mare
- 35% asupra câştigului brut realizat de salariaţii înca-draţi în grupa I de muncă- 30% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa II de muncă
1992 Aprilie Legea nr. 49/1992 - 25% asupra câş-tigului brut realizat de celelalte categorii de salariaţi-15% asupra sala-riului brut primit, dar nu mai puţin decât salariul mi-nim brut pe ţară, în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă,
3%
38
handicapaţilor şi a copiilor
1999 IanuarieFebruarie
OUGnr.31/1998OUGnr. 2/1999
40% asupra câş-tigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa I de muncă-35% asupra câş-tigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa II de muncă0% asupra câș tigului brut realizat de celelalte categorii de salariaţi încadraţi în grupa III de muncă- 15% asupra sala-riului brut primit, dar nu mai puţin decât salariul mi-nim brut pe ţară, în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, handicapaţilor şi a copiilor - 35% pentru condiţii normale de muncă, din care 23,33% angajator şi 11,67% angajat _______
5%
2001 Aprilie Legea nr. 19/2000 Legea nr. 191/2001
40% pentru con-diţii deosebite de muncă, din care 26,67% angajator şi 13,33% angajat-45% pentru con-diţii deosebite de muncă, din care
Începând cu anul 2001, contribuţia pentru pensia suplimentară se elimină în con-formitate cu pre-vederile Legii nr. 19/2000
39
30% angajator şi 15% angaj ați- 34% pentru condiţii normale de muncă, din care 24,5% angajator şi 9,5% angajat
2003 Ianuarie Legea nr. 633/2002 OUGnr.147/2002
- 44% pentru con-diţii speciale de muncă, din care 34,5% angajator şi9,5% angajat
2004 Ianuarie Legea nr. 519/2003
- 36,5% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 27% angajator şi 9,5% angajat- 41,5% pentru condiţii speciale de muncă, din care 32% angajator şi 9,5% angajat 31,5% pentru condiţii normale de muncă, din care 22% angajator şi 9,5% angajat
2005 Ianuarie Legea nr. 512/2004 Modificată prin OUG nr. 139/2004
- 36,5% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 25% angajator şi 9,5% angajat- 41,5% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 32% angajator şi 9,5% angajat- 29,15% pentru condiţii normale de muncă, din care 19,65% angajator şi 9,5%
40
angajat
2006 Ianuarie Legea nr. 380/2005 completată prin OUG nr.158/2005
- 34,15% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 24,65% angajator şi 9,5% angajat- 39,15% pentru condiţii speciale de muncă, din care 29,65% angajator şi 9,5% angajat
2007 Ianuarie Legea nr. 487/2006
- 29% pentru con-diţii normale de muncă, din care 19,5% angajator şi 9,5% angajat34% pentru con-diţii deosebite de muncă, din care 24,5% angajator şi 9,5% angajat39% pentru con-diţii speciale de muncă, din care 29,5% angajator şi 9,5% angajat
2008 Ianuarie
Decembrie
Legea nr. 387/2007
34% pentru con-diţii deosebite de muncă, din care 24,5% angajator şi 9,5% angajat- 39% pentru condiţii speciale de muncă, din care 29,5% angajator şi 9,5% angajat- 27,5% pentru condiţii normale de muncă, din care 18% angajator şi 9,5% angajat______- 32,5% pentru condiţii deosebite
41
de muncă, din care 23% angajator şi 9,5% angajat______- 37,5% pentru condiţii speciale de muncă, din care 28% angajator şi 9,5% angajat
2009 Ianuarie OUGnr.226/2008
- 28% pentru con-diţii normale de muncă, din care 18,5% angajator şi 9,5% angajat33% pentru con-diţii deosebite de muncă, din care 23,5% angajator şi 9,5% angajat38% pentru con-diţii speciale de muncă, din care 28,5% angajator şi 9,5% angajat
2010 Ianuarie Legea nr. 12/2010 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 25,8% angajator şi 10,5% angajat41,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 30,8% angajator şi 10,5% angajat
2011 Ianuarie Legea nr. 287/2010
31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 20,8% angajator şi 10,5% angajat 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 25,8% angajator şi 10,5% angajat
42
41,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 30,8% angajator şi 10,5% angajat
9. Baza lunară de calcul
Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul
asiguraţilor este reglementată prin art. 2964 din Codul fiscal.
în cazul persoanele fizice rezidente care realizează venituri din desfăşurarea unor
activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut
special prevăzut de lege, atât pe perioada în care desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în
care beneficiază de concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum
şi cele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 55 alin. (2),71 a personelor
fizice nerezidente care realizează veniturile prevă zute la lit. a), cu respectarea prevederilor
instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, reprezintă câştigul brut
realizat din activităţi dependente, în ţară şi în străinătate, cu respectarea prevederilor in-
strumentelor juridice internaţionale la care România este parte, care include:
71 Art. 55 alin 2 din Codul fiscal prevede:,,a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite
potrivit legii;b) indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice
fără scop patrimonial;;c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale
personalului militar, acordate potrivit legii;d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
d1) remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilor comerciale;
d2) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie,
membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste
limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
j1) sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
j2) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.
43
a) veniturile din salarii, în situaţia personalului român trimis în misiune permanentă în
străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază corespunzătoare funcţiilor în care
persoanele respective sunt încadrate în ţară la care se adaugă, după caz, sporurile şi adaosurile
care se acordă potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate
publică, stabilite potrivit legii;
c) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop patrimonial;
d) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte
drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
e) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o
autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile
autonome;
f) remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform
prevederilor legii societăţilor comerciale;
g) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de
administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia
de cenzori;
h) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
i) indemnizaţia lunară a asociatului unic;
j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite
administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea
generală a acţionarilor;
k) sumele reprezentând salarii sau diferente de salarii stabilite în baza unor hotărâri
judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de
inflaţie;
1) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de
neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;
m) indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi
în străinătate, în interesul serviciului, acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi
de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată
salariaţilor din instituţiile publice;
44
n) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în
baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
asociaţiilor de proprietari;
o) orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor în vederea
impunerii.
In situaţia în care totalul veniturilor prevăzute mai sus este mai mare decât valoarea a
de 5 ori câştigul salarial mediu brut, contribuţia individuală de asigurări sociale se calculează
în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului.
Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate de angajatori, entităţi asimilate
angajatorului şi orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.
În sistemul public de pensii, în cazul contribuabililor persoane fizice şi juridice care au
calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori
de venituri din activităţi dependente atât pe perioada în care persoanele prevăzute la art. 2963
lit. a) şi b)72
desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care acestea beneficiază de concedii şi
indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi a oricărui plătitor de venituri de natură
salarială sau asimilate salariilor, baza lunară de calcul o reprezintă suma câştigurilor brute
realizate de persoanele prevăzute la mai sus. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât
produsul dintre numărul asiguraţilor pentru care angajatorul datorează contribuţie diferenţiată
în funcţie de condiţiile de muncă, din luna pentru care se calculează această contribuţie
datorată bugetului asigurărilor sociale de stat şi valoarea corespunzătoare a de 5 ori câştigul
salarial mediu brut.
În situaţia depăşirii acestui plafon, în cazul persoanelor în discuţie, care datorează
contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferenţiată în funcţie de condiţiile de
muncă, baza de calcul la care se datorează această contribuţie, corespunzătoare fiecărei
condiţii de muncă, se stabileşte proporţional cu ponderea, în total bază de calcul, a câştigurilor
salari-ale brute realizate în fiecare dintre condiţiile de muncă.
Pentru persoanele care pot să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual
de muncă , care au obligaţia de a plăti lunar contribuţia la Fondul de garantare pentru plata
72 Art 2963 lit. a) şi b din codul fiscal prevede:a) persoanele fizice rezidente care realizează venituri din desfăşurarea unor activităţi în baza unui
contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege, atât pe perioada în care desfăşoară activitate, cât şi pe pe rioada în care beneficiază de concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi cele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 55 alin. (2);
b) persoanele fizice nerezidente, care realizează veniturile prevăzute la lit. a), cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte.
45
creanţelor salariale, baza lunară de calcul, a acestei contribuţii o reprezintă suma câştigurilor
brute realizate de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă, inclusiv de salariaţii
care cumulează pensia cu salariul, cu excepţia veniturilor de natura celor prevăzute la art. 296.
Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele care beneficiază de
indemnizaţie de şomaj sau după caz de drepturi de protecţie socială ori de indemnizaţii de
asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit legii,
şi pentru care dispoziţiile legale prevăd plata de contribuţii sociale din bugetul asigurărilor
pentru şomaj.
Potrivit prevederilor art. 2966, pentru aceste persoane baza lunară de calcul al
contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv al
contribuţiei datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
reprezintă cuantumul drepturilor băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru
şomaj, potrivit legii, respectiv indemnizaţia de şomaj, cu excepţia situaţiilor în care potrivit
dispoziţiilor legale se prevede altfel.
Contribuţia de asigurări sociale pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de
şomaj se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei stabilite pentru
condiţii normale de muncă.
Pe perioada în care şomerii beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de
asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală
profesională, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului
asigurărilor sociale de stat este suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut,
prevăzut la art. 296A4 alin. (3), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul
medical, iar contribuţia de asigurări sociale se suportă la nivelul cotei stabilite pentru condiţii
normale de muncă.
Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăţi
compensatorii acordate potrivit legii din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se suportă din
bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, la nivelul cotei contribuţiei individuale de
asigurări sociale.
Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru unităţile trimiţătoare, pentru
personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, pentru soţul/soţia care
însoţeşte personalul trimis în misiune permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se
suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu şi pentru membrii Corpului
diplomatic şi consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă ca urmare a
participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depăşeşte
90 de zile calendaristice46
Conform dispoziţiilor art. 29612 din Codul fiscal, pentru aceste persoane baza lunară de
calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de
stat reprezintă:
a) câştigul salarial brut lunar în lei, corespunzător funcţiei în care personalul român
trimis în misiune permanentă în străinătate, de către persoanele juridice din România, este
încadrat în ţară;
b) ultimul salariu avut înaintea plecării, care nu poate depăşi plafonul de 3 salarii de
bază minime brute pe ţară, în cazul soţului/soţiei care însoţeşte personalul trimis în misiune
permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de
serviciu;
c) totalitatea drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei de încadrare în cazul
membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, cărora li se suspendă raporturile de
muncă ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată
care depăşeşte 90 de zile calendaristice.
Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele care realizează
venituri de natură profesională, altele decât cele de natu ră salarială şi pentru care, există
obligaţia plăţii contribuţiei individuale de asigurări sociale.
Potrivit art. 29614 din Codul fiscal, pentru aceste persoane baza de calcul al
contribuţiei individuale de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este:
a) venitul brut diminuat cu cota de cheltuială pentru veniturile din drepturi conexe;
b) venitul brut, pentru veniturile din activitatea desfăşurată în baza contractelor
/convenţiilor încheiate potrivit Codului civil.
Baza lunară de calcul la care se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale
nu poate depăşi în cursul unei luni calendaristice echivalentul a de 5 ori câştigul salarial
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.73
10. Noţiunea de pensie şi categorii de pensii.74
În decursul timpului noţiunii de pensie i-au fost atribuite mai multe definiţii.
Astfel, romanii defineau prin pensie alocaţia ce era plătită periodic veteranilor din
armată drept recunoştinţă adusă acestora pentru serviciile în slujba statului.75
73 Art. III alin 17 şi 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal( publicată în Monitorul Oficial nr.431 din 28 iunie 2010) modificat ulterior inclusiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 891 din 30 decembrie 2010).
74 Pentru detalii în legătură cu această temă a se vedea: loan Ciochină-Barbu, op. cit., pp. 63-114; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, op. cit., pp. 75-98.Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale. Curs universitar. Ediţia a IlI-a revăzută şi adăugită. Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 178 şi urm.
47
În unele opinii doctrinare mai vechi, pensiile erau definite ca fiind plăţi lunare
acordate foştilor salariaţi deveniţi inapţi de muncă din cauza bătrâneţii şi invalidităţii precum
şi urmaşilor acestora sau pensionarilor decedaţi, în vederea asigurării lor materiale în cazurile
reglementate prin normele juridice în vigoare76.
Într-o altă opinie, exprimată anterior anului 1989, pensia a fost definită ca suma de
bani acordată lunar persoanelor care au ieşit din producţie pentru limită de vârstă sau pentru
invaliditate, precum şi în unele cazuri urmaşii acestora77.
Pensiile de asigurări sociale de stat au mai fost definite ca fiind drepturi băneşti care se
acordă, de regulă, persoanelor încadrate prin contract de muncă, la expirarea unei perioade
determinate de activitate şi la împlinirea vârstei prevăzute de lege ori în cazul pierderii totale
sau în cea mai mare parte a capacităţii de muncă, precum şi urmaşilor acestor persoane .78
Într-o definiţie mai recentă pensia reprezintă un venit de înlocuire acordat pentru
pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii sau a atingerii
unei vârste, invalidităţii sau decesului persoanei asigurate79
În conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de
pensii se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia anticipată;
c) pensia anticipată parţială;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaş.
Potrivit prevederilor art. 36 din Norme80, în sistemul public de pensii au dreptul la
pensie, în situaţia îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, următoarele categorii de persoane:
a) asiguraţii prevăzuţi la art. 6 din lege;
75 A se vedea Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul securităţii sociale, Editura AII Beck, Bucureşti, 1998, p. 98
76 A se vedea Gh. D. Bistriceanu, Sistemul asigurărilor sociale de staf,Editura Academiei României, Bucureşti, 1998, p. 178.
77 A se vedea Vasile Breban, Dicţionar al limbii române contemporane, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p.107.
78 A se vedea Sanda Ghimpu, Ion Traian Ştefănescu, Şerban Beligrădeanu, GheorgheMohanu, Dreptul muncii, Tratat, vol.I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, p. 132.79 Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale. Curs universitar. Ediţia a IlI-a revăzută şi adăugită.
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 178 şi urm.80 A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor
Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice publicat in Monitorul Oficial, nr. 210 din 25 martie 2011.
48
b) persoanele care satisfac obligaţii militare sau sunt elevi ai unei şcoli militare/şcoli
de agenţi de poliţie, cu excepţia elevilor liceelor militare, studenţi ai unei instituţii de
învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
c) elevii, inclusiv elevii liceelor militare, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total
sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită bolilor profesionale sau accidentelor
de muncă survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;
d) persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi marii mutilaţi,
ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 sau în legătură
cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, dacă erau cuprinşi într-un sistem de
asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză;
e) persoanele care, la data solicitării drepturilor de pensie, nu mai au calitatea de
asigurat;
f) urmaşii persoanelor prevăzute la lit. a)—e), respectiv copiii şi soţul supravieţuitor.
11. Pensia pentru limită de vârstă.81
Condiţiile generale de pensioare sunt expres prevăzute în art. 52 din Legea 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice.
Potrivit acestei prevederi legale, pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor
care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de
pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate realizat în sistemul public de pensii.
Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru
bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza prin creşterea vârstelor de
pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Stagiul minim de cotizare - atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi -este de 15 ani.
Creşterea stagiului minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi şi
se va realiza prin creşterea stagiului complet de cotiza, potrivit eşalonării prevăzute în anexa
5.
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza prin creşterea stagiului complet de
cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa 5.
Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi
în situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. l pct. I lit. c (cadrele militare în activitate,
soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei 81 A se vedea şi art. 37-47din Norme.
49
naţionale). Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pen-
sionare conform eşalonării din anexa nr. 6.
Pentru această categorie de asiguraţi stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, atât
pentru femei, cât şi pentru bărbaţi iar atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea
stagiului minim de cotizare în specialitate conform eşalonării din anexa nr. 6.
Stagiul complet de cotizare pentru categoriile de persoane prevăzute mai sus, atât
pentru femei cât şi pentru bărbaţi, (cele cuprinse în art. 6 alin. l pct. I lit. c), este de 30 de ani
iar atingerea acestuia se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, potrivit
eşalonării prezentate în anexa nr. 6 .
în situaţia persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare acestea au dreptul la
pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard în funcţie de condiţiile de
muncă în care au lucrat astfel:
a) în situaţia persoanelor care au lucrat în condiţii deosebite de muncă reducerea
vârstei standard de pensionare este de l an la un stagiu de cotizare de 6 ani realizat în astfel de
condiţii, ajungând până la o reducere de 8 ani în cazul realizării unui stagiu de cotizare de 35
de împliniţi (tabelul nr. l de la art. 55 alin. l lit. a din Legea nr. 263/2010);
b) în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă
încadrate în alte condiţii de muncă prevăzute la art. 29 alin. 2 şi în condiţii speciale prevăzute
la art. 30 alin l, reducerea vârstei standard de pensionare începe cu l an pentru un stagiu de
cotizare realizat în asemenea condiţii de minimum 2 ani împliniţi, ajungând la 13 ani de
reducere a vârstei standard, în cazul celor care au realizat un stagiu de cotizare de peste 26 de
ani în condiţii speciale (tabelul nr. 2 de la art. 55 alin. l lit. b din Legea nr. 263/2010);
De prevederile de mai sus beneficiază şi personalul aeronautic civil navigant
profesionist din aviaţia civilă din România, numai în condiţiile realizării numărului minim de
ore de zbor, salturi sau starturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001 privind
criteriile de încadrare a personalului navigant din aviaţia civilă în condiţii speciale de muncă82
c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate,
după 23 august 1944, şi /sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilit
drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. l alin. l lit. a - c şi la alin. 2
din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat.83
82 Publicată în Monitorul Oficial nr. 364 din 6 iulie 200183 Privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu
începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial nr. 107 din 9 martie 1998, modificat şi completat ulterior.
50
Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării
naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale (persoanele prevăzute la art. 6 alin l pct. I lit.
c din Legea 263/2010) beneficiază de reducerile prevăzute mai sus dacă au realizat stagiul
minim de cotizare în specialitate prevăzut în anexa nr. 6.
O serie de categorii de persoane fac excepţie de la prevederile art. 55 alin l lit. b astfel;
- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în locuri de
muncă prevăzute în art. 30 alin l lit. a şi f (precum unităţile miniere, pentru personalul care îşi
desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă din luna
respectivă şi activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4). Stagiul
complet de cotizare pentru persoanele de mai sus este de 30 de ani. Pentru aceste categorii de
persoane reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de ani (art. 30 lit. a) dar nu poate
fi mai mică de 45 de ani, şi respectiv de 15 ani (art. 30 lit. f) dar nu poate fi mai mică de 50 de
ani, cu excepţia balerinilor şi acrobaţilor pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică
de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi;
- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de
expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a U -a de expunere la radiaţii în locurile de
muncă prevăzute în art. 30 alin l lit. b (activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau
prelucrare a materiilor prime nucleare , zonele I şi n de expunere la radiaţii).
Aceste persoane beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă. De
asemenea stagiul complet de cotizare pentru aceste categorii de persoane este de 22 de ani şi 6
luni, în situaţia celor care au lucrat în zona I de expunere la radiaţii, respectiv de 25 de ani şi 6
luni pentru cei care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.
In funcţie de gradul de handicap, persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în
condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstei standard
de pensionare prevăzute în anexa nr.5 la Legea nr.263/2010, după cum urmează;
a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de
handicap preexistent calităţii de asigurat cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în
condiţiile de handicap preexistent calităţii de asigurat, cel puţin 2/3 din stagiul complet de
cotizare;
c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile
handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.
Potrivit art. 59 din Legea nr.263/2010, nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită
de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin 1/3 din stagiul complet 51
de cotizare.
Vârsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare şi stagiul complet de cotizare
pentru anul 2011 se prezintă astfel84 :
FEMEI BĂRBAŢI
Cadre militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale FEMEI ŞI BĂRBAŢI
ianuarie - martie 201 1 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)
59/0 64/0 55/0
Stagiul minim de cotizare (ani/luni)
13/0 13/0 15/0
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
28/0 33/0 20/0
mai -iulie 20 11 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)
59/1 64/1 55/1
Stagiul minim de cotizare (ani/luni)
13/2 13/2 15/1
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
28/2 33/2 20/3
septembrie-noiembrie 201 1 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)
59/2 64/2 55/2
Stagiul minim de cotizare (ani/luni)
13/4 13/4 15/2
84 http: www.mmuncii.ro/ro/articole/pensia-pentru-limita -de- varsta-984-articol.html.52
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
28/4 33/4 20/4
12.Pensia anticipată.85
Asiguraţii care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât
stagiul complet de cotizare pot solicita pensia anticipată, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii
vârstei de standard de pensionare.
în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (respectiv cadrele militare în
activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale) pentru obţinerea pensiei anticipate, pe lângă condiţiile de mai sus, este
necesară şi realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate, prevăzut în anexa nr. 6, şi
care se află în una din următoarele situaţii:
a) sunt trecute în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii
limitei de vârstă în grad prevăzute de starul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării şi a
reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale
instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca
urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar /serviciu de către comisiile de
expertiză medico-militară.
De reţinut este faptul că potrivit art. 62 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, la stabilirea
stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele
asimilate prevăzute la art. 49 alin l lit. a - c şi g, (perioadele în care a beneficiat de pensie de
invaliditate; - a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe
durata normală a studiilor respective , cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; - a satisfăcut
stagiul militar ca militar în termen sau cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost
concentrat, mobilizat sau în prizonierat; - a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de
poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor
publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar).
La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă în
conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 263/2010, pensia anticipată devine pensie
85 A se vedea şi art. 48-54 din Norme.53
pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor
stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate, trecerea la
pensia pentru limită de vârstă făcându-se la din oficiu.86
Vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare pentru anul 2011 în cazul
pensiei anticipate87:
FEMEI BĂRBAŢI
Cadre militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei peni-tenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale FEMEI ŞI BĂRBAŢI
Ianuarie - martie 201 1 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)
59/0 64/0 55/0
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
28/0 33/0 20/0
mai -iulie 20 11 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)
59/1 64/1 55/1
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
28/2 33/2 20/3
septembrie-noiembrie 201 1 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)
59/2 64/2 55/2
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
28/4 33/4 20/4
13. Pensia anticipată parţială88.
Potrivit prevederilor art. 65 alin. l din Legea nr. 263/2010, pensia anticipată parţială se
cuvine , cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care
au realizat stagiul complet de cotizare , precum şi celor care au depăşit stagiul complet de
cotizare cu până la 8 ani.
Întocmai ca şi în cazul pensiei anticipate, şi în cazul pensiei anticipate parţială,
persoanele prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (respectiv cadrele militare în activitate,
soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
86 Art. 64 alin 2 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, 87 www.mmuncii.ro/ro/articole/pensia-pentru-limita -de- varsta-985-articol.html.
88 A se vedea şi art. 48-54 din Norme.54
administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei
naţionale), pentru obţinerea pensiei anticipate parţială, pe lângă condiţiile de mai sus, este
necesară şi realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate, prevăzut în anexa nr. 6, şi
trebuie să se află în una din următoarele situaţii:
a) sunt trecute în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii
limitei de vârstă în grad prevăzute de statul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării şi a
reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale
instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca
urmare clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar /serviciu de către comisiile de
expertiză medico-rnilitară.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au
în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin l lit. a - c şi g din Legea 263/2010,
( respectiv perioadele în care a beneficiat de pensie de invaliditate; - a urmat cursurile de zi
ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective
, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; - a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen
sau cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; -
a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de
învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru
formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar).
Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită
de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de
anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de vârstă,
pensia anticipată parţială devine pensie pentru limita de vârstă şi se recalculează prin
eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. 4 şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a
eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate
parţiale. Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă se face din
oficiu89.
Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă
datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb,sulf,
cadmiu, arseniu ,zinc, mangan ,fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o
89 Art. 67 alin 2 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice55
rază de 8 km. în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de
pensionare cu 2 ani fără penalizarea de 0,75% prevăzută mai sus.
Vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare pentru anul 2011 în cazul
pensionărilor anticipate parţial90:
FEMEI BĂRBAŢI
Cadre militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei peni-tenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale FEMEI ŞI BĂRBAŢI
Ianuarie - martie 201 1 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)
59/0 64/0 55/0
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
28/0 33/0 20/0
mai -iulie 20 11 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)
59/1 64/1 55/1
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
28/2 33/2 20/3
septembrie-noiembrie 2011 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)
59/2 64/2 55/2
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
28/4 33/4 20/4
14. Pensia de invaliditate.
Potrivit art. 68 alin. l din Legea 263/2010, au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii
care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:
a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor, schizofreniilor şi SIDA;
c) bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca.
De asemenea, mai beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile arătate mai sus, şi
persoanele care se află în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. lit. c şi g.( a satisfăcut stagiul
militar ca militar în termen sau cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat,
mobilizat sau în prizonierat; - a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau
90 http: www.mmuncii.ro/ro/articole/pensia-pentru-limita -de- varsta-986-articol.html A se vedea şi art. 55-64 din Norme.
56
student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar).
Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. l lit. a, şi elevii,
ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca
urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza
practicii profesionale.
Potrivit art. 68 alin. 4 din Legea nr. 263/2010, persoanele care şi-au pierdut total sau
ce puţin jumătate capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta
pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare
din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii
invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care
se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente la muncă.
Conform art. 69 din Legea 263/2010, în raport cu gradul de reducere a capacităţii de
muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii
de autoîngrijire;
b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea
capacităţii de autoîngrijire;
c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de
muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională a cel mult jumătate din timpul
normal de muncă .
Remarcăm faptul că în vechea redactare a Legii 19/2000, în prezent abrogată,
definirea gradelor de invaliditate era mult mai clară şi mai completă exluzând astfel
posibilitatea unor interpretări diferite de către specialişti faţă de noţiunile folosite în actuala
reglementare.
Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabiliri gradului de invaliditate, se face, la
cerere, de către medicul expert al asigurărilor sociale iar în cazul persoanelor prevăzute la art.
6 alin l pct. I lit. c, (respectiv cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din
domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale), de către comisiile de
expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională.
În conformitate cu prevederile art. 82 şi următoarele din Norme, persoanele care
solicită expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării lor în grad de 57
invaliditate depun o cerere la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din
cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliu.
Cererea pentru expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării în grad
de invaliditate este însoţită de documente medicale.
Cererea se depune cu cel puţin 45 de zile înaintea expirării duratelor maxime de
concediu medical prevăzute de lege. Medicul curant acordă concediu medical necesar în
vederea finalizării procedurii de expertizare a capacităţii de muncă, în condiţiile legii.
Evaluarea capacităţii de muncă a cadrelor militare în activitate, soldaţii şi gradaţii
voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, se face la
solicitarea comisiei din unitatea din care face parte persoana expertizată, în condiţiile prevăzu-
te în reglementările interne, proprii instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică si
siguranţă naţională.
Modelul cererii pentru expertizarea medicală a capacităţii de muncă este cel prevăzut
in anexa nr. 10.
Cererea trebuie să fie însoţită de următoarele acte, în original sau copie certificată
pentru conformitate cu originalul:
a) actul de identitate;
b) documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele
investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi
stadiul evolutiv al bolii);
c) adeverinţă eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu
medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu
medical;
d) documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;
e) documentul care să ateste data ivirii invalidităţii. Documentele care atestă cauza
invalidităţii sunt:
• fişa BP2/adeverinţa de confirmare eliberată de direcţia de sănătate publică, în caz
de boală profesională;
• FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat
caracterul de muncă al accidentului sau adeverinţa de confirmare a înregistrării accidentului
de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;
• documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă
diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/ SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se
anexează şi rezultatul examenului histopato-logic;58
• certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau
boală contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a şcolilor militare.
In situaţii motivate de imposibilitatea obiectivă a procurării documentelor originale,
medicul expert al asigurărilor sociale poate accepta copii simple ale acestora, solicitând
titularului documentelor o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte confirmarea
exactităţii copiilor cu originalele pe care nu le mai deţine.
Documentele medicale eliberate în alte state se acceptă numai însoţite de traducerea
lor în limba română, efectuată de un traducător autorizat.
Pentru cazurile neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale/preşedintele
comisiei de expertiză medico-militară poate solicita completarea documentaţiei medicale cu
investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare.
Investigaţiile sau examinările de specialitate suplimentare se vor efectua în unităţi
sanitare de specialitate cu care CNPP are încheiate contracte de prestări de servicii medicale.
Pentru bolnavii psihici sau pentru alte cazuri cu afecţiuni grave ori cu o problematică
deosebită, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete sociale
de către serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei de domiciliu sau reşedinţa (la
domiciliu, locul de muncă, unitatea sanitară), particularizată la caz, cu indicarea unor obiecti-
ve necesare evaluării medicale.
După înregistrarea/completarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor
sociale de la cabinetul unde a fost depusă cererea de expertiză medicală a capacităţii de muncă
programează bolnavul pentru expertizare.
Bolnavii netransportabili sunt expertizaţi pe baza documentaţiei medicale. Medicul
curant are obligaţia de a completa un referat medical detaliat, care să cuprindă date clinice şi
paraclinice pentru susţinerea diagnosticului clinic şi gravitatea afecţiunilor. Pentru cazurile
neconcludente, bolnavii vor fi transportaţi pentru examinare la sediul cabinetului de expertiză
medicală a capacităţii de muncă, prin grija familiei.
Pentru bolnavii netransportabili care fac parte din categoria persoanelor prevăzute la
art. 6 alin. l pct. I lit. c, (cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale), expertiza capacităţii de muncă se
poate realiza pe baza documentaţiei medicale.
Medicul expert al asigurărilor sociale, în urma examinării clinice şi a analizării
documentelor medicale, completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, În
cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. pct. I lit. c, comisiile de expertiză medico - militară
emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia 59
centrală de expertiză medico — militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor sau a Serviciului Român de Informaţii, după caz.
În termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii se emite decizia medicală şi se
comunică în termen de 5 zile de la emitere.
Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 zile
de la comunicare , la comisiile medicale de contestaţii (care funcţionează în cadrul centrelor
regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi Institutului Naţional de Expertiză
Medicală şi de Recuperare a Capacităţii de Muncă) sau la comisiile centrale de expertiză
medico - militară ale MApN, MAI sau SRI, după caz.
Contestaţiile prevăzute mai sus se soluţionează în termen de 45 de zile de la
înregistrare iar decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la
data soluţionării.
Deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză
medico - militară ale MApN MAI şi SRI date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la
instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.91
Deciziile medicale necontestate în termen rămân definitive. Aici se cuvine un scurt
comentariu. Este de neînţeles de ce în cadrul unei legi unitare a sistemului de pensii pentru
unii beneficiari este reglementă expres posibilitatea ca deciziile privind soluţionarea
contestaţiilor să poată fi atacate în instanţe , cum este cazul celor emise de structurile de
ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru celelalte categorii de beneficiari, acest lucru
nu este stipulat în mod expres în actul normativ care doreşte să asigure o reglementare unitară
a sistemului de pensii publice.
In opinia autorului nimic nu -i va impieta şi pe ceilalţi beneficiari ai sistemului unitar
de pensii publice de a se adresa instanţelor de judecată atunci când printr-o astfel de decizie
medicală li s-ar încălca drepturi de orice natură.
În situaţia în care persoanele şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli
obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de
invaliditate dacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta conform tabelului
nr. 3 da la art. 73 din Legea nr. 263/2010.
Potrivit acestui tabel stagiul de cotizare necesar este de l an pentru o persoană care are
vârsta la data emiterii deciziei de pensionare de până la 20 de ani şi ajunge până la 27 de ani
pentru o persoană care are vârsta de peste 60 de ani la data emiterii deciziei medicale asupra
capacităţii de muncă.
91 A se vedea art. 71 Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
60
Stagiile de cotizare necesare obţinerii unei pensii de invaliditate sunt1:
1. In cazul asiguraţilor care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli
obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca:
Vârsta prsoanei la data
emiterii deciziei medicale
asupra capacităţii de munca
Stagiul de cotizare
(ani)
Până la 20 ani 1
De la 20-30 ani 2
23-25 ani 3
25-29 ani 6
29-33 ani 9
33-37 ani 11
37-41 ani 14
41-45 ani 17
45-49 ani 20
49-53 ani 23
53-57 ani 25
57-60 ani 26
Peste 60 ani 27
2. Cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul de mai sus,
dacă a fost realizat de:
• asiguraţii în condiţii de handicap grav sau accentuat preexistent calităţii de asigurat;
• asiguraţii nevăzători.
Potrivit prevederilor art. 74 din Legea nr. 263/2010, au dreptul la pensie de
invaliditate,fără a se ţine cont de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68
alini lit. a şi b, alin 2 , 3, şi 4 (persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin 92A din
capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale , conform legii;
neoplaziilor, schizofreniilor şi SIDA; a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen sau cu
termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; - a fost
elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ
din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea
cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul adminis-
traţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar; elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut
total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau 92 http: www.mmuncii.ro/ro/articole/pensia-pentru-limita - de - varsta-988-articol.html
61
bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale; persoanele care şi-
au pierdut total sau ce puţin jumătate capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a par-
ticipării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu
evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări
sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate
în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit
accidente la muncă).
Conform art. 75 alin. l din Legea nr. 263/2010, la stabilirea pensiei de invaliditate,
asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial determinat, ca diferenţă între stagiul complet de
cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data acordării pensiei de invaliditate.
Stagiul potenţial nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana 1-ar fi putut
realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de
pensionare, în situaţia persoanelor aflate în gradul III de invaliditate stagiul potenţial se
acordă numai categoriilor de persoane prevăzute în art. 74 din Legea 263/2010.
Asiguraţilor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevăzător sau în condiţiile de
handicap preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial, fiind determinat ca
diferenţă între stagiile de cotizare cerute de art. 58 şi 59 şi stagiile de cotizare realizate până la
data acordării pensiei de invaliditate.
Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara
pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor în cuantum fix, care reprezintă 80% din valoarea
unui punct de pensie şi se suportă din bugetul asigurărilor de stat.
Cu privire la indemnizaţia de însoţitor Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia
nr.872/20101 că, potrivit art.54 lit. a) din Legea nr.19/2000, (în prezent abrogată prin Legea
263/2010), invaliditatea de gradul I este caracterizată „prin pierderea totală a capacităţii de
muncă, a capacităţii de autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială, invalidul
necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane"93, În consecinţă,
diminuarea cu 15% a indemnizaţiilor de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I,
precum şi stabilirea unei valori a punctului de pensie inferioară celei existente necesară la
calculul cuan turnului brut al indemnizaţiei de însoţitor contravine art.47 alin.(l) din
Constituţie, statul neîndeplinindu-şi obligaţia de a lua măsuri adecvate de protecţie socială.
Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, în funcţie de afecţiuni, la
intervale de l -3 ani până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite
medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză
medico - militară.
93 Publicată în Monitorul Oficial nr 433 din 28 iunie 201062
Ulterior, după fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale respectiv
comisiile centrale de expertiză medico - militară emit o nouă decizie medicală asupra
capacităţii de muncă prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare
celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage
suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de
revizuire medicală sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarului, dacă starea sănătăţii
lui s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
Excepţiile de la revizuirea medicală periodică a pensionarilor de invaliditate sunt
prevăzute în art.79 alin. l din Legea nr.263/2010, şi anume pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au
realizat stagiile complete de cotizare, conform legii.
Constatarea situaţilor de mai sus se face numai cu avizul Institutului Naţional de
Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau al comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale MApN, MAI şi SRI, după caz. Aceste entităţi pot convoca
pentru expertizare pensionarul de invaliditate iar neprezentarea pensionarului din motive
imputabile acestuia atrage suspendarea plăţii pensiei. Concluziile expertizei sunt obligatorii şi
definitive.
Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art.79 alin. l, sunt obligaţi să
urmeze programele recuperatorii stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale în vederea
reintegrării socio-profesionale. Neîndeplinirea din motive imputabile pensionarului a acestei
obligaţii atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.
Aceasta încetează cu luna următoare reluării programelor recuperatorii. Controlul
asupra respectării programelor recuperatorii se realizează de casele de pensii teritoriale sau
casele de pensii sectoriale.
Potrivit art. 82 alin. l din Legea nr. 263/2010, la îndeplinirea condiţiilor pentru
acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de
vârstă, acordându-se din oficiu cuantumul cel mai avantajos.63
Apreciem această prevedere legală ca fiind mai aproape de interesele pensionarului în
sensul că acest cuantum mai avantajos se acordă din oficiu şi nu la cererea acestuia care de
multe ori neglija acest aspect sau pur şi simplu nu-1 cunoştea din multiple cauze.
Indemnizaţia de însoţitor se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de
vârstă.
15. Pensia de urmaş 94
Acordarea pensiei de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor dacă
susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii95
Pensia de urmaş pentru copii
Potrivit art. 84 din Legea 263/2010, copii au dreptul la pensia de urmaş:
a) până la vârsta de 16 ani când, potrivit Codului muncii96, dobândesc capacitatea de
muncă şi pot încheia un contract individual de muncă (art. 13);
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până
la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se
aflau în una din situaţiile prevăzute la lit. a sau b.
Pensia de urmaş pentru soţul supravieţuitor
Este reglementată de art. 85-88 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice.
Noua reglementare se referă la soţul supravieţuitor în general, incluzând atât soţia cât
şi soţul supravieţuitor, faţă de o reglementare mai veche 97 care, prin referirea numai la soţia
supravieţuitoare, încălca un principiu de bază al asigurărilor sociale şi anume al egalităţii
dintre soţi.
Potrivit actualelor reglementări, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe
tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de
cel puţin 15 ani.
94 Ioan Ciochină-Barbu, op. cit., pp. 141-154;95 Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, op. cit., pp. 105-109; Alexandru Ţiclea , op. cit. p.205 şi
urm. " A se vedea şi art. 65-68 din Norme.96 Adoptat prin Legea 53/24.01.2003 (publicată în Monitorul Oficial nr. 72/5.02.2003), modificată şi
completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 576/5.07.2005), apelată prin Legea nr. 371/2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 1147/2005), prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 788/2006), Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003-Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 225 din 21 martie 2011.
97 Legea 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi de asistenţă socială, publicată în Buletinul Oficial partea I nr. 82/6.08.1977, cu modificările ulterioare, abrogată prin art. 198 alin. 7 din Legea 19/2000, modificată., abrogată la rându-i de Legea nr. 263/2010
64
în cazul când durata căsătoriei a fost cuprinsă între 10 şi 15 ani, cuantumul pensiei de
urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună şi, respectiv, cu 6% pentru fiecare an de
căsătorie în minus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă, pe perioada în
care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin l an.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă şi de durata
căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau
a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională
pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul sala-rial
mediu brut.
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus (prevăzute în art. 85 şi
art.86 alin. 1), beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului
soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câş-
tigul salarial mediu brut.
În fine, soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul
sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data
împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri
lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt
mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.
Pensia pentru urmaş se stabileşte după caz, din :
a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în
condiţiile legii,susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit
înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat
de susţinător, aferent pensiei acestuia, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi astfel:
a) 50% pentru un singur urmaş;
b) 75% pentru doi urmaşi;
c) 100% pentru trei sau mai mulţi urmaşi.
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin
însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.
Dacă soţul supravieţuitor are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte toate condiţiile
pentru obţinerea pensiei de urmaş, poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
65
în legătură cu soţul supravieţuitor amintim faptul că acesta poate primi şi ajutor lunar
conform prevederilor Legii nr. 578/200498.
Astfel soţul supravieţuitor al unei persoane, care la data decesului avea calitatea de
pensionar (s.n.) beneficiază la cerere de un ajutor social dacă îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
a) este pensionar din sistemul public de pensii şi are cel puţin vârsta standard de
pensionare, prevăzută în Anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010;
b) nu beneficiază de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public;
c) nu s-a recăsătorit după decesul soţului;
d) durata căsătoriei cu soţul care a decedat a fost de cel puţin 10 ani;
e) nu se află în una din situaţiile prevăzute de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 263/2010;
f) are domiciliul pe teritoriul României.
De asemeni trebuie reţinut că ajutorul lunar se acordă în situaţia în care cuantumurile
drepturilor de pensie realizate la data solicitării de către beneficiar sunt mai mici de:
a) 364 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază de pensie stabilită în baza
prevederilor Legii nr. 19/2000 cu modificările şi completările ulterioare sau stabilită în fostul
sistem al asigurărilor sociale de stat, precum şi în situaţia soţului supravieţuitor care
beneficiază atât de pensia stabilită în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat cât şi în fostul
sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori;
b) 140 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază numai de pensia stabilită
în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori.
Cuantumul ajutorului lunar este de 90 lei pentru soţul supravieţuitor care se regăseşte
în situaţiile prevăzute al alin. (3) lit. "a" şi 35 lei lunar pentru soţul supravieţuitor care se
regăseşte în situaţia prevăzută la alin. (3) lit. "b".
În situaţia în care durata căsătoriei cu soţul care a decedat a fost mai mică de 10 ani
dar cel puţin 5 ani, cuantumul ajutorului lunar se diminuează proporţional.
16. Calculul pensiilor.99
Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de
asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
98 Privind acrodarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor (publicată în Monitorul Oficial nr. 1223/2004) modificată şi completată ulterior inclusiv prin Legea nr. 255/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 498/2007).
99 A se vedea şi art. 69-73 din Norme.
66
La determinarea cuantumului pensiei şi a cuantumului indemnizaţiei pentru însoţitor,
fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului, (art. 94).
Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de
puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani
corespunzător stagiului complet de cotizare.
În situaţia persoanelor prevăzute la art. 56-59, la stabilirea punctajului mediu anual se
iau în considerare stagiile de cotizare complete prevăzute la aceste articole.
Aceste persoane cu stagiile complete sunt:
- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în locurile de
muncă în condiţii speciale sunt cele din unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară
activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă sau
activitatea artistică desfăşurată ca balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreţ de circ,
dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă şi de operetă, instrumentist la instrumente de
suflat, cascador. Stagiul complet de cotizare pentru aceste persoane este de 30 de ani;
- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de
expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a Il-a de expunere la radiaţii, în locurile de
muncă în care au prestat activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a
materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii. Stagiul complet de cotizare
este de 22 de ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la
radiaţii, respectiv de 25 de ani şi 6 luni în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona II de
expunere la radiaţii;
- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap grav,
accentuat sau mediu: stagiul de cotizare pentru aceste persoane este în funcţie de gradul de
handicap. Astfel asiguraţii cu handicap grav, o treime din stagiul general, complet de cotizare
reglementat de lege, asiguraţii cu handicap accentuat, două treimi din stagiul general, complet
de cotizare, pentru asiguraţii cu handicap mediu, stagiul complet de cotizare;
- nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă
au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.
În cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situaţii, pentru care
legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin
însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare
prevăzute de prezenta lege, pentru fiecare dintre situaţiile respective.
67
La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a punctajului lunar se
utilizează 5 zecimale100.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor
lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut/solda brută sau,
după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări
sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de
Statistică.
În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat,
punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre contribuţia
datorată la sistemul public de pensii şi contribuţia prevăzută de lege pentru condiţii normale
de lucru.
Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică încă nu a comunicat câştigul
salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câştig salarial mediu brut
comunicat, (art. 96).
Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se
utilizează:
a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situaţia în care a beneficiat de această pensie;
b) 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, în situaţia în
care:
- a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe
durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe
durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
- a beneficiat, în perioada l aprilie 2001 - l ianuarie 2006 de concedii pentru creşterea
copilului în vârstă de până la 2 ani sau în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
- a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii
de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru
formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar.
c) cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă a beneficiat,
începând cu data de l ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă
cauzată de accident de muncă şi boli profesionale.100 Art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.A se vedea şi Alexandru
Ţiclea, op. cit. p.206 şi urm.
68
În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate beneficiind de pensie de
invaliditate şi care, în aceeaşi perioadă, obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de
asigurări sociale, la calculul punctajului lunar al asiguratului se iau în considerare, prin
cumulare, aceste venituri şi cele stabilite pentru perioadele asimilate.101
Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate,
punctajul lunar este de:
a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; c) 0,35 puncte pentru gradul III de
invaliditate.
Pentru perioadele în care persoana a fost şomer, la determinarea punctajului lunar se
iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul a
contribuţiei de asigurări sociale.
Se exceptează persoanele care beneficiază de plăţi compensatorii, pentru care s-a
achitat contribuţia din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în acest caz, la determinarea
punctajului lunar se utilizează suma obţinută în urma aplicării asupra drepturilor primite a
raportului dintre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de
asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiţii normale.
Pentru perioadele de asigurare realizate de către persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1)
pct. V, (cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare
ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii), la determinarea punctajului lunar se
utilizează cuantumul ajutorului lunar care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări
sociale.
În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. l pct. I lit. d, (persoanele care realizează
venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi
conexe precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil), la determinarea
punctajului lunar se utilizează suma obţinută în urma aplicării asupra venitului care a
constituit bază de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, a raportului dintre cota
de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări sociale
aprobată pentru locuri de muncă în condiţii normale.102
101 Art. 97 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice102 Art. 98 a fost modificat de pct. 19 al art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010.
69
Pentru asiguraţii care au realizat stagiul minim de cotizare şi care contribuie la
sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa
nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.
Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (cadrele militare în activitate,
soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei
naţionale), care au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate şi care contribuie la
sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa
nr. 6, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.
Majorarea punctajului lunar prevăzută la alin. (1) şi (2) nu se acordă pentru perioadele
în care se cumulează pensia cu venituri de natură sala-rială,(art. 99).
Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grapele I şi a II-
a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de l aprilie 2001, cele care au desfăşurat
activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii
de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele
respective, după cum urmează:
a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa
a îl-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de l aprilie 2001, sau în locuri de muncă
încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa
I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de l aprilie 2001, sau în locuri de muncă
încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte
condiţii de muncă, potrivit legii.103
Casa Naţională de Pensii Publice şi casele de pensii sectoriale comunică asiguraţilor
punctajul anual şi punctajul cumulat pentru perioadele de cotizare, o dată la 2 ani, (art. 101).
Valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei şi se majorează anual cu 100% din rata
inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe
anul precedent.
În situaţia în care unul dintre indicatorii realizaţi pe anul precedent, are valoare
negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
În situaţia în care indicatorii realizaţi pe anul precedent, au valori negative, se
păstrează ultima valoare a punctului de pensie.
103 Art. 100 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.70
Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din
rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe
anul precedent. Procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la
majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.
Începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din
rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
Evoluţia punctului de pensie începând cu luna aprilie a anului 2001 până în ianuarie
2011 este ce prezentată în tabelul de mai jos104:
ANUL LUNA ACTUL NORMATIV
VALOAREA PUNCTULUI DE PENSIE
Aprilie Legea nr. 191/2001
1.597.232 lei
Iunie HG nr. 523/2001
1.693.066 lei
2001 Septembrie HG nr. 781/2001
1.762.482 lei
Decembrie HG nr. 11 69/2001
1.885.856 lei
Martie HG nr. 195/2002
1.999.008 lei
Iunie HG nr. 518/2002
2.098.959 lei
2002 Septembrie HG nr. 920/2002
2.161.928 lei
Decembrie HG nr. 1301/2002
2.252.729 lei
Ianuarie Legea nr. 632/2002
2.265.701 lei
Martie HG nr. 218/2003
2.345.001 lei
2003 Iunie HG nr. 614/2003
2.408.3 17 lei
Septembrie HG nr. 1006/2003
2.472.138 lei
Decembrie HG nr. 1383/2003
2.548.775 lei
Ianuarie Legea nr. 519/2003
2.652.000 lei
2004 Martie HG nr. 263/2004
2.705.040 lei
Iunie HG nr. 2.759.141 lei
104 http://www.muncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statstica/statistici%201unare/Evolut ia-pct-pensie%202011 .pdf
71
808/2004 Septembrie HG m.
1297/2004 2.869.507 lei
2005 Ianuarie OUG nr. 67/2004
2.955.592 lei
Ianuarie Legea nr. 380/2005
323 RON
2006 Septembrie OG nr. 42/2006 339,3 RON
Decembrie OUG nr. 90/2006
396,2 RON
2007 Septembrie OG nr. 40/2007 416 RON Noiembrie OUGnr.
111/2007 541 RON
2008 Ianuarie Legea nr. 387/2007
581,3 RON
Octombrie OUG nr. 226/2008
697,5 RON
2009 Aprilie Legea nr. 19/2009
7 18,4 RON
Octombrie Legea nr. 19/2009
732,8 RON
2010 Ianuarie Legea nr. 12/2010
732,8 RON
2011 Ianuarie Legea nr, 263/2010
732,8 RON
În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt
act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră ori salarii pe zi, salariile lunare se vor
calcula prin înmulţirea salariilor orare sau, după caz, zilnice cu numărul mediu de ore pe lună,
respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:
a) 25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de l ianuarie 1978;
b) 24,5 zile (196 ore) pe lună, pentru perioada l ianuarie 1978 - l martie 1990;
c) 23,6 zile (189 ore) pe lună, pentru perioada l martie 1990-30 septembrie 1990;
d) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru perioada l octombrie 1990-1 ianuarie 1997;
e) 21,16 zile (169,33 ore) pe lună, pentru anul 1997;
f) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 1998;
g) 21,50 zile (172 ore) pe lună, pentru anul 1999;
h) 21,67 zile (173,36 ore) pe lună, pentru anul 2000;
i) 21,42 zile (171,36 ore) pe lună, pentru anul 2001;
j) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 2002;
k) pentru anul 2003 şi în continuare numărul mediu de zile şi, respectiv, de ore
lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor Codul muncii, cu modificările şi
completările ulterioare, referitoare la zilele de sărbătoare legală.72
În situaţiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în
carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate drepturile salariale, la
determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe ţară, în vigoare în
perioada respectivă.
Fac excepţie perioadele anterioare datei de l ianuarie 1963, pentru care, la
determinarea punctajului mediu anual, se utilizează:
a) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare
datei de l septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de
muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile
salariale;
b) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse
între data de l septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962 şi pentru care în carnetul de
muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale şi nici nu sunt dovedite;
c) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse
între data de l septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962, în situaţia în care, prin
valorificarea drepturilor salariale din actele dovedi toare, rezultă, pentru fiecare lună de stagiu
de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit. b).
În situaţia în care, pentru perioade ulterioare datei de 31 august 1947, în documentele
doveditoare sunt înregistrate drepturi salariale nedenominate, acestea vor fi denominate în
funcţie de reformele monetare.
Prevederile prezentate mai sus se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu
de cotizare în sistemul public de pensii, cu excepţia perioadelor asimilate prevăzute de lege.
Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (cadrele militare în activitate,
soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei
naţionale), care nu pot dovedi cu acte drepturile salariale de care au beneficiat în perioadele
anterioare, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut/net, după
caz, din perioada respectivă105.
Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul
asigurărilor sociale de stat, la determinarea punctajului se ia în calcul, după caz, salariul
minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat
contribuţia de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul
de muncă.
105 Art. 162 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.73
Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi
pentru fiecare an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele
necooperativizate, punctajul anual este 0,57255 puncte.
Pentru perioadele de contribuţie realizate la determinarea punctajului lunar se ia în
calcul venitul asigurat la care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.
Pentru perioadele de stagiu de cotizare, la determinarea punctajului lunar se ia în
calcul cuantumul ajutorului, (art. 163).
Pentru perioadele necontributive care, potrivit legislaţiei anterioare datei de l aprilie
2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar al
persoanei se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de
bază minim brut pe ţară din perioadele respective.
Pentru perioadele asimilate realizate anterior datei de l aprilie 2001, la determinarea
punctajului lunar se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul
de bază minim brut pe ţară din perioadele respective.
Pentru perioadele recunoscute ca vechime în muncă, potrivit prevederilor Decretului-
lege nr. 118/1990, republicat, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează 1,5
salarii minime pe economie, brute sau nete, după caz, din perioadele respective.
În situaţiile prevăzute mai sus, în care persoana a realizat şi stagii de cotizare, la
determinarea punctajului lunar al acesteia se utilizează salariul lunar, brut sau net, după caz,
avut în perioadele respective, dacă acesta este mai mare decât 1,5 salarii minime pe economie.
Pentru perioadele asimilate, realizate în intervalul cuprins între data de l aprilie 2001 şi
data intrării în vigoare a Legi nr. 263/2010, la calculul punctajului lunar se utilizează:
a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a);
b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie.106
La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de l aprilie
2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a
acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de l iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de l iulie 1977 până la data de l ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de l ianuarie 1991.
La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. l se au în
vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de l aprilie 1992, au făcut parte din
baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de
muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.
106 Art. 164 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
74
Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:
a) perioada l martie 1970-1 septembrie 1983:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
- 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
- 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
- 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
b) perioada l septembrie 1983-1 aprilie 1992:
- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;
- 6%) pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
- 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
- 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani; - 15% pentru o
vechime în muncă totală de peste 20 de ani.
Pentru perioadele de după l aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea
punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare.
Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum şi pentru perioada cuprinsă între
1939-1946 inclusiv, la stabilirea punctajului lunar se utilizează salariul mediu corespunzător
anului 1938.
Pentru perioadele anterioare anului 1949 se utilizează salariul minim corespunzător
anului 1949,(art.l65).
La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între l aprilie 2001 şi
data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, se utilizează venitul brut lunar realizat care a
constituit, conform legii, baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa
cum acesta a fost înscris în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor
de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de asigurare sau
în contractul de asigurare socială.107
În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (cadrele militare în activitate,
soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei
naţionale), la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare intrării în vigoare
a prezentei legi, se utilizează solda brută sau netă/salariul brut sau net, după caz .108
107 Art. 166 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 108 Art. 167 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
75
Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%,
respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor
procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
a) 16% pentru perioada l ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;
b) 13% pentru perioada l ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;
c) 14% pentru perioada l ianuarie 1978-1 iulie 1986;
d) 21% pentru perioada l iulie 1986-1 noiembrie 1990;
e) 15% pentru perioada l noiembrie 1990-1 aprilie 1991;
f) 14% pentru perioada l aprilie 1991-1 aprilie 1992;
g) 13% pentru perioada l aprilie 1992-1 ianuarie 1999; h) 22% pentru perioada l
ianuarie 1999-1 februarie 1999; i) 17% pentru perioada de după l februarie 1999.
Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază
de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele
lunare realizate în aceste perioade, astfel:
a) 26% pentru perioada l iulie 1977-1 ianuarie 1978;
b) 28% pentru perioada l ianuarie 1978-1 iulie 1986. (art. 168).
Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite
potrivit legislaţiei anterioare datei de l aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri
încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creştere a punctajelor
anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:
a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa
I de muncă;
b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în
grupa a Il-a de muncă.
De creşterea punctajelor anuale beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie
s-au deschis în perioada l aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, numai în situaţiile în care,
potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de
cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă.
Pentru perioadele anterioare datei de l aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată
simultan la două sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate în sistemul
asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului, perioadele respective se iau în calcul o
singură dată.
Pentru perioadele anterioare datei de l aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată
simultan la sistemul de asigurări sociale şi pensii pentru agricultori, sistemul apărării
76
naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi la sistemul de asigurări sociale de stat, la
stabilirea punctajului se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective.
Pentru perioadele ulterioare datei de l aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată
simultan la sistemul public de pensii şi la sistemul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale, după caz, la stabilirea pensiei se iau în considerare toate veniturile
asigurate din perioadele respective.
17. Stabilirea şi plata pensiilor.109
Potrivit prevederilor art. 103 din Legea 263/2010, pensia se acordă la cererea
persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat
sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz,depusă personal ori prin mandatar desemnat
prin procură specială.
Cerea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor
cerute de lege, se depune la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază teritorială
domiciliază persoana, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii.
În conformitate cu dispoziţiile art. 76 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010,
privind sistemul unitar de pensii publice110, actele prin care se dovedeşte îndeplinirea
condiţiilor cerute de lege pentru înscrierea la pensie sunt: a) pentru pensia pentru limită de
vârstă, anticipată şi anticipată parţială:
- cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 6);
- carnetul de muncă (original şi copie);
- carnetul de muncă pentru membrii CAP (original şi copie);
- carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original şi copie);
- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu
realizată;
- actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie
(original şi copie);
- livretul militar (original şi copie);
- diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa
din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
- dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor
instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
109 Ioan Ciochină-Barbu, op. cit., pp. 166-175; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, op. cit., p. 109-114; Alexandru Ţiclea, op. cit. p.217 şi urn.
110 Aprobate prin Hotîrârea Guvernului nr.257/2011, publicată în Monotorul Oficial nr.210 din 25 martie 2011
77
- adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin
contractul colectiv/individual de muncă (original);
- adeverinţă privind condiţiile de muncă deosebite, speciale şi/sau alte condiţii
(original);
- procură specială, pentru mandatar (original şi copie);
- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990,
republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la
victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit
viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din
noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau
pensie anticipată parţială, pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de
asigurat (original);
- adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de l ianuarie
2011 (original);
- alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente
necesare stabilirii drepturilor de pensie.
b) pentru pensia de invaliditate:
- cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 7);
- actele menţionate la lit. a);
- decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);
- adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate
temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţa
din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);
- copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a
fişei de declarare a cazului de boală profesionala BP2 pentru accident de muncă, respectiv
boala profesională;
c) pentru pensia de urmaş:
- cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 8);
- actele menţionate la lit. a), pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea
calitatea de pensionar;
- actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz (original şi
copie);
- decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);
78
> decizia de pensie/talon de plată a pensiilor, pentru cazurile în care susţinătorul
decedat avea calitatea de pensionar (copie);
- adeverinţă de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani (original);
- actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul
decedat avea calitatea de pensionar (copie);
- copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de munca;
- copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat
de boala profesională.
In situaţia persoanelor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei
naţionale, cererea de pensionare , împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea
condiţiilor cerute de lege , se depune la casa sectorială de pensii competentă, în funcţie de
ultimul loc de muncă. Tot la aceste din urmă case sectoriale vor depune documentele necesare
pensionării şi cadrele militare precum şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei peni tenciare care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi
Pază, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
In cazul persoanelor prevăzute mai sus, vechimea în serviciu, respectiv veniturile
realizate lunar, necesare determinării stagiului de cotizare şi punctajului lunar, pentru
perioadele anterioare datei de l ianuarie 2011, pot fi dovedite cu adeverinţe eliberate, potrivit
legii, în temeiul statelor de plată sau al altor documente doveditoare aflate în păstrarea
structurilor militare/deţinătoare de fonduri de arhivă.111
Pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, în funcţie de
categoria de pensie solicitată. Ele se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a
casei de pensii sectoriale şi se acordă de la data înregistrării cererii.
Pensiile se acordă şi de la o altă dată, în funcţie de elementele specifice fiecărei
categorii de pensii, după cum urmează :
a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă,
după caz, de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia asiguraţilor prevăzuţi la art.6
alin.2, (este vorba de persoanele din rândul avocaţilor, personalul clerical care doresc să se
asigure pe bază de contract) dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data
emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate ;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost
depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate
persoanei al cărei susţinător era pensionar , la data decesului;
111 A se vedea alin. 2 al art. 76 din Norme.79
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la
această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordată persoanei care nu era pensionar, la data
decesului;
d) la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în
termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care
îndeplineşte condiţiile referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului
susţinătorului.
Pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizia casei teritoriale de pensii
sau a casei de pensii sectoriale. Pensia anticipată şi pensia anticipată parţială se plătesc de la
data încetării calităţii de asigurat.112
Potrivit prevederilor art. 106 din Legea 263/2010 admiterea sau respingerea cererii de
pensionare se face prin decizia emisă de casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii
sectorială, în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii.
Decizia va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se
respinge cererea de pensionare.
În termen de 30 de zile de la comunicare , decizia de pensie poate fi anulată la cererea
titularului.
Decizia casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale se comunică
persoanei care a solicitat pensionarea în termen de 5 zile de la data emiterii.
Decizia de revizuire se va emite de către casa teritorială de pensii sau casa de pensii
sectorială, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, în situaţiile în care, ulterior stabilirii
şi/sau plăţii drepturilor de pensii, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi
cele legal cuvenite.
Sumele rezultate în urma revizuirii pensiei, în condiţiile de mai sus, se acordă sau se
recuperează în termenul legal de prescripţie113, calculat la data constatării diferenţelor.
Recalcularea pensiei se poate face prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de
cotizare , prevăzute de lege , nevalorificate la stabilirea acesteia, iar sumele rezultate în urma
recalculării se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
De asemenea, mai pot solicita recalcularea şi pensionarii pentru limită de vârstă care, după
data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, în condiţiile legii".114
112 Art. 105 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice113 A se vedea: Gabriel Boroi, Drept civil. Partea generală. Persoanele. Ediţia a IV-a revizuită şi
adăugită, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2010, pag. 307 şi urm.;
114 Ioan Ciochină-Barbu, Drept civil Partea generală. Editura PIM, Iaşi .2008, pag.264 şi urm. Art. 107 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
80
Plata pensiei în sistemul public se face lunar115.
Pensia se plăteşte personal titularului,tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei
căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului
desemnat de acesta prin procură specială.
Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont
curent sau în cont de cârd, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între Casa Naţională
de Pensii Publice, casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională "Poşta Română" - S.A.
sau, după caz, între CNPP, casele de pensii sectoriale şi bănci.
Casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul
beneficiarilor din România, prin Compania Naţională "Poşta Română" - S.A., taloanele de
plată a drepturilor, indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii
acestora.116
Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor, precum şi cele cu
transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din
bugetele din care se finanţează drepturile respective şi se determină după cum urmează:
a) prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situaţia în care achitarea
drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;
b) prin stabilirea unui tarif, pentru un talon, în situaţia în care beneficiarii au optat
pentru plata în cont curent sau în cont de cârd şi cărora li se transmite la domiciliu numai
talonul de plată;
c) prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situaţia în care plata drepturilor
se face în cont curent sau în cont de cârd.
Procentul se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească
1% din valoarea totală a sumelor plătite.
Comisionul bancar se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu
depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite (art. 110).
Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele teritoriale de pensii şi de casele de
pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al
acestor drepturi, în condiţiile legii.
Prestaţiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi
transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter
115 Art. 108 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice116 Art. 109 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
81
internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă
asupra căreia s-a convenit.
Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale,
inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care
intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de
plată117, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către
beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii, respectiv de către casele sectoriale de pensii.
Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale,
cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat (art. 111).
Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se
aprobă prin ordine ale conducătorilor Casei Naţionale de Pensii Publice şi ai caselor de pensii
sectoriale118.
În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei
în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată
pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş şi-au redobândit capacitatea de
muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de
urmaş nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş
nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea obligatorie;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş
nu a mai urmat programele recuperatorii;
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu
excepţia situaţiei în care copii sunt invalizi;
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă
definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea
plăţii pensiei, se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru
Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
117 Publicată în Monitorul Oficial nr. 685 din 12 octombrie 2009 , modificata ulterior inclusiv prin Legea nr. 197/2010 ( publicată în Monitorul Oficial nr.724 din 29 octombrie 2010).
118 Art. 112 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.82
Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să
conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a
hotărârii pronunţate în situaţia pensionarului urmaş care a fost condamnat, casei teritoriale de
pensii, respectiv casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat
(art. 113).
în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare
celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat
convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor
acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale,
se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. l pct. I, II sau IV119, cu excepţia
consilierilor locali sau judeţeni;
c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş nu se prezintă la revizuirea
medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi
Recuperare a Capacităţii de Muncă, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii
de muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
d) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de
medicul expert al asigurărilor sociale;
119 Reamintim că potrivit art. 6. di Legea nr.263/2010, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
„I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;
b) funcţionarii publici;c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13A1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.
II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;
III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;
IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;
83
e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre
situaţiile prevăzute la art. 6 alin. l pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una dintre situaţiile
prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al
locului de muncă respectiv;
g) pensionarul urmaş, a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării
studiilor;
h) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute
lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de
35% din câştigul salarial mediu brut;
i) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
j) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează
pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări
sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
k) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul
pensiei cu salariul.
în situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, care nu face dovada continuării
studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de l octombrie a anului în curs.
Plata indemnizaţiei pentru însoţitor se suspendă pe perioada în care pensionarul este
internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se
asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este
nevăzător.
Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la
cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare
celei în care a fost înregistrată cererea.120
În sistemul public de pensii, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum
urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a
dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data
la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea
acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit.a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a
făcut datorită faptului că pensionarul urmaş a împlinit vârsta de 16 ani şi nu a făcut dovada
120 Art. 114 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.84
continuării studiilor (art.l 15).
Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a
drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de
casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la
pensie.121
In sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii
pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de
pensionari:
a) pensionarii pentru limită de vârstă;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş,
încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b). Soţul supravieţuitor,
beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale
pentru care asigurarea este obligatorie, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial
mediu brut (art. 118).
Pensionarii sistemului public de pensii sunt obligaţi să comunice casei teritoriale de
pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în
situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost
stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.122
Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc
decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se
plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori,
în condiţiile dreptului comun.
Sumele pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.123
Potrivit prevederilor cuprinse în art. 80 alin. 2 din Norme, actele necesare în vederea
acordării acestor sume sunt: o cerere (anexa nr. 9);
o certificatul de deces, în original şi în copie; o actul de identitate al solicitantului
(original şi în copie);
o acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de
rudenie cu decedatul (original şi copie);
121 Art. 116 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.122 Art. 119 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.123 Art. 120 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
85
o certificatul de moştenitor (original si copie); o copia talonului de plată a pensiei
persoanei decedate.
18. Alte drepturi de asigurări sociale.
Până la apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi
indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, drepturile de asigurări sociale124 (indemnizaţia
de maternitate, indemnizaţia pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav,
indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă etc.) erau reglementate în art. 98 din Le-
gea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
modificată ulterior - în prezent abrogată - şi erau cuprinse în categoria „Alte drepturi de
asigurări sociale". Odată cu intrarea în vigoare a sus-citatului act normativ, din această
categorie a mai rămas reglementată doar „ajutorul de deces". In noua reglementare, dată prin
Legea 263/2010, au fost introduse două noi categorii de prestaţii sociale, respectiv tratamentul
balnear şi biletele de odihnă.
In afara de pensii, în sistemul unitar de pensii publice se mai pot acorda următoarele
prestaţii:
a) tratament balnear, altul decât cel care se suportă din bugetul Fondului naţional unic
de asigurări sociale de săntăte, pentru asiguraţi şi pensionari;
b) bilete de odihnă, pentru asiguraţi;
c) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al
familiei unuia dintre aceştia.125
Acordarea prestaţiilor de tratament balnear se face prin atribuirea de bilete
solicitanţilor îndreptăţiţi, în limita numărului de locuri asigurate în unităţi de tratament din
proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi a locurilor contractate cu alte unităţi
de profil şi a sumelor alocate pentru această prestaţie prin legea bugetului asigurărilor sociale
de stat.
Asiguraţii şi pensionarii sistemului unitar de pensii publice pot beneficia de tratament
balnear, astfel:
a) gratuit - pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de
medicul expert al asigurărilor sociale;
b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti - asiguraţii sistemului
unitar de pensii publice, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a.
Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.
124 Publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, modificată si completată ulterior.125 Art. 121 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
86
Contravaloarea prestaţiilor acordate şi diferenţa dintre contravaloarea prestaţiilor şi
contribuţia bănească se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum şi nivelul
contribuţiei băneşti individuale a asiguraţilor şi a pensionarilor se aprobă anual, prin ordin
comun al conducătorilor Casei Naţionale de Pensii Publice şi ai caselor de pensii sectoriale.
Locurile de tratament balnear se asigură în unităţile de tratament din proprietatea
CNPP şi, în completare, prin contracte încheiate, potrivit legii, cu alte unităţi de profil. La
încheierea contractelor se va ţine seama de gradul de solicitare al staţiunii şi de categoria de
confort oferită, precum şi de nivelul maxim al tarifelor, stabilit de CNPP şi casele de pensii
sectoriale, ce poate fi suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat126.
Biletele de odihnă se pot acorda, asiguraţilor sistemului public de pensii care îşi
desfăşoară activitatea în instituţiile publice în care nu este reglementată constituirea fondului
social, cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din costul biletului. Diferenţa până la
costul integral al biletului de odihnă se suportă de la bugetul asigurărilor sociale de stat (art.
123).
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o
singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate
fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora,
oricare persoană care face această dovadă.127
Dovada se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor
sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut .
Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui
membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
Se consideră membru de familie:
a) soţul;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi
spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile,
până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de
muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor men-
ţionate;
c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.
126 Art. 121 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.127 Art. 125 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
87
Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din
valoarea câştigului salarial mediu brut.
Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se acordă, la
cerere, pe baza certificatului de deces.
Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de
cotizare.
În conformitate cu prevederile art. 113 din Norme, ajutorul de deces se acordă, pe baza
următoarelor documente:
a) cerere pentru acordarea ajutorului de deces, potrivit modelului prevăzut în anexa
nr. 11;
b) certificat de deces (original şi copie);
c) act de identitate al solicitantului (original şi copie); d) acte de stare
civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de
mdenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator,
mandatar (original şi copie);
e) dovada ca solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original si copie);
f) act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se
atestă boala care 1-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de
peste 18 ani (original);
g) adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta
cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii (original).
în cazul în care, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia
încetează prin: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară,
lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, ajutorul de deces
cuvenit şi neachitat, potrivit legii, se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat de casele
teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale (art. 128).
Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului asiguratului, respectiv al unui membru de familie al
acestuia;
b) instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului
şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
c) casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, în cazul decesului
pensionarului sau al asiguratului,respectiv al unui membru de familie al acestuia.128
128 Litera c) a alin. l al art. 129 a fost modificată de pct. 20 al art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117 / 2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 891 din 30 decembrie 2010
88
Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin
procură specială, de către aceasta.
Poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general ds
prescripţie, calculat de la data decesului.
Cuantumul ajutorului de deces solicitat se achită la nivelul cuvenit la data decesului.
În ceea ce priveşte evoluţia ajutorului de deces în perioada 2001-2011 acesta se
prezintă conform tabelului de mai jos:129
Evoluţia valorii AJUTORULUI DE DECES în perioada Aprilie 2001 -Ianuarie 2011
ANUL LUNA ACTUL NORMATIV
VALOAREA AJUTORULUI DE DECES
în cazul asiguratului sau al pensionarului
în cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului
2001 Aprilie Legea nr. 191/2001
4.500.000 lei 2.250.000 lei
2002 Ianuarie Legea nr. 744/2001
5.582.000 lei 2.791.000 lei
2003 Ianuarie Legea nr. 632/2002
6.962.000 lei 3.481. 000 lei
2004 Ianuarie Legea nr. 519/2003
7.682.000 lei 3.841. 000 lei
2005 Ianuarie Legea nr. 512/2004
9.400.000 lei 4.700.000 lei
2006 Ianuarie Legea nr. 380/2005
1.077 lei 538 lei
2007 Ianuarie Legea nr. 487/2006
1.270 lei 635 lei
2008 Ianuarie Legea nr. 387/2007
1.550 lei 635 lei
2009 Ianuarie OUG nr. 226/2008
1.702 lei 851 lei
2010 Ianuarie Legea nr. 12/2010
1.836 lei 91 8 lei
2011 Ianuarie Legea nr. 263/20 10
2. 022 lei 1011 lei
129 http: mmuncii/ro/articole/ ajutoruldedeces/
89
19. Răspunderea juridică.
În art. 142 din Legea nr. 263/2010, se precizează că încălcarea prevederilor acesteia
atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Spre deosebire de vechea reglementare, în care erau reglementate două infracţiuni
distincte - [fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri şi nevirarea la bugetul
asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor de asigurări sociale reţinute de la asigurat (pedeapsa
fiind închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda);- completarea formularelor tip pentru
contribuţia de asigurări sociale de către funcţionar cu date nereale, având ca efect denaturarea
evidenţelor privind asiguraţii, stagiul de cotizare sau contribuţia de asigurări sociale sau
efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurărilor sociale de stat, constituie
infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte, potrivit art. 289 din Codul penal, cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani.], în actuala reglementare s-a renunţat la încriminarea evaziunii
fiscale prin utilizarea în alte scopuri a contribuţiilor de asigurări sociale de stat reţinute de la
asiguraţi , trecând-o în rândul contravenţiilor, (art. 144 lit. p, din Legea nr. 263/2010),
legiuitorul încriminând ca infracţiune specifică numai o singură faptă şi anume: „completarea
declaraţiei nominale de asigurare de către funcţionar cu date nereale, având ca efect
denaturarea evidenţelor privind asiguraţii, stagiul de cotizare sau contribuţia de asigurări
sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurărilor sociale de stat,
constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte, prevederilor Codului penal."
In art. 144-148 din Legea 263/2010 sunt reglementate faptele care constituie
contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât potrivit legii penale să constituie
infracţiuni, precum şi sancţiunile acestora, astfel:
a) nedepunerea la termen a declaraţiei nominale de asigurare, prevăzută la art.7
(sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
b) nedepunerea declaraţiei individuale de asigurare, prevăzută la art. 11, (sancţionată
cu amendă de la 500 la 1000 lei);
c) nerespectarea cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite conform art. 27
alin. 3 şi art. 31 (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);
d) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite de
muncă, (sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
e) nerespectarea prevederilor art. 33-36 privind baza de calcul a contribuţiei de
asigurări sociale (sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
f) nerespectarea prevederilor art.44 privind neplata şi calculul majorărilor de întârziere
la plata contribuţiei de asigurări sociale (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);
90
g) nerespectarea prevederilor art. 119 privind obligaţia comunicării modificărilor
referitoare la condiţiile de acordare a pensiei (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);
h) neachitarea de către angajator , în condiţiile stabilite de lege,a ajutorului de deces,
(sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
i) calculul şi plata eronate ale ajutorului de deces de instituţia care efectuează plata
acestuia (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);
j) nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru plata contribuţiei de asigurări
sociale (sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
k) neplata de către angajator, timp de 3 luni consecutiv, în condiţiile legii, a
contribuţiei de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat, (sancţionată de la 5000
la 10.000 lei);
1) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale CNPP, al caselor teritoriale
de pensii precum şi la casele de pensii sectoriale, documentele justificative şi actele de
evidenţă necesare în vederea stabilirii obligaţiilor de asigurări sociale, precum şi în vederea
recuperării creanţelor prin executare silită (sancţionată cu amendă de la l .500 la 5.000 lei);
m) nerespectarea prevederilor art. 161 alin. (1)130 , (sancţionată cu amendă de la 500 la
1000 lei);
n) neplata, timp de 3 luni consecutiv, în condiţiile legii, a contribuţiei de asigurări
sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin l pct. IV131, (sancţionată cu amendă de la
500 la 1000 lei);
o) fapta persoanei de a nu transmite, timp de 3 luni consecutiv, la casele teritoriale de
pensii, respectiv la casele de pensii sectoriale declaraţia nominală de asigurare, (sancţionată
cu amendă de la 500 la 1000 lei);
p) fapta persoanei de a nu vira, pentru o perioadă de 3 luni consecutiv, la bugetul
asigurărilor sociale de stat contribuţia de asigurări reţinută de la asigurat, (sancţionată cu
amendă de la 1.500 la 5.000 lei);
130 Potrivit art. 161 alin. l „Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a stagiului de cotizare , necesare stabilirii drepturilor de pensie , sunt scutite de orice taxe şi comisioane."
131 Art. 5-6 alin. l pct. IV din Legea nr. 263/2010 se referă la „ persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de patru ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una din următoarele situaţii:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;c) persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice;e) persoane angajate în instituţii internaţionale dacă nu sunt asiguraţii acestora;f) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale."
91
Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 144 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la
art. 145 se face de către organele de control ale CNPP, prin casele teritoriale de pensii, de
către ANAF şi unităţile sale subordonate, precum şi de organele de control ale caselor de
pensii sectoriale.
Dispoziţiile Legii nr. 263/2010 referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor
se completează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor.132
Dispoziţiile Legii 263/2010 se completează, în ceea ce priveşte obligaţiile faţă de
bugetul asigurărilor sociale de stat, cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi
combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.133
20. Jurisdicţia asigurărilor sociale.
Potrivit art. 149 din Legea 263/2010, orice contestaţie care se referă la deciziile de
pensii emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale se adresează
Comisiei Centrale de Contestaţii (care funcţionează în cadrul CNPP), respectiv comisiilor de
contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN), Ministerul
Administraţiei şi Internelor (MAI), şi Serviciul Român de Informaţii (SRI), în termen de 30
de zile de la comunicare.
Deciziile de pensie necontestate în termen sunt definitive.
Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura
administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
Comisia Centrală de Contestaţii, şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de
Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de
pensie emise de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale şi urmăresc
aplicarea corectă a legislaţiei referitoare pensiile publice, în so luţionarea contestaţiilor,
organismele de mai sus, adoptă hotărâri care se comunică persoanelor în cauză şi caselor
teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale, în termen de 5 zile de la adoptare.
Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării
acesteia.134
132 Publicată în Monitorul Oficial nr. 410/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002 (publicată în Monitorul Oficial nr. 268/2002), modificată şi completata ulterior prin Legea nr. 353/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 640/2006).
133 Publicată în Monitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005134 Art. 150 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
92
Hotărârile organismelor prezentate mai sus, pot fi atacate la instanţa de judecată
competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare iar cele neatacate în termen sunt
definitive135.
În art. 152 din Legea nr. 263/2010 se precizează că jurisdicţia de asigurări sociale se
realizează prin tribunale şi curţi de apel.
Potrivit prevederilor art. 155 din Legea nr. 263/2010, tribunalele soluţionează în primă
instanţă litigii privind:
a) modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale;
b) modul de stabilire a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere;
c) înregistrarea, evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale;
d) hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii şi ale comisiilor de contestaţii care
funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale Ministerul Administraţiei şi Internelor
şi Serviciul Român de Informaţii privind deciziile de pensii;
e) deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză
medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor
şi Serviciul Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale
asupra capacităţii de muncă;
f) refuzul nejustifîcat de rezolvare a unei cereri privind dreptul de asigurări sociale;
g) modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale;
h) plângerile împotriva proceselor - verbale de contravenţie încheiate în baza Legii
263/2010;
i) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită luate potrivit Legii 263/2010;
j) alte drepturi şi obligaţii de asigurări sociale născute în temeiul legii.
Cererile îndreptate împotriva Casei Naţionale de Pensii Publice, a caselor teritoriale de
pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază
teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a
cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul, (art. 154).
Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
Hotărârile curţii de apel şi cele ale tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt
definitive şi irevocabile.136
Cererile în faţa acestor organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în
legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale sunt scutite de
orice fel de taxă de timbru (art. 1579).
135 Art. 151 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.136 Art. 157 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
93
21. Anexele l- 8 la Legea nr. 263/2010
ANEXA I
LISTA
cuprinzând personalul navigant din aviaţia civilă ale cărui locuri de muncă se
încadrează în condiţii speciale
1. Personal navigant pe:
a) avioane turboreactoare şi turbopropulsoare de transport;
b) avioane clasice de transport public;
c) avioane clasice în misiuni sanitare sau de specialitate;
d) elicoptere şi avioane utilitare;
e) aeronave prototipuri la încercare în zbor.
2. Echipaje de recepţie în zbor a aeronavelor, instructori în şcoli, cursuri şi
aerocluburi, pe:
a) avioane clasice;
b) avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.
3. Personal de încercare în zbor a aeronavelor noi, de serie
4. Personal navigant de control în zbor
5. Personal tehnic care execută recepţia şi controlul tehnic în zbor al aeronavelor
6. Instructori în şcoli, cursuri şi aerocluburi de zbor fără motor
7. Personal de paraşutism profesionist care:
a) execută salturi din aeronavă în procesul de instrucţie, antrenament sau salturi
speciale;
b) execută salturi pentru recepţia paraşutelor;
c) execută salturi din turnul de paraşutism;
d) desfăşoară activitatea de instructor de paraşutism la bordul aeronavei din care se
execută salturi cu paraşuta.
8. însoţitori de bord
ANEXA 2
LISTA
cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, în care se desfăşoară
următoarele activităţi
1. Activitatea din sectoarele care utilizează materii explozive, pulberi şi muniţii pentru
următoarele operaţii:
a) manipularea materiilor explozive: docheri, docheri mecanizatori, conducători de
utilaje portuare, mineri de suprafaţă şi artificieri;94
b) manipularea materiilor toxice şi pulverulente, a produselor chimice şi petrochimice,
a cărbunilor şi a minereurilor: docheri, docheri-mecanizatori, conducători de
utilaje portuare;
c) fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre,
pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unităţile de producţie a explozivilor, precum şi
fabricarea nitrocelulozelor şi a celuloidului în aceleaşi unităţi de producţie a explozivilor;
d) fabricarea muniţiilor şi a elementelor de muniţii, locurile de muncă în care se
execută operaţii cu exploziv de iniţiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare,
precum şi locurile de muncă în care se execută operaţii cu explozivi aromatici, la care
angajaţii vin în contact direct cu aceştia;
e) asamblarea şi dezasamblarea focoaselor, şuruburilor port amorsa şi a
detonatoarelor, în cazul în care elementele componente sunt încărcate;
f) asanarea terenurilor şi a apelor de muniţii, de produse pirotehnice, de materii
explozive şi mine;
g) operaţii de distrugere a muniţiilor încărcate şi a elementelor de muniţii încărcate, a
pulberilor, a explozivilor şi a produselor pirotehnice;
h) delaborarea muniţiilor şi a elementelor pirotehnice încărcate cu substanţe explozive
sau incendiare.
2. Activitatea din locurile de muncă încadrate în categoriile de risc radiologie III şi
IV din centrale nuclearo-electrice, unităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, unităţi
de fabricare a combustibilului nuclear, unităţi de tratare şi depozitare a deşeurilor radioactive,
instalaţii ra-diologice şi alte instalaţii nucleare
3. Activitatea desfăşurată în subteran la construcţii hidrotehnice de tuneluri, de galerii,
precum şi de centrale electrice subterane, la exploatări din cariere prin tuneluri şi galerii
4. Activitatea desfăşurată în subteran: lucrări de construcţii, întreţinere şi reparaţii de
tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum şi galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de 8 m.
5. Activităţile desfăşurate în subteran în cadrul metroului pentru:
a) mecanic de locomotivă şi ramă electrică de metrou;
b) mecanic ajutor de locomotivă şi ramă electrică de metrou;
c) mecanic instructor.
6. Activitatea de revizie, întreţinere, exploatare şi reparaţie de la metrou, care se
desfăşoară 100% în subteran
7. Activitatea desfăşurată de personalul din siguranţa circulaţiei, care îndeplineşte
funcţia de mecanic de locomotivă şi automotor, mecanic ajutor şi mecanic instructor
95
8. Activitatea de exploatare portuară desfăşurată de docheri şi de do-cheri-
mecanizatori
9. Activitatea desfăşurată de personalul navigant din unităţile de transport maritim şi
fluvial, care lucrează în sala maşinilor de pe navele maritime şi fluviale cu capacitate de peste
600 CP
10. Lucrări permanente sub apă la suprapresiune: scafandri şi chesonieri
11. Activitatea desfăşurată de personalul de pe platforme marine
12. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează în exploatări forestiere:
fasonatori, corhănitori, funicularişti, tractorişti, conducători de tractoare articulate forestiere,
sortatori
13. Activitatea desfăşurată la forajul sondelor de ţiţei şi gaze: intervenţii, probe de
producţie şi reparaţii capitale la sonde, combustie subterană, detubări sonde şi săparea
puţurilor pentru repararea coloanelor la sonde; activitatea de operaţii speciale - pentru timpul
efectiv lucrat la sondă; montarea-demontarea turlelor petroliere, cu excepţia turlelor rabatabile
14. Reparaţii şi întreţinere la mori cu capacitate mai mare de 7.000 t
15. Prelucrarea industrială a topiturii de sticlă prin suflare cu gura - operaţii executate
complet nemecanizat la ţeava, preluând priza din cuptorul de topire - şi din ţeava de sticlă
greu fuzibilă
16. a) Prelucrarea topiturii de sticlă la maşini automate, semiautomate şi prese;
b) Alimentarea manuală a cuptoarelor de topit sticlă;
c) Cuptoarele pentru topirea sticlei.
17. Fabricarea fibrelor minerale artificiale din fibre şi fibre de sticlă
18. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de cocsificare a cărbunelui:
a) cocserie: maşina de şarjare, aşezarea şi etanşarea uşilor, încălzirea bateriilor şi a
colectoarelor de gaze - platformele de pe bateriile de cocs şi semicocs, scoaterea uşilor,
transportul cocsului la stins, stingerea şi sortarea cocsului;
b) sectorul chimic al cocseriei: chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor,
ambalarea şi încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate şi fabricate;
c) arderea pe vatră în cuptoare deschise a gudroanelor rezultate de la rafinarea
produselor petroliere;
d) operaţia de gudronare a lingotierelor.
19. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la producerea electrozilor
siderurgici şi de sudură:
a) măcinarea, dozarea, malaxarea, brichetarea şi presarea materiilor prime necesare
fabricării electrozilor;96
b) calcinarea cocsului de petrol şi a antracitului;
c) prepararea smoalei, a electrografitului, precum şi a deşeurilor crude şi a antracitului
şi dozarea acestor componente;
d) coacerea, recoacerea, grafitarea şi impregnarea electrozilor;
e) recuperarea produselor cărbunoase;
f) prelucrări mecanice pe maşini-unelte speciale ale electrozilor siderurgici grafitaţi şi
ale niplurilor, ale blocurilor de furnal.
20. Prepararea de minereuri: măcinare, flotare, filtrare
21. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de aglomerare:
a) sectorul de aglomerare din siderurgie: operaţiile de la maşina de aglomerare,
reintroducerea în flux a şarjei neaglomerate - retur, expediţia aglomeratului;
b) încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi - operaţie ce se execută sub
silozuri;
c) măcinarea, prăjirea, aglomerarea, şarjarea, precum şi topirea minereurilor sau a
concentratelor de plumb;
d) prăjirea şi aglomerarea minereului de cupru, topirea concentratelor cuproase,
convertizarea, prerafmarea, precum şi granularea cuprului;
e) prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor şi a materialelor
refolosibile neferoase, prerafmarea, rafinarea, convertizarea şi turnarea metalelor neferoase.
22. Activitatea desfăşurată de personalul de la furnale:
a) încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi - operaţie ce se execută sub
silozuri;
b) instalaţia de dozare şi de încărcare a materialelor de şarjă, încărcarea furnalelor,
epurarea gazelor de furnal, preîncălzitoare de aer, curăţarea canalelor de la furnal, activitatea
prestată la creuzetul furnalelor, desulfura-rea fontei, granularea şi expandarea zgurii, precum
şi epurarea gazelor de furnal.
23. Activitatea desfăşurată de personalul din oţelarii:
a) încărcarea cuptoarelor, precum şi elaborarea oţelului în cuptoare, în convertizoare,
în cuptoare electrice, inclusiv instalaţii de retopire sub zgură şi tratament termic în vid, care au
capacitatea de cel puţin 5 t pe şarjă;
b) turnarea oţelului prin procedeul continuu şi în lingouri la uzinele siderurgice;
c) pregătirea gropii de turnare, turnarea şi evacuarea oţelului;
d) cazanele recuperatoare de la oţelăriile cu convertizoare.
97
24. Activitatea din turnătoriile de fontă, oţel, neferoase sau materiale refolosibile
neferoase, cu producţie industrială continuă, în care se execută şi operaţiile de dezbatere sau
de curăţare a pieselor în hala de turnare
25. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de laminare la cald:
a) încălzirea metalului în vederea laminării, laminarea, tăierea, presarea şi refularea la
cald, inclusiv ajustajul, finisarea şi sortarea la cald;
b) încărcarea şi descărcarea cuptoarelor adânci - macarale Tiegler, precum şi
macaralele de la scoaterea oţelului din cuptoarele cu propulsie;
c) încălzirea ţaglelor în cuptorul cu vatra înclinată pentru laminorul de 6 ţoii, precum
şi încălzirea bandajelor şi a discurilor pentru roţile de material rulant; încălzirea oţelului
pentru laminare în cuptoare adânci;
d) încălzirea, scoaterea şi transportul platinelor şi al pachetelor de tablă, manual, de la
cuptoare la cajă;
e) extragerea manuală a oţelului cald pentru laminare din cuptoare sau a ţaglelor din
cuptoarele cu propulsie;
f) extragerea manuală a lingourilor sau a ţaglelor din cuptoarele cu propulsie;
transportul manual al ţaglelor de la cuptor la linia de laminare;
g) striparea lingourilor şi curăţarea cu flacără a lingourilor, bramelor şi a ţaglelor,
precum şi curăţarea cu ciocane pneumatice a lingourilor şi laminatelor.
26. Activitatea de forjare continuă Ia cald, manuală, cu ciocane şi prese de peste 200
kg/forţă
27. Activităţile efectuate de zidari-şamotori:
a) zidirea şi repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, cazanelor din
centralele electrice, precum şi a altor asemenea utilaje, cu cărămidă din silică sau cu cărămidă
din silică asociată cu alte categorii de cărămidă refractară;
b) executarea la cald, la utilajele menţionate mai sus, a operaţiilor de zidire şi de
reparare a zidăriei, indiferent de tipul de cărămidă refractară utilizată - activitate permanentă.
28. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la: a) uscarea, prăjirea şi
distilarea minereurilor cinabrifere;
b) distilarea şi purificarea mercurului în proces continuu; instalaţiile de prelucrare cu
mercur a minereurilor auro-argentifere, activitatea de cianu-rare a minereurilor auro-
argentifere;
c) electroliza cuprului şi fabricarea industrială a pulberilor de cupru;
d) electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor;
98
e) prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor şi a materialelor
refolosibile neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea şi turnarea metalelor neferoase;
f) afinarea aurului şi a argintului;
g) fabricarea pulberii de aluminiu;
h) fabricarea feroaliajului şi a siliciului metalic.
29. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la producţia şi prelucrarea
plumbului, zincului şi cositorului:
a) măcinarea, prăjirea, aglomerarea, şarjarea, precum şi topirea minereurilor sau a
concentratelor de plumb; rafinarea plumbului, inclusiv cupelarea; elaborarea aliajului
plumb-cadmiu;
b) topirea aliajelor cu peste 50% plumb şi turnarea de piese din aceste aliaje în
procesul de fabricaţie industrială: topirea, elaborarea şi rafinarea metalelor neferoase în
incinta uzinelor din metalurgia plumbului;
c) fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb;
d) metalurgia zincului;
e) personalul care lucrează cu plumb din fabricile de celofibră-viscoză.
30. Activitatea de tratare şi acoperire a metalelor prin următoarele:
a) metalizarea cu nichel-carbonil;
b) instalaţiile de metalizare prin pulverizare cu jet de plasmă;
c) operaţiuni de tratamente termice efectuate în cuptoare care utilizează în
exclusivitate gazul de cocs sau gazul de furnal;
d) deservirea cuptoarelor cu clopot pentru tratamente termice ale rulou-rilor de tablă
şi benzilor de oţel;
e) instalaţii de zincare a tablelor, ţevilor şi profilelor în industria metalurgică;
f) operaţii de încălzire, tratament termic şi emailare prin pudrare a pieselor din fontă;
g) acoperiri metalice în metal topit, în cazul în care suprafaţa totală a pieselor care
suferă această operaţie depăşeşte 20 m2/oră.
31. a) Fabricarea abrazivelor din cuarţ - toate operaţiile aferente procesului de
fabricaţie;
b) Granularea carburii de siliciu, a electrocorindonului şi finisarea pietrelor de polizor.
32. Activitatea de perforare, forare, împuşcare şi transport al materialului derocat în
cariere, unde se folosesc excavatoare cu cupa mai mare de 4 mc şi autobasculante mai mari de
25 t.
33. Activitatea de sablaj uscat cu nisip, cu excepţia instalaţiilor ermeti-zate
99
34. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la fabricarea şi ambalarea
negrului de fum.
35. Activitatea de fabricare a diamantelor sintetice.
36. Activitatea desfăşurată în instalaţiile care fabrică, vehiculează şi depozitează
hidrogen sulfurat, de distilare a apei grele, de schimb izotopic şi de epurare a apelor reziduale
cu hidrogen sulfurat.
37. Fabricarea acrilonitrilului şi a derivaţilor cianici, în cazul în care se desfăşoară în
aceeaşi instalaţie; utilizarea în industrie a acrilonitrilului.
38. Curăţarea canalelor subterane care conţin substanţe foarte periculoase sau
cancerigene din unităţile industriei chimice şi petrochimice.
39. Activitatea desfăşurată în instalaţii de fabricaţie a benzenului şi te-traclorurii de
carbon.
40. Activitatea desfăşurată în instalaţia bitum - fabricarea, ambalarea, prepararea
mixturilor asfaltice.
41. Fabricarea fenolului.
42. Activitatea desfăşurată în instalaţiile de fabricare a oxidului de etilena.
43. Activitatea desfăşurată în instalaţiile de electroliză pentru producerea clorului.
44. Activitatea de fabricare a clorurii de vinii şi a policlorurii de vinii
45. Activitatea de fabricare a pesticidelor
46. Fabricarea şi utilizarea industrială de alfa şi betanaftilimină
47. Fabricarea şi ambalarea benzidinei
48. Fabricarea hidrobenzenului
49. Dozarea manuală a antioxidanţilor, a acceleratorilor şi a agenţilor de vulcanizare
50. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează în leprozerii
51. Fabricarea ferodourilor - toate operaţiile; fabricarea şi prelucrarea plăcilor de
marsit pe bază de azbest - toate operaţiile
UNITĂŢILE
care au obţinut avizul pentru îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare în
condiţii speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. l .025/2003 privind
metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, cu
modificările şi
completările ulterioare
100
P
oziţia
din lista Nr. crt.
Societatea/Localitatea
Codul fiscal
Nr. registrul comerţului
Aviz nr./dată locurilor de
muncă Societatea
Comercială
1. Semifabricate - S. A.,
R14787559
J08/982/2002
1/25.05.2004 24,26
localitatea Braşov Societatea
Naţională a
Petrolului Petrom -
2. S. A., localitatea Bucureşti - sucursala
1908756 J13/2810/1997
2/12.11.2004 8,9,11
Petromar Constanţa,
localitatea Constanţa
Societatea Naţională a
Petrolului Petrom - 7 ^6
3. S. A., localitatea Bucureşti - sucursala Ar-
10122420
J03/11/1998
28/15.02.2005
' 5 JtJ>37,39, 40, 42
pechim, localitatea Piteşti Societatea
Naţională a
Petrolului Petrom -
4. S. A., localitatea Bucureşti - sucursala
10072411
J 15/426/1 999
33/3.05.2005 13
Petrom Târgovişte, localitatea
Târgovişte
5.
Societatea Naţională a Petrolului Petrom -S. A., localitatea Bucureşti - sucursala Petrom Videle, locali-
3746480 J34/522/1997
39/6.05.2005, 40/6.05.2005, 66/8.07.2005, 67/8.07.2005, 68/8.07.2005
13
tatea Videle 6. Societatea
Naţională a Petrolului Petrom -
9691198 J04/52/1998
47/1.07.2005 13
101
S.A., localitatea Bucureşti - sucursala Petrom Momeşti, lo-calitatea Moineşti
7. Societatea Naţională a Petrolului Petrom -S. A., localitatea Bucureşti - sucursala Petrom Timişoara, localitatea Timişoara
10143369
J35/33/1998
50/1.07.2005 13
8. Societatea Naţională a Petrolului Petrom -S. A., localitatea Bucureşti - sucursala Pet-rorep Moineşti, locali-tatea Moineşti
96912001
J04/51/1998
54/4.07.2005 13
9. Societatea Naţională a Petrolului Petrom -S. A., localitatea Bucureşti - sucursala Petrom Suplacu, localitatea Suplacu de Barcău
10241960
J05/123/1998
72/14.07.2005
13
10. Societatea Comercială Romplumb - S. A., localitatea Baia Mare
R2206334
J24/54/1991
3/12.11.2004 21,29
11. Societatea Comercială Star Glass - S.A., localitatea Târgu Jiu
R2162017
J 18/49/1 991
4/12.11.2004 15, 16,27
12. Societatea Comercială RIG Service - S.A., localitatea Constanţa
R14320668
J13/2053/2001
5/12.11.2004 11
13. Societatea Comercială Grup Servicii Petroliere - S.A., localitatea Constanţa
Rl 6020764
J 13/6322/2004
6/12.11.2004 11
14. Societatea R747183 J13/1755/1 7/12.11.2004 11
102
Comercială Grup petrol Marin -S. A., localitatea Constanţa
8 995
15. Societatea Comercială Ampelum - S. A., localitatea Zlatna
Rl 772840
JOI/2771991
9/3.12.2004 7,21,26
16. Societatea Comercială Acumulatorul - S. A., comuna Pantelimon
R478901 J23/177/2002
10/30.11.2004
29
17. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători C.F.R. Călători - S. A., localitatea Bucureşti
Rl 1054545
J40/9764/1998
11/30.11.2004
7
18. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfa C.F.R. Marfa - S. A., localitatea Bu-cureşti
Rl 1054537
J40/9775/1998
12/30.11.2004
7
19. Societatea Comercială Aversa - S. A., localitatea Bucureşti
R850 J40/924/1991
13/3.12.2004 24,26
20. Societatea Comercială Ario - S. A., localitatea Bistriţa
R2736489
J06/38/1991
14/22.12.2004
24
21. Societatea Comercială Saturn - S. A., localitatea Alba lulia
R175057 JOI/18671991
15/22.12.2004
24
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - R A A N - S A lo-
22. calitatea Drobeta-Turnu Severin - sucursala Cercetări Nucleare Piteşti, localitatea Piteşti - Mioveni
11057002
J03/515/1998
16/22.12.2004
2
Regia Autonomă pentru Activităţi
103
Nucleare - R A A N - S A lo-
23. calitatea Drobeta-Turnu Severin - sucursala ROMAG -PROD., localitatea Drobeta-Turnu Severin
12611350
J25/300/1998
55/4.07.2005 36
24. Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare -RA.AN.'-S.A lo-
R10882752
J25/282/1998
172/22.09 2005
2
calitatea Drobeta-Turnu Severin
25. Societatea Comercială Mittal Steel Hunedoara
R2126855
J20/41/1991
18/22.12.2004
7,23,25
- S. A., localitatea Hunedoara
26. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei, comuna Măgurele
332134 J23/1945/2002
22/15.02.2005
2
27. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest -S.A., localitatea Deva -filiala Devamin Exploatarea Minieră, localitatea Deva
Rl 1669346
J20/334/1999
24/15.02.2005 58/6.07.2005
20
28. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest -S.A., localitatea Deva -filiala Poiana Rusca Teliuc, localitatea Teliucu Inferior
R14990030
J20/843/2002
25/15.02.2005
20
29. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest -S.A., localitatea Deva -filiala
R4330648
J01/468/2001
27/15.02.2005
20,28 (b, e), 32
104
Roşiamin, lo-calitatea Roşia Montană
30. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest -S. A., localitatea Deva -filiala Certej, localitatea Certeju de Sus
14271549
J20/763/2001
31/15.02.2005
20
31. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest -S.A., localitatea Deva -filiala Bradmin - S. A., localitatea Brad
R14271514
J20/765/2001
74/14.07.2005
20, 26, 29
32. Societatea Comercială Rempes - S.A., localitatea Deva
2119262 J20/2070/1992
26/15.02.2005
24
33. Societatea Comercială
R2 8 10240
J10/2713/1992
29/15.02.2005
15
Glassrom- S.A., comuna Berea Societatea
Comercială
34. Roşia Montană Gold Corporation - S. A., localitatea Roşia Montană
9762620 J01/443/1999
30/15.02.2005
21 (c), 29 (a)
35. Societatea Comercială Rulmenţi - S.A., localitatea Bârlad
2808089 J37/8/1991 32/3.05.2005 7,24, 26,27
36. Societatea Comercială Industria Sârmei -S. A., localitatea Câmpia Turzii
199710 J12/67/1991
34/4.05.2005 19 (a, d, f), 23 (a, b), 24, 25 (a, b,e, f, g), 26
Societatea Naţională a
Sării - S. A., localitatea
37. Bucureşti Exploatarea Minieră Râmnicu
R2536030
J38/204/1998
23/R/29.04.2005
20
105
Vâl- cea, localitatea
Râmnicu Vâlcea
Societatea Comercială
38. Moldomin - S. A., localitatea Moldova
11932018
Jll/233/1999
37/5.05.2005 32
Nouă Societatea
Comercială
39. Armătura- S.A., localitatea Cluj-Napoca
R199001 J12/13/1991
38/5.05.2005 24
Societatea Comercială
40. Hidreconstrucţia -S. A., localitatea
1556820 J40/1726/1991
42/6.05.2005 1 (a), 3
Bucureşti Societatea
Comercială
41. Uzina de Utilaj Minier şi Reparaţii - S. A. -UUMR, localitatea
R2944625
J24/1762/1992
43/10.05.2005
22
Baia Sprie Societatea
Comercială
42. Cozmircom - S. A., R2951916
J24/20 13/1 992
44/10.05.2005
24,26
localitatea Baia Mare
43. Compania Naţională Romarm - S. A., localitatea Bucureşti - filiala
14373832
J 18/330/2001
45/10.05.2005
1 (c, d, g, h), 7, 26,29
Societatea Comercială Uzina Mecanică Sadu -S. A., localitatea Bumbeşti-Jiu
(b), 33
44. Compania Naţională Romarm - S. A., localitatea Bucureşti - filiala Societatea Comercială Uzina Mecanică Plopeni - S.A., localitatea Plopeni
Rl 3 74 1804
J29/1 62/2001
101/26.07.2005
1 (c, d, e, f, g, h), 7, 24, 26
106
45. Compania Naţională Romarm - S. A., localitatea Bucureşti - filiala Societatea Comercială Tohan - S.A., localitatea Zărneşti
R13652413
J08/49/2001
131/15.09.2005
1 (c, d, e,f, g, h), 7, 26, 27 (a), 29 (b), 30 (b), 33
46. Compania Naţională Romarm - S. A., localitatea Bucureşti -filiala Societatea Comercială Carfil -S. A., localitatea Braşov
R13945863
J08/596/2001
173/22.09.2005
1 (d, e, f), 33
47. Societatea Comercială Oltchim - S.A, localitatea Râmnicu Vâlcea
R1475261
J38/219/1991
46/1.07.2005 2, 7, 24, 26,39, 42, 43, 44,45
48. Societatea Comercială Cuprom - S. A., localitatea Bucureşti -sucursala Baia Mare, localitatea Baia Mare
15763027
J24/1 088/2003
48/1.07.2005 48B/8.09.2005
21,26, 28, 29
49. Societatea Comercială Stipo - S. A., localitatea Dorohoi
R622127 J07/1995/1991
49/1.07.2005 15, 16 (a, b),27,33
50. Societatea Comercială Combinatul Siderurgic Reşiţa - S.A., localitatea Reşiţa
R1064207
Jl 1/59/1 991
51/1.07.2005 1 (a), 7, 23,25, 26,27
51. Societatea Comercială Stimas - S. A., localitatea Suceava
717928 J33/5/1991 52/4.07.2005 15, 16
52. Societatea Comercială Beta - S. A., localitatea
1154660 J 10/9/1 991
53/4.07.2005 140/20.09.2005
2,26,33
Buzău 53. Societatea
Comercială Mecanica Dacia - S. A., localitatea
R9813287
J03/714/1997
56/6.07.2005 24,26
107
Mioveni 54. Societatea
Comercială Centrala Electrică de Termoficare Arad -S. A., localitatea Arad
R14593668
J02/336/2002
59/6.07.2005 7
55. Societatea Comercială Petromservice - S. A., localitatea Bucureşti -sucursala Piteşti, localitatea Piteşti
14716450
J03/449/2002
61/7.07.2005 13
56. Societatea Comercială Petromservice - S. A., localitatea Bucureşti -sucursala Craiova, localitatea Işalniţa
R14794386
J 16/685/2002
65/8.07.2005 13
57. Societatea Comercială Petromservice - S.A., localitatea Bucureşti -sucursala Petromservice Vest, localitatea Arad
14743030
J40/694/2002
71/11.07.2005
13
58. Societatea Comercială Petromservice - S. A. -sucursala Ploieşti, localitatea Ploieşti
146933608
J29/642/2002
77/15.07.2005
13
59. Societatea Comercială Mecanex - S. A., localitatea Botoşani
R613803 J07/199/1991
62/7.07.2005 24
60. Societatea Comercială Promex - S.A., localitatea Brăila
R2265683
J09/112/1991
63/7.07.2005 7,24, 26,33
61. Societatea Comercială de Transport cu Me-troul METROREX -S.A., localitatea Bucureşti
R13863739
J40/6880/1999
64/7.07.2005 225/8.09.2005
5,6
108
62. Societatea Comercială Upetrom 1 Mai - S. A., localitatea Ploieşti
1350365 J29/1/1991 69/8.07.2005 24, 26,27,33
63. Societatea Comercială IUS - S.A., localitatea
Rl 109309
J08/30/1991
70/11.07.2005
26
Braşov Societatea
Comercială
64. Foraj Sonde Bascov -S.A., localitatea
R167778 J03/27 14/1 992
73/14.07.2005
13
Bascov Societatea
Comercială
de Reparaţii şi Servicii
65. Termoserv Craiova -
15376918
Jl 6/578/2003
75/14.07.2005
7,27
S. A., localitatea Işal-
niţa Hidroelectrica - S.
A.,
localitatea Bucureşti -
filiala Societatea 66. Comercială Hidro
serv 14936693
J25/250/2002
76/14.07.2005
10
Porţile de Fier - S. A.,
localitatea Drobeta-
Turnu Severin Societatea
Comercială 3,14,
67. Cupru Min - S.A., 11551757
J01/64/1999
78/15.07.2005
20, 26,
localitatea Abrud 32 Societatea
Comercială
68. Hitrom - S. A., R2431476
J3 7/1 74/2002
80/15.07.2005
7
localitatea Vaslui Societatea
Comercială
69. Tractorul U.T.B. -S. A., localitatea
Rl 109465
J08/1 6/1991
81/18.07.2005
23, 24, 26
109
Braşov Societatea
Comercială
70. Foraj Sonde Râmnicu Vâlcea - S. A., locali-
R2618033
J38/1296/1992
83/18.07.2005
13
tatea Râmnicu Vâlcea
Societatea Comercială
71. UMB - S. A., Rl 6970624
J04/2 13 7/2004
84/18.07.2005
24
localitatea Bacău Societatea
Comercială 7 23
7?.. Metabet CF - S.A., 128507 J03/150/1991
85/19.07.2005
localitatea Piteşti Societatea
Comercială
Materiale de Fricţiune
73. şi Garnituri de Etan-şare - PERMIT - S.A.,
R1170151
J10/298/1991
86/19.07.2005
51
localitatea Râmnicu
Sărat 74. Organizaţia
Patronală 1870767 Jl 3/643/1
991 87/22.07.2005
1 (a, b),
Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Socep S.A., localitatea Constanţa
7,8
75. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Decirom S. A., localitatea Constanţa
1890411 J13/516/1991
88/22.07.2005
1 (a, b), 8
76. Organizaţia Patronală
R1910160
J13/619/1991
89/22.07.2005
1 (a, b),7,8
110
Operatorul Portuar localitatea Constanţa -Societatea Comercială Chimpex - S. A., localitatea Constanţa
77. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Frial - S. A., localitatea Constanţa
1887971 J13/624/1991
90/22.07.2005
Ha, b), 8
78. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Casa de Expediţii PHOENIX - S.A.,' localitatea Constanţa
R1878000
J13/703/1991
91/22.07.2005
1 (a, b), 8
79. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Rotrac - S. A., localitatea Constanta
R4272644
J13/5956/1992
92/22.07.2005
1 (a, b), 8
80. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Minmetal - S. A., localitatea Constanţa
R1910217
J13/566/1991
93/22.07.2005
1 (a, b),7,8,9
81. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea
R1888500
J13/604/1991
94/22.07.2005
1 (a, b), 8
111
Constanţa -Societatea Comercială Umex - S. A., localitatea Constanţa
82. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Romtrans Agenţia Mol 1 - S. A., localitatea Constanţa
R400805 J13/1549/1996
95/22.07.2005
1 (a, b), 7,8,9
83. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Oii Terminal - S.A., localitatea Constanţa
2410163 J13/512/1991
96/25.07.2005 226/08.09.2005
7
84. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Sticerom Group Exim - S. R. L., localitatea Constanţa
R16041031
J 13/5029/2004
97/25.07.2005
1 (a, b), 8
85. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Compania de Remor-care Maritimă Coremar - S. A., localitatea Constanţa
Rl 874343
J13/620/1991
98/25.07.2005
9
86. Societatea R155137 J32/768/20 99/25.07.200 13
112
Comercială Dafora - S.A., localitatea Mediaş sucursala Foraj, localitatea Mediaş
64 03 5
87. Societatea Comercială Atlas - G.I.P. - S.A., localitatea Ploieşti
1360687 J29/79/2001
100/25.07.2005 147/21.09.2005
1 (a, c),2
88. Societatea Comercială Lugomet - S.A., localitatea Lugoj
Rl 846726
J35/258/1991
102/26.07.2005
24, 26,27
89. Societatea Comercială Stisom - S.A., localitatea Poiana Codrului
6433995 J30/663/1991
104/8.09.2005
15
90. Societatea Comercială lemarul 1 6 Februarie -S. A., localitatea Cluj-Napoca
201373 J12/1591/1992
105/8.09.2005
7,24, 26,30 (a)
91. Societatea Comercială Rompetrol Rafinare -S. A., localitatea Constanţa
R1860712
J13/534/1991
106/8.09.2005
18 (b), 36,39
92. Societatea Comercială Somvetra - S. A., localitatea Gherla
R202174 J 12/48/1 991
107/8.09.2005
15,16,27,33
93. Societatea Comercială Celhart Donaris - S. A., localitatea Brăila
R2253999
J09/6/1990 108/9.09.2005
7
94. Societatea Comercială Sticla Turda - S.A., localitatea Turda
R202190 J12/3/1991 109/9.09.2005
15, 16 (a, b), 33
95. Societatea Comercială Turnătoria Metalul -S.R.L., localitatea Cluj -Napoca
2886044 J12/3977/1992
110/9.09.2005
24,33
96. Societatea Comercială Vitrometan - S. A., localitatea Mediaş
R803786 J32/8/1991 111/9.09.2005
15, 16 (a, b), 27
97. Societatea R567480 J06/30/199 112/9.09.200 15, 16
113
Comercială Cristiro - S. A., localitatea Bistriţa
1 5 (b, c),27,33
98. Societatea Comercială Agroexport - S. A., localitatea Constanţa
1592415 J13/1 164/2001
113/9.09.2005
1 (a, b),8
99. Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare, localitatea Constanţa
16330145
- 114/9.09.2005
9
100.
Societatea Naţională de gaze Naturale ROMGAZ - S. A. -Sucursala de Intervenţii, Reparaţii Capitale şi Operaţii Speciale la Sonde (S I R C O S S ) lo-
15750450
J32/1 190/2003
115/12.09.2005
13
calitatea Mediaş 101 Societatea
Comercială R4727746
J26/349/1995
116/12.09.2005
13
Foraj Sonde - S.A., —p— localitatea Târgu Mureş 10, 18
(a, b), 19
Societatea Comercială
(c), 21
102.
Mittal Steel Galaţi -
1639739 J17/21/1991 117/12.09.2005
(a), 22,
S.A., localitatea Galaţi
23, 24, 25 (a),
26, 27, 30 (c,
d), 39 Societatea
Comercială
103.
Nitroexplosives - S. A.,
16283540
J08/675/2004
118/12.09.2005
1 (c)
localitatea Făgăraş Societatea
Comercială
114
104.
Alro - S. A., localitatea
1515374 J28/8/1991 119/13.09.2005
28 (d)
Slatina Societatea
Comercială
105.
Grandemar - S. A., localitatea Cluj-
200947 J12/365/1991
120/13.09.2005
32
Napoca Societatea
Comercială
106.
FOSERCO - S.A, R969453 J04/563/1991
121/13.09.2005
13
localitatea Târgu Ocna
Societatea Comercială
107.
Aquafor International -S.R.L., localitatea
R12979930
J04/23 3/2000
122/13.09.2005
13
Târgu Ocna Societatea
Comercială 7. 24,
25
108.
Mittal Steel Roman -S.A., localitatea
2057240 J27/88/1991 123/13.09.2005
(a), 26, 27 (a),
Roman 30 (c) Societatea
Comercială
109.
Fabrica de Sticlă Avrig - S. A., localitatea
R2460706
J32/69/1991 124/14.09.2005
15
Avrig Societatea
Comercială
Rominserv - S.A., lo-
110.
calitatea Bucureşti -punct de lucru So-cietatea Comercială
14208851
J40/83 3 1/2001
125/4.09.2005 158/21.09.2005
2, 24, 26
Rominserv Valves laifo - S. A.,
localitatea
Zalău
7,21, Societatea
Comercială 22, 23,
111. Sometra - S. A.,
813526 J32/124/1991
126/14.09.2005
26, 28,
localitatea 29,36,
115
Copşa Mică 38 Societatea
Comercială
întreţinere şi Reparaţii
112. Locomotive şi Utilaje -
R14300920
J40/9679/2001
127/14.09.2005
7
CFRIRLU-S.A., lo-
calitatea Bucureşti
Societatea Comercială
113.
Severnav - S.A., localitatea Drobeta-
R1606030
J25/03/1990
129/14.09.2005
33
Turnu Severin Societatea
Comercială
114. Hidrojet - S.
A., R1318860
J29/17/1991
130/14.09.2005
27
localitatea Breaza
Societatea Comercială
115. Stirom - S. A., 335588 J40/10/1990
132/15.09.2005
16 (a, c),
localitatea Bucureşti
(a)
Societatea Comercială
4
116. Foraj Sonde - S.A.,
3730778 J 16/2746/1 992
133/15.09.2005
13
localitatea Craiova
Societatea Comercială
117. Laminorul - S. A.,
2266948 J09/42/1991
134/15.09.2005
7, 25 (a), 26
localitatea Brăila
1 (a), 7, 19 (f), Societatea
Comercială 23 (a,
b, 118. Mechel
Târgovişte -S. R913720 J 15/284/1
991 135/16.09.2005
c), 24, 25 (a,
116
A., localitatea b, Târgovişte c, e, f, g), 26, 27 Societatea
Comercială
119. Silcotub - S.A, R676666 J31/8/1991 136/16.09.2005
25 (a)
localitatea Zalău
Institutul de Sănătate
120. Publică, localitatea
4340692 - 138/20.09.2005
2
Bucureşti Spitalul
Universitar
121. Căi Ferate, localitatea
4332169 - 139/21.09.2005
2
Craiova 122. Societatea
Comercială Nuclear & Vacuum -S. A., localitatea Măgurele
R481419 J23/12 16/2002
141/20.09.2005
2
123. Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucureşti -sucursala Bucureşti-Sud, localitatea Bucureşti
390841 J40/7572/2002
142/20.09.2005
2
124. Societatea Comercială Rompetrol Rafinare -S. A., localitatea Constanţa
Rl 860712
J13/534/1991
145/20.09.2005
2
125. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Louis Ţurcanu, localitatea Timişoara
4548538 - 146/21.09.2005
2
126. Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă,
4483447 - 148/21.09.2005
2
117
localitatea Timişoara
127. Societatea Naţională Nuclearelectrica -S. A., localitatea Bu-cureşti
R10874881
J40/7403/1998
149/21.09.2005
2
128. Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon, localitatea Bucureşti
420388 - 150/21.09.2005
2
129. Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, lo-calitatea Bucureşti
4283538 - 151/21.09.2005
2
130. Spitalul Orăşenesc, localitatea Bumbeşti-Jiu
4448199 - 152/21.09.2005
2
131. Centrul de Cardiologie, localitatea Iaşi
8615184 - 153/21.09.2005
2
132. Societatea Comercială Vilmar - S.A., localitatea Râmnicu Vâlcea
R2989503
J38/1525/1991
156/21.09.2005
2, 25 (a), 26,33
133. Spitalul Clinic Judeţean, localitatea Sibiu
4240898 - 157/21.09.2005
2
134. Societatea Comercială Rafiserv Arpechim -S.A., localitatea Piteşti
15227355
J03/2 11/2003
159/21.09.2005
2
135. Spitalul Universitar CFR Witing, localitatea Bucureşti
4267257 - 161/22.09.2005
2
136. Societatea Comercială Menarom - S. A., localitatea
R1627165
J17/172/1991
162/22.09.2005
2
118
Galaţi 137. Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei, locali-tatea Galaţi
3126853 - 164/22.09.2005 165/22.09.2005
2
138. Regia Autonomă de Transport Bucureşti -R.A., localitatea Bucureşti
1589886 J40/46/1991
167/22.09.2005
2, 24, 30 (a), 33
139. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, localitatea Constanţa
4301103 J70/380/1992
168/22.09.2005
2
140. Institutul Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu, localitatea Bucureşti
4203709 - 169/22.09.2005
2
141. Societatea Comercială Fortus - S. A., localitatea Iaşi
R1958479
J22/683/1991
170/22.09.2005
2
142. Spitalul Clinic Colţea, localitatea Bucureşti
4192960 - 171/22.09.2005
2
143. Spitalul Municipal, localitatea Roman
2613940 - 175/22.09.2005
2
144. Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola, localitatea Iaşi
4541165 - 176/22.09.2005
2
145. Societatea Comercială Foraj Sonde Zădăreni -S.A., localitatea Zădăreni
1727229 J02/124/1993
177/22.09.2005
13
146. Spitalul Clinic de Pediatrie,
11411672
- 179/22.09.2005
2
119
localitatea Si-biu
147. Institutul de Boli Car-diovasculare Prof. Dr. C. C. Iliescu, localitatea Bucureşti
4203628 - 181/22.09.2005
2
ANEXA 4
LISTA
cuprinzând profesiile din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează
în condiţii speciale
1. Balerin
2. Dansator
3. Acrobat
4. Jongler
5. Clovn
6. Călăreţ de circ
7. Dresor de animale sălbatice
8. Solist vocal de operă şi de operetă
9. Instrumentist la instrumente de suflat
10. Cascador
120
ANEXA 5
VÂRSTE STANDARD
de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare
Femei
Luna şi anul naşterii
Luna şi anul pensionării
Vârsta asiguratului la ieşirea la pensie (ani/luni)
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
Stagiul minim de cotizare (ani/luni)
Aprilie 1944 Aprilie 2001 57/0 25/0 10/0 Mai 1944 Mai 2001 57/0 25/0 10/0 Iunie 1944 Iunie 2001 57/0 25/0 10/0 Mie 1944 Iulie 2001 57/0 25/0 10/0 August 1944 August 2001 57/0 25/0 10/0
Septembrie 1944
Septembrie 2001
57/0 25/0 10/0
Octombrie 1944
Octombrie 2001 57/0 25/0 10/0
Noiembrie 1944
Noiembrie 2001 57/0 25/0 10/0
Decembrie 1944
Decembrie 2001
57/0 25/0 10/0
Ianuarie 1945 Ianuarie 2002 57/0 25/0 10/0 Februarie 1945
Februarie 2002 57/0 25/0 10/0
Martie 1945 Martie 2002 57/0 25/0 10/0 Aprilie 1945 Mai 2002 57/1 25/1 10/1 Mai 1945 Iunie 2002 57/1 25/1 10/1
Iunie 1945 Iulie 2002 57/1 25/1 10/1 Iulie 1945 August 2002 57/1 25/1 10/1
August 1945 Septembrie2002
57/1 25/1 10/1
Septembrie 1945
Noiembrie 2002 57/2 25/2 10/2
Octombrie Decembrie 2002
57/2 25/2 10/2
1945
Noiembrie 1945
Ianuarie 2003 57/2 25/2 10/2
Decembrie 1945
Februarie 2003 57/2 25/2 10/2
Ianuarie 1946 Martie 2003 57/2 25/2 10/2
Februarie 1946
Mai 2003 57/3 25/3 10/3
Martie 1946 Iunie 2003 57/3 25/3 10/3
121
Aprilie 1946 Iulie 2003 57/3 25/3 10/3
Mai 1946 August 2003 57/3 25/3 10/3
Iunie 1946 Septembrie 2003
57/3 25/3 10/3
Iulie 1946 Noiembrie 2003 57/4 25/4 10/4
August 1946 Decembrie 2003
57/4 25/4 10/4
Septembrie 1946
Ianuarie 2004 57/4 25/4 10/4
Octombrie 1946
Februarie 2004 57/4 25/4 10/4
Noiembrie 1946
Martie 2004 57/4 25/4 10/4
Decembrie 1946
Mai 2004 57/5 25/5 10/5
Ianuarie 1947 Iunie 2004 57/5 25/5 10/5
Februarie 1947
Iulie 2004 57/5 25/5 10/5
Martie 1947 August 2004 57/5 25/5 10/5
Aprilie 1947 Septembrie 2004
57/5 25/5 10/5
Mai 1947 Noiembrie 2004 57/6 25/6 10/6
Iunie 1947 Decembrie 2004
57/6 25/6 10/6
Iulie 1947 Ianuarie 2005 57/6 25/6 10/6
August 1947 Februarie 2005 57/6 25/6 10/6
Septembrie 1947
Martie 2005 57/6 25/6 10/6
Octombrie1947
Mai 2005 57/7 25/7 10/7
Noiembrie Iunie 2005 57/7 25/7 10/7
1947
Decembrie1947
Iulie 2005 57/7 25/7 10/7
Ianuarie 1948 Septembrie 2005
57/8 25/8 10/8
Februarie 1948
Octombrie 2005 57/8 25/8 10/8
Martie 1948 Noiembrie 2005 57/8 25/8 10/8
Aprilie 1948 Ianuarie 2006 57/9 25/9 10/9
Mai 1948 Februarie 2006 57/9 25/9 10/9
Iunie 1948 Martie 2006 57/9 25/9 10/9
Iulie 1948 Mai 2006 57/10 25/10 10/10
August 1948 Iunie 2006 57/10 25/10 10/10
Septembrie 1948
Iulie 2006 57/10 25/10 10/10
122
Octombrie1948
Septembrie 2006
57/11 25/11 10/11
Noiembrie 1948
Octombrie 2006 57/11 25/11 10/11
Decembrie 1948
Noiembrie 2006 57/11 25/11 10/11
Ianuarie 1949 Ianuarie 2007 58/0 26/0 11/0
Februarie 1949
Februarie 2007 58/0 26/0 11/0
Martie 1949 Martie 2007 58/0 26/0 11/0
Aprilie 1949 Mai 2007 58/1 26/2 11/2
Mai 1949 Iunie 2007 58/1 26/2 11/2
Iunie 1949 Iulie 2007 58/1 26/2 11/2
Iulie 1949 Septembrie 2007
58/2 26/4 11/4
August 1949 Octombrie 2007 58/2 26/4 11/4
Septembrie 1949
Noiembrie 2007 58/2 26/4 11/4
Octombrie 1949
Ianuarie 2008 58/3 26/6 11/6
Noiembrie 1949
Februarie 2008 58/3 26/6 11/6
Decembrie Martie 2008 58/3 26/6 11/6
1949
Ianuarie 1950 Mai 2008 58/4 26/8 11/8
Februarie 1950
Iunie 2008 58/4 26/8 11/8
Martie 1950 Iulie 2008 58/4 26/8 11/8
Aprilie 1950 Septembrie 2008
58/5 26/10 11/10
Mai 1950 Octombrie 2008 58/5 26/10 11/10
Iunie 1950 Noiembrie 2008 58/5 26/10 11/10
Iulie 1950 Ianuarie 2009 58/6 27/0 12/0
August 1950 Februarie 2009 58/6 27/0 12/0
Septembrie 1950
Martie 2009 58/6 27/0 12/0
Octombrie 1950
Mai 2009 58/7 27/2 12/2
Noiembrie 1950
Iunie 2009 58/7 27/2 12/2
Decembrie 1950
Iulie 2009 58/7 27/2 12/2
Ianuarie 1951 Septembrie 2009
58/8 27/4 12/4
Februarie 1951
Octombrie 2009 58/8 27/4 12/4
123
Martie 1951 Noiembrie 2009 58/8 27/4 12/4
Aprilie 1951 Ianuarie 2010 58/9 27/6 12/6
Mai 1951 Februarie 2010 58/9 27/6 12/6
Iunie 1951 Martie 20 10 58/9 27/6 12/6
Iulie 1951 Mai 20 10 58/10 27/8 12/8
August 1951 Iunie 20 10 58/10 27/8 12/8
Septembrie 1951
Iulie 20 10 58/10 27/8 12/8
Octombrie 1951
Septembrie 2010
58/11 27/10 12/10
Noiembrie 1951
Octombrie 20 10
58/11 27/10 12/10
Decembrie 1951
Noiembrie 20 10
58/11 27/10 12/10
Ianuarie 1952 Ianuarie 20 11 59/0 28/0 13/0
Februarie 1952
Februarie 2011 59/0 28/0 13/0
Martie 1952 Martie 20 11 59/0 28/0 13/0
Aprilie 1952 Mai 20 11 59/1 28/2 13/2
Mai 1952 Iunie 20 11 59/1 28/2 13/2
Iunie 1952 Iulie 20 11 59/1 28/2 13/2
Iulie 1952 Septembrie 2011
59/2 28/4 13/4
August 1952 Octombrie 20 11
59/2 28/4 13/4
Septembrie 1952
Noiembrie 2011 59/2 28/4 13/4
Octombrie 1952
Ianuarie 2012 59/3 28/6 13/6
Noiembrie 1952
Februarie 2012 59/3 28/6 13/6
Decembrie 1952
Martie 20 12 59/3 28/6 13/6
Ianuarie 1953 Mai 2012 59/4 28/8 13/8
Februarie 1953
Iunie 20 12 59/4 28/8 13/8
Martie 1953 Iulie 20 12 59/4 28/8 13/8
Aprilie 1953 Septembrie 2012
59/5 28/10 13/10
Mai 1953 Octombrie 20 12
59/5 28/10 13/10
Iunie 1953 Noiembrie 20 12
59/5 28/10 13/10
Iulie 1953 Ianuarie 2013 59/6 29/0 14/0
August 1953 Februarie 2013 59/6 29/0 14/0
Septembrie Martie 2013 59/6 29/0 14/0
124
1953 Octombrie1953
Mai 2013 59/7 29/2 14/2
Noiembrie 1953
Iunie 2013 59/7 29/2 14/2
Decembrie1953
Iulie 2013 59/7 29/2 14/2
Ianuarie 1954 Septembrie 2013
59/8 29/4 14/4
Februarie 1954
Octombrie 20 13
59/8 29/4 14/4
Martie 1954 Noiembrie 2013 59/8 29/4 14/4
Aprilie 1954 Ianuarie 20 14 59/9 29/6 14/6
Mai 1954 Februarie 20 14 59/9 29/6 14/6
Iunie 1954 Martie 20 14 59/9 29/6 14/6
Iulie 1954 Mai 20 14 59/10 29/8 14/8
August 1954 Iunie 20 14 59/10 29/8 14/8
Septembrie 1954
Iulie 20 14 59/10 29/8 14/8
Octombrie 1954
Septembrie 2014
59/11 29/10 14/10
Noiembrie 1954
Octombrie 20 14
59/11 29/10 14/10
Decembrie1954
Noiembrie 2014 59/11 29/10 14/10
Ianuarie 1955 Ianuarie 20 15 60/0 30/0 15/0
Februarie 1955
Februarie 2015 60/0 30/0 15/0
Martie 1955 Martie 20 15 60/0 30/0 15/0
Aprilie 1955 Mai 20 15 60/1 30/1 15/0
Mai 1955 Iunie 20 15 60/1 30/1 15/0
Iunie 1955 Iulie 20 15 60/1 30/1 15/0
Iulie 1955 Septembrie 2015
60/2 30/2 15/0
August 1955 Octombrie 20 15
60/2 30/2 15/0
Septembrie 1955
Noiembrie 2015 60/2 30/2 15/0
Octombrie 1955
Ianuarie 2016 60/3 30/3 15/0
Noiembrie 1955
Februarie 2016 60/3 30/3 15/0
Decembrie 1955
Martie 20 16 60/3 30/3 15/0
Ianuarie 1956 Mai 20 16 60/4 30/4 15/0
Februarie 1956
Iunie 20 16 60/4 30/4 15/0
125
Martie 1956 Iulie 20 16 60/4 30/4 15/0
Aprilie 1956 Septembrie 2016
60/5 30/5 15/0
Mai 1956 Octombrie 20 16
60/5 30/5 15/0
Iunie 1956 Noiembrie 2016 60/5 30/5 15/0
Iulie 1956 Ianuarie 2017 60/6 30/6 15/0
August 1956 Februarie 20 17 60/6 30/6 15/0
Septembrie 1956
Martie 2017 60/6 30/6 15/0
Octombrie 1956
Mai 20 17 60/7 30/7 15/0
Noiembrie 1956
Iunie 20 17 60/7 30/7 15/0
Decembrie 1956
Iulie 20 17 60/7 30/7 15/0
Ianuarie 1957 Septembrie2017
60/8 30/8 15/0
Februarie 1957
Octombrie 20 17
60/8 30/8 15/0
Martie 1957 Noiembrie 20 17
60/8 30/8 15/0
Aprilie 1957 Ianuarie 2018 60/9 30/9 15/0
Mai 1957 Februarie 2018 60/9 30/9 15/0
Iunie 1957 Martie 20 18 60/9 30/9 15/0
Iulie 1957 Mai 20 18 60/10 30/10 15/0
August 1957 Iunie 20 18 60/10 30/10 15/0
Septembrie 1957
Iulie 20 18 60/10 30/10 15/0
Octombrie 1957
Septembrie 2018
60/11 30/11 15/0
Noiembrie 1957
Octombrie 20 18
60/11 30/11 15/0
Decembrie1957
Noiembrie 20 18
60/11 30/11 15/0
Ianuarie 1958 Ianuarie 2019 61/0 31/0 15/0
Februarie 1958
Februarie 20 19 61/0 31/0 15/0
Martie 1958 Martie 20 19 61/0 31/0 15/0
Aprilie 1958 Mai 20 19 61/1 31/1 15/0
Mai 1958 Iunie 20 19 61/1 31/1 15/0
Iunie 1958 Iulie 20 19 61/1 31/1 15/0
Iulie 1958 Septembrie 61/2 31/2 15/0
2019
August 1958 Octombrie 20 19
61/2 31/2 15/0
126
Septembrie 1958
Noiembrie 20 19
61/2 31/2 15/0
Octombrie 1958
Ianuarie 2020 61/3 31/3 15/0
Noiembrie 1958
Februarie 2020 61/3 31/3 15/0
Decembrie 1958
Martie 2020 61/3 31/3 15/0
Ianuarie 1959 Mai 2020 61/4 31/4 15/0
Februarie 1959
Iunie 2020 61/4 31/4 15/0
Martie 1959 Iulie 2020 61/4 31/4 15/0
Aprilie 1959 Septembrie 2020
61/5 31/5 15/0
Mai 1959 Octombrie 2020 61/5 31/5 15/0
Iunie 1959 Noiembrie 2020 61/5 31/5 15/0
Iulie 1959 Ianuarie 2 021 61/6 31/6 15/0
August 1959 Februarie 2021 61/6 31/6 15/0
Septembrie 1959
Martie 2021 61/6 31/6 15/0
Octombrie 1959
Mai 2021 61/7 31/7 15/0
Noiembrie 1959
Iunie 2021 61/7 31/7 15/0
Decembrie 1959
Iulie 2021 61/7 31/7 15/0
Ianuarie 1960 Septembrie 2021
61/8 31/8 15/0
Februarie 1960
Octombrie 2021 61/8 31/8 15/0
Martie 1960 Noiembrie 2021 61/8 31/8 15/0
Aprilie 1960 Ianuarie 2022 61/9 31/9 15/0
Mai 1960 Februarie 2022 61/9 31/9 15/0
Iunie 1960 Martie 2022 61/9 31/9 15/0
Iulie 1960 Mai 2022 61/10 31/10 15/0
August 1960 Iunie 2022 61/10 31/10 15/0
Septembrie 1960
Iulie 2022 61/10 31/10 15/0
Octombrie 1960
Septembrie2022
61/11 31/11 15/0
Noiembrie 1960
Octombrie 2022 61/11 31/11 15/0
Decembrie 1960
Noiembrie 2022 61/11 31/11 15/0
127
Ianuarie 1961 Ianuarie 2023 62/0 32/0 15/0 Februarie 1961
Februarie 2023 62/0 32/0 15/0
Martie 1961 Martie 2023 62/0 32/1 15/0 Aprilie 1961 Aprilie 2023 62/0 32/1 15/0 Mai 1961 Mai 2023 62/0 32/2 15/0 Iunie 1961 Iulie 2023 62/1 32/2 15/0 Iulie 1961 August 2023 62/1 32/3 15/0
August 1961 Septembrie2023
62/1 32/3 15/0
Septembrie 1961
Octombrie 2023 62/1 32/4 15/0
Octombrie 1961
Noiembrie 2023 62/1 32/4 15/0
Noiembrie 1961
Ianuarie 2024 62/2 32/5 15/0
Decembrie 1961
Februarie 2024 62/2 32/5 15/0
Ianuarie 1962 Martie 2024 62/2 32/6 15/0 Februarie 1962
Aprilie 2024 62/2 32/6 15/0
Martie 1962 Mai 2024 62/2 32/7 15/0 Aprilie 1962 Iulie 2024 62/3 32/7 15/0 Mai 1962 August 2024 62/3 32/8 15/0
Iunie 1962 Septembrie 2024
62/3 32/8 15/0
Iulie 1962 Octombrie 2024 62/3 32/9 15/0
August 1962 Noiembrie 2024 62/3 32/9 15/0
Septembrie 1962
Ianuarie 2025 62/4 32/10 15/0
Octombrie 1962
Februarie 2025 62/4 32/10 15/0
Noiembrie 1962
Martie 2025 62/4 32/11 15/0
Decembrie 1962
Aprilie 2025 62/4 32/11 15/0
Ianuarie 1963 Mai 2025 62/4 33/0 15/0
Februarie 1963
Iulie 2025 62/5 33/0 15/0
Martie 1963 August 2025 62/5 33/1 15/0
Aprilie 1963 Septembrie 2025
62/5 33/1 15/0
Mai 1963 Octombrie 2025 62/5 33/2 15/0
128
Iunie 1963 Noiembrie 2025 62/5 33/2 15/0
Iulie 1963 Ianuarie 2026 62/6 33/3 15/0
August 1963 Februarie 2026 62/6 33/3 15/0
Septembrie 1963
Martie 2026 62/6 33/4 15/0
Octombrie 1963
Aprilie 2026 62/6 33/4 15/0
Noiembrie 1963
Mai 2026 62/6 33/5 15/0
Decembrie 1963
Iulie 2026 62/7 33/5 15/0
Ianuarie 1964 August 2026 62/7 33/6 15/0
Februarie 1964
Septembrie 2026
62/7 33/6 15/0
Martie 1964 Octombrie 2026 62/7 33/7 15/0
Aprilie 1964 Noiembrie 2026 62/7 33/7 15/0
Mai 1964 Ianuarie 2027 62/8 33/8 15/0
Iunie 1964 Februarie 2027 62/8 33/8 15/0
Iulie 1964 Martie 2027 62/8 33/9 15/0
August 1964 Aprilie 2027 62/8 33/9 15/0
Septembrie 1964
Mai 2027 62/8 33/10 15/0
Octombrie 1964
Iulie 2027 62/9 33/10 15/0
Noiembrie 1964
August 2027 62/9 33/11 15/0
Decembrie 1964
Septembrie2027
62/9 33/11 15/0
Ianuarie 1965 Octombrie 2027 62/9 34/0 15/0
Februarie 1965
Noiembrie 2027 62/9 34/0 15/0
Martie 1965 Ianuarie 2028 62/10 34/1 15/0
Aprilie 1965 Februarie 2028 62/10 34/1 15/0
129
Mai 1965 Martie 2028 62/10 34/2 15/0
Iunie 1965 Aprilie 2028 62/10 34/2 15/0
Iulie 1965 Mai 2028 62/10 34/3 15/0
August 1965 Iunie 2028 62/10 34/3 15/0
Septembrie1965
Iulie 2028 62/10 34/4 15/0
Octombrie 1965
August 2028 62/10 34/4 15/0
Noiembrie 1965
Septembrie 2028
62/10 34/5 15/0
Decembrie 1965
Octombrie 2028 62/10 34/5 15/0
Ianuarie 1966 Noiembrie 2028 62/10 34/6 15/0
Februarie 1966
Ianuarie 2029 62/11 34/6 15/0
Martie 1966 Februarie 2029 62/11 34/7 15/0
Aprilie 1966 Martie 2029 62/11 34/7 15/0
Mai 1966 Aprilie 2029 62/11 34/8 15/0
Iunie 1966 Mai 2029 62/11 34/8 15/0
Iulie 1966 Iunie 2029 62/11 34/9 15/0
August 1966 Iulie 2029 62/11 34/9 15/0
Septembrie 1966
August 2029 62/11 34/10 15/0
Octombrie 1966
Septembrie 2029
62/11 34/10 15/0
Noiembrie 1966
Octombrie 2029 62/11 34/11 15/0
Decembrie 1966
Noiembrie 2029 62/11 34/11 15/0
Ianuarie 1967 Ianuarie 2030 63/0 35/0 15/0
Bărbaţi
130
Luna şi anul naşterii
Luna şi anul pensionării
Vârsta asiguratului la ieşirea la pensie (ani/luni)
Stagiul complet de cotizare (ani/luni)
Stagiul minim de cotizare (ani/luni)
Ianuarie 1939
Ianuarie 2001
62/0 30/0 10/0
Februarie 1939
Februarie 2001
62/0 30/0 10/0
Martie 1939 Martie 2001 62/0 30/0 10/0 Aprilie 1939 Aprilie 2001 62/0 30/0 10/0 Mai 1939 Mai 2001 62/0 30/0 10/0 Iunie 1939 Iunie 2001 62/0 30/0 10/0 Iulie 1939 Mie 2001 62/0 30/0 10/0 August 1939 August 2001 62/0 30/0 10/0 Septembrie 1939
Septembrie 2001
62/0 30/0 10/0
Octombrie 1939
Octombrie 2001
62/0 30/0 10/0
Noiembrie 1939
Noiembrie 2001
62/0 30/0 10/0
Decembrie 1939
Decembrie 2001
62/0 30/0 10/0
Ianuarie 1940
Ianuarie 2002
62/0 30/0 10/0
Februarie 1940
Februarie 2002
62/0 30/0 10/0
Martie 1940 Martie 2002 62/0 30/0 10/0 Aprilie 1940 Mai 2002 62/1 30/1 10/1 Mai 1940 Iunie 2002 62/1 30/1 10/1 Iunie 1940 Iulie 2002 62/1 30/1 10/1 Iulie 1940 August 2002 62/1 30/1 10/1
August 1940 Septembrie 2002
62/1 30/1 10/1
Septembrie 1940
Noiembrie 2002
62/2 30/2 10/2
Octombrie 1940
Decembrie 2002
62/2 30/2 10/2
Noiembrie 1940
Ianuarie 2003
62/2 30/2 10/2
Decembrie 1940
Februarie 2003
62/2 30/2 10/2
Ianuarie 1941
Martie 2003 62/2 30/2 10/2
Februarie 1941
Mai 2003 62/3 30/3 10/3
Martie 1941 Iunie 2003 62/3 30/3 10/3
131
Aprilie 1941 Iulie 2003 62/3 30/3 10/3
Mai 1941 August 2003 62/3 30/3 10/3
Iunie 1941 Septembrie 2003
62/3 30/3 10/3
Iulie 1941 Noiembrie 2003
62/4 30/4 10/4
August 1941 Decembrie 2003
62/4 30/4 10/4
Septembrie 1941
Ianuarie 2004
62/4 30/4 10/4
Octombrie 1941
Februarie 2004
62/4 30/4 10/4
Noiembrie 1941
Martie 2004 62/4 30/4 10/4
Decembrie 1941
Mai 2004 62/5 30/5 10/5
Ianuarie 1942
Iunie 2004 62/5 30/5 10/5
Februarie 1942
Iulie 2004 62/5 30/5 10/5
Martie 1942 August 2004 62/5 30/5 10/5
Aprilie 1942 Septembrie 2004
62/5 30/5 10/5
Mai 1942 Noiembrie 2004
62/6 30/6 10/6
Iunie 1942 Decembrie 2004
62/6 30/6 10/6
Iulie 1942 Ianuarie 2005
62/6 30/6 10/6
August 1942 Februarie 2005
62/6 30/6 10/6
Septembrie 1942
Martie 2005 62/6 30/6 10/6
Octombrie 1942
Mai 2005 62/7 30/7 10/7
Noiembrie1942
Iunie 2005 62/7 30/7 10/7
Decembrie 1942
Iulie 2005 62/7 30/7 10/7
Ianuarie 1943
Septembrie 2005
62/8 30/8 10/8
Februarie 1943
Octombrie 2005
62/8 30/8 10/8
132
Martie 1943 Noiembrie 2005
62/8 30/8 10/8
Aprilie 1943 Ianuarie 2006
62/9 30/9 10/9
Mai 1943 Februarie 2006
62/9 30/9 10/9
Iunie 1943 Martie 2006 62/9 30/9 10/9
Iulie 1943 Mai 2006 62/10 30/10 10/10
August 1943 Iunie 2006 62/10 30/10 10/10
Septembrie 1943
Iulie 2006 62/10 30/10 10/10
Octombrie 1943
Septembrie 2006
62/11 30/11 10/11
Noiembrie 1943
Octombrie 2006
62/11 30/11 10/11
Decembrie 1943
Noiembrie 2006
62/11 30/11 10/11
Ianuarie 1944
Ianuarie 2007
63/0 31/0 11/0
Februarie 1944
Februarie 2007
63/0 31/0 11/0
Martie 1944 Martie 2007 63/0 31/0 11/0
Aprilie 1944 Mai 2007 63/1 31/2 11/2
Mai 1944 Iunie 2007 63/1 31/2 11/2
Iunie 1944 Iulie 2007 63/1 31/2 11/2
Iulie 1944 Septembrie 2007
63/2 31/4 11/4
August 1944 Octombrie2007
63/2 31/4 11/4
Septembrie 1944
Noiembrie 2007
63/2 31/4 11/4
Octombrie 1944
Ianuarie 2008
63/3 31/6 11/6
Noiembrie 1944
Februarie 2008
63/3 31/6 11/6
Decembrie 1944
Martie 2008 63/3 31/6 11/6
Ianuarie 1945
Mai 2008 63/4 31/8 11/8
133
Februarie 1945
Iunie 2008 63/4 31/8 11/8
Martie 1945 Iulie 2008 63/4 31/8 11/8
Aprilie 1945 Septembrie 2008
63/5 31/10 11/10
Mai 1945 Octombrie 2008
63/5 31/10 11/10
Iunie 1945 Noiembrie 2008
63/5 31/10 11/10
Iulie 1945 Ianuarie 2009
63/6 32/0 12/0
August 1945 Februarie 2009
63/6 32/0 12/0
Septembrie 1945
Martie 2009 63/6 32/0 12/0
Octombrie 1945
Mai 2009 63/7 32/2 12/2
Noiembrie 1945
Iunie 2009 63/7 32/2 12/2
Decembrie Iulie 2009 63/7 32/2 12/2
1945
Ianuarie 1946
Septembrie 2009
63/8 32/4 12/4
Februarie 1946
Octombrie 2009
63/8 32/4 12/4
Martie 1946 Noiembrie 2009
63/8 32/4 12/4
Aprilie 1946 Ianuarie 2010
63/9 32/6 12/6
Mai 1946 Februarie 2010
63/9 32/6 12/6
Iunie 1946 Martie 2010 63/9 32/6 12/6
Iulie 1946 Mai 20 10 63/10 32/8 12/8
August 1946 Iunie 20 10 63/10 32/8 12/8
Septembrie 1946
Iulie 20 10 63/10 32/8 12/8
Octombrie 1946
Septembrie 2010
63/11 32/10 12/10
Noiembrie 1946
Octombrie2010
63/11 32/10 12/10
134
Decembrie 1946
Noiembrie 2010
63/11 32/10 12/10
Ianuarie 1947
Ianuarie 2011
64/0 33/0 13/0
Februarie1947
Februarie 2011
64/0 33/0 13/0
Martie 1947 Martie 20 11 64/0 33/0 13/0
Aprilie 1947 Mai 20 11 64/1 33/2 13/2
Mai 1947 Iunie 20 11 64/1 33/2 13/2
Iunie 1947 Iulie 20 11 64/1 33/2 13/2
Iulie 1947 Septembrie 2011
64/2 33/4 13/4
August 1947 Octombrie2011
64/2 33/4 13/4
Septembrie1947
Noiembrie 2011
64/2 33/4 13/4
Octombrie 1947
Ianuarie 2012
64/3 33/6 13/6
Noiembrie 1947
Februarie 2012
64/3 33/6 13/6
Decembrie 1947
Martie 20 12 64/3 33/6 13/6
Ianuarie 1948
Mai 20 12 64/4 33/8 13/8
Februarie 1948
Iunie 20 12 64/4 33/8 13/8
Martie 1948 Iulie 20 12 64/4 33/8 13/8
Aprilie 1948 Septembrie 2012
64/5 33/10 13/10
Mai 1948 Octombrie2012
64/5 33/10 13/10
Iunie 1948 Noiembrie 2012
64/5 33/10 13/10
Iulie 1948 Ianuarie 2013
64/6 34/0 14/0
August 1948 Februarie 2013
64/6 34/0 14/0
Septembrie 1948
Martie 20 13 64/6 34/0 14/0
Octombrie 1948
Mai 20 13 64/7 34/2 14/2
135
Noiembrie 1948
Iunie 20 13 64/7 34/2 14/2
Decembrie 1948
Iulie 2013 64/7 34/2 14/2
Ianuarie 1949
Septembrie 2013
64/8 34/4 14/4
Februarie 1949
Octombrie 2013
64/8 34/4 14/4
Martie 1949 Noiembrie 2013
64/8 34/4 14/4
Aprilie 1949 Ianuarie 2014
64/9 34/6 14/6
Mai 1949 Februarie 2014
64/9 34/6 14/6
Iunie 1949 Martie 20 14 64/9 34/6 14/6
Iulie 1949 Mai 2014 64/10 34/8 14/8
August 1949 Iunie 20 14 64/10 34/8 14/8
Septembrie 1949
Iulie 20 14 64/10 34/8 14/8
Octombrie 1949
Septembrie 2014
64/11 34/10 14/10
Noiembrie 1949
Octombrie 2014
64/11 34/10 14/10
Decembrie 1949
Noiembrie 2014
64/11 34/10 14/10
Ianuarie 1950
Ianuarie 20 15
65/0 35/0 15/0
Februarie 1950
Februarie 2015
65/0 35/0 15/0
Martie 1950 Martie 20 15 65/0 35/0 15/0
ANEXA 6
VÂRSTE STANDARD
de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru
cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul
136
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale
Bărbaţi - Femei
Luna şi
anul naşterii
Luna
şi anul
pensionării
Vârsta
asiguratului la
ieşirea la pensie
(ani/luni)
Sta
giul
complet de
cotizare
(ani/luni)
Sta
giul minim
de cotizare
(ani/luni)
Până în
ianuarie 1956
inclusiv
Ianuar
ie 2011 55/0
20/
0
15/
0
Februar
ie 1956
Februa
rie 2011 55/0
20/
1
15/
0
Martie
1956
Martie
20 11
55/0 20/
2
15/
0
Aprilie
1956
Mai
20 11
55/1 20/
3
15/
1
Mai
1956
Iunie
20 11
55/1 20/
3
15/
1
Iunie
1956
Iulie
20 11
55/1 20/
4
15/
1
Iulie
1956
Septe
mbrie 2011 55/2
20/
4
15/
2
August
1956
Octom
brie
2011
55/2 20/
5
15/
2
Septem
brie 1956
Noiem
brie 2011 55/2
20/
5
15/
2
Octomb
rie 1956
Ianuar
ie 2012 55/3
20/
6
15/
3
Noiemb
rie 1956
Februa
rie 2012 55/3
20/
7
15/
3
Decem
brie 1956
Martie
2012 55/3
20/
8
15/
3
Ianuarie Mai 55/4 20/ 15/
137
1957 20 12 9 4
Februar
ie 1957
Iunie
20 12
55/4 20/
9
15/
4
Martie
1957
Iulie
20 12
55/4 20/
10
15/
4
Aprilie
1957
Septe
mbrie 2012
55/5 20/
10
15/
5
Mai
1957
Octom
brie 2012
55/5 20/
11
15/
5
Iunie
1957
Noiem
brie 2012
55/5 20/
11
15/
5
Iulie
1957
Ianuar
ie 2013
55/6 21/
0
15/
6
August
1957
Februa
rie
2013
55/6 21/
1
15/
6
Septem
brie 1957
Martie
20 13
55/6 21/
2
15/
6
Octomb
rie 1957
Mai
20 13
55/7 21/
3
15/
7
Noiemb
rie
1957
Iunie
20 13
55/7 21/
3
15/
7
Decem
brie 1957
Iulie
2013
55/7 21/
4
15/
7
Ianuarie
1958
Septe
mbrie 2013
55/8 21/
4
15/
8
Februar
ie 1958
Octom
brie
2013
55/8 21/
5
15/
8
Martie
1958
Noiem
brie 2013
55/8 21/
5
15/
8
Aprilie
1958
Ianuar
ie 20 14
55/9 21/
6
15/
9
138
Mai
1958
Februa
rie
2014
55/9 21/
7
15/
9
Iunie
1958
Martie
20 14
55/9 21/
8
15/
9
Iulie
1958
Mai
20 14
55/10 21/
9
15/
10
August
1958
Iunie
2014
55/10 21/
9
15/
10
Septem
brie 1958
Iulie
20 14
55/10 21/
10
15/
10
Octomb
rie 1958
Septe
mbrie 2014
55/11 21/
10
15/
11
Noiemb
rie 1958
Octom
brie 2014
55/11 21/
11
15/
11
Decem
brie 1958
Noiem
brie 2014
55/11 21/
11
15/
11
Ianuarie
1959
Ianuar
ie 2015
56/0 22/
0
16/
0
Februar
ie 1959
Februa
rie 2015
56/0 22/
1
16/
0
Martie
1959
Martie
20 15
56/0 22/
2
16/
0
Aprilie
1959
Mai
2015
56/1 22/
3
16/
1
Mai
1959
Iunie
20 15
56/1 22/
3
16/
1
Iunie
1959
Iulie
20 15
56/1 22/
4
16/
1
Iulie
1959
Septe
mbrie
2015
56/2 22/
4
16/
2
August
1959
Octom
brie
56/2 22/
5
16/
2
139
2015
Septem
brie 1959
Noiem
brie 2015
56/2 22/
5
16/
2
Octomb
rie 1959
Ianuar
ie 2016
56/3 22/
6
16/
3
Noiemb
rie 1959
Februa
rie 2016
56/3 22/
7
16/
3
Decem
brie 1959
Martie
20 16
56/3 22/
8
16/
3
Ianuarie
1960
Mai
2016
56/4 22/
9
16/
4
Februar
ie 1960
Iunie
20 16
56/4 22/
9
16/
4
Martie
1960
Iulie
20 16
56/4 22/
10
16/
4
Aprilie
1960
Septe
mbrie 2016
56/5 22/
10
16/
5
Mai
1960
Octom
brie 2016
56/5 22/
11
16/
5
Iunie
1960
Noiem
brie 2016
56/5 22/
11
16/
5
Iulie
1960
Ianuar
ie 2017
56/6 23/
0
16/
6
August
1960
Februa
rie 2017
56/6 23/
1
16/
6
Septem
brie 1960
Martie
20 17
56/6 23/
2
16/
6
Octomb
rie 1960
Mai
20 17
56/7 23/
3
16/
7
Noiemb
rie
Iunie
20 17
56/7 23/
3
16/
7
1960
Decem
brie 1960
Iulie
20 17
56/7 23/
4
16/
7
140
Ianuarie
1961
Septe
mbrie 2017
56/8 23/
4
16/
8
Februar
ie 1961
Octom
brie 2017
56/8 23/
5
16/
8
Martie
1961
Noiem
brie
2017
56/8 23/
5
16/
8
Aprilie
1961
Ianuar
ie 20 18
56/9 23/
6
16/
9
Mai
1961
Februa
rie
2018
56/9 23/
7
16/
9
Iunie
1961
Martie
20 18
56/9 23/
8
16/
9
Iulie
1961
Mai
20 18
56/10 23/
9
16/
10
August
1961
Iunie
20 18
56/10 23/
9
16/
10
Septem
brie 1961
Iulie
20 18
56/10 23/
10
16/
10
Octomb
rie 1961
Septe
mbrie 2018
56/11 23/
10
16/
11
Noiemb
rie 1961
Octom
brie 2018
56/11 23/
11
16/
11
Decem
brie 1961
Noiem
brie 2018
56/11 23/
11
16/
11
Ianuarie
1962
Ianuar
ie 2019
57/0 24/
0
17/
0
Februar
ie 1962
Februa
rie 2019
57/0 24/
1
17/
0
Martie
1962
Martie
20 19
57/0 24/
2
17/
0
Aprilie
1962
Mai
20 19
57/1 24/
3
17/
1
141
Mai
1962
Iunie
20 19
57/1 24/
3
17/
1
Iunie
1962
Iulie
20 19
57/1 24/
4
17/
1
Iulie
1962
Septe
mbrie 2019
57/2 24/
4
17/
2
August
1962
Octom
brie 2019
57/2 24/
5
17/
2
Septem
brie 1962
Noiem
brie 2019
57/2 24/
5
17/
2
Octomb
rie 1962
Ianuar
ie 2020
57/3 24/
6
17/
3
Noiemb
rie 1962
Februa
rie 2020
57/3 24/
7
17/
3
Decem
brie 1962
Martie
2020
57/3 24/
8
17/
3
Ianuarie
1963
Mai
2020
57/4 24/
9
17/
4
Februar
ie 1963
Iunie
2020
57/4 24/
9
17/
4
Martie
1963
Iulie
2020
57/4 24/
10
17/
4
Aprilie
1963
Septe
mbrie 2020
57/5 24/
10
17/
5
Mai
1963
Octom
brie 2020
57/5 24/
11
17/
5
Iunie
1963
Noiem
brie 2020
57/5 24/
11
17/
5
Iulie
1963
Ianuar
ie 2021
57/6 25/
0
17/
6
August
1963
Februa
rie 2021
57/6 25/
1
17/
6
Septem
brie 1963
Martie
2021
57/6 25/
2
17/
6
142
Octomb
rie 1963
Mai
2021
57/7 25/
3
17/
7
Noiemb
rie 1963
Iunie
2021
57/7 25/
3
17/
7
Decem
brie 1963
Mie
2021
57/7 25/
4
17/
7
Ianuarie
1964
Septe
mbrie
2021
57/8 25/
4
17/
8
Februar
ie 1964
Octom
brie
2021
57/8 25/
5
17/
8
Martie
1964
Noiem
brie
2021
57/8 25/
5
17/
8
Aprilie
1964
Ianuar
ie 2022
57/9 25/
6
17/
9
Mai
1964
Februa
rie
2022
57/9 25/
7
17/
9
Iunie
1964
Martie
2022
57/9 25/
8
17/
9
Iulie
1964
Mai
2022
57/10 25/
9
17/
10
August
1964
Iunie
2022
57/10 25/
9
17/
10
Septem
brie 1964
Iulie
2022
57/10 25/
10
17/
10
Octomb
rie 1964
Septe
mbrie 2022
57/11 25/
10
17/
11
Noiemb
rie 1964
Octom
brie
2022
57/11 25/
11
17/
11
Decem Noiem 57/11 25/ 17/
143
brie 1964 brie
2022
11 11
Ianuarie
1965
Ianuar
ie 2023
58/0 26/
0
18/
0
Februar
ie 1965
Februa
rie
2023
58/0 26/
1
18/
0
Martie
1965
Martie
2023
58/0 26/
2
18/
0
Aprilie
1965
Mai
2023
58/1 26/
3
18/
1
Mai
1965
Iunie
2023
58/1 26/
3
18/
1
Iunie
1965
Iulie
2023
58/1 26/
4
18/
1
Iulie
1965
Septe
mbrie
2023
58/2 26/
4
18/
2
August
1965
Octom
brie
2023
58/2 26/
5
18/
2
Septem
brie 1965
Noiem
brie
2023
58/2 26/
5
18/
2
Octomb
rie 1965
Ianuar
ie 2024
58/3 26/
6
18/
3
Noiemb
rie 1965
Februa
rie 2024
58/3 26/
7
18/
3
Decem
brie 1965
Martie
2024
58/3 26/
8
18/
3
Ianuarie
1966
Mai
2024
58/4 26/
9
18/
4
Februar
ie 1966
Iunie
2024
58/4 26/
9
18/
4
144
Martie
1966
Iulie
2024
58/4 26/
10
18/
4
Aprilie
1966
Septe
mbrie
2024
58/5 26/
10
18/
5
Mai
1966
Octom
brie 2024
58/5 26/
11
18/
5
Iunie
1966
Noiem
brie
58/5 26/
11
18/
5
2024
Iulie
1966
Ianuar
ie 2025
58/6 27/
0
18/
6
August
1966
Februa
rie 2025
58/6 27/
1
18/
6
Septem
brie 1966
Martie
2025
58/6 27/
2
18/
6
Octomb
rie 1966
Mai
2025
58/7 27/
3
18/
7
Noiemb
rie 1966
Iunie
2025
58/7 27/
3
18/
7
Decem
brie 1966
Iulie
2025
58/7 27/
4
18/
7
Ianuarie
1967
Septe
mbrie
2025
58/8 27/
4
18/
8
Februar
ie 1967
Octom
brie
2025
58/8 27/
5
18/
8
Martie
1967
Noiem
brie
2025
58/8 27/
5
18/
8
Aprilie
1967
Ianuar
ie 2026
58/9 27/
6
18/
9
Mai Februa 58/9 27/ 18/
145
1967 rie 2026 7 9
Iunie
1967
Martie
2026
58/9 27/
8
18/
9
Iulie
1967
Mai
2026
58/10 27/
9
18/
10
August
1967
Iunie
2026
58/10 27/
9
18/
10
Septem
brie 1967
Iulie
2026
58/10 27/
10
18/
10
Octomb
rie 1967
Septe
mbrie 2026
58/11 27/
10
18/
11
Noiemb
rie 1967
Octom
brie
2026
58/11 27/
11
18/
11
Decem
brie 1967
Noiem
brie 2026
58/11 27/
11
18/
11
Ianuarie
1968
Ianuar
ie 2027
59/0 28/
0
19/
0
Februar
ie 1968
Februa
rie
2027
59/0 28/
1
19/
0
Martie
1968
Aprili
e 2027
59/1 28/
2
19/
1
Aprilie
1968
Mai
2027
59/1 28/
3
19/
1
Mai
1968
Iulie
2027
59/2 28/
4
19/
2
Iunie
1968
Augus
t 2027
59/2 28/
5
19/
2
Iulie
1968
Octom
brie
2027
59/3 28/
6
19/
3
August
1968
Noiem
brie
59/3 28/
7
19/
3
146
2027
Septem
brie 1968
Ianuar
ie 2028
59/4 28/
8
19/
4
Octomb
rie 1968
Februa
rie
2028
59/4 28/
9
19/
4
Noiemb
rie 1968
Aprili
e 2028
59/5 28/
10
19/
5
Decem
brie 1968
Mai
2028
59/5 28/
11
19/
5
Ianuarie
1969
Iulie
2028
59/6 29/
0
19/
6
Februar
ie 1969
Augus
t 2028
59/6 29/
1
19/
6
Martie
1969
Octom
brie
2028
59/7 29/
2
19/
7
Aprilie
1969
Noiem
brie
2028
59/7 29/
3
19/
7
Mai
1969
Ianuar
ie 2029
59/8 29/
4
19/
8
Iunie
1969
Februa
rie 2029
59/8 29/
5
19/
8
Iulie
1969
Aprili
e 2029
59/9 29/
6
19/
9
August
1969
Mai
2029
59/9 29/
7
19/
9
Septem
brie 1969
Iulie
2029
59/10 29/
8
19/
10
Octomb
rie 1969
Augus
t 2029
59/10 29/
9
19/
10
Noiemb
rie 1969
Octom
brie 2029
59/11 29/
10
19/
11
147
Decem
brie 1969
Noiem
brie 2029
59/11 29/
11
19/
11
Ianuarie
1970
Ianuar
ie 2030
60/0 30/
0
20/
0
ANEXA 7
SALARIUL MEDIU ANUAL
Salariul mediu anual (lei)
A
nul
Brut N
et
1
938
168 -
1
947
261 -
1
948
293 -
1
949
335 -
1
950
366 3
37
1
951
397 3
65
1
952
403 3
70
1
953
447 4
10
1
954
487 4
56
1
955
536 4
99
1
956
593 5
49
1 671 6
148
957 19
1
958
747 6
84
1
959
784 7
26
1
960
854 8
02
1
961
898 8
33
1
962
947 8
80
1
963
1.005 9
32
1
964
1.046 9
65
1
965
1.115 1
.028
1
966
1.179 1
.083
1
967
1.210 1
.107
1
968
1.248 1
.139
1
969
1.297 1
.180
1
970
1.434 1
.289
1
971
1.471 1
.318
1
972
1.498 1
.339
1
973
1.563 1
.391
1 1.663 1
149
974 .471
1
975
1.813 1
.595
1
976
1.964 1
.712
1
977
2.102 1
.818
1
978
2.344 2
.011
1
979
2.457 2
.108
1
980
2.602 2
.238
1
981
2.721 2
.340
1
982
2.936 2
.525
1
983
3.024 2
.601
1
984
3.224 2
.773
1
985
3.285 2
.827
1
986
3.317 2
.855
1
987
3.337 2
.872
1
988
3.422 2
.946
1
989
3.538 3
.063
1
990
4.010 3
.381
150
1991-2010: Salariul mediu brut lunar comunicat de Institutul Naţional de Statistică
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
ANEXA 8
SALARIUL MINIM PE ŢARĂ
An
ul
/v
începând cu
ziua, luna
Salariul
minim (lei)
Actul
normativ prin
care s-a stabilit
19
49
166
19
50
166
19
51
166
19
52
166
19
53
166
19
54
166
19
55
220
19
56
220
19
57 1 mai 220 350
19
58
350
19
59 1 august 350 400
19
60
400
151
19
61 1 decembrie
400
475
19
62
475
19
63
475
19
64
475
19
65 1 septembrie 475 550
19
66
550
19
67 1 august 550 700
19
68 700
19
69 700
700
19
70 1 martie 750
1 mai 800
19
71 800
19
72 1 septembrie 800 1.000
19
73 1.000
19
74 1 august
1.000
1.140
152
19
75 1 iulie
1.140
1.200
19
76 1.200
19
77 1.200
19
78 1.200
19
79 1 august
1.200
1.425
19
80 1.425
19
81 1.425
19
82 1.425
19
83 1 septembrie
1.425
1.500
19
84 1.500
19
85 1.500
19
86 1.500
19
87 1.500
19
88 1 iulie
1.500
2.000
19
89 2.000
153
19
90 2.000
Hotărârea
Gu-
vernului
nr.
133/1991
2.000 Hotărârea
Gu-
1 martie vernului
nr.
3.150 219/1991
1 aprilie
4.675 Hotărârea
Gu-
19
91 1 mai
vernului
nr.
5.975 219/1991
1 septembrie
6.775 Hotărârea
Gu-
1 noiembrie vernului
nr.
7.000 579/1991
154
Hotărârea
Gu-
vernului
nr.
780/1991
Hotărârea
Gu-
vernului
nr.
19/1992
Hotărârea
Gu-
1 ianuarie 8.500 vernului
nr.
149/1992
1 martie 9.150
Hotărârea
Gu-
19
92 1 mai 11.200
vernului
nr.
218/1992
1 septembrie 12.920
Hotărârea
Gu-
155
1 noiembrie 15.215 vernului
nr.
499/1992
Hotărârea
Gu-
vernului
nr.
774/1992
Hotărârea
Gu-
vernului
nr.
94/1993
Hotărârea
Gu-
1 ianuarie 16.600 vernului
nr.
124/1993
1 martie 17.600
Hotărârea
Gu-
19
93 1 mai 30.000
vernului
nr.
208/1993
156
1 octombrie 40.200
Hotărârea
Gu-
1 decembrie 45.000 vernului
nr.
586/1993
Hotărârea
Gu-
vernului
nr.
683/1993
Hotărârea
Gu-
45.000 vernului
nr.
1 5 martie 90/1994
19
94 60.000
1 iulie Hotărârea
Gu-
65.000 vernului
nr.
353/1994
65.000 Hotărârea
Gu-
157
19
95 1 aprilie
vernului
nr.
75.000 184/1995
75.000 Hotărârea
Gu-
19
96 1 august
vernului
nr.
97.000 594/1996
97.000 Hotărârea
Gu-
1 februarie vernului
nr.
150.000 27/1997
19
97 1 august
225.000 Hotărârea
Gu-
1 octombrie vernului
nr.
250.000 468/1997
19
98 1 aprilie 350.000
Hotărârea
Guvernului nr.
208/1998
19
99 1 mai 450.000
Hotărârea
Guvernului nr.
296/1999
20
00
1 februarie 1
decembrie
450.000
700.000 1.000.000
Hotărârea
Guvernului nr.
158
101/2000
Hotărârea
Guvernului nr.
1.166/2000
20
01 1 martie
1.000.000
1.400.000
Hotărârea
Guvernului nr.
231/2001
20
02 1 martie
1.400.000
1.750.000
Hotărârea
Guvernului nr.
1.037/2001
20
03 1 ianuarie 2.500.000
Hotărârea
Guvernului nr.
1.105/2002
20
04 1 ianuarie 2.800.000
Hotărârea
Guvernului nr.
1.515/200
3
20
05
1 ianuarie 1
iulie
3.100.000
310(RON)
Hotărârea
Guvernului nr.
2.346/2004
20
06 1 ianuarie 330 (RON)
Hotărârea
Guvernului nr.
1.766/2005
20
07 1 ianuarie 390 (RON)
Hotărârea
Guvernului nr.
1.825/2006
20
08
1 ianuarie 1
octombrie
500 (RON)
540 (RON)
Hotărârea
Guvernului nr.
1.507/2007
Hotărârea
Guvernului nr.
1.051/2008
20
09 1 ianuarie 600 (RON)
Hotărârea
Guvernului nr.
159
1.051/2008
NOTA:
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale transmite către Casa Naţională de
Pensii Publice datele pentru completarea anexei nr. 8.
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
CAPITOLUL III
PENSIILE ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE ALE
MAGISTRAŢILOR
1. Pensia de serviciu
Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale magistraţilor sunt reglementate în
special prin Legea nr. 303/2004, privind statul judecătorilor şi procurorilor137
Potrivit art. 82 din Legea nr. 303/2004138, judecătorii, procurorii, ma-gistraţii-asistenţi
de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de
conturi de la secţia juris-dicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o
vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magis-trat-asistent sau
personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de
judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de
Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie
de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizaţia de încadrare
brută lunară sau de salariul de baza brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima luna de
activitate înainte de data pensionării.139
Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii
judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au
exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea
vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alineatul precedent, dacă au o
vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau
personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori
137 Republicată în Monitorul Oficial nr. 826din 13 septembrie 2005138 Art.82 este redat astfel cum afost modificat prin art.I pct.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei , publicată în Monitorul Oficial nr.684 din 8 octombrie 2007, aprobată prin Legea nr. 97 , publicată în Monitorul Oficial nr.294 din 15 aprilie 2008
139 Alin. l, 2 şi 5 ale art.82 sunt redate aşa cum au fost modificate prin art. I pct.7 din Legea 97/2008.
160
procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La
calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul,
magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia
jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate
juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
De pensia de serviciu prevăzută la alin. l beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de
ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz
cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru
fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.
Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. l şi 2 al
art.82 din Legea nr. 303/2004, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul
prevăzută la alin. l, fără a o putea depăşi.
Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. l şi 3 în funcţia de
judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi
de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea
vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionarii au o alta ocupaţie. In
acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută
lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie,
vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din
funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de
activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai
persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile lor.
De prevederile alin. l, 3 şi 4 pot beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi
anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, care beneficiază de pensie în sistemul public
şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei de serviciu, în acest
caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare
brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de
funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din
funcţia de judecător sau procuror, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie.
Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public.
Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.
Pensia prevăzută mai sus are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
161
În conformitate cu prevederile art. 83 din Legea nr. 303/2004 140judecătorii, procurorii,
magistraţii-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de
specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. 1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea
vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de
ani, magistratul poate opta sa rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru
menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula
pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul
veniturilor respective.141
Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără
concurs şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la
parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării, în acest
caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar
numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii.
2. Pensia anticipată
Dispoziţiile art.831 din Legea 303/2004142 statuează că judecătorii şi procurorii pot fi
pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de lege cu până la 5 ani, în
cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. l cu cel puţin 5 ani.
Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei anticipate, cât şi cele nece sare
obţinerii pensiei de serviciu ( prevăzute la art 82 alin. 2 ) pot opta între cele două pensii.
Pensia prevăzută la art. 83 alin l are regimul unei pensii anticipate de serviciu şi
beneficiarii acesteia nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate
profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani.
Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte întocmai ca şi în cazul stabilirii pensiei
pentru limită de vârstă potrivit ( art. 82 alin. 1) si 4) din Legea nr. 303/2004).
3. Pensia de urmaş
Potrivit prevederilor cuprinse în art. 84 din Legea nr. 303/2004 , soţul supravieţuitor al
judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de
urmaş în condiţiile prevăzute de Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
140 Art. 83 a fost modificat prin art.I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007.141 Potrivit ar.. 87 (1) „Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul
Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător".
142 Art. 83] a fost introdus prin art. I pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007.162
calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului
susţinătorul, actualizată, după caz.
În cazul copiilor minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi a copiilor
majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, aceştia au dreptul la pensia
de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data
decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 263/2010, în
funcţie de numărul de urmaşi.
Dacă, la data decesului, procurorul sau judecătorul nu îndeplinea condiţiile de
acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea
studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din
indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima luna de
activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010.
Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia
prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 83143 şi art. 84 alin. 3), precum şi pensia de serviciu acordată
celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 263/2010, se
suportă din bugetul de stat.144
Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş
prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majo rează indemnizaţia brută lunară a
unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al
instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de
calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma
actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra
pensia aflată în plată.
Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru
acordarea pensiei de serviciu se depun la casa teritorială de pensii competentă.
4. Plata pensiei
Se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării
din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.
De asemenea, conform dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004145 constituie
vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate
143 Art.84 a fost modificat prin art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.100/2007.
144 Art. 85 a fost modificat prin art.I pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007
145 Art. 86 a fost modificat pri art. I pct. 9 din Legea nr. 97/2008.163
juridică prevăzut la art. 87 alin. 1) sau ma-gistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător,
procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat - asistent,
auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar,
procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii
de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut
la art. 87 alin. 1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didac-
tic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie
judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat
potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii
de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul
Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul
Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii
de Conturi, Consiliului Legislativ.
5. Unele consideraţii privind regimul juridic al pensiei judecătorilor şi
procurorilor.
Referitor la regimul juridic al pensiei judecătorilor şi procurorilor statuat, mai ales,
după adoptarea de către Curtea Constituţională a unor decizii care au stârnit multe discuţii cu
privire la obiectivitatea şi independenţa acesteia, se impun câteva comentarii.
Astfel, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.20/2000146, constată printre altele că ...
„ instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele milita-re,poliţişti, judecători şi procurori nu
reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie
parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se
supună militarii, poliţştii, judecătorii şi procurorii... Astfel, aceste statute speciale stabilite de
Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor,poliţiştilor,
judecătorilor şi procurorilor, obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu
le au "(s.a.)
O poziţie similară are Curtea Constituţională, cu privire la pensiile de serviciu ale
judecătorilor, procurorilor şi pensiile de serviciu ale miliarilor şi poliţiştilor, şi de fapt a
tuturor categoriilor de pensii aflate în plată, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 , prin care
constată că, critica de neconstituţionalitate privind reducerea cuantumului pensiilor, este
întemeiată, printre altele şi pentru următoarele motive:
146 Referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a art.41 alin 2 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a dispoziţiilor art. 198 din aceeaşi lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr.72 din 28 februarie 2000. "Referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial nr 433 din 28 iunie 2010.
164
„Art.9 alin.(l) teza întâi din legea criticată reglementează diminuarea cu 15% a
cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, de asemenea, art.9 alin.(2) teza întâi
din aceeaşi lege prevede că valoarea punctului de pensie utilizat pentru determinarea
cuantumului brut al pensiilor ce vor fi stabilite sau acordate începând cu data intrării în
vigoare a legii este de 622,9 lei. în consecinţă, în mod evident, prevederile anterior menţionate
vizează pensiile contributive cuvenite sau aflate în plată şi cele ce vor fi stabilite sau
acordate .
În cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit, 2006, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a stabilit că art.l din Protocolul adiţional la Convenţie nu vizează un drept de a
dobândi proprietatea în sistemul regimului de securitate socială. Este la libera apreciere a
statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege
tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura
condiţie impusă statului este aceea de a respecta art.l4 din Convenţie privind
nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat o legislaţie care reglementează drepturi
provenite din sistemul de asigu rări sociale - indiferent dacă acestea rezultă sau nu din plata
unor contri buţii-, acea legislaţie trebuie să fie considerată ca generând un interes
patrimonial în sensul art.l din Protocolul adiţional la Convenţie. Cu alte cuvinte, Curtea a
abandonat distincţia dintre beneficiile de natură contri-butivă şi cele necontributive sub
aspectul incidenţei art.l din Protocolul adiţional la Convenţie.(s.a.)
Distinct de exigenţele Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, Constituţia României prevede, în mod expres, la art.47 alin.(2) dreptul la
pensie, ca drept fundamental. Textul constituţional nu califică dreptul la pensie doar din
perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la
pensie ca un drept fundamental, impune statului obligaţii constituţionale suplimentare, astfel
încât să se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevăzut de Convenţie
şi de Protocoalele sale adiţionale. In aceste condiţii devine aplicabil art.60 din Convenţie,
potrivit căruia „nici o dispoziţie din prezenta convenţie nu va fi interpretată ca limitând sau
aducând atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale care ar putea fi recunoscute
conform legilor oricărei părţi contractante sau oricărei alte convenţii la care această parte
contractantă este parte. "(s-a)
Curtea constată că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă
a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale
de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca
în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat
de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul 165
pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile
vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului
contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor ce au dobândit acest drept în
condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.) Astfel, statul are obligaţia
pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice
comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale.
Deşi sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un
depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului
sau asupra fondurilor de asigurări sociale (Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 28
noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.45 din 22 ianuarie
2007), ele îndreptăţesc persoana care a realizat venituri şi care a plătit contribuţia sa la bugetul
asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor
realizate în perioada activă a vieţii. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului
contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate
fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la
bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o
pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel,
contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi
temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma
aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie.
Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al
pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar
ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă, prin
reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus, rezultă un cuantum mai mic
al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art.180 alin.(7) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din l aprilie 2000, şi anume să menţină în
plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este
mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în
sensul art.47 alin.(2) din Constituţie, constituind, de asemenea, o speranţă legitimă a
asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea
unui anumit cuantum al pensiei.(s.a.}
De asemenea, Curtea constată şi anumite insuficienţe de redactare a textului art.9 din
lege. Astfel, potrivit art.9 alin.(l) din legea criticată, are loc o diminuare cu 15% a
cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată, ceea ce coroborat cu art. 17 alin.(l) din lege 166
duce la concluzia că o atare diminuare este temporară - până la 31 decembrie 2010. însă, cu
privire la pensiile ce vor fi stabilite sau acordate, a fost diminuată chiar valoarea punctului de
pensie, astfel încât coroborarea acestui text legal cu art. 17 alin.(l) din lege nu mai apare ca
fiind una clară, ceea ce înseamnă că pentru aceste pensii legiuitorul va trebui să adopte
ulterior o lege pentru a le aduce după l ianuarie 2011 la nivelul pensiilor care erau în plată la
momentul intrării în vigoare a legii criticate. Altfel, s-ar crea o diferenţă de tratament
nepermisă între pensiile aflate în plată şi cele ce vor fi stabilite sau acordate. Mai mult,
proporţional, valoarea punctului de pensie în ipoteza art.9 alin.(l) din lege ar fi mai mică decât
cea reglementată de art.9 alin.(2) din lege, ceea ce este, de asemenea, inadmisibil.
Totodată, Curtea constată că dificultăţile bugetului asigurărilor sociale de stat nu pot
fi opuse dreptului la pensie în sensul diminuării, chiar şi temporare, a cuantumului pensiei,
dreptul constituţional la pensie neputând fi afectat de proasta gestionare a bugetului
respectiv de către stat.( s.a)
De asemenea, Curtea observă şi unele considerente de principiu referitoare la dreptul
la pensie în jurisprudenţa altor curţi constituţionale.
Astfel, Curtea Constituţională a Ungariei, prin Decizia nr.455/B/1995, a stabilit că
pensia calculată după regulile sistemului de asigurări sociale nu poate fi afectată, iar prin
Decizia nr.277/B/1997 a statuat că modificarea unilaterală a cuantumului pensiilor este
neconstituţională, cu referire directă la imposibilitatea legiuitorului de a scădea pensiile mari
pentru a creşte pensiile mici. Totodată, prin Decizia nr.39/1999 (XII.21), aceeaşi instanţă
constituţională a statuat că pensia (contributivă) este un drept câştigat şi cumpărat într-o atât
de mare măsură, încât modificarea cuantumului său nominal este neconstituţională. De altfel,
considerente similare se regăsesc şi în Decizia Curţii Constituţionale din Letonia nr.2009-43-
01 din 21 decembrie 2009.
In consecinţă, având în vedere gradul ridicat de protecţie oferit prin Constituţie acestui
drept, pentru motivele sus arătate, reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de
procent şi indiferent de perioadă, nu poate fi realizată.
Rezultă că art.53 din Constituţie nu poate fi invocat ca teniei pentru restrângerea
exerciţiului dreptului la pensie.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ în numele legii DECIDE:
1. Constată că dispoziţiile art.1-8 şi cele ale art.10-17 din Legea privind unele măsuri
necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt constituţionale.
167
2. Constată că dispoziţiile art.9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea
restabilirii echilibrului bugetar sunt neconstituţionale (s.a.)147 Definitivă şi general
obligatorie."
Curtea Constituţională renunţă la propriile decizii atunci când, sesizată fiind cu
obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor, aduce argumente care contravin unor decizii luate anterior de aceeaşi
instanţă constituţională, cu privire la aspecte similare.
În acest sens, stau mărturie considerentele formulate de Curtea Constiutuţională la
Decizia nr. 8737 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor148
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu adresa nr. 100 din 15 iunie 2010, a transmis Curţii
Constituţionale sesizarea referitoare la neconstitu-ţionalitatea dispoziţiilor Legii privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, apreciind că acest act normativ contravine
prevederilor constituţionale ale art. 124 alin.(3), ale art. 15 alin.(2), ale art.47 alin.(2) şi ale
art.53, precum şi celor ale art.20 raportate la art. l din Protocolul nr.l la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru mai multe considerente
considerente.
Noi ne vom referi numai la acelea care au corespondent în practica jurisdicţională a
Curţii Constituţionale şi la care am făcut trimitere mai sus.
Astfel o primă obiecţie ridicată de înalta Curte de Casţie şi Justiţie a fost aceea că în
accepţiunea prevederilor art. 124 alin.(3) din Constituţie, independenţa financiară a
judecătorului reprezintă o componentă esenţială a independenţei justiţiei, iar în contradicţie cu
acest principiu constituţional, art.l, art.3 şi art. 12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor prevăd eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor, fără a se ţine seama
de faptul că pensia de serviciu este inclusă în cariera judecătorului, întocmai ca numirea,
147 Art.9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii ecilibrului bugetar prevedea diminuarea cu 15% a următoarelor cheltuieli bugetare:
1) indemnizaţia de şomaj, prestaţiile sociale din partea statului ce vizează plata unor sume pentru încurajarea şomerilor de a se angaja,
2) pensiile, precum şi indemnizaţia de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I;3) obligaţiile statului rezultate din contractele colective de muncă ca urmare a disponibilizărilor prin
concedieri colective;4) indemnizaţia pentru creşterea copilului, fără a scădea însă sub pragul de 600 RON;5) cuantumul indemnizaţiilor acordate unnaşilor membrilor Academiei Române, membrilor Academiei
Oamenilor de Ştiinţă din România;6) ajutorul lunar acordat soţului supravieţuitor;7) indemnizaţia de merit prevăzută de Legea nr. 118/2002;8) indemnizaţiile prevăzute de Legea nr.341/2004.148 Devenită Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensilor publicată în
Monitorul Oficial nr441 din 30 iunie 2010.
168
formarea profesională continuă, evaluarea şi promovarea, pensionarea marcând momentul
final al carierei judecătorului şi având semnificaţia juridică a unui drept câştigat, care trebuie
să producă efecte juridice indiferent de circumstanţe.
O adoua obiecţie ridicată de ÎCCJ se referă la faptul că pensia de serviciu a
magistraţilor reprezintă o compensaţie a absenţei unor drepturi fundamentale, cum sunt
drepturile exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de
Preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în
Parlamentul European) şi drepturile social-economice (dreptul la negocieri colective în
materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a in-compatibilităţilor
stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale [potrivit art.125 alin.
(3) din Constituţie, funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior].De asemenea, acestor in-
compatibilităţi li se adaugă interdicţiile prevăzute de art.5-11 din Legea nr.303/2004 privind
statutul judecătorilor şi procurorilor, iar, pe de altă parte, stabilirea pensiei de serviciu a
judecătorilor ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de judecător, care privesc
întreaga durată a carierei acestuia. In concluzie, regimul strict al absenţei unor drepturi, al
incompatibilităţilor şi interdicţiilor stabilit prin Legea fundamentală şi dezvoltat prin lege
specială, precum şi responsabilităţile şi riscurile impune acordarea dreptului la pensia de
serviciu. (De menţionat că astfel de incompatibilităţi şi interdicţii privesc şi pe alte categorii
socioprofesionale , precum militarii, poliţiştii etc. s. a.).
In acest context, autorul sesizării precizează că reglementarea pensiei de serviciu
pentru anumite categorii profesionale şi, deci, şi pentru judecători îşi găseşte temeiul legal în
legislaţia europeană, şi anume Directiva Consiliului Comunităţilor Europene 86/378/CEE din
24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi
femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, astfel cum a fost modificată
prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996. Acest act
european creează cadrul legal la nivelul Uniunii Europene pentru ca statele membre, în
considerarea locului şi a rolului unui anumit sector profesional, să stabilească pentru acesta
un regim profesional de securitate socială, cu respectarea principiului egalităţii de tratament
între bărbaţi şi femei. Astfel, instituirea pensiei de serviciu a judecătorilor ţine seama de locul
şi rolul justiţiei în statul de drept, precum şi de legislaţia europeană privind regimurile
profesionale de securitate socială.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, abrogarea dispoziţiilor care
reglementează pensia de serviciu a judecătorilor contravine art. 124 alin. (3) din Constituţie.
Astfel, prin Decizia nr.20/2000 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a art.41 alin.(2) 169
din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a
dispoziţiilor art. 198 din aceeaşi lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr.92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile
constituţionale conform cărora „judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii" nu au
caracter declarativ, ci constituie norme constituţionale obligatorii pentru Parlament, care are
în datorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a
independenţei judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept,
prevăzută prin art. l alin.(3) din Constituţie. Aşa fiind, Curtea Constituţională a stabilit că
abrogarea art. 103 din Legea nr.92/1992, republicată, care reglementa pensia de serviciu a
magistraţilor contravine principiului stabilit în art. 124 alin.(3) din Legea fundamentală.
Prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a statuat că instituirea pensiei de serviciu
pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind
o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora
trebuie să li se supună magistraţii.
Prin urmare, concluzionează autorul sesizării, Legea privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor, chiar în lipsa unei abrogări exprese adispoziţiilor referitoare la pensia de
serviciu cuprinse în Legea nr.303/2004 echivalează cu aceasta şi este, în consecinţă,
neconstituţională.
O a treia obiecţie formulată de ÎCCJ a fost aceea potrivit căreia dispoziţiile Legii
privind unele măsuri în domeniul pensiilor care prevăd recalcularea pensiilor de serviciu,
contravin şi prevederilor art. 15 alin.(2) din Constituţie, potrivit cărora „legea dispune numai
pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile." în acest sens, prin
Decizia nr.375/2005 referitoare la sesizările de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în
domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Curtea Constituţională a
stabilit că noile reglementări -privind criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la
pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei - „nu pot fi aplicate cu
efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai
pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare". Referitor la aplicarea noilor
reglementări asupra raporturilor juridice născute anterior, instanţa de contencios constituţional
a reţinut că „legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor
funcţiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu şi pentru
mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivităţii legii, care este
normă de nivel constituţional, prevăzută în art. 15 alin.(2) din Legea fundamentală".
Cea de a patra obiecţie ridicată de autorul sesizării de neconstirutionalitate se referă la
faptul că legea criticată impune o pierdere ireversibilă a pensiei de serviciu, aceasta 170
echivalând cu o veritabilă expropriere, aducând atingere art. l par.2 din Protocolul nr. l la
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată,
consideră că dispoziţiile art.53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. Astfel, referi tor la
restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea Constituţională, în
considerentele Deciziei nr. 1414/2009, considerente general obligatorii, a stabilit că de esenţa
legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este
caracterul excepţional şi temporar al acesteia şi că este sarcina statului să găsească soluţii
pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o politică economică şi socială
adecvată. Diminuarea veniturilor personalului din autorităţile şi instituţiile publice nu poate
constitui, pe termen lung, o măsură proporţională cu situaţia invocată de iniţiatorul proiectului
de lege, iar eventuala intervenţie legislativă în sensul prelungirii acestei măsuri poate
determina efecte contrarii celor vizate, în sensul tulburării bunei funcţionări a instituţiilor şi
autorităţilor publice.
Având în vedere aceste considerente, autorul sesizării susţine că, în primul rând, legea
criticată impune o restrângere cu caracter permanent a exerciţiului dreptului la pensie,
recalcularea pensiilor de serviciu operând fără vreo limitare temporară, aşa cum rezultă din
dispoziţiile art.3 şi art.12, fiind reglementată sub condiţie suspensivă. Aşadar, legea criticată
nu numai că nu consfinţeşte caracterul temporar al restrângerii exerciţiului dreptului la pensie,
ci stabileşte explicit o pierdere cu caracter permanent a pensiei de serviciu şi, prin urmare, nu
are legitimitate constituţională, în sensul considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr.
1414/2009.
In al doilea rând, caracterul excepţional al restrângerii exerciţiului dreptului la pensie
nu poate fi susţinut, în condiţiile în care legea criticată constituie o a doua măsură de
restrângere a exerciţiului unor drepturi adoptată într-un interval de aproximativ 6 luni. Astfel,
prin Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţiona-
lizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu
Comisia Europeană şi Fondul Monetar International, invocându-se aceeaşi situaţie de criză
economică, exerciţiul unor drepturi a fost restrâns cu caracter temporar. Or, restrângerea
sistematică, repetată, a exerciţiului unor drepturi, care tinde să devină o regulă în conduita
autorităţii publice, care adoptă această măsură, iar nu o excepţie, se situează în afara cadrului
constituţional, pe care îl trasează dispoziţiile art.53 şi juris-prudenţa Curţii Constituţionale.
În al treilea rând, diminuarea substanţială a cuantumului pensiilor, determinată de
recalcularea acestora impusă prin Legea criticată, are drept consecinţă nerespectarea condiţiei
referitoare la caracterul rezonabil şi proporţional al restrângerii exerciţiului dreptului prevăzut
de art.47 alin.(2) din Constituţie, caracter de care depinde compatibilitatea restrângerii 171
exerciţiului unor drepturi cu Legea fundamentală, în conformitate cu Decizia Curţii
Constituţionale nr. 1414/2009.
Or, diminuarea substanţială a cuantumului pensiilor ca urmare a recalculării acestora
în condiţiile legii criticate pune în discuţie legitimitatea constituţională a restrângerii
exerciţiului dreptului la pensie, prevăzut în art.47 alin.(2) din Constituţie, din punct de vedere
al caracterului rezonabil şi proporţional al măsurii de restrângere.
Cea de a cincea obiecţie, ridcată de ICCJ , are în vedere faptul că din perspectiva art.l
din Protocolul nr.l şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la
aceste dispoziţii, drepturile care decurg din contribuţiile în cadrul regimurilor de securitate
socială, cum este dreptul la pensie, constituie drepturi patrimoniale, care intră sub protecţia
art. l din Protocol.
Recunoscând marja de apreciere a statelor în materia legislaţiei sociale, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a subliniat obligaţia autorităţilor publice de a menţine un just
echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale
persoanei, echilibru care nu este menţinut ori de câte ori, prin diminuarea drepturilor
patrimoniale, persoana trebuie să suporte o sarcină excesivă şi disproporţionată. Intr-o astfel
de situaţie, există o încălcare a art.l din Protocolul nr.l la Convenţia, determinată de încălcarea
caracterului rezonabil şi proporţional al diminuării drepturilor patrimoniale. (Cauza Kjartan
Asmundsson contra Islandei, 2004, Cauza Moskal contra Poloniei, 2009).
Or, diminuarea drepturilor patrimoniale prevăzută de legea criticată, cu consecinţa
pierderii dreptului la pensia de serviciu, impune persoanelor cărora le este aplicabilă o sarcină
excesivă şi disproporţionată, fără a menţine un just echilibru între interesul general şi
imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei.
In ceea ce priveşte pensiile speciale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor
Omului, în aplicarea art.l din Protocolul nr.l recunoaşte şi ocroteşte pensia stabilită pentru
anumite profesii şi nu permite ca acest drept să fie diminuat decât în cazuri excepţionale, cu
respectarea principiului proporţionalitătii, ceea ce înseamnă că măsura aplicată să fie justi-
ficată de scopul legitim urmărit (Cauza Banfield contra Regatului Unit, 2005).
In concluzie, autorul sesizării de neconstituţionalitate susţine că pierderea pensiei de
serviciu are semnificaţia juridică a unei exproprieri, situaţie în care trebuiau luate toate
măsurile juridice impuse de această instituţie.
Faţă de obiecţiile ridicate de ÎCCJ, Curtea Constituţională constată: „I. Referitor la
critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 15 alin.(2) din Constituţie, înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie consideră că dispoziţiile Legii privind unele măsuri în domeniul pensiilor
care prevăd re calcularea pensiilor de serviciu prin determinarea punctajului mediu anual şi a 172
cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000,
încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, potrivit căruia „legea dispune numai
pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."
Curtea reţine că, de principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale,
reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un
supliment din partea statului. Partea con-tributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul
asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul
de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi
nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art.47 alin.
(2) din Constituţie.
Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în
considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate
doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor
sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul de faţă, o atare raţiune este, aşa cum rezultă
din Expunerea de motive a legii criticate, atât grava situaţie de criză economică şi financiară
cu care se confruntă statul (bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat), cât şi
necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităţilor din acest sistem.
Având în vedere acestea, Curtea constată că în conceptul de „drepturi câştigate" pot
intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare,
numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat
dispoziţiile art.15 alin.(2) din Constituţie, în acest sens este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie
2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, prin
care Curtea a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare
de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei
situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu
face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în
timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare."
În concluzie, Curtea constată că dispoziţiile Legii privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor nu contravin prevederilor constituţionale ale art.15 alin.(2) privind
neretroactivitatea legii."
Ne întrebăm atunci care este interpretarea care trebuie dată consideratelor din Decizia
nr. 873 din25 iunie 2010, având în vedere că acestea au putere obligatorie pentru toţi subiecţii
de drept, incluisiv pentru Curtea Constituţională, „Singura condiţie impusă statului este aceea
de a respecta art.14 din Convenţie privind nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat
o legislaţie care reglementează drepturi provenite din sistemul de asigurări sociale - 173
indiferent dacă acestea rezultă sau nu din viata unor contribuţii-, acea legislaţie trebuie să fie
considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art.l din Protocolul adiţional la
Convenţie. Cu alte cuvinte, Curtea a abandonat distincţia dintre beneficiile de natură
contributivă şi cele necontributive sub aspectul incidenţei art.l din Protocolul adiţional la
Convenţie." (s.a.); „Totodată, Curtea constată că dificultăţile bugetului asigurărilor sociale de
stat nu pot fi opuse dreptului la pensie în sensul diminuării, chiar si temporare, a
cuantumului pensiei, dreptul constituţional la pensie neputând fi afectat de proasta gestionare
a bugetului respectiv de către stat"( s.a).
Interesantă apare şi interpretarea pe care Curtea Constituţională o dă unor documente
internaţionale în Decizia nr.873/2010 faţă de aceleaşi documente pe care le învederează într-o
decizie anterioară precum Decizia nr. 20/2000.
În acest sens Curtea Constituţională prin Decizia 873/2010 referindu-se la „susţinerea
autorului sesizării de neconstituţionalitate, potrivit căreia reglementarea pensiei de serviciu
pentru anumite categorii profesionale şi, deci, şi pentru judecători, îşi găseşte temeiul legal în
legislaţia europeană, şi anume Directiva Consiliului Comunităţilor Europene 86/378/CEE din
24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi
femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, astfel cum a fost modificată
prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996, Curtea
observă că acest act european creează cadrul legal la nivelul Uniunii Europene pentru ca
statele membre, în considerarea locului şi a rolului unui anumit sector profesional să
stabilească pentru acesta un regim profesional de securitate socială, cu respectarea
principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei. Or, criticile aduse Legii privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor se referă la eliminarea pensiei de serviciu a
judecătorilor, ceea ce ar contraveni principiului independenţei justiţiei, iar nu la o eventuală
diferenţă de tratament între femei şi bărbaţi, şi, deci, o discriminare, în ceea ce priveşte
acordarea pensiei sau vârsta de pensionare"
Prin cele afirmate mai sus, în aceste considerente, Curtea Constituţională nu face
altceva decât să consacre o discriminare, nu între bărbaţi şi femei cu privire la vârsta de
pesionare, ci un tratament diferenţiat între categoriile aceloraşi regimuri profesionale de
securitate socială reglementate de Directiva Consiliului Comunităţilor Europene 86/378/CEE
din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi
şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, astfel cum a fost modificată
prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996 în ceea ce
priveşte reglementarea pensiei de serviciu pentru anumite categorii profesionale, în care sunt
cuprinşi printre alţii şi miltarii ori poliţiştii.174
Deşi, toate obiecţiile formulate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în susţinerea
necostituţionalităţii prevederilor referitoare la recalcularea pensiei judecătorilor, sunt
aplicabile, în egală măsură şi celorlalte categorii socioprofesionale prevăzute de legislaţia
europeană indicată mai sus, totuşi în final, Curtea Constituţională constată că numai
dispoziţiile art.l Ut.c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor( cele
referitoare la recalcularea pensiei magistraţilor) sunt neconstituţionale, în raport cu
prevederile art.124 alin.(3) şi art.l32 alin.(l) din Constituţie.
De asemenea, facem şi precizarea că, deşi aproximativ aceleaşi obiecţii au fost
formulate şi de alţi contestatari ai Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi
care au făcut obiectul Deciziei nr. 871/2010149 Curtea Constituţională a constat că Legea
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este constituţională în integritatea sa,
( deci şi prevederile art. l lit c, referitoare la pensiile magistraţilor) respingând excepţia de
neconstitutionalitate ridicată de autorii acesteia, pentru ca prin Decizia nr.873/2010
( prezentată pe larg mai sus) să ajungă la concluzia că art. l lit. c din acest act normativ
contestat, privitor la pensiile judecătorilor şi procurorilor, este neconstituţional iar restul
prevederilor sunt constituţionale.
Se pune întrebarera firească, ce se poate înţelege din astfel de decizii care se contrazic
practic prin două soluţii diametral opuse date în legătură cu unul şi acelaşi act normativ? Mai
este Curtea Constituţională independentă şi obiectivă sau ea este aceea care prin deciziile date
legiferează discriminarea între categorii socio-profesionale cu un statut special reglementat
unitar prin legislaţia europeană?
În susţinerea acestor afirmaţii aducem ca argument solid opinia separată formulată de
unul din judecătorii Curţii Constituţionale la Decizia nr.871/2010. Pentru a nu aduce atingere
în nici un fel argumentelor juridice ce se desprind din acesta opinie separată, o vom reda în
totalitate, mai jos:
„Socotim că nu numai prevederile art. l lit. c) din Legea privind stabilirea unor măsuri
în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, ci întreaga lege, întrucât încalcă dispoziţii şi
principii prevăzute de Constituţia României. Nu vom repeta argumentele aduse soluţiei de
neconstituţionali-tate privind pensiile magistraţilor, ci ne vom opri în mod special asupra
încălcării art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Astfel, prevederile art. l - 5 şi art. 12 din lege încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din
Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii.
Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie "legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia
legii penale sau contravenţionale noi favorabile". Aşadar, o lege se aplică, cum spune autorul
149 Publicată în Monitorul Oficial nr. 433/2010175
sesizării, situaţiilor născute numai după adoptarea ei, exercitându-şi acţiunea asupra faptelor
care se vor produce ulterior intrării sale în vigoare, nu şi situaţiilor anterioare, trecute (facto
praeterita), cu toate efectele care s-au produs şi se produc în timp, datorită situaţiei create la
acel moment. Or, aplicarea în timp a unei legi este guvernată de principiul neretroactivităţii
legii noi. Pensiile speciale au fost stabilite, aşadar, în baza legilor adoptate în domeniul
pensiilor, pe anumite categorii socioprofesionale, şi sunt derogatorii de la dreptul comun.
Aceste legi se aplică situaţiilor juridice constituite, modificate şi stinse în temeiul
reglementărilor lor, în baza cărora s-au creat efecte juridice definitive, revenind statului
obligaţia de a executa în timp (obligaţii succesive) plata pensiilor. Aşadar, obligativitatea
recalculării tuturor pensiilor speciale acordate sub incidenţa prevederilor legale anterioare prin
intrarea în vigoare a Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este
neconstitutională.
Pensiile speciale care se află în plată constituie drepturi câştigate ce nu pot fi
recalculate în baza unei legi noi, neputand fi nici modificate, întrucât legea s-ar aplica
retroactiv.
Pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, pensiile de serviciu ale judecătorilor,
procurorilor, respectiv magistraţilor asistenţi ai Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale
personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă
acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, pensiile de serviciu ale
funcţionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile
de serviciu ale personalului aeronautic civil, navigant, profesionist din aviaţia civilă, pensiile
de serviciu ale personalului Curţii de Conturi aflate în plată sunt stabilite sub imperiul
legislaţiei anterioare.
Aşadar, prin această lege, are loc o modificare a regimului juridic al pensiilor speciale
stabilite în baza legilor anterioare, ajungându-se să se încalce chiar substanţa dreptului la
pensie.
In acest sens, prin Decizia nr. 375/2005 a Curţii Constituţionale s-a stabilit că "noile
reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului
pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a
acestora". In acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 57/2006 care
prevede că "condiţiile de exercitare a dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se
stabilesc prin lege şi, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau
completa legislaţia în materie şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice
176
prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta
principiul neretroactivitătii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie".
De asemenea, prin Decizia nr. 120/2007, Curtea a reţinut că "operaţiunea de
recalculare priveşte în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în
trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanţei şi are efecte numai
pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. In cazurile
în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul
cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în
plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior".150
In concluzie, şi numai sub acest aspect, având în vedere faptul că actualele pensii
speciale au fost legal stabilite şi calculate în baza unor legi în vigoare la data respectivă,
recalcularea lor duce la încălcarea principiului neretroactivitătii legii - regulă imperativă -
prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României. Judecător, pro f. univ. dr. Aspazia
Cojocaru "
Un alt argument, tot atât de solid, îl reprezintă concluziile ce se desprind din Opinia
separată formulată, de această dată de un număr de 4 reputaţi jurişti, membri ai Curţii
Constituţionale, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.237/2010 referitoare la obiecţia de
neconstiruţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) şi pct. IV lit. e), ale art. 53 alin.
(1), art. 54, art. 65 alin. (4), art. 102 alin. (1) si (2) şi ale art. 196 lit. b), e), g), r) şi s) din
Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale legii în ansamblul său devenită
după promulgare Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice)151.
Pentru o cât mai bună înţelegere şi acestei opinii separate o voi reda în întregime
pentru ca cititorul acestei lucrări să o poată aprecia la justa sa valoare.
„Nu împărtăşim, pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare, soluţia
adoptată prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, cu votul majorităţii judecătorilor Curţii
Constituţionale, prin care s-a constatat că unele texte din Legea privind sistemul unitar de
pensii publice, precum şi legea în ansamblul său sunt constituţionale.
Criticile de neconstituţionalitate au vizat, pe de o parte, aspecte de necon-
stituţionalitate extrinsecă referitoare la procedura de adoptare a legii în ansamblul său, iar pe
de alta parte, aspecte de neconstituţionalitate intrinsecă a unor texte din cuprinsul legii supuse
controlului. Ne vom referi doar la unele aspecte.... privind criticile de neconstituţionalitate
intrisecă. B. In ceea ce priveşte criticile referitoare la neconstituţionalitatea intrinsecă a legii,
Legea privind sistemul unitar de pensii publice încalcă sub aspectul micşorării valorii
150 Publicată în Monitorul Oficial nr.785 din 24 noiembrie 2010151 Publicată în Monitorul Oficial nr.852 din 20 decembrie 2010.
177
punctului de pensie şi al recalculării pensiilor speciale principiul neretroactivităţii legii, aşa
cum este prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia "legea dispune numai
pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile".
Se cunoaşte că o lege se aplică numai situaţiilor născute după adoptarea ei, şi nu
situaţiilor anterioare intrării ei în vigoare. In speţă, pensiile deja calculate şi pensiile speciale
deja aflate în plată sunt drepturi care s-au născut anterior Legii privind sistemul unitar de
pensii publice. In asemenea condiţii, această lege nu se aplică situaţiilor definitiv constituite,
modificate sau stinse, precum şi efectelor juridice produse de legile anterioare, potrivit
adagiului tempus regit actum.
Or, sub acest aspect se impune a se sublinia că micşorarea valorii punctului de pensie
stabilit de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale şi recalcularea tuturor celorlalte pensii ocupaţionale (speciale) aflate deja în plată
determină modificarea regimului juridic al acestor pensii stabilite în baza unor legi anterioare
în vigoare, încălcându-se astfel principiul neretroactivităţii legii, ajungându-se la pierderea
unor drepturi câştigate. In acest sens, Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 precizează ca "noile
reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului
pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare".
Decizia Curţii Constituţionale nr. 57 din 26 ianuarie 2006 a statuat că "orice prevedere
nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a se respecta principiul
neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie". Mai mult, Decizia nr. 120
din 15 februarie 2007 a reţinut că, "în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai
mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în
continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor
legal câştigate anterior".
Sugestivă este prezentarea în literatura de specialitate a faptului că, "dacă legea nouă
nu ar respecta ceea ce s-a făcut în cadrul prevederilor legii vechi, încrederea ar dispărea şi,
odată cu ea, ar fi atinsă şi autoritatea legii" (Tr. lonescu şi colaboratorii, în Tratat de drept
civil, Partea generală, Editura Academiei, 1967, p. 77).
Or, principiul legalităţii reprezintă un principiu esenţial al statului de drept, ce trebuie
respectat inclusiv de legiuitor.
Judecător, Judecător, Judecător, Judecător, Ion Predescu, Acsinte Gaşpar, Aspazia
Cojocaru, Tudorel Toader."
Din cele prezentate mai sus se pot trage următoarele concluzii:
Curtea Constituţională nu face parte din puterea judecătorească în accepţiunea Legii
nr. 304/2004; Curtea Constituţională nu poate fi calificată strict ca fiind un tribunal imparţial 178
şi independent, datorită modalităţii de desemnare a judecătorilor. Chiar dacă s-a arătat că un
judecător constituţional provenit din rândurile unui partid politic, va căuta să rupă orice
legătură cu acesta, în realitate, va exista mereu suspiciunea şi uneori chiar certitudinea,
precum este cazul de faţă, că acesta va încearcă să mulţumească într-un fel, pe cel care 1-a
propus.
Exigenţa celor afirmate mai sus se referă în special la faptul că judecătorul trebuie să
ofere suficiente garanţii, pentru a înlătura orice bănuială legitimă. In această materie chiar şi
aparenţele au un rol deosebit deoarece într-o societate democratică instanţele judecătoreşti
trebuie să inspire justiţiabililor deplină încredere şi, sub acest aspect, Curtea Constituţională
nu este ferită de suspiciuni, în acest sens, invocăm cauza Grieves c. Regatului Unit al Marii
Britanii, unde s-a reţinut : „Curtea reaminteşte că, pentru a stabili dacă un tribunal poate fi
considerat independent trebuie să fie avut în vedere printre altele, modul de numire a
membrilor săi şi dacă organismul prezintă o aparenţă de independenţă''
CAPITOLUL IV
PENSIILE ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE ALE
AVOCAŢILOR152
1. Consideraţii generale.
Sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat
prin Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat153, Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 221 din 24 noiembrie 2000154, prin Statutul profesiei de avocat,155
Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al
Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor (CAA).
Potrivit acestor acte normative, dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale ale
avocatului se exercită prin sistemul unic, propriu şi autonom de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, gestionat de Casa de Asigurări a Avocaţilor din România .
Facem precizarea că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.237/2010 referitoare la
obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) şi pct. IV lit. e), ale
152 În acest sens a se vedea; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul securităţii sociale, Editura Global Lex, Bucureşti, 2003, p. 216-235 şi; Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale, Curs universitar, Ediţia a IlI-a revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 135 şi urm.
153 Republicată în Monitorul Oficial nr.98 din 7 februarie 2011154 Privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial
nr.610 din data 28.11.2000,aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 452, publicată în Monitorul Oficial nr. 413 din 25 iulie 2001
155 4Publicată în Monitorul Oficial nr.45 dini 3 ianuarie 2005
179
art. 53 alin. (1), art. 54, art. 65 alin. (4), art. 102 alin. (1) si (2) şi ale art. 196 lit. b), e), g), r) şi
s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale legii în ansamblul său156
s-a statuat că, art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din legea criticată preia soluţia legislativă de
principiu cuprinsă în art. 5 alin. (1) pct. IV lit. f) din Legea nr. 19/2000, însă nu impune
obligativitatea asigurării în cadrul sistemului public de pensii a persoanelor provenite, spre
exemplu, din rândul avocaţilor. Acestora li se aplică dispoziţiile art. 6 alin. (2) din lege, po-
trivit cărora "Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe baza de contract de asigurare
socială, în condiţiile prezentei legi, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul
cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care
doreşte să se asigure, respectiv să-şi completeze venitul asigurat". De altfel, potrivit art. l alin.
(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de
asigurări sociale ale avocaţilor,... "Dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale ale
avocatului se exercită în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă prin sistemul unic, propriu
şi autonom de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, gestionat de Casa de Asigurări a
Avocaţilor din România", iar legea criticată nu abrogă, modifică sau completează acest text."
CAA şi filialele acesteia alcătuiesc sistemul propriu de asigurări sociale al avocaţilor.
Sistemul are patrimoniu unic şi buget propriu consolidat, care se aprobă cu procedura
prevăzută de lege.
Patrimoniul sistemului poate fi folosit în activităţi economice producătoare de
venituri, cu autorizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Ba-rourilor din România, în condiţiile
legii şi ale modalităţilor prevăzute în Statutul şi Regulamentul CAA.
2. Principiile sistemului propriu de asigurări sociale pentru avocaţi.
Sistemul propriu de asigurării sociale pentru avocaţi este organizat şi funcţionează pe
baza următoarelor principi157:
• principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului,
conform legii;
• principiul solidarităţii între avocaţi, care au drepturi şi obligaţii reciproce pentru
prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;
• principiul obligativităţii, conform căruia toţi avocaţii participă fără excepţii la
sistem, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
156 Publicată in Monitorul Oficial 785 din 24 noiembrie 2010 (M. Of. 785/2010)
157 Art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 452/2001 şi art.6 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
180
• principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurării sociale se
constituie pe baza contribuţiei obligatorii a fiecărui avocat, iar drepturile de asigurări sociale
se cuvin pe baza acestei contribuţii;
• principiul egalităţii care asigură participanţilor la sistem un tratament
nediscriminatoriu în ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
• principiul descentralizării care asigură dezvoltarea şi administrarea eficientă a
patrimoniului sistemului cu protecţia integrităţii acestuia prin filialele CAA care se înfiinţează
şi funcţionează pe lângă fiecare barou;
• principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se redistri-buie pentru plata
obligaţiilor ce revin sistemului, conform legii şi prezentului statut.
3. Beneficiarii158
Beneficiarii acestui sistem sunt avocaţii înscrişi în barouri, care figurează în Tabloul
avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi
proprii la pensie şi ajutoare sociale. Aceşti fac parte de drept din sistemul propriu de asigurări
sociale ale avocaţilor şi sunt membri de drept ai Casei de Asigurări a Avocaţilor (C.A.A).
Sunt membrii ai CAA, având drepturi şi obligaţii identice şi avocaţii care profesează
sub titlu profesional din statul membru de origine în condiţiile art. 99 alin. (2) şi (3) din Legea
51/1995.
Avocaţii înscrişi în barou care nu figurează în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare
a profesiei au dreptul la prestaţiile de asigurări sociale corespunzător perioadei în care şi-au
exercitat profesia, în condiţiile prevăzute de lege, Statut şi Regulamentul C.A.A.
4. Drepturile şi obligaţiile
Drepturile şi obligaţiile care formează conţinutul sistemului de asigurări sociale al
avocaţilor sunt următoarele:
• drepturile de asigurări sociale ale membrilor sistemului;
• obligaţia avocaţilor înscrişi în barouri de a contribui la fondul sistemului;
• obligaţia sistemului de a acorda prestaţii de asigurări sociale membrilor sistemului şi
altor beneficiari prevăzuţi de lege;
• obligaţia sistemului de a organiza evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări
sociale pentru avocaţi.
Drepturile de asigurări sociale ale membrilor sistemului de asigurări sociale al
avocaţilor sunt cele enumerate de art. 4 din OUG 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de
158 Art. 7 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, art.304 din Statutul profesiei de avocat şi art. 76 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial nr.98 din 7 februarie 2011
181
asigurări sociale ale avocaţilor159 şi de art. l 0 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
Deşi legile, statutele şi regulamentul menţionate mai sus, nu au prevederi exprese în acest
sens, totuşi se poate afirma că în spiritul legii, dreptul la pensie este dreptul principal în cadrul
sistemului de asigurări sociale al avocaţilor. Avocatul primeşte o singură pensie pentru anii
lucraţi în exercitarea profesiei de avocat, în raport de stagiul de cotizare şi contribuţia lui la
fondul C.A.A. Potrivit art. 9 din Statul CAA, avocaţii pot face parte şi din alte forme de
asigurări sociale.
5. Obligaţia de contribuţie160.
Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie
la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor. Contribuţia nu poate fi mai mică
decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale
Casei de Asigurări a Avocaţilor.
Potrivit Hotărârii nr. 722 din 20 martie 2010 a Consiliul Uniunii Naţionale a
Barourilor din România, începând cu data de 01 aprilie 2010, contribuţia individuală
obligatorie a tuturor avocaţilor cu drept de exerciţiu al profesiei la sistemul C.A.A. a fost
stabilită la 10% din venitul brut din profesie realizat de avocat, dar nu mai puţin de suma
reprezentând cota minima obligatorie şi nici mai mult de suma reprezentând cota maximă de
contribuţie obligatorie. Suma reprezentând cota individuală minimă obligatorie este: 80 lei
RON pentru avocaţii stagiari şi 230 lei RON pentru avocaţii definitivi.
Cota maximă de contribuţie obligatorie este 1.150 lei RON, atât pentru avocaţii
stagiari cât si pentru cei definitivi.
Referitor la natura juridică a prestaţiilor de asigurări sociale 161, în sistemul propriu
de asigurări sociale pentru avocaţi - prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de
înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor din profesie, ca urmare a: împlinirii
limitei de vârstă prevăzută de lege; invalidităţii (urmare a accidentelor sau bolilor);
maternităţii; decesului.
Prestaţiile de asigurări sociale din cadrul sistemului de asigurări sociale pentru avocaţi
se acordă sub forma162 de: pensii, indemnizaţii, ajutoare şi alte drepturi prevăzute de lege,
corespunzător contribuţiei efective la constituirea fondului sistemului.
159 'Aprobată, modificată şi completată prin Legea 452/2001 .160 Art.76 ain. 2 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat ,
republicată, art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 452/2001, art. 9 alini şi 2, art.22,23 alin l şiart. 25 alin2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 4 din Regulamentul de organizare şi
funcţionare a CAA.
161 Art. 15 alin l din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.162 Art. 306 din Statul profesiei de avocat şi art. 15 alin 2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor
182
Pensiile şi ajutoarele sociale vor avea ca bază de calcul163 exclusiv stagiile de cotizare
şi cuantumul contribuţiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisă aplicarea altor criterii
de calcul.
6. Stagiul de cotizare
Constituie stagiu de cotizare164 perioadele în care un avocat şi-a plătit contribuţia de
asigurări sociale în sistemul propriu de asigurări sociale pentru avocaţi.
Perioada de timp în care un avocat este deputat sau senator este luată în calcul la
stabilirea vechimii în avocatură în condiţiile achitării de contribuţie la CAA.
Indemnizaţia de parlamentar şi celelalte drepturi băneşti încasate, cumulate cu
eventualele venituri din activitatea de avocat desfăşurată în perioada mandatului de
parlamentar se consideră venituri din profesie şi se iau în calcul la stabilirea pensiei de către
C.A.A, în măsura în care s-a contribuit la fondul acesteia.
Stagiul minim de cotizare, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, este de 15 ani.
Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani
de la data intrării în vigoare a OUG nr. 221/2000 (respectiv 28.11.2000), conform eşalonării
prevăzute în anexa statutului C.A.A.
Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 pentru bărbaţi.
Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în
vigoare a OUG nr. 221/2000 prin creşterea acestuia pornindu-se de la 25 de ani pentru femei
şi de la 30 ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa statutului C.A.A165.
In sistemul de asigurări al avocaţilor se asimilează stagiul de cotizare şi perioadele
necontributive (denumite şi perioade asimilate), în care asiguratul:
• a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar juridic, organizat potrivit legii,
pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora;
• a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe
durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.
Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ universitar, beneficiază
de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
163 Art. 307 din Statul profesiei de avocat şi art. 15 alin 3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor164 Art. 77 alini din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat , republicată,
art.304 alin3 din Statul profesiei de avocat şi art. 11 şi 12 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor , art. l din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.
165 Art. 9 alin 1-4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 452/2001, art.34 alin 1-4 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor
183
Pot beneficia de perioade asimilate, avocaţii care în aceste perioade nu au realizat
stagii de cotizare în condiţiile Statutului CAA şi ale Regulamentului C.A.A., sau în condiţiile
legii de pensii din sistemul public.
Perioadele asimilate se valorifică numai pentru obţinerea pensiei pentru limită de
vârstă, retragere definitivă, invaliditate şi urmaş.
În sistemul de asigurări sociale al avocaţilor se recunoaşte stagiile de cotizare în alte
sisteme de asigurări sociale, în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru pensiile
prevăzute la art. 31 din Statutul C.A.A.166 lit. a), b), d) şi e), respectiv pensia pentru limită de
vârstă, pensia pentru retragerea definitivă din profesie, pensia pentru retragerea anticipată
definitivă din profesie şi pensia de urmaş.
În situaţia în care asiguratul a realizat stagii de cotizare în mai multe sisteme de
asigurări sociale, cuantumul pensiei cuvenite din sistemul de pensii ale avocaţilor, se
stabileşte numai pentru stagiul de cotizare realizat efectiv în acest sistem.
Vechimea în profesia de avocat luată în considerare, conform legii, la stabilirea
pensiei de magistrat, nu se mai ia în calcul şi la stabilirea pensiei în sistemul de asigurări
sociale al avocaţilor, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 62 al. 6 din Statut.
Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuţie şi în alte sisteme de
asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.
Stagiile de cotizare realizate în sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor anterior
intrării în vigoarea a Statutului şi Regulamentului CAA vor fi valorificate la stabilirea pensiei
de retragere definitivă în măsura în care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei în alte
sisteme167.
Stagiul necesar de cotizare denumit şi Stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta,
este o variantă a stagiului minim de cotizare, fiind o condiţie necesar a fi îndeplinită pentru
obţinerea pensiei de invaliditate. Stagiul necesar de cotizare reprezintă un număr de ani
considerat minim în care asiguratul trebuie să fi activat în profesie înainte de intervenţia stării
de invaliditate. Stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta este precizat în tabelul cuprins
de art. 44 din Statutul C.A.A.
Stagiul potenţial este denumirea sub care se prezintă diferenţa între stagiul complet de
cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până în momentul încadrării într-un grad de
invaliditate, în cazul asiguraţilor care au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare
necesar, prevăzut în tabelul de la art. 44 din Statut, stagiul potenţial se determină ca diferenţă
166 Art. 16 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.167 Art.62 alini, 2 şi 6 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 13 alin 1-3 , şi 6 din
Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.
184
între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul de la art. 44
din Statut.
Stagiul potenţial determinat conform celor menţionate, nu poate fi mai mare decât
stagiul de cotizare pe care asiguratul 1-ar fi putut realiza de la data ivirii invalidităţii până la
împlinirea vârstei standard de pensionare, vârstă la care, în condiţiile legii poate solicita
pensie pentru limită de vârstă.
Pentru asiguraţii care au contribuit şi în alte sisteme de asigurări sociale, stagiul
potenţial acordat este proporţional cu perioada de contribuţie în sistemul de asigurări sociale
al avocaţilor faţă de întreaga perioadă de cotizare la sistemele de asigurări sociale obligatorii.
Stagiul potenţial în situaţia în care asiguratul a contribuit la mai multe sisteme, se
determină prin înmulţirea stagiului potenţial calculat conform celor deja arătate cu raportul
între perioada de cotizare la sistemul de asigurări sociale al avocaţilor la totalul perioadei de
cotizare în sistemele de asigurări sociale obligatorii.168
7. Venitul mediu brut lunar pe profesia de avocat169
Mai este denumit şi venitul de referinţă la stabilirea prestaţiilor de asigurară sociale
sau venitul de referinţă pe profesia de avocat. Venitul de referinţă la stabilirea prestaţiilor de
asigurări sociale se stabileşte anual ca medie a veniturilor individuale, determinate în raport
de contribuţiile efectiv achitate la sistem (până cel mai târziu la 30 martie al anului următor) şi
pe baza declaraţiilor avocaţilor cu privire la veniturile lunare realizate din onorarii. Venitul de
referinţă pe profesia de avocat, astfel stabilit este valabil de la 31 martie al anului următor.
Venitul mediu brut lunar pe profesia de avocat este publicat în anexa nr. 2 a Regulamentului
de Organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor.
Venitul brut lunar realizat din profesie sau venitul brut lunar individual este venitul
brut aferent contribuţiei efectiv plătite şi se calculează ca fiind cuantumul contribuţiei efectiv
plătite înmulţite cu raportul dintre 100 (o sută) şi cota procentuală prevăzută de art. 25 alin. 2
din Statutul C.A.A170.
8. Vârsta standard de pensionare
Este de 60 de ani pentru femei şi 65 pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de
pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a Statutului C.A.A.
(respectiv 28 mai 2001), prin creşterea vârstei de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani
168 Art.44 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 14 alin 1-5 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.
169 Art. 26 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor .170 Art. 61 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor
185
pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa l a
Statutului C.A.A.
Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin 3 copii
şi i-au crescut până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard 171de
pensionare după cum urmează: cu un an -pentru 3 copii; cu doi ani - pentru 4 sau mai mulţi
copii. Reducerea vârstei standard pentru femeile care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art.
341 alin. (1) din Statutul C.A.A, nu poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de acelaşi
statut sau de legile speciale. Vârsta de pensionare redusă , nu poate fi mai mică de 55 de ani.
9. Punctajul mediu anual172 realizat de asigurat în perioada de cotizare
Se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor
anuale realizate de asigurat, în perioada de cotizare, la numărul de ani corespunzători stagiului
complet de cotizare. Punctajul mediu anual realizat de asigurat nu poate fi mai mare de 5
puncte.
Punctajul anual173 al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului
rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Pentru
perioadele în care Casa de Asigurări a Avocaţilor a comunicat numai venitul de referinţă lunar
pe profesie la nivelul anului, punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media
lunară din anul respectiv a veniturilor brute, care au constituit baza de calcul a contribuţiei
individuale de asigurări sociale şi venitul de referinţă lunar pe profesie din anul respectiv
comunicat de Casa de Asigurări a Avocaţilor. Pentru lunile pentru care C.A.A. nu a
comunicat încă venitul mediu brut lunar pe profesie, se utilizează (pentru întreaga lună)
ultimul venit mediu brut lunar pe profesie comunicat.
Numărul de puncte realizat în fiecare lună de avocatul asigurat, se calculează prin
raportarea venitului brut lunar individual, respectiv venitului brut aferent contribuţiei efectiv
plătite, la venitul de referinţă lunar pe profesie din luna respectivă, comunicat de Casa de
Asigurări a Avocaţilor.174
Punctajul mediu anual 175realizat de asigurat în perioada de cotizare, se determină prin
împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de
asigurat, în perioada de cotizare, la numărul de ani corespunzători stagiului complet de
cotizare. Punctajul mediu anual realizat de asigurat nu poate fi mai mare de 5 puncte.171 Art.8 din OUG nr221/2000, art. 33şi 34 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor172 Art. 61 alin. 2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 13 alin 4 din Regulamentul de
organizare şi funcţionare a CAA.173 Art. 61 alin 4-6 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor174 Art. 61 alin 3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor175 Art. 61 alin 2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 13 alin 4din Regulamentul de
organizare şi funcţionare a CAA.
186
La retragerea definitivă din profesie, avocaţii care îndeplinesc cumulativ condiţiile
prevăzute de art. 64 alin. l din Statutul C.A.A. şi stagiul complet de cotizare beneficiază de
majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv 3,6% pentru fiecare an
suplimentar.
Pensionarii de limită de vârstă şi cu vechime în avocatură înainte de pensionare, care
au continuat activitatea după data pensionării şi care solicită pensie pentru retragere definitivă
din profesie, beneficiază de majora rea punctajului pentru punctajul aferent stagiului de
cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă176.
Valoarea unui punct de pensie este egală cu cel puţin 50% din venitul de referinţă
lunar pe profesia de avocat. De la punerea în aplicare a noului sistem de pensii - valoarea unui
punct se stabileşte de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din România la propunerea Casei de
Asigurări a Avocaţilor. Conform deciziei nr. 2 din 08.01.2010 a consiliului C.A.A., începând
cu data de 01.01.2010, valoarea unui punct de pensie este de 1.150RON.177
10. Pensia pentru limită de vârstă.
Pensia pentru limită de vârstă se acordă avocaţilor care îndeplinesc cumulativ la data
pensionării condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare.
Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 pentru bărbaţi.
Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în
vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstei de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani
pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa l la
Statutul C.A.A. Stagiul minim de cotizare, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, este de 15
ani. Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13
ani de la data intrării în vigoare a legii, conform eşalonării prevăzute în anexa nr.l. la Statutul
C.A.A.
Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 pentru bărbaţi.
Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în
vigoare a prezentei legi, prin creşterea acestuia pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de
la 30 ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr.l. la Statutul C.A.A.
Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin 3 copii
şi i-au crescut până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare
după cum urmează: a) cu un an -pentru 3 copii; b) cu doi ani - pentru 4 sau mai mulţi copii.
176 Alt. 64 alin 2-3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 17 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.
177 Art. 63 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 3 alin 3-5 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.
187
Această reducere a vârstei standard nu poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de
prezentul statut sau de legile speciale, iar în cazul aplicării ei, vârsta de pensionare redusă nu
poate fi mai mică de 55 de ani. 178
Drepturile la pensia pentru limită de vârstă se cuvine de la data îndepliniri condiţiilor
prevăzute de lege, dacă cererea împreună cu actele doveditoare a fost depusă în termen de 30
de zile de la această dată. în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi a
căror cerere a fost depusă peste termenul prevăzut, drepturile de pensie se acordă şi se plătesc
din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea împreună cu toate actele
necesare.
în cazul dosarelor incomplete din vina asiguratului, drepturile de pensie se acordă şi se
plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care dosarul a fost completat cu actele necesare
stabilirii dreptului de pensie179.
Avocaţii care se pensionează pentru limită de vârstă, pot continua exercitarea profesiei
de avocat. Avocaţii pensionari care continuă profesia sunt obligaţi să contribuie la constituirea
fondului CAA.
Pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin adăugarea anilor
lucraţi după pensionare. Avocaţii pensionari pentru limită de vârstă au dreptul ca la încetarea
activităţii şi radierea din profesie să li se stabilească şi să li se calculeze pensia pentru
retragere definitivă din profesie, situaţie în care se vor avea în vedere şi anii lucraţi dumă
pensionarea pentru limită de vârstă.
Contribuţiile achitate la fondul de asigurări sociale de către avocaţii care cumulează
veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale vor fi avute în vedere
la stabilirea pensiei de retragere definitivă şi a altor drepturi de asigurări sociale.180
În sistemul autonom al pensiilor avocaţilor cuantumul pensiei la data înscrierii la
pensie se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de
cotizare, cu valoarea unui punct de pensie din luna ieşirii la pensie.
Reactualizarea pensiilor se face doar ca urmare a creşterii valorii punctului de pensie,
prin hotărâre a C.A.A.181
178 Art. 6 alin l lit. a, art. 7,8 şi 9 din OUG nr221/2000, art. 32- 341 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi anexa la Statut.
179 Art. 67 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 3 alin l, art.8 alin 2-4 şi art. 11 alin 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.
180 Art. 76 din Legea nr. 51/1995, republicată, art.9, 35 şi 64 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 4, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
181 Art. 65 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 38-39 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
188
11.Stabilirea şi plata pensiei
Avocaţii care îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru obţinerea unei pensii,
indiferent de ce categorie ar fi aceasta, trebuie să procedeze astfel: să completeze o cererea
prin care solicită categoria de pensie cuvenită. Să anexeze documentaţia prevăzută în
conţinutul cererii tip. Aceste cerinţe pot fi îndeplinite de solicitanţi personal sau prin mandatar
cu procură specială.
Conţinutul cererii tip, va fi pus la dispoziţia solicitantului de filiala Casei de Asigurări
a Avocaţilor de care acesta aparţine. Filialele vor certifica sub semnătură toate documentele în
copie conţinute de dosarul de pensionare.
Cererea de pensionare împreună cu actele care dovedesc împlinirea condiţiilor
prevăzute de lege şi de statut, se depun la filiala CAA din care asiguratul face parte la data
cererii de pensionare. Deschiderea drepturilor de pensie se realizează din ultimul sistem în
care asiguratul a activat182.
Filiala CAA este obligată să întocmească dosarul de pensionare, aceasta purtând
întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise. Dosarul de pensionare va conţine:
• dovada anilor lucraţi în exercitarea profesiei de avocat;
• cotele lunare cu care a contribuit la fondul Casa de Asigurări a Avocaţilor, pe
întreaga durată a activităţii ca avocat;
• dovada în original a stagiului de cotizare realizat în alte sisteme de asigurări sociale;
• actele de stare civilă necesare soluţionării cererii.
Pentru avocaţii care au activat în mai multe barouri, dovada stagiului de cotizare şi a
cotelor plătite se va solicita de avocat de la filialele sau barourile în care a activat. Acestea
sunt obligate să elibereze dovada în termen de 15 zile de la primirea cererii.
Filiala CAA sau baroul va întocmi dosarul de pensionare în termen de 15 zile după
primirea cererii. Dosarul de pensionare va fi transmis imediat după întocmire la Casa de
Asigurări a Avocaţilor pentru stabilirea şi calcularea drepturilor cuvenite. Dosarul de
pensionare va fi transmis imediat după întocmire la Casa de Asigurări a Avocaţilor pentru
stabilirea şi calcularea drepturilor cuvenite .183 După primirea dosarului, C.A.A. va proceda
după cum urmează:
• va stabili toate elementele necesare pentru verificarea condiţiilor legale de
pensionare şi pentru calcularea acesteia.
• va verifica îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare.
182 Art. 66 alin 1-2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 8 alin 1-7 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
183 Art. 66 alin 3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 10 alin 1-2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
189
• va calcula cuantumul pensiei;
• se va stabili data de la care se acordă pensia.
• va emite decizia de pensionare;
Intr-o primă etapă, C.A.A. va stabili toate elementele necesare pentru verificarea
îndeplinirii condiţiilor legale de pensionare şi pentru calcularea acesteia. In această etapă se
vor stabili stagiul de cotizare individual al solicitantului, numărul de puncte realizat în fiecare
lună, punctajul fiecărui an şi punctajul mediu anual ale asiguratului. Intr-o a doua etapă, se va
verifica îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare şi mai departe, dacă se constată
realizarea acestora, se va calcula cuantumul pensiei, pe baza formulei menţionate de art. 61
din Statutul C.A.A.
Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de Casa de
Asigurări a Avocaţilor din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului
la CAA. Decizia Casei de Asigurări a Avocaţilor va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe
baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare. Decizia de pensionare se
comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data
emiterii.184
Decizia de pensionare poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, la
instanţa competentă, potrivit art. 138 şi 139 din Statutul C.A.A. Decizia emisă în condiţiile
art. 71 alin. (1) necontestată în termen, este definitivă .185
În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie, la cerere
sau din oficiu, CAA va efectua modificările care se impun .186
Plata pensiei se face lunar. Pensia se plăteşte personal titularului sau mandatarului
desemnat de acesta prin procură specială. Plata acestor drepturi se face lunar, în următoarele
modalităţi: prin cupon mandat poştal; prin plată directă beneficiarului; prin virarea pensiei în
contul bancar al beneficiarului, în cazul în care beneficiarul doreşte plata printr-un cont
bancar, acesta urmează să depună o cerere, cu indicarea băncii şi a numărului de cont187.
CAA va pune în plată pensia pentru limită de vârstă numai dacă avocatul a plătit la zi
contribuţia legală la sistemul de asigurări sociale al avocaţilor.
184 Art. 71 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor185 Art. 72-73 şi art. 138-139 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor186 Art. 74 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art.35 din Regulamentul de organizare şi
funcţionare a CAA187 Art. 75 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 36 alin l şi art. 37 din Regulamentul de
organizare şi funcţionare a CAA
190
Plata pensiei pentru limită de vârsta încetează începând cu luna următoare celei în care
beneficiarul a decedat.188
12. Pensia de retragere definitivă din profesie.
Avocaţii care îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă şi doresc să
se pensioneze precum şi avocaţii pensionaţi pentru limită de vârstă pot solicita pensia de
retragere definitivă din profesie după ce vor obţine de la Barou decizia de încetare a calităţii
de avocat şi radierea din Tabloul avocaţilor.189
Drepturile la pensia pentru limită de vârstă se cuvine de la data îndepliniri condiţiilor
prevăzute de lege, dacă cererea împreună cu actele doveditoare a fost depusă în termen de 30
de zile de la această dată. în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi a
căror cerere a fost depusă peste termenul prevăzut, drepturile de pensie se acordă şi se plătesc
din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea împreună cu toate actele
necesare, în cazul dosarelor incomplete din vina asiguratului, drepturile de pensie se acordă şi
se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care dosarul a fost completat cu actele
necesare stabilirii dreptului de pensie.
Cuantumul pensiei de retragere definitivă din profesie se stabileşte la data încetării
activităţii în profesia de avocat.
în sistemul autonom al pensiilor avocaţilor cuantumul pensiei la data înscrierii la
pensie se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de
cotizare, cu valoarea unui punct de pensie din luna ieşirii la pensie.
13. Pensia de retragere anticipată definitivă din profesie.
Avocaţii care îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă şi doresc să
se pensioneze precum şi avocaţii pensionaţi pentru limită de vârstă pot solicita pensia de
retragere anticipată definitivă din profesie după ce vor obţine de la Barou decizia de încetare
a calităţii de avocat şi radierea din Tabloul avocaţilor.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în
calcul perioadele de stagiu asimilat. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi
condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă. Reducerea vârstei prevăzută la alin. (1) nu
poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de legislaţia avocaţilor.
188 Art. 76 lit a din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor189 Art. 6 alin l lit. b din OUG nr221/2000 modificată şi completată prin Legea nr. 452/2001 şi art. 37
alin. Idin Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor
191
Avocaţii beneficiari de pensii de retragere anticipată definitivă din profesie, întocmai
ca şi toţi ceilalţi avocaţi înscrişi în barou (cu drept de exercitare a profesiei), sunt obligaţi să
contribuie la constituirea fondului C. A. A.190
La data îndepliniri condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă
pensia anticipată se poate transforma, la cerere, numai în pensie de retragere definitivă din
profesie şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate şi a eventualelor
stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.
în cazul în care până la împlinirea vârstei de 70 de ani pensionarul nu a optat pentru
aplicarea prevederilor alin. (1)191 , la împlinirea vârstei de 70 de ani pensia anticipată devine,
din oficiu, pensie de retragere definitivă din profesie, şi se recalculează prin adăugarea
perioadelor asimilate nevalorificate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de
anticipare.
După transformarea pensiei anticipate în pensie de retragere definitivă din profesie, în
conformitate cu prevederile alin. (1) sau alin. (2), beneficiarul pensiei de retragere definitivă
din profesie nu mai poate reveni în profesie. Pensia anticipată se poate transforma numai în
pensie
de retragere definitivă din profesie, fără dreptul de a profesa.
14. Pensia de invaliditate.
Asiguraţii care şi-au pierdut total capacitatea de muncă beneficiază de pensie de
invaliditate, dacă îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, cerut conform
Statutului C.A.A. şi nu realizează venituri din profesia de avocat.
Pierderea capacităţii de muncă este prima condiţie necesar a fi îndeplinită pentru
obţinerea pensiei de invaliditate. In acest sens este de precizat că au dreptul la pensie de
invaliditate avocaţii care şi-au pierdut total capacitatea de muncă, din cauza bolilor obişnuite,
accidentelor de muncă, accidentelor care nu au legătură cu munca.
În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea poate fi:
• de gradul I, caracterizat prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de
autoservire, de autoconducere sau de orientare în spaţiu, invalidul necesitând îngrijire sau
supraveghere permanentă din partea altei persoane.
• de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu
posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce, şi de a se orienta în spaţiu, fără
ajutorul altei persoane.
190 Alt. 76 alin 2 din Legea nr. 51/1995, republicată, art.9 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 4 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
191 Art. 39 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor192
Criteriile şi normele pe baza căruia se face încadrarea în gradul I şi II de invaliditate,
sunt cele aplicate în sistemul public de pensii şi asigurări sociale.
Dovada stării de invaliditate se face prin decizia medicală de invaliditate.
Stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, este cea de a doua condiţie necesar a fi
îndeplinită pentru obţinerea pensiei de invaliditate. Stagiul de cotizare necesar în raport cu
vârsta este precizat în tabelul cuprins de art. 44 din Statutul C.A.A, prezentat în continuare.
Vârsta asigurării în
momentul ivirii invalidităţii
Stagiul de
cotizare necesar (ANI)
Sub 25 ani 5
25-31 ani 8
31 -37 ani 11
37 - 43 ani 14
43 - 49 ani 18
49 - 55 ani 22
Peste 55 ani 25
Beneficiază de pensie de invaliditate şi asiguraţii care până la data înscrierii la pensie,
au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar prevăzut în tabelul de mai sus.
În cazul în care invaliditatea s-a ivit datorită unui accident de muncă, asiguratul poate
beneficia de pensie de invaliditate indiferent de stagiu de cotizare.
Lipsa de alte venituri din profesia de avocat este cea de-a treia condiţie necesar a fi
îndeplinită pentru obţinerea pensiei de invaliditate.
Pensia de invaliditate nu se poate cumula cu realizarea de venituri din profesia de
avocat, în cazul în care avocatul pensionar de invaliditate profesează şi realizează venituri din
profesie, pensia de invaliditate se suspendă de drept.
Persoanele care au îndeplinit vârsta standard de pensionare, nu mai pot solicita
înscrierea la pensia de invaliditate192.
Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o
indemnizaţie pentru însoţitor într-un cuantum stabilit de Consiliul Casei de Asigurări a
Avocaţilor.193
192 Art. 6 alin l lit d din OUG nr. 221/2000, art. 4-42 şi art44 alin 1-5 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor
193 Art. 45 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor193
Persoanele care au îndeplinit vârsta standard de pensionare, nu mai pot solicita
înscrierea la pensia de invaliditate. La împlinirea vârstei standard pentru obţinerea pensionării
pentru limită de vârstă, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai
avantajoasă dintre pensii. Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută se menţine indiferent de
pensia pentru care se optează194.
Dreptul la pensia de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare
celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală, în situaţia în care aceasta stabileşte
încetarea calităţii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.
Pentru pensia de invaliditate, punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină
prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în anii
care formează perioada de stagiu necesar cu punctajele anuale realizate în perioada de stagiu
potenţial.
Punctajul anual al asiguratului pentru anii care compun perioada de stagiu potenţial
este de: 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav 0,60
puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu 195.
încadrarea sau reîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisă de
medicul specialist în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă (medic expert al
asigurărilor sociale), care activează pe lângă casele teritoriale de pensii din sistemul public de
pensii.196
Împotriva deciziei se poate face contestaţie la Casa de Asigurări a Avocaţilor în
termen de 30 de zile de la comunicare.
La soluţionarea contestaţiei Casa de Asigurări a Avocaţilor poate consulta Institutul
Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă.
Termenul de rezolvare a Contestaţiei este de 30 de zile de la data înregistrării acesteia.
Decizia Casei de Asigurări a Avocaţilor, dată în soluţionarea contestaţiei prevăzută
mai sus 2, poate fi contestată în termen de 45 zile de la comunicare la instanţa judecătorească
competentă, în conformitate cu jurisdicţia sistemului autonom de asigurări sociale al
avocaţilor astfel cum aceasta este prevăzută in statutul şi în regulamentul CAA.
Decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în
termen, este definitivă.197
194 Art.48 şi 68 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor195 Art. 61 alin 2-6 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 14 din Regulamentul de
organizare şi funcţionare a CAA.
196 Art. 43 alin l din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor197 Art. 43 alin 2-5 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor
194
Pensionarii de invaliditate sunt supuşii revizuirii medicale în funcţie de afecţiune, la
interval de 6-12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele
stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale. După fiecare revizuire medicul expert al
asigurărilor sociale, emite o nouă decizie, prin care se stabilesc după caz: menţinerea în
acelaşi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad de invaliditate, încetarea calităţii de
pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.
Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii
lor s-a îmbunătăţit sau după caz s-a agravat.
Decizia emisă după revizia medicală se supune aceleiaşi proceduri de contestare sau
soluţionare ca şi prima decizie de încadrare într-un grad de invaliditate.
Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice, pensionarii de invaliditate care:
• prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
• au împlinit vârstele prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de limită de vârstă;
• au vârsta mai mică cu 5 ani, faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat
stagiile complete de cotizare prevăzute de lege.198
Drepturile la pensia de invaliditate se acordă:
- de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă,
dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de
încadrare în grad de invaliditate.
- de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invalidita-te. 199
Plata pensiei de invaliditate încetează începând cu luna următoare celei în care :
• beneficiarul a decedat;
• beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată
pensia 200 .
Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei
pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică.
Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare
aceleia în care a încetat cauza suspendării.
15. Pensia de urmaş.
Protecţia urmaşilor, respectiv a soţului supravieţuitor şi a descendenţilor se realizează
prin pensia de urmaş.
198 Art 46 alin l,2,5,şi 6, art.47 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor199 Art. 69 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor200 Art. 76 Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor
195
Beneficiază de dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana
decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Copii au dreptul
la pensie de urmaş :
• până la vârsta de 16 ani;
• dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până
la terminarea acesteia, fără a depăşi vârsta de 26 ani;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se
aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea
vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani, şi nu dispune
de altă sursă de venituri.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 10 ani, dar nu mai puţin 5 ani,
cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru
fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la o pensie de urmaş, pe perioada în care este invalid
gradul I sau II de invaliditate, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin l an.
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai
mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de o pensie de urmaş, până la data împliniri
de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare
dintr-o activitate profesională, sau acestea sunt considerate de Casa de Asigurări a Avocaţilor
ca insuficiente pentru acoperirea nevoilor de creştere şi educare a respectivilor copii.
Soţul supravieţuitor care nu întruneşte condiţiile legale pentru a putea beneficia de o
pensie de urmaş, beneficiază de un ajutor pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în
această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională201.
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile
prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat, poate opta pentru cea
mai avantajoasă pensie .202
Potrivit art. 60 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, descendenţii şi/sau soţul
supravieţuitor, aflaţi în situaţie de invaliditate gradul I sau II, beneficiari ai pensiei de urmaş,
sunt expertizaţi şi supuşi revizuirii medicale conform reglementărilor prevăzute pentru pensia
de invaliditate. Pensia de urmaş se calculează după caz din:
• pensia pentru limită de vârstă în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile
legii, susţinătorul decedat;
201 Art. 6 alin l lit. e din OUG nr. 221/2000 şi art. 49-54 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.202 Art. 59 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
196
• pensia de invaliditate, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea
împlinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensia
de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile legii şi
a statutului.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului, în
funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
• pentru un singur urmaş - 50% ;
• pentru doi urmaşi - 75% ;
• pentru trei sau mai mulţi -100% .
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea
drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu
dispoziţiile art. 56-58 din Statutul Casei de Asigurări a 58 Avocaţilor.
Reactualizarea pensiilor de urmaş se face doar ca urmare a creşterii valorii punctului
de pensie, prin hotărâre a C.A.A. 203
In conformitate cu prevedrile cuprinse în art. 66 din Statutul Casei de Asigurări a
Avocaţilor pensia de urmaş se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului
desemnat de aceasta cu procura specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia. Cererea de
pensionare împreună cu actele care dovedesc împlinirea condiţiilor prevăzute de lege şi
prezentul statut, se depun la filiala CAA din care asiguratul face parte la data cererii de
pensionare. Filiala CAA este obligată să întocmească dosarul de pensionare, aceasta purtând
întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
Drepturile de pensie de urmaş, în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile
prevăzute de lege, la data decesului susţinătorului asigurat, se acordă la cerere:
• începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era
pensionar, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 zile de la data decesului.
• de la data decesului susţinătorului, în cazul în care susţinătorul decedat nu era
pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această
dată.
• de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la
lit. a) şi lit. b).
În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, ulterior datei
decesului susţinătorului asigurat, drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data
203 Art. 65 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 38-39 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.
197
îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 zile de la data împlinirii
condiţiilor, în situaţia în care s-a depăşit termenul prevăzut mai sus, drepturile de pensie de
urmaş se acordă de la data depunerii cererii .204
Potrivit prevederilor art. 71 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, admiterea sau
respingerea cererii de pensionare pentru pensia de urmaş, se face prin decizie emisă de Casa
de Asigurări a Avocaţilor din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării
dosarului la CAA. Decizia Casei de Asigurări a Avocaţilor va cuprinde temeiurile de fapt şi
de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
Decizia de pensionare se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în
termen de 5 zile de la data emiterii.
Decizia de pensionare poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, la
instanţa competentă, potrivit art. 138 şi 139 din Statutul C.A.A. Decizia emisă în condiţiile
art. 71 alin. (1) necontestată în termen, este definitivă.
în situaţia în care se constată erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie, la cerere
sau din oficiu, CAA va efectua modificările care se impun.
Plata pensiei de urmaş se face lunar şi se plăteşte personal titularului, mandatarului
desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia. Modalităţile
de plată a pensiilor sunt prevăzute în Regulamentul CAA. Plata pensiei încetează începând cu
luna următoare celei în care:
• beneficiarul a decedat
• beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată
pensia
• urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de
omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului205.
Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
• beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală
periodică;
• copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea pensiei de urmaşi;
• soţul supravieţuitor beneficiarul unei pensii de urmaşi, se recăsătoreşte.
Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare
aceleia în care a încetat cauza suspendării. 206
Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în
care a avut loc decesul şi după caz, drepturile de pensii cuvenite şi neachitate până la deces, se 204 Art. 70 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor205 Art. 76 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor206 Art. 77-78 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor
198
plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau în lipsa acestora celorlalţi moştenitori, în
condiţiile dreptului comun. Sumele mai sus arătate pot fi solicitate în cadrul termenului de 6
luni de la data decesului.207
16. Alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
16.1. Indemnizaţia de maternitate.
Asiguratele sistemului de asigurări sociale ale avocaţilor au dreptul, pe o perioadă de
126 de zile calendaristice, la concediu de sarcină şi lăuzie, perioadă în care beneficiază de
indemnizaţia de maternitate (denumită şi indemnizaţie pentru sarcină şi lăuzie), dacă nu
realizează venituri din profesie. De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care, în condiţiile
statutului Şi regulamentului au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale, în cadrul
sistemului de asigurări sociale ale avocaţilor, dar care nasc în termen de 9 luni de la data
pierderii calităţii de asigurat.
Indemnizaţia de maternitate (ca de altfel toate indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări
sociale ale avocaţilor) pot fi solicitate, pe baza de acte justificative, în termenul de 6 luni,
calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite. Asiguratele care nu-şi achită
contribuţia obligatorie la zi, nu vor putea beneficia de nici un fel prestaţii de asigurări socia-
le208.
Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar
concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere. Concediile pentru sarcină şi
lăuzie se pot compensa între ele (important fiind ca ele cumulate să nu depăşească 126 de
zile), în funcţie de recomandarea medicului şi opţiunea persoanei beneficiare, în cazul în care
copilul se naşte mort sau moare în perioada acordării indemnizaţiei de lăuzie, indemnizaţia de
maternitate se acordă pe toată durata acesteia209.
Indemnizaţia de maternitate se suportă de sistemul propriu de asigurări sociale ale
avocaţilor, în funcţie de contribuţia asiguratului la fondul sistemului şi în condiţiile prevăzute
de Regulamentul CAA. Calculul indemnizaţiei de maternitate este următorul:
• baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate este determinată de media contribuţiilor
lunare efectiv plătite la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor pe ultimele 12 luni;
• cuantumul indemnizaţiei de maternitate se determină prin aplicarea unui procent de
90% asupra venitului aferent contribuţiei determinate conform celor arătate mai sus;
207 Art. 79 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor
208 Art. 11 alin.l litb din OUGnr. 221/2000 , art.81 alin l şi2şiart.101 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.
209 Art. 85 alin. 1-3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.199
• cuantumul indemnizaţiei de maternitate nu poate fi mai mic de 40% şi nici mai mare
de 100% din venitul de referinţă lunar pe profesia de avocat stabilit de către Consiliul Uniunii
Avocaţilor din România conform art.26 alin.(l) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor,
în vigoare la data soluţionării cererii.210
Indemnizaţia de maternitate se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau
mandatarului desemnat prin procură specială de către acesta. Plata indemnizaţiei de
maternitate poate înceta doar în condiţiile prevăzute de art. 102 din Statutul Casei de
Asigurări a Avocaţilor.
Potrivit prevederilor art. 26-29 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.
în perioada în care asigurata primeşte indemnizaţia de maternitate, va plăti 10% contribuţie la
fondul sistemului, sumă ce i se reţine odată cu plata indemnizaţiei.
Cererile privind acordarea indemnizaţiilor de maternitate se vor soluţiona în termen de
cel mult 15 zile de la data înregistrării acestora la filiala Casei de Asigurări a Avocaţilor sau
baroul din care face parte solicitanta.
16.2.Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de de muncă în sistemul de
asigurări sociale ale avocaţilor.
în sistemul propriu de asigurări sociale pentru avocaţi, avocatul aflat în incapacitate de
muncă şi care nu realizează venituri din profesie, beneficiază de indemnizaţie pentru
incapacitate temporară de muncă.
Dovada incapacităţii temporare de muncă se face prin certificat medical eliberat
conform reglementărilor speciale în vigoare. Pentru a i se acorda indemnizaţia cuvenită,
avocatul aflat în incapacitate temporară de muncă trebuie să anunţe filiala C.A.A. în termen
de 48 de ore de la ivirea stării de incapacitate, iar certificatul medical, vizat de medicul de
familie, să fie depus în cel mult 5 zile de la data încetării stării de incapacitate prevăzută în
certificat. Nerespectarea acestor termene atrage decăderea asiguratului din dreptul de a
solicita plata. Asiguratul care nu-şi achită contribuţia obligatorie la zi, nu va putea beneficia
de nici un fel prestaţii de asigurări sociale .211
Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel
mult 180 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire, începând cu a 90-a
zi perioada de acordare a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se poate prelungi
până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
210 Art. 86 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 22 alin 1-2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.
211 Art. 11 alin .1 lit.a din OUG nr. 221/2000 , art.81 alin l şi 2 şi din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 21 alin 1-2, art. 24 alin 1-4, art.25 şi art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
200
Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai
mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază astfel:
• un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli
cardiovasculare, conform reglementărilor din sistemul public de pensii;
• un an, cu drept de prelungire până la un an şi jumătate de către medicul expert al
asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi
urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în
funcţie de stadiul bolii;
• un an şi jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară
operată şi osteoarticulară;
• 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul
ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert
al asigurărilor sociale212.
Indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă se suportă de către sistemul de
asigurări propriu din a 31-a zi de la data ivirii stării de incapacitate, cu excepţia internărilor în
spital, bolile gravidelor şi urgenţele medicale, care se suportă de la data ivirii stării de
incapacitate, în perioada vacanţei judecătoreşti, indemnizaţia pentru incapacitatea temporară
de muncă se suportă numai în caz de internare în spital pentru afecţiuni sau accidente grave,
pentru afecţiunile în legătură cu starea de graviditate213.
Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă şi modalitatea de
plată se determină de către Casa de Asigurări a Avocaţilor, în funcţie de contribuţia avocatului
la fondul sistemului, de situaţia financiară a sistemului şi în condiţiile prevăzute în
Regulamentul CAA. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este
următorul:
• baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este
determinată de media contribuţiilor lunare efectiv plătite la fondul Casei de Asigurări a
Avocaţilor pe ultimele 12 luni;
• cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin
aplicarea unui procent de 75% din venitul aferent contribuţiei determinate conform lit. a) din
prezentul articol.
• cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă calculată conform
lit. b) nu poate fi mai mic de 40% şi nici mai mare de 100% din venitul de referinţă lunar pe
212 Art. 82 alin. l -3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor213 Art. 83 alin 1-2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
201
profesia de avocat stabilit de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din România conform art.26
alin.(l) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, în vigoare la data soluţionării cererii.
Dacă incapacitatea priveşte numai o fracţiune din luna respectivă, indemnizaţia se
plăteşte proporţional cu numărul de zile lucrătoare de incapacitate. Dacă în luna respectivă s-
au realizat venituri din profesie, indemnizaţia pentru incapacitate însumată cu veniturile din
profesie din luna respectivă nu poate depăşi suma reprezentând venitul de referinţă pe pro-
fesie. Nu sunt considerate venituri din profesie în luna respectivă veniturile din oficii încasate
pentru servicii prestate în luni anterioare214.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se achită beneficiarului,
reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură specială de către acesta. Plata
indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă poate înceta în condiţiile prevăzute de
art. 102 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
Potrivit prevederilor art. 26 şi 29 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a
CAA în perioada în care asiguratul primeşte indemnizaţia pentru incapacitate temporară de
muncă, va plăti 10% contribuţie la fondul sistemului, sumă ce i se reţine odată cu plata
indemnizaţiei.
Cererile privind acordarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă se
vor soluţiona conform competenţelor stabilite prin Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor în
termen de cel mult 15 zile de la data înregistrării acestora la filiala Casei de Asigurări a
Avocaţilor sau baroul din care face parte solicitantul.
16. 3. Indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani
şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; Indemnizaţia
pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu
handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Potrivit reglementărilor legale215 în sistemul asigurărilor sociale ale avocaţilor aceştia
au dreptul la:
• indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în
cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
• indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în
cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18
ani.
214 Art. 83 alin 3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 21 alin 3-5, art. 28 alin 1-3, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
215 Art. lit. c din OUG nr. 221/2000 , art.87-88 şi 90 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 23 alin 3, art.25.şi art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
202
Indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani se acordă, la
cerere, pe baza livretului de familie216. Indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap
până la împlinirea vârstei de 3 ani se acordă, la cerere, pe baza livretului de familie şi a
certificatului de persoană cu handicap, emis în condiţiile legii. Indemnizaţia pentru îngrijirea
copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afecţiuni
intercurente până la împlinirea vârstei de 18 ani, se acordă pe baza certificatului de concediu
medical eliberat de medicul de familie şi a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis
în condiţiile legii, după caz. Aceste indemnizaţii se suportă de sistemul de asigurări ale
avocaţilor, în raport de posibilităţile bugetare ale sistemului propriu de asigurări sociale ale
avocaţilor. Asiguratul care nu-şi achită contribuţia obligatorie la zi, nu va putea beneficia de
nici un fel prestaţii de asigurări sociale.
Beneficiază, la cerere, de indemnizaţia pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea
copilului bolnav, opţional, unul dintre părinţi, dacă sunt îndeplinite condiţiile art. 80 alin. 2
din Statut. De aceleaşi drepturi beneficiază şi asiguratul care, în condiţiile legii, a adoptat, a
fost numit tutore, căruia i s-au încredinţat copii spre creştere şi educare sau în plasament
familial.
Durata de acordare a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până
la 7 ani este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care
copilul contractează boli contagioase, este imobilizat în aparat gipsat sau este supus unor
intervenţii chirurgicale; durata invalidităţii temporare în aceste cazuri va fi stabilită de
medicul de familie.
Cuantumul indemnizaţiei lunare se stabileşte în raport de media veniturilor lunare pe
ultimele 12 luni anterioare cererii, determinată în raport de contribuţiile la sistem. Calculul
indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului este următorul:
• baza de calcul a indemnizaţiei este determinată de media contribuţiilor lunare
efectiv plătite la fondul CAA pe ultimele 12 luni;
• Cuantumul indemnizaţiei se determină prin aplicarea unui procent de 85% asupra
venitului corespunzător contribuţiei - bază de calcul.
• Cuantumul indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului până la 2 ani sau îngrijirea
copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani nu poate fi mai mic de 40% şi nici mai mare de
216 Livretul de familie este un document eliberat de serviciul de stare civilă şi cuprinde principalele date cu privire la componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentanţii lor legali. Este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 495/1997, publicată în Monitorul Oficial nr.246 din 19 septembrie 1997.
203
100% din venitul de referinţă lunar pe profesia de avocat stabilit de către Consiliul Uniunii
Avocaţilor din România, în vigoare la data soluţionării cererii217.
Normele în materie care reglementează sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor nu
conţin dispoziţii exprese referitor la modul de calcul al acestei indemnizaţii, în practica
curentă a C.A.A, această indemnizaţie se calculează prin coroborarea normelor referitoare la
cuantumul indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului (a se vedea art.23 alin l şi 2 din Re-
gulament) cu normele existente pentru determinarea indemnizaţiei pentru incapacitate
temporară de muncă, pentru „o fracţiune din lună" (a se vedea dispoziţiile art. 21 alin. 4 şi 5
din Regulament).
16. 4. Indemnizaţia pentru părintele avocatului.
Potrivit dispoziţiilor legale218, de „Indemnizaţia pentru părintele avocatului"
beneficiază părintele avocatului decedat care îndeplineşte următoarele condiţii cumulative:
• este în incapacitate totală de muncă ;
• este lipsit de orice mijloc de existenţă;
• a fost în îngrijirea exclusivă a avocatului decedat;
• nu are alte rude sau persoane care potrivit legii sunt obligate la întreţinere.
Cuantumul indemnizaţiei pentru părintele avocatului este de 1/2 (jumătate) din salariul
minim pe economie şi se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului
desemnat prin procură specială de către acesta.
16. 5. Ajutoare pentru procurarea de proteze şi materiale medico-sanitare.
în cazul în care au suferit accidente sau au contractat boli grave care le-au produs
vătămări grave organismului, avocaţii beneficiază de ajutoare băneşti pentru procurarea de
proteze, orteze, dispozitive medicale sau alte materiale medico-sanitare, în condiţiile în care
legislaţia de asigurări de sănătate nu le acordă.
Ajutoarele pentru procurarea de proteze şi materiale medico-sanitare (ca de altfel toate
indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale ale avocaţilor) pot fi solicitate, pe baza de acte
justificative, în termenul de 6 luni, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le
solicite. Asiguratul care nu-şi achită contribuţia obligatorie la zi, nu va putea beneficia de nici
un fel prestaţii de asigurări sociale.219
Ajutoarele băneşti pentru procurarea de proteze şi materiale medico-sanitare, se acordă
în raport cu dovada cheltuielilor efectiv făcute pentru procurarea de proteze, orteze,
217 Art. 91 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 23 alin 1-2, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
218 Art. 11 lit. c din OUG nr. 221/2000 , art.92,art 93 şi art. 100 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 30 alin. 1-2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
219 Art. 11 lit c din OUG nr. 221/2000 , art94 alin 1-2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 27 şi art. 32 alin 1-3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA '
204
dispozitive medicale sau alte materiale medico-sanitare şi în limita posibilităţilor bugetare.
Cheltuielile care nu pot fi cuantificate se acordă în limita posibilităţilor bugetare, conform
unei evaluări proprii a consiliului filialei competente a soluţiona cererea.
Solicitantul urmează să depună la filiala Casei de Asigurări a Avocaţilor sau barou,
după caz, o cerere însoţită de următoarele documente:
• prescripţia medicului de familie;
• factura cu care dovedeşte cumpărarea materialelor medicale solicitate şi valoarea
acestora:
• situaţia contribuţiei solicitantului la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor al
solicitantului pe ultimele 12 luni sau, dacă este pensionar, dovada ultimei pensii încasate;
• orice alte documente pe care solicitantul le consideră utile pentru sprijinul cererii
sale.
Filiala CAA, primind o asemenea cerere - va verifica realitatea ei -şi în funcţie de
posibilităţile bugetare - va aprecia cuantumul ajutorului -care nu va putea depăşi jumătate din
costul materialelor medicale solicitate. In situaţii speciale şi valori deosebite, se va cere avizul
Casei de Asigurări a Avocaţilor.
16. 6. Ajutoare materiale pentru situaţii deosebite.
Membrii C.A.A. aflaţi în situaţii deosebite pot beneficia de ajutoare materiale, în
funcţie de situaţia financiară a filialei, ajutoare ce se vor acorda cu prioritate din veniturile
realizate din majorările pentru plata cu întârziere a contribuţiilor lunare obligatorii, cu avizul
Consiliului Casei de Asigurări a Avocaţilor din România. Asiguratul care nu-şi achită
contribuţia obligatorie la zi, nu va putea beneficia de nici un fel prestaţii de asigurări
sociale220.
Acordarea ajutoarelor materiale are la bază solicitarea membrului filialei, verificarea
efectuată de filială prin care se certifică existenţa situaţiilor de necesitate sau, după caz, a
situaţiilor deosebite în care se află membrul filialei şi avizul baroului. Fondurile necesare
pentru plata ajutoarelor materiale se suportă din bugetul filialei. Consiliul de conducere al
filialei răspunde de acordarea şi plata ajutoarelor materiale. Situaţia cu ajutoarele acordate de
filială va fi comunicată CAA odată cu situaţiile lunare prevăzute de art. 123 lit. k) din Statut.
16. 7. înlesniri în caz de tratament şi recuperare balneară.
220 Art. 11 lit c din OUG nr. 221/2000 , art.95, art. 101 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 27, art. 33 alin 1-4 şi art. 34 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
205
Filialele pot deconta parţial contravaloarea biletelor de tratament, în limita sumelor
prevăzute în buget şi a situaţiei financiare a filialei. Asiguratul care nu-şi achită contribuţia
obligatorie la zi, nu va putea beneficia de nici un fel prestaţii de asigurări sociale221
Criteriile pe baza cărora se decontează parţial contravaloarea biletelor de tratament
trebuie să fie stabilite anual prin decizie a CAA.
16. 8. Ajutorul de deces.222
În cadrul sistemului de asigurări ale avocaţilor, ajutorul de deces poate îmbrăca trei
forme şi anume:
• ajutorul de deces pentru decesul asiguratului sau pensionarului;
• ajutorul de deces pentru decesul unui membru al familiei asiguratului, aflat în
întreţinerea acestuia şi pentru care nu există alte dispoziţii legale de acordare a unui ajutor de
deces;
• ajutorul de deces parţial, pentru decesul unui membru al familiei asiguratului aflat
în întreţinerea acestuia, pentru care deşi există alte dispoziţii legale de acordare a unui ajutor
de deces, acesta în concret este inferior celui din sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor.
în cazul decesului asiguratului sau a pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o
singură persoană care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul minor sau persoana care
dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de decesul asiguratului.
Asiguratul care are drept propriu de asigurări sociale beneficiază de ajutor de deces în
cazul decesului unui membru de familie aflat în întreţinerea sa, dacă nu are drept la ajutor de
deces conform altor dispoziţii legale. Se consideră membru de familie, în sensul Statutului
C.A.A.:
• soţul;
• copiii proprii, copiii adoptaţi, în vârstă de până la 18 ani, sau dacă îşi continuă
studiile până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
• părinţii oricăruia dintre soţi;
Asiguratul care are drept propriu de asigurări sociale beneficiază de ajutor de deces
parţial, în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreţinerea sa, pentru care deşi
beneficiază de un drept la ajutor de deces conform altor dispoziţii legale, totuşi cuantumul
acestui ajutor este inferior celui stabilit în sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor.
221 Art. 11 lit c din OUG nr. 221/2000 , art.96 alin 1-2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 27, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
222 Art 11 lit d din OUG nr. 221/2000 , art.97-98 alin. 1—3, art. 99 şi art. 101 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 27, art. 31 alin. l-2 , art. 34 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA
206
Ajutoarele de deces (ca de altfel toate indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale
ale avocaţilor) pot fi solicitate, pe baza de acte justificative, în termenul de 6 luni, calculat de
la data la care beneficiarul era în drept să le solicite.
Ajutorul de deces se acordă în cuantumul stabilit periodic de Casa de Asigurări a
Avocaţilor.
Ajutorul de deces parţial are o valoare egală cu diferenţa dintre cuantumul acestuia în
sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor şi cuantumul conform altor dispoziţii legale.
Începând cu luna aprilie 2010 valoarea ajutorului de deces este de 3000 lei RON în
cazul asiguratului sau pensionarului şi de 1500 lei RON în cazul unui membru de familie al
asiguratului sau al pensionarului, aşa după cum rezultă din Decizia nr. 4 din 19 martie 2010 a
Consiliului CAA privind stabilirea cuantumului ajutoarelor de deces începând cu aprilie 2010.
Ajutorul de deces se suportă de sistemul de asigurări a avocaţilor în condiţiile Regulamentului
CAA şi se acordă la cerere pe baza certificatului de deces.
17. Jurisdicţia sistemului autonom de asigurări sociale pentru avocaţi223
Jurisdicţia sistemului autonom de asigurări sociale pentru avocaţi, se realizează prin
instanţele competente de la domiciliul pârâtului.
Prevederile Statutului referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale se completează cu
dispoziţiile Codului de procedură Civilă şi Legii de organizare judecătorească.
Consiliul C.A.A. poate reprezenta în justiţie sistemul de asigurări sociale şi pensii
pentru avocaţi.
Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe judecătoreşti, precum şi toate actele
procedurale în legătură cu litigiile având ca obiect drepturi şi obligaţii de asigurări sociale şi
pensii pentru avocaţi, sunt scutite de orice fel de taxă de timbru, în condiţiile legislaţiei în
vigoare .
CAPITOLUL V FONDURILE DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT224
1. Generalităţi privind sistemul de pensii administrat privat
223 Art. 138-140 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.224 A se vedea Alexandru Ţiclea Dreptul securităţii sociale -curs universitar- Editura Universul
Juridic , Bucureşti 2007, p. 283 şi urm.; Ioan Ciochină -Barbu Dreptul securităţii sociale , Editura Junimea Iaşi , 2007,p.69 şi urm Alexandru Ţiclea Dreptul securităţii sociale -curs universitar- Editura Universul Juridic , Bucureşti 2011, p. 256 şi urm
207
Fondurile de pensii administrate privat sunt reglementate prin Legea nr. 411/2004225
având ca scop organizarea unei pensii private, distincte şi care suplimentează pensia acordată
de sistemul public, pe baza colectării şi investirii, în interesul participanţilor a unei părţi din
contribuţia individuală de asigurări sociale .226
Acrul normativ precizat mai sus reglementează:
a) înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sistemului fondurilor de pensii administrate
privat;
b) organizarea şi funcţionarea administratorilor fondurilor de pensii administrate
privat, precum şi coordonarea activităţii altor entităţi implicate în acest domeniu.
Precizăm că Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat
transpune în conţinutul său prevederile Directivei Consiliului 98/49/CE din 29 iunie 1998
privind protecţia drepturilor la pensie suplimentară ale salariaţilor şi persoanelor care
desfăşoară activităţi independente, care se deplasează în cadrul Comunităţii, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) n. L. 209/25-07-1998.
2. Fondul de pensii administrate privat.227
Fondul de pensii administrate privat este fondul constituit prin contract de societate
civilă, încheiat între participanţi în conformitate cu prevederile Codului civil referitoare la
societatea civilă particulară şi cu dispoziţiile acestei legi.
Un fond de pensii trebuie să aibă minim 50.000 de participanţi şi se constituie prin
contract de societate civilă al cărui conţinut şi modalităţile de modificare a acestuia se
stabilesc prin norme ale Comisiei228.
De reţinut faptul că numărul minim de 50.000 de participanţi trebuie realizat în
perioada, primilor 3 ani de la data constituirii fondului de pensii.
În raporturile cu terţii, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti fondul de pensii este
reprezentat numai de către administratorul acestuia.
225 Privind fondurile de pensii administrate privat (publicată în Monitorul Oficial nr. 1033/2004) modificată prin Legea nr. 313/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (publicată în Monitorul Oficial nr. 1010/2005), modificată şi completată prin Legea nr. 23/2007 (publicată în Moniotrul Oficial nr. 61/2007). Legea nr. 411 privind fondurile de pensii administrate privat a fost republicată în Monitorul Oficial nr. 482 din 22 octombrie 2007. Legea 411/2004 a mai fost modificată şi prin Legea nr. 241/2010 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 828 din 10/12/2010.
226 Art. l alin. (2) din Legea nr. 411/2004, republicată.227 Art. 2 pct. 18 şi art. 3-10 din Legea nr. 411/2004 - republicată.228 Potrivit art. l pct. 12 din Legea nr. 411/2004 - Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private - denumită Comisie - este autoritatea administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României înfiinţată potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 313/2005
208
Potrivit art. l pct. 8 din Legea nr. 411/2004, republicată, administrator este societatea
comercială pe acţiuni constituită în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare şi cu
prevederile prezentei legi, denumite societate de pensii (s. n.) care are ca obiect exclusiv de
activitate administrarea fondurilor de pensii şi adiţional, furnizarea de pensii private.
Pensia privată a fost definită ca fiind suma plătită periodic participantului sau
beneficiarului 229, în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public (art. l pct.
25 din Legea nr. 411/2004, republicată).
Sediul fondului de pensii va fi acelaşi cu sediul administratorului.
Resursele financiare ale unui fond de pensii sunt date de:
a) contribuţiile nete convertite în unităţi de fond;
b) drepturile cuvenite beneficiarilor şi nerevendicate în termenul general de
prescripţie;
c) dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente contribuabililor nevizate în termen;
d) sumele provenite din investirea veniturilor prevăzute la lit. a) şi c) (art. 3 din
Legea nr. 411/2004, republicată).
Participanţii şi beneficiarii la un fond de pensii au aceleaşi drepturi şi obligaţii şi li se
aplică un tratament nediscriminatoriu.
Egalitatea de tratament a participanţilor şi beneficiarilor la un fond de pensii se
menţine şi în cazul schimbării locului de muncă, domiciliului sau reşedinţei într-o altă ţară,
stat membru al Uniunii Europene ori stat aparţinând Spaţiului Economic European.230
Nici o persoană care doreşte să devină participant nu poate fi supusă unui tratament
discriminatoriu şi nu i se poate refuza calitatea de participant, dacă aceasta este eligibilă.
De asemeni, este interzisă orice discriminare directă sau indirectă după criteriul de
sex, în special cu privire la aria de aplicare şi condiţiile schemelor de pensii private,
contribuţii şi beneficii.
Denumirea fondului de pensii conţine sintagma fond de pensii administrat privat şi nu
trebuie să inducă în eroare participanţii, potenţialii participanţi sau alte persoane.
Fondul de pensii adminstrat privat nu poate fi declarat în stare de faliment.
în raporturile cu terţii, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti, fondul de pensii este
reprezentat numai de către administratorul acestuia.
229 Participant este persoana care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii şi care are un drept viitor la o pensie privată şi beneficiar este moştenitorul participantului definit conform prevederilor Codului civil (alin. (1) pct. 10 şi 24 din Legea nr. 411/2004, republicată).
230 În acelaşi sens a se vedea şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.67/2007 privind egalitatea de tratament în cadrul schemelor de securitate socială, publicată în Monitorul Oficial nr. 443 din 29 iunie 2007.
209
Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti competente, în legătură cu
administrarea fondului de pensii, sunt scutite de orice fel de taxe.
Sediul fondului de pensii va fi acelaşi cu cel al administratorului.
Conţinutul contractului-cadru de societate civilă prin care se constituie un fond de
pensii, precum şi modalităţile de modificare a acestuia se stabilesc prin normele Comisiei.
3. Autorizarea schemei de pensii private şi a fondului de pensii.
Prospectul schemei de pensii private este elaborat şi propus de administrator231.
Fiecare prospect al schemei de pensii private propus de administrator trebuie să obţină
autorizarea Comisiei.
Prospectul schemei de pensii private poate fi modificat numai cu avizul prealabil al
Comisiei.
Pentru a obţine autorizarea primului prospect al schemei de pensii private, societatea
de pensii depune la Comisie o cerere, odată cu cererea de autorizare de administrare,
prospectul schemei de pensii private, inclusiv proiectul contractului de depozitare şi proiectul
de contract de societate civilă.
Autorizarea primului prospect al schemei de pensii private se realizează odată cu
autorizarea de administrare a fondului de pensii.
Procedura de autorizare şi modificare a prospectului schemei de pensii private este
prevăzută în normele Comisiei.
Administratorul procedează la publicitatea prospectului schemei de pensii private
numai după autorizarea acestuia, sub sancţiunea retragerii autorizaţiei de administrare
Schema de pensii private este un sistem de termene, condiţii şi reguli pe baza cărora
administratorul investeşte acţiunile fondului de pensii în scopul dobândirii de către
participanţi a unei pensii private232.
Conţinutul schemei de pensii private se stabileşte de către Comisie şi cuprinde în mod
obligatoriu cel puţin următoarele elemente:
a) denumirea şi sediul administratorului;
b) condiţiile de eligibilitate a participanţilor pentru aderarea la schema de pensii
private;
c) modalitatea de împărţire între participanţi a sumelor rezultate din investirea
activelor;
231 A se vedea Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr.26/2007 pentru aprobarea Normei nr. 7/2007 privund prospectul schemei de pensii private ( publicată în Monitorul Oficial nr. 223 din 2 aprilie 2007) .
232 Art. l pct. 34 din Legea nr. 411/2004, republicată.
210
d) principiile investiţionale ale schemei de pensii private;
e) riscurile financiare, tehnice şi de altă natură implicate în schema de pensii private;
f) natura şi distribuţia riscurilor prevăzute la lit. „e";
g) dreptul exclusiv de proprietate al participanţilor la schema de pensii private asupra
sumei existente în conturile individuale;
h) condiţiile începerii şi plăţii prestaţiilor private; i) condiţiile de acordare a
prestaţiilor private în caz de invaliditate; j) nivelurile maxime ale comisioanelor suportate de
fondul de pensii, defalcate pe categorii de comisioane;
k) periodicitatea şi procedura de raportare a informaţiilor către participanţi;
1) condiţiile şi procedurile de încetare a participării şi de transfer la un alt fond de
pensii administrat privat.
Conţinutul schemei de pensii private poate cuprinde orice alte elemente considerate
necesare de Comisie.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 411/2004, republicată, contractul cadru de administrare
va conţine în mod obligatoriu următoarele elemente:
a) părţile contractante;
b) principiile schemei de pensii private;
c) principalele drepturi şi obligaţii ale părţilor contractante şi modalitatea de aplicare;
d) modul de administrare a fondului de pensii;
e) modalităţile de control al administratorului exercitat de către auditori;
f) obligaţiile de informare ale administratorului faţă de participanţi şi autorităţi;
g) evidentele administrative referitoare la participanţi, contribuţii, investiţii şi pensii
private;
h) modalităţile specifice de constatare, reclamare şi remediere a deficienţelor;
i) răspunderea contractuală a părţilor;
j)durata contractului de administrare, modalităţile de modificare şi încetare a
contractului de administrare; k) informaţii privind depozitarul fondului de pensii.
Contractul de administrare se încheie între administrator şi participant şi are ca obiect
administrarea fondului de pensii.
Auditorul şi depozitarul îşi plătesc fiecare taxa de avizare. Modificarea prospectului
schemei de pensii private se face de către administrator, cu avizul Comisiei şi cu
informarea ulterioară a participanţilor.
Procedura de modificare a prospectului schemei de pensii private va fi stabilită prin
normele Comisiei.
211
Comisia retrage autorizaţia administratorului de administrare a fondului de pensii,
dacă se dovedeşte că au fost încălcate regulile unui prospect al schemei de pensii private,
dispoziţiile legale sau ale normelor Comisiei.
De la data retragerii autorizaţiei de administrare a administratorului se aplică
prevederile privind administrarea specială.233
Administratorul poate ataca decizia de retragere a autorizaţiei de administrare a
fondului de pensii la instanţa judecătorească competentă, în conformitate cu prevederile Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.
Fondul de pensii trebuie autorizat de Comisie234, după autorizarea administratorilor şi
a prospectului schemei de pensii private.
Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri formulate de administrator, la care se
anexează următoarele documente:
a) contractul de societate civilă de constituire a fondului de pensii;
b) actele individuale de aderare la contractul de societate civilă prin care se înfiinţează
fondul de pensii şi la prospectul schemei de pensii private;
c) alte documente şi informaţii potrivit cerinţelor prevăzute în normele Comisiei.
Comisia poate solicita administratorului alte documente şi informaţii, în termen de 30
de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de autorizare a fondului de pensii.
De asemenea, Comisia poate verifica orice aspect legat de cererea de autorizare a
fondului de pensii, fiind îndreptăţită:
a) să se adreseze autorităţilor competente;
b) să solicite documente şi informaţii din alte surse.
Comisia verifică dacă sunt întrunite condiţiile de către membrii fondului de pensii
pentru a fi participant conform legii, avizează contractul de societate civilă şi procedează, în
termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii ultimului set de documente şi informaţii
de la administrator, la aprobarea sau la respingerea motivată a autorizării fondului de pensii.
Comisia respinge cererea de autorizare a fondului de pensii, dacă documentaţia
prezentată:
a) rămâne incompletă şi după expirarea termenului de 30 de zile calendaristice de
la solicitarea unor informaţii sau documente suplimentare;
233 Potrivit prevederilor art. 2 pct. 6 din Legea nr. 411/2004 administrarea specială înseamnă exercitarea responsabilităţii fiduciare de către administratorul special, pe o perioadă determinată, asupra activelor fondului de pensii, în scopul limitării pierderilor pentru protejarea drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor.
234 A se vedea şi hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 22/2007 pentru aprobarea Normelor nr, 4/2007 privind autorizarea fondului de pensii administrate privat (publicat în Monitorul Oficial nr.182 din 16 martie 2007).
212
b) nu este întocmită în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
c) conţine clauze care pot prejudicia interesele participanţilor sau nu le protejează în
mod corespunzător.
Decizia de respingere a cererii de autorizare a fondului de pensii, scrisă şi motivată, se
comunică administratorului în termen de 5 zile calendaristice de la adoptarea acesteia.
In cazul în care se constată scăderea numărului de participanţi şi menţinerea acestuia
sub minimul legal, timp de un trimestru, Comisia retrage, prin decizie, autorizaţia unui fond
de pensii.
Decizia de retragere a autorizaţiei fondului de pensii, scrisă şi motivată, se comunică
administratorului în termen de 5 zile calendaristice de la adoptarea acesteia.
Administratorul este obligat să înceteze orice activitate aferentă fondului de pensii, de
la data luării la cunoştinţă despre retragerea autorizaţiei acestuia.
De la data la care Comisia retrage autorizaţia unui fond de pensii se aplică prevederile
referitoare la administrarea specială.
Decizia de respingere a cererii de autorizare a fondului de pensii sau de retragere a
autorizaţiei, după caz, poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă,
potrivit legii.
In termen de 10 zile calendaristice de la data rămânerii definitive a deciziei prin
necontestarea acesteia ori prin expirarea perioadei de contestare sau, după caz, de la data
rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins contestaţia,
Comisia publică anunţul privind retragerea autorizaţiei în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a, precum şi în două cotidiene centrale.
4.Investiţiile fondului de pensii private.
Referitor la investiţiile fondului de pensii private acestea se fac respectând regulile
unei investiri prudenţiale a acţiunilor fondului de pensii administrat privat.235
Comisia verifică îndeplinirea obligaţiei administratorilor de investire prudenţială a
activelor fondurilor de pensii administrate privat, cu respectarea, în principal, a următoarelor
reguli:
a) investirea în interesul participanţilor şi beneficiarilor, iar în cazul unui conflict
potenţial de interese, administratorul care gestionează activele fondurilor de pensii
administrate privat trebuie să adopte măsuri ca investirea să se facă numai în interesul
acestora;
b) investirea într-un mod care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea şi
profitabilitatea lor, iar cele deţinute pentru acoperirea fondului de garantare şi a
235 Art. 23 din Legea nr. 411/2004, republicată.213
provizioanelor tehnice se investesc, de asemenea, într-un mod adecvat naturii şi duratei
drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor;
c) investirea să se efectueze preponderent în instrumente tranzacţi-onate pe o piaţă
reglementată, astfel cum este definită în Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu
modificările şi completările ulterioare; investiţiile în instrumente care nu sunt tranzacţionale
pe o piaţă reglementată trebuie să nu depăşească niveluri prudenţiale;
d) investiţiile în instrumente financiare derivate sunt permise doar în măsura în care
contribuie la scăderea riscurilor investiţiei sau facilitează gestionarea eficientă a portofoliului;
e) activele se diversifică în mod corespunzător, astfel încât să se evite dependenţa
excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de societăţi comerciale şi concentrări de riscuri
pe ansamblul activelor.
Comisia poate decide să nu aplice cerinţele de mai sus pentru investiţiile în titluri de
stat.
Administratorului elaborează o declaraţie privind politica de investiţii, în formă scrisă
şi care în principal se referă la:
a) strategia de investire a activelor, în raport cu natura şi durata obligaţiilor;
b) metode de evaluare a riscurilor investiţionale;
c) procedurile de management al riscului;
d) metoda de revizuire a principiilor de investiţii;
e) persoanele responsabile de luarea deciziilor şi redirijarea investiţiilor, precum şi
procedurile pentru luarea deciziilor.
Declaraţia privind politica de investiţii este revizuită şi completată de către
administrator ori de câte ori intervine o schimbare importantă în politica de investiţii sau cel
puţin odată la 3 ani, cu acordul Comisiei, informând participanţii cu privire la noua politică
investiţională. Administratorul investeşte în:
a) instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă,
persoană juridică română, sau la o sucursală a unei instituţii de credit străine autorizate să
funcţioneze pe teritoriul României şi care nu se află în procedura de supraveghere specială ori
administrare specială sau a cărei autorizaţie nu este retrasă, fără să depăşească un procent mai
mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
b) titluri de stat emise de Ministerul Economiei şi Finanţelor din România, de state
membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de
până la 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
214
c) obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale
din România sau din statele membre ale Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic
European, în procent de până la 30% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
d) valori mobiliare tranzacţionale pe pieţe reglementate şi supravegheate din
România, statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European,
în procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
e) titluri de stat şi alte valori mobiliare, emise de state terţe, în procent de până la 15%
din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
f) obligaţiuni şi alte valori mobiliare, tranzacţionale pe pieţe reglementate şi
supravegheate, emise de autorităţile administraţiei publice locale din state terţe, în procent de
până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
g) obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă
aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate şi dacă îndeplinesc cerinţele de
rating, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;
h) titluri de participare, emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare
din România sau din alte ţări, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului
de pensii;
i) alte forme de investiţii prevăzute de normele Comisiei.
Investiţiile, după caz, sunt efectuate în conformitate cu reglementările Băncii
Naţionale a României privind operaţiunile valutare.
Comisia poate modifica, temporar, procentul maxim al activelor, care poate fi investit
în categoriile de active şi va emite norme în acest scop.
în funcţie de natura emitentului de instrumente financiare în care administratorul poate
investi, procentele maxime admise sunt:
a) 5% din activele unui fond de pensii pot fi investite într-o singură societate
comercială sau în fiecare categorie de active ale acesteia, fără a depăşi în total 5%;
b) 10% din activele unui fond de pensii pot fi investite în activele unui grup de
emitenţi şi persoanele afiliate lor.
Investiţiile activelor fondurilor de pensii administrate privat şi rezultatele investirii
sunt scutite de impozit.
Administratorul exercită, în numele participanţilor, dreptul de vot în adunările
generale ale acţionarilor societăţilor comerciale în al căror capital social au fost investite
activele fondului de pensii.
Votul este exercitat exclusiv în interesul participanţilor şi al beneficiarilor la fondul de
pensii.215
Potrivit prevederilor art.. 28. alin l din Legea nr.411/2004 activele fondului de pensii
nu pot fi investite în:
a) active care, potrivit legii, nu pot fi înstrăinate;
b) active a căror evaluare este incertă, precum şi antichităţi, lucrări de artă,
autovehicule şi altele asemenea;
c) bunuri imobiliare;
d) acţiuni, obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de administrator;
e) orice alte active stabilite prin normele Comisiei.
De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. 2 al art. 28 din Legea nr. 411/2004
activele fondului de pensii nu pot fi înstrăinate:
a) administratorului236 sau auditorului;
b) depozitarului237;
c) administratorului special;238
d) membrilor Consiliului Comisiei şi personalului Comisiei;
e) persoanelor afiliate entităţilor prevăzute la lit. a)-d);
f) oricăror alte persoane sau entităţi prevăzute prin normele Comisiei.
Activele fondului de pensii nu pot constitui garanţii şi nu pot fi utilizate pentru
acordarea de credite, sub sancţiunea nulităţii absolute a actelor prin care se constituie garanţia
sau se acordă creditul.
Comisia calculează şi publică lunar pe site-ul propriu următoarele informaţii:
a) rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private pentru
ultimele 24 de luni;
b) rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii private pentru ultimele 24 de luni;
c) rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii, stabilită de Comisie.
în cazul în care rata de rentabilitate a unui fond de pensii private este mai mică decât
rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii din România pentru 4 trimestre
236 Potrivit art. 2 pct.S.din Legea nr.411/2004 administrator este societatea comercială pe acţiuni constituită în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare şi cu prevederile prezentei legi, denumită societate de pensii, care are ca obiect exclusiv de activitate administrarea fondurilor de pensii şi, opţional, furnizarea de pensii private;
237 Potrivit art. 2 pct.17 din Legea nr.411/2004, depozitar este instituţia de credit din România, autorizată de Banca Naţională a României, în conformitate cu legislaţia bancară, ori sucursala din România a unei instituţii de credit, autorizată într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, avizată de Comisie pentru activitatea de depozitare, potrivit legii, căreia îi sunt încredinţate spre păstrare, în condiţii de siguranţă, toate activele fiecărui fond de pensii administrat privat;
238 Conform art.2 pct.7 din Legea nr. 411/2004 administrator special este persoană juridică autorizată să administreze un fond de pensii administrat privat, desemnată sau selectată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, şi care se subrogă în drepturile şi obligaţiile administratorului pentru o perioadă determinată;
216
consecutive, Comisia retrage autorizaţia de administrare a administratorului respectiv,
aplicând procedura privind administrarea specială.
5. Participanţii fondului de pensii private.
Persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate şi care contribuie la
sistemul public de pensii sunt obligate să adere la un fond de pensii.
Persoanele cu vârsta între 35-45 de ani care sunt deja asigurate şi contribuie la
sistemul public de pensii pot adera la un fond de pensii.
O persoană nu poate fi participant în acelaşi timp la mai multe fonduri de pensii şi
poate avea un singur cont la fondul de pensii al cărui participant este.
Devine participant la un fond de pensii persoana care a semnat un act de
aderare239individual, din propria iniţiativă sau în urma repartizării sale de către instituţia de
evidenţă240.
La semnarea actului de aderare participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor schemei
de pensii private, mai ales în ceea ce priveşte: drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în
schema de pensii private, riscurile financiare, tehnice şi de altă natură, precum şi despre
natura şi distribuţia acestor riscuri.
Este interzisă delegarea sau reprezentarea pentru semnarea actului de aderare.
Comisia aprobă actul-cadra de aderare al fiecărui fond de pensii, precum şi
modificările acestuia, dacă sunt întrunite condiţiile legale, în termen de 10 zile lucrătoare de la
momentul solicitării.
Administratorul transmite Comisiei, în format electronic, copii ale actelor individuale
de aderare.241
Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care
este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către instituţia
de evidenţă.
Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectuează în cote egale pentru fiecare fond de
pensii administrat privat, la data la care se face repartizarea. Instituţia de evidenţă notifică, în
termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea în Registrul participanţilor,242 în format
239 Actul individual de aderare este un înscris prin care o persoană îşi manifestă actul de voinţă de a fi parte la contractul de societate civilă şi la prospectul schemei de pensii private (art. l pct. 4 din Legea nr. 411/2004, republicată).
240 Instituţia de evidenţă este instituţia care are ca atribuţie legală evidenţa asiguraţilor din sistemul public de pensii (art. l pct. 21 din Legea nr. 411/2004, republicată).
241 Art.32 alin 5 a fost modificat prin art. I pct 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007.
242 Art. 33 alin a fost modificat prin Legea nr. 241/2010.217
electronic, fiecărui administrator în parte, lista conţinând datele de identificare ale persoanelor
repartizate aleatoriu la fondul de pensii administrat de către acesta243.
Fiecare administrator informează, în scris, în termen de 30 de zile de la notificare,
participanţii care au fost repartizaţi aleatoriu, la fondul aflat în administrarea sa, de către
instituţia de evidenţă cu privire la denumirea fondului de pensii administrat privat şi a
administratorului acestuia.244
Registrul participanţilor se constituie şi se actualizează de către instituţia de evidenţă.
Stabilirea şi modificarea structurii Registrului participanţilor se fac pe baza unui
protocol încheiat între instituţia de evidenţă şi Comisie245.
În vederea actualizării Registrului participanţilor, administratorul transmite lunar
instituţiei de evidenţă informaţiile cuprinse în actele individuale de aderare, precum şi orice
alte informaţii necesare actualizării Registrului participanţilor246.
După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de
pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată
perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii,
până la deschiderea dreptului la pensia privată.
Fac excepţie perioadele pentru care nu există obligaţia de plată a contribuţiei de
asigurări sociale în sistemul public.
In situaţia în care un participant încetează să contribuie, acesta rămâne participant cu
drepturi depline la fondul de pensii.
Drepturile participantului pot fi transferate în alte ţări în care acesta are domiciliul sau
reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care
România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a
convenit.
Participantul al cărui activ personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii
private minime stabilite prin normele Comisiei primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în
rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.
De la data pensionării de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea
activităţii, participantul poate obţine:
243 Alineatul 3 al art. 33 a fost modificat prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007
244 Alineatul 4 al art.33 a fost introdus prin art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 112/2007.
245 Alineatul 2 al art. 34 a fost modificat prin art. I pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007
246 Alineatul 3 al art. 34 a fost introdus prin art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007.
218
a) o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, dacă activul
său personal net, ca urmare a perioadei reduse de contribuţie, nu este suficient pentru
acordarea unei pensii private minime stabilite prin normele Comisiei;
b) o pensie privată, dacă activul său personal net este suficient.
În cazul decesului unui participant înainte de deschiderea dreptului la pensia privată,
beneficiarilor li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit
participantul decedat, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia.
Drepturile beneficiarilor sunt aceleaşi cu cele ale participanţilor la acel fond de pensii.
Beneficiarul are dreptul, după caz, la:
a) cumularea conturilor la un singur fond de pensii, dacă are calitatea de participant
la un alt fond de pensii;
b) plata unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora
penalităţi, dacă nu are calitatea de participant.
Plata drepturilor beneficiarului se face în termen de 10 zile lucrătoare de la data
solicitării acestora.( art. 39)
In situaţia în care un participant doreşte să adere la alt fond de pensii, acesta este
obligat să îi notifice în scris administratorului fondului de pensii de la care se transferă, cu 30
de zile calendaristice înainte de aderarea efectivă la noul fond de pensii, şi să îi trimită
acestuia o copie de pe noul act de aderare.
Calitatea de participant la vechiul fond de pensii încetează la data la care se realizează
transferul de disponibilităţi, iar calitatea de participant la noul fond de pensii începe la aceeaşi
dată.
Transferul de disponibilităţi are loc în prima zi lucrătoare după expirarea termenului şi
cuprinde activul personal net existent în contul participantului la acea dată, diminuat cu
penalitatea de transfer, după caz.
Administratorul vechiului fond de pensii informează noul administrator despre
contribuţiile participantului, despre transferurile de disponibilităţi efectuate în numele său,
precum şi despre contribuţiile acestuia la fondurile de pensii al căror participant a fost
anterior, existente la data informării, (art. 40).
6. Contribuţiile la fondul de pensii administrate privat247.
Contribuţia la fondul de pensii este parte din contribuţia individuală de asigurări
sociale datorată la sistemul public de pensii.
Acesta se deduce din veniturile brute lunare care reprezintă bază de calcul pentru
contribuţia individuală de asigurări sociale din sistemul public, se constituie şi se virează
247 Art. 42-47 din Legea nr. 411/2004, republicată.219
împreună şi în aceleaşi condiţii stabilite, pentru contribuţia individuală de asigurări sociale din
sistemul public248.
Participantul care a fost detaşat în altă ţară are dreptul la continuarea plăţii
contribuţiilor la fondul de pensii din România, pe toată durata detaşării.
În situaţia continuării plăţii contribuţiilor la un fond de pensii dintr-un stat membru al
Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, lucrătorul detaşat în România
şi angajatorul acestuia, după caz, vor fi exoneraţi de obligaţia de a contribui la un fond de
pensii din România.
Baza de calcul, reţinerea şi termenele de plată a contribuţiei la fondul de pensii sunt
aceleaşi cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale.
Din momentul începerii activităţii de colectare, cota de contribuţie la fondul de pensii
este de 2% din baza de calcul.
în termen de 8 ani de la începerea activităţii de colectare, cota de contribuţie la fondul
de pensii se majorează la 6%, cu o creştere de 0,5 puncte procentuale pe an, începând cu data
de l ianuarie a fiecărui an249.
Instituţia de evidenţă calculează, pentru fiecare participant, cuantumul contribuţiei
datorate fondului de pensii, luând în considerare baza de calcul a contribuţiei individuale de
asigurări sociale înscrisă în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor
de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de asigurare la
sistemul public de pensii.
Aceeaşi instituţie întocmeşte liste nominale de viramente, distinct, pentru fiecare fond
de pensii, liste în care sunt înregistraţi participanţii şi cuantumul contribuţiei datorate de către
aceştia.
Listele se transmit fondurilor de pensii de către instituţia de evidenţă, până cel târziu în
data de 20 a lunii următoare celei de depunere a declaraţiei.
În situaţia în care instituţia de evidenţă constată că declaraţia nu a fost depusă în
termenul legal, participanţii pentru care nu s-a efectuat declararea sunt înscrişi în listele
nominale de viramente, care se transmit fondurilor de pensii fără a se completa rubrica
referitoare la cuantumul contribuţiei.
248 Alineatele 2 şi 3 ale art.42 au fost modificate prin art. l pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 112/2007.
249 Alineatele 2 şi 3 au fost modificate prin art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007.
220
Declaraţiile depuse peste termenul legal sunt prelucrate de către instituţia de evidenţă
la cel mai târziu data de 20 a lunii următoare, în funcţie de data depunerii acestor declaraţii,
participanţii fiind înscrişi în listele nominale de viramente şi/sau cu sume restante, după caz.
În acest termen, instituţia de evidenţă transmite instituţiei de colectare situaţia, pe
plătitori, persoane juridice şi persoane fizice care au calitatea de angajator sau entităţi
asimilate angajatorului, a sumelor datorate cu titlu de contribuţie de asigurări sociale, astfel
cum au fost declarate, în vederea verificării plăţilor efectuate.
Instituţia de evidenţă răspunde de întocmirea, actualizarea şi păstrarea evidenţei
privind contribuţiile la fondurile de pensii, pe fiecare participant.
în vederea realizării evidenţei contribuţiei la fondurile de pensii, precum şi pentru
asigurarea corelării conţinutului propriilor baze de date, instituţia de evidenţă şi instituţia de
colectare îşi transmit reciproc informaţiile referitoare la sumele reprezentând contribuţia de
asigurări sociale, declarate şi, respectiv, plătite.;250
Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei de depunere a declaraţiilor,
instituţia de evidenţă virează de la bugetul asigurărilor sociale de stat suma reprezentând
contribuţiile la fondurile de pensii, pentru fiecare fond de pensii în parte.
Virarea contribuţiilor pentru fondurile de pensii se realizează de către instituţia de
evidenţă prin diminuarea conturilor de venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, pe
baza informaţiilor cuprinse în listele nominale de viramente, întocmite separat, pentru fiecare
fond de pensii.
În cazul persoanelor asigurate la sistemul public de pensii pe bază de declaraţie de
asigurare, contribuţia pentru fondurile de pensii se virează numai pentru luna/lunile pentru
care, conform legii, se realizează stagiu de cotizare.
In orice situaţie în care intervin elemente care conduc la modificarea unor date sau
sume privind contribuţiile pentru fondurile de pensii, inclusiv în cazurile depunerii unor
declaraţii nominale rectificative la sistemul public de pensii, instituţia de evidenţă procedează
la regularizarea acestora în termen de maximum 6 luni de la data constatării situaţiilor251.
În cazul neachitării la termen a contribuţiei de asigurări sociale, instituţia de colectare
procedează la stabilirea cuantumului datorat şi la aplicarea modalităţilor de executare silită şi
a celorlalte modalităţi de stingere a debitelor, conform dispoziţiilor legale privind colectarea
creanţelor bugetare.
250 Articolul 43' a fost introdus prin art. I pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 112/2007.251 Articolul 44 a fost modificat prin art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 112/2007.
221
Majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen a contribuţiei de asigurări
sociale se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat .252
7. Conturile participanţilor.
Fiecare participant are un cont individual.
Contribuţiile şi transferurile de disponibilităţi ale participantului, precum şi accesoriile
aferente acestora se virează în contul său individual.
Participantul este proprietarul activului personal din contul său.
Activul personal nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacţii, sub
sancţiunea nulităţii actelor respective.
Activul personal nu poate fi cesionat sau gajat, sub sancţiunea nulităţii actelor
respective.
Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii se convertesc în
unităţi de fond în maximum două zile lucrătoare de la data încasării acestora.
Valoarea unei unităţii de fond 253 este de 10 lei.
Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii se
calculează atât de către administrator, cât şi de depozitar în fiecare zi lucrătoare şi se
comunică Comisiei în aceeaşi zi.
În situaţia în care există neconcordanţe între administrator şi depozitar privind
valoarea activului net şi a unităţii de fond, valorile corecte sunt convenite de către
administrator şi depozitar pe baza reglementărilor Comisiei.
Valorile corecte stabilite conform prevederilor alin. (2), cauzele neconcordanţelor şi
modul de soluţionare se comunică Comisiei în ziua calendaristică următoare.
Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii private sunt
supuse, anual, auditării de către un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor
Financiari din România, avizat de Comisie, care nu poate fi persoană afiliată angajatorului,
administratorului sau depozitarului.
Sunt exceptaţi de la cerinţa deţinerii calităţii de membru al Camerei Auditorilor
Financiari din România auditorii care sunt stabiliţi într-un stat membru al Uniunii Europene
sau aparţinând Spaţiului Economic European şi exercită activităţi profesionale în România în
contextul prestării de servicii.
Auditorii care au fost autorizaţi, avizaţi ori supuşi unei proceduri similare în vederea
funcţionării ca auditor pe piaţa pensiilor într-un stat membru al Uniunii Europene sau
252 Articolul 45 a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 112/2007.253 Potrivit art. 2 pct. 38 din Legea nr. 411/2004, valoarea unităţii de fond este raportul dintre valoarea
activului net al fondului de pensii la o anumită dată şi numărul total de unităţi ale fondului la aceeaşi dată.222
aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa avizării de către
Comisie.
Administratorul unui fond de pensii care a primit contribuţii pe o perioadă de cel puţin
24 de luni calculează, în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru, rata de rentabilitate a
fondului de pensii254 pentru ultimele 24 de luni şi o comunică în aceeaşi zi Comisiei.
Rata medie ponderată de rentabilitate a, tuturor fondurilor de pensii255 se calculează
şi se publică trimestrial de Comisie.
Comisia atenţionează trimestrial administratorul în situaţia în care rata de rentabilitate
a fondului de pensii administrat este mai mică decât rata de rentabilitate minimă a tuturor
fondurilor de pensii.
8. Pensia privată.
Participantul alege furnizorul pensiei private. Furnizorul de pensii nu poate refuza o
cerere de pensie privată dacă persoana îndeplineşte condiţiile legale.
De asemenea tot el stabileşte cuantumul pensiei private pe baza calculului acruarial şi
a activului personal net aflat în contul participantului.
Penalitatea de transfer nu se aplică în situaţia transferului de disponibilităţi dintre
administrator şi furnizorul de pensii.
Participantul are dreptul la o pensie privată de la data îndeplinirii condiţiilor de
pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public.
Suma totală cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai mică decât valoarea
contribuţiilor plătite, diminuate cu penalităţile de transfer şi comisioanele legale.
Activul personal net este folosit exclusiv pentru achiziţionarea unei pensii private,
(art.135).
Fac excepţie următoarele categorii:
a) beneficiarii care nu au calitatea de participant;
b) persoanele pensionate de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea
activităţii, şi al căror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea primi o
pensie privată;
254 Potrivit art. pct. 31 din Legea nr.411/2004 rată de rentabilitate a unui fond de pensii este un logaritm natural din raportul dintre valoarea unităţii de fond din ultima zi lucrătoare a perioadei şi valoarea unităţii de fond din ultima zi lucrătoare ce precede perioada respectivă; randamentul zilnic al unui fond de pensii reprezintă diferenţa dintre valoarea unităţii de fond din ziua respectivă şi valoarea unităţii de fond din ziua precedentă, totul raportat la valoarea unităţii de fond din ziua precedentă.
255 Potrivit art. 2 pct. 32 din Legea nr. 411/2004. rată medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor est defmtă ca fiind suma produselor dintre rata de rentabilitate a fiecărui fond pe o perioadă şi ponderea medie a fondului în totalul fondurilor de pensii pe aceeaşi perioadă.
223
c) persoanele al căror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea
primi o pensie privată.
In termen de 30 de zile calendaristice de la dovedirea încadrării în una dintre situaţiile
de mai sus persoana îndreptăţită primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată
de maximum 5 ani, la cerere.
În cazul nerespectării termenului administratorul datorează majorări de întârziere în
acelaşi cuantum cu cele stabilite pentru neplata obligaţiilor bugetare, (art.136).
Pensia privată se plăteşte participantului, mandatarului desemnat de acesta prin
procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.
Cheltuielile ocazionate de plata pensiilor private se suportă de către participant.
In cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, stat
membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, participantul şi
beneficiarul păstrează dreptul la pensia privată câştigată în cadrul schemelor de pensii private
din România şi aceasta se plăteşte în acel stat, în cuantumul rămas după scăderea tuturor
taxelor şi cheltuielilor aferente plăţii.
9. Provizioane tehnice 256şi garanţii reglementate şi supravegheate de Comisie.
Administratorul trebuie să menţină permanent un volum al provizioanelor tehnice
corespunzător obligaţiilor financiare rezultate din prospectele schemelor de pensii private
administrate.
Administratorul care administrează scheme de pensii private în care sunt prevăzute
măsuri de protecţie împotriva riscurilor biometrice şi/sau garanţii cu privire la performanţele
investiţiilor ori un nivel stabilit al beneficiilor trebuie să calculeze şi să menţină provizioane
tehnice pentru toate aceste scheme.
Administratorul trebuie să menţină permanent la nivelul fondului un nivel suficient şi
corespunzător de active pentru a acoperi provizioanele tehnice privind toate schemele de
pensii private administrate.
Calculul provizioanelor tehnice se efectuează anual. Calculul poate fi efectuat o dată la
3 ani, dacă administratorul prezintă Comisiei şi/sau participanţilor un raport asupra
modificărilor survenite în anii respectivi. Raportul trebuie să reflecte modificările
provizioanelor tehnice şi schimbările survenite în riscurile acoperite.
Calculul provizioanelor tehnice se efectuează şi se certifică de către un actuar sau de
un alt specialist în acest domeniu, inclusiv de către un auditor, în conformitate cu legislaţia
256 Potrivit art.2 pct. 30 din Legea nr. 411/2004, provizion tehnic - un volum adecvat de active corespunzător angajamentelor financiare rezultate din portofoliul de investiţii care acoperă riscurile biometrice şi pe cele privind investiţiile
224
naţională, pe baza metodelor actuariale stabilite prin normele Comisiei şi cu respectarea
următoarelor principii:
a) nivelul minim al provizioanelor tehnice se calculează printr-o evaluare actuarială
suficient de prudentă, luându-se în considerare toate angajamentele pentru plata beneficiilor şi
a contribuţiilor, aşa cum reies din prospectul schemei de pensii private a fondului;
b) ratele maxime ale dobânzii utilizate se aleg în mod prudent şi se determină în
conformitate cu legislaţia naţională. Aceste rate prudente ale dobânzii se calculează luându-se
în considerare randamentul activelor corespunzătoare deţinute de fond şi randamentul viitor al
investiţiilor şi/sau randamentele obligaţiunilor de înaltă calitate ori guvernamentale;
c) tabelele biometrice folosite pentru calculul provizioanelor tehnice se bazează
pe principii prudente, ţinându-se cont de principalele caracteristici ale grupului de participanţi
şi ale schemelor de pensii private, în special de evoluţia prevăzută pentru riscurile relevante;
d) metodele şi baza de calcul pentru provizioanele tehnice rămân în general constante
de la un exerciţiu financiar la altul. Discontinuităţile pot fi justificate de schimbarea
legislaţiei, a condiţiilor economice sau demografice pe care se bazează provizioanele.
Comisia poate stabili cerinţe suplimentare pentru calcularea provizioanelor tehnice, în
cazul în care consideră această măsură necesară pentru protejarea corespunzătoare a
intereselor participanţilor.
De asemenea, ea poate permite administratorului să menţină temporar active sub
nivelul provizioanelor tehnice, cu condiţia realizării unui plan concret şi fezabil de acoperire a
provizioanelor Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească planul de acoperire a
provizioanelor se stabilesc prin normele Comisiei.
Pentru a se asigura protejarea interesului participanţilor şi al beneficiarilor,
administratorii şi furnizorii de pensii contribuie la Fondul de garantare a pensiilor private,
reglementate şi supravegheate de Comisie, constituit conform Legii nr. 204/2006 privind
pensiile facultative.
10. Supravegherea specială257
Supravegherea specială are drept scop aplicarea unor măsuri suplimentare pentru
limitarea riscurilor şi asigurarea redresării fondului de pensii în vederea protejării intereselor
participanţilor şi al beneficiarilor, în structura în care se constată deficienţe în urma
contractelor Comisiei şi care nu sunt situaţii de natură a institui administrarea specială, sens în
care se desemnează un Consiliu de supraveghere specială.
Atribuţiile Consiliului de supraveghere specială sunt:
257 Art. 89-95 din Legea nr. 411/2004, republicată.225
a) actualizează situaţia financiară a fondului de pensii şi a administratorilor şi
prezintă Comisiei rapoarte periodic despre aceasta;
b) urmăreşte modul în care administratorul aplică măsurile de remediere a
deficienţelor constatate în actele de control;
c) urmăreşte realizarea planului de remediere a deficienţelor sau de redresare
financiară a fondului de pensii, propus de administrator;
d) suspendă sau desfiinţează actele de decizie ale administratorului, contrare
reglementărilor prudenţiale sau care determină deteriorarea situaţiei financiare a fondului de
pensii;
e) propune Comisiei aplicare de sancţiuni în situaţia în care administratorul nu
respectă măsurile dispuse de Consiliul de supraveghere specială;
f) alte atribuţii stabilite de Comisie.
De reţinut este şi faptul că în perioada exercitării supravegherii speciale, Consiliul de
supraveghere specială anulează deciziile adoptate de organele de conducere ale
administratorului.
11. Administrarea specială258
Administrarea specială are drept scop exercitarea responsabilităţii judiciare de a
păstra valoarea activelor fondului de pensii şi de a limita pierderile în vederea protejării
drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor.
Se instituie în cazul suspendării şi retragerii autorizaţiei de administrare, precum şi în
cazul retragerii autorizaţiei fondului de pensii.
Administrarea specială se asigură de un administrator selectat dintre cei ofertaţi.
Administratorul special desemnat să administreze activele fondului de pensii inclusiv
contribuţiile primite în această perioadă exercită această funcţie timp de 12 luni după care va
transfera activele persoanelor la un administrator ales în condiţiile legii.
12 . Răspunderea juridică259
Încălcarea prevederilor Legii nr. 411/2004, republicată, atrage după sine răspunderea
civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Administratorul şi auditorul financiar răspund faţă de participanţi şi beneficiari, după
caz, pentru prejudiciile cauzate pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a
obligaţiilor ce le revin, cu excepţia cazurilor de forţă majoră.
Orice persoană care se consideră vătămată ca urmare a neaplicării sau aplicării
necorespunzătoare a prevederilor Legii 411/2004, republicată, are dreptul de a se adresa
258 Art. 96-103 din Legea nr. 411/2004, republicată259 Art. 140-148 din Legea nr. 411/2004, republicată.
226
instanţelor judecătoreşti competente, potrivit Legii nr. 554/2004- a contenciosului
administrativ, modificată şi completată ulterior.260
Răspunderea contravenţionlă. Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) nerespectarea măsurilor stabilite prin actele de control ale Comisiei;
b) nerespectarea prevederilor art. 6 referitoare la egalitatea de tratament a
participanţilor şi a beneficiarilor;
c) nerespectarea unuia dintre termenele prevăzute la art. 38 alin. (4), art. 63 alin. (3),
art. 113 alin. (2), art. 114 alin. (1) şi la art. 131 alin.
(3);
d) nerespectarea prevederilor art. 61 alin. (2) referitoare la reîntregirea capitalului
social de către administrator;
e) nerespectarea dispoziţiilor legale privind interdicţiile prevăzute pentru
administratori, directori, respectiv membri ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului,
după caz;
f) nerespectarea obligaţiei administratorului de a furniza informaţii participanţilor şi
beneficiarilor;
g) nerespectarea celorlalte obligaţii legale în materie. Săvârşirea de către persoana
fizică sau juridică a vreuneia dintre
faptele prezentate mai susus se sancţionează cu:
a) avertisment scris;
b) amendă contravenţională;
c) anularea votului exprimat sau suspendarea temporară a dreptului de vot al
acţionarilor semnificativi;
d) retragerea autorizaţiei sau avizului altor entităţi decât administratorul, căruia i se
aplică măsura administrativă prevăzută la art. 81;
e) restrângerea sau interzicerea dreptului administratorilor de a dispune de propriile
active;
f) interzicerea, pe o perioadă cuprinsă între 90 şi 180 de zile, a desfăşurării unor
activităţi reglementate de lege.
Avertismentul scris şi amenda contravenţională pot fi aplicate cumulativ cu oricare
dintre sancţiunile complementare prevăzute la alin. (2) lit. c)-f).
Limitele amenzilor se stabilesc după cum urmează:
a) între 0,5% şi 5% din capitalul social pentru persoanele juridice;
260 Publicată în Monitorul Oficial nr. 1154/2004, modificată şi completată inclusiv prin Legea nr. 262/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 510/2007).
227
b) între 1.000 lei şi 100.000 lei, pentru persoanele fizice. Amenzile contravenţionale
aplicate potrivit prezentei legi se fac
venit la bugetul de stat.
Comisia poate aplica sancţiuni persoanelor fizice cărora, în calitate de administratori,
reprezentanţi legali sau exercitând în drept ori în fapt funcţii de conducere sau exercitând cu
titlu profesional activităţi reglementate de prezenta lege, le este imputabilă respectiva
contravenţie.
Persoanele fizice sunt ţinute, potrivit legii, şi la repararea prejudiciilor
patrimoniale cauzate prin fapta constituind contravenţie. Dacă fapta este imputabilă
mai multor persoane, acestea sunt ţinute solidar la repararea prejudiciului cauzat.
La individualizarea sancţiunii se va ţine seama de circumstanţele personale şi reale ale
săvârşirii faptei şi de conduita făptuitorului.
Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii, sancţiunea se aplică pentru
fiecare contravenţie.
În cazul în care la săvârşirea unei contravenţii au participat mai multe persoane,
sancţiunea se va aplica fiecăreia separat.
Contravenţiile prevăzute mai sus se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000
lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către
persoanele cu atribuţii privind supravegherea şi/sau controlul respectării dispoziţiilor legale şi
ale reglementărilor aplicabile sistemului de pensii private din cadrul Comisiei ori de către
personalul împuternicit în acest scop, prin decizie a preşedintelui Consiliului Comisi-ei.261
În ceea ce priveşte procedura de stabilire şi constatare a contravenţiilor, precum şi de
aplicare a sancţiunilor, prevederile Legii nr 411/2004 derogă de la dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.262
Contravenţiile se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei.
Fapta persoanei din a cărei vină se desfăşoară fără autorizaţie sau aviz o activitate
pentru care legea prevede obligaţia deţinerii unei autorizaţii sau a unui aviz valabil din partea
Comisiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 3 ani sau cu amendă:
261 'Articolul 141 din Legea nr.411/2004 a fost modificat prin art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 201/2008.
262 Art. 142 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Gevernului nr. 112/2007.228
a) fapta persoanei de a nu declara şi de a nu vira contribuţia de asigurări sociale
datorată de angajat la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel încât să nu se poată vira
contribuţia la fondurile de pensii administrate privat;
b) fapta de a nu efectua transferul de disponibilităţi băneşti ale unui participant la un
alt fond de pensii.
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 5 ani:
a) fapta de a utiliza contribuţia la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute
de prezenta lege;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 referitoare la investirea şi înstrăinarea activelor
fondului de pensii de către administrator;
c) fapta de a utiliza disponibilităţile băneşti ale unui participant la un fond de pensii în
alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege;
d) administrarea sau modificarea neautorizată a schemelor de pensii private;
e) administrarea unui fond de pensii neautorizat;
f) desfăşurarea de către administrator a altor activităţi decât cele pentru care a fost
autorizat;
g) încălcarea interdicţiilor prevăzute la art. 117.
Dacă faptele prevăzute mai sus au produs consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc
cu închisoare de la 5 la 15 ani, iar dacă aceleaşi fapte constituie, potrivit Codului penal sau
unor legi speciale, infracţiuni mai grave, se pedepsesc în condiţiile şi cu sancţiunile prevăzute
de acestea263.
Fapta agentului de marketing 264 de a prezenta cu rea-credinţă acte de aderare cu
informaţii care nu corespund realităţii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de
la 3 la 7 ani.
Fapta persoanei de a folosi fără drept sintagma fond de pensii prevăzută la art. 56 alin.
(1) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 3 ani sau cu amendă.
Cererile participanţilor sau ale beneficiarilor îndreptate împotriva administratorului,
angajatorului sau Comisiei, adresate instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul
reclamantul, sunt scutite de taxa de timbru.
CAPITOLUL VI PENSIA FACULTATIVĂ265
263 Articolul 145 a fost modificat prin art. I pct. 20 din O.U.G. nr. 112/2007, astfel cum a Fost modificat prin Legea de aprobare nr. 201/2008
264 Potrivit art. 2 pct.9 din Legea nr. 411/2004, agentul de marketing al fondului de pensii este persoana fizică sau juridică mandatată de administrator să obţină acordul de aderare a participanţilor.
265 A se vedea Alexandru Ţiclea Dreptul securităţii sociale —curs universitar — Editura Universul Juridic, Bucureşti 2007, p. 304 şi urm.; Idem, Dreptul securităţii sociale -curs universitar -Editura Universul Juridic, Bucureşti 2011, p. 278 şi urm ; loan Ciochină -Barbu Dreptul securităţii sociale, Editura Junimea Iaşi, 2007, p. 78 şi urm.
229
1. Consideraţii introductive.
Pensiile facultative reprezintă o alternativă la Fondul public de pensii şi la Fondurile
de pensii administrate privat şi sunt reglementate prin Legea nr. 204/2006266 având ca scop
asigurarea unei pensii facultative distincte de cele două categorii şi care suplimentează
pensiile obţinute prin cele două sisteme.
De reţinut că Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative transpune în conţinutul ei
Directiva Consiliului nr. 98/49/CE din 29 iunie 1998 privind protecţia drepturilor la pensie
suplimentară ale salariaţilor şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente care se
deplasează în cadrul Comunităţii ,267 art. 15, 16 şi 17 din Directiva 85/611/CEE de coordonare
a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind anumite organisme de plasament
colectiv în valori mobiliare (OPCVM)268, precum şi Directiva 2003/41/CE privind activităţile
şi suprsvegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale ,269
Fondul de pensii facultative270 reprezintă fondul constituit prin contract de societate
civilă, încheiat între participanţi, în conformitate cu prevederile Codului civil referitoare la
societatea civilă particulară şi cu dispoziţiile acestei legi.
Pensiile facultative reprezintă suma plătită periodic titularului sau beneficiarului, în
mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public.271
2.Înfiinţarea societăţilor de pensii, autorizarea şi retragerea autoriza-
ţiei administratorilor272
Fondurile de pensii facultative pot fi administrate de societăţile de pensii ,273
societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de asigurare autorizate de Comisie274
în acest scop.
în timp ce societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de asigurare sunt
înfiinţate şi autorizate potrivit legislaţiei ce le reglementează domeniul de activitate275,
societatea de pensii se constituie şi se autorizează de către Comisie.266 Privind pensiile facultative, publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 31 mai 2006, modificată prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007 şi prin Legea nr. 201/2008267 Publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L.209 din 25 iulie 1998268 Publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. 375 din 31 decembrie 1985, cu
modificările ulterioare269 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L235 din 23 septembrie 2003270 Art. 2 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.271 Art. 2 pct. 22 din Legea nr. 204/2006 a pensiilor facultative.272 Art. 3-29 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative273 Societatea de pensii reprezintă societatea pe acţiuni, constituită în conformitate cu dispoziţiile
legislaţiei comerciale şi cu prevederile prezentei legi, care are ca obiect exclusiv de activitate colectarea, administrarea, investirea activelor fondurilor de pensii facultative şi, opţional, furnizarea pensiilor private
274 Comisia = Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private care este autoritatea administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private aprobată cu modificări prin Legea nr. 313/2005 (art. 2 pct. 12 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile private
230
Societatea de pensii se constituie sub forma unei societăţi pe acţiuni.
Cererea de constituire a societăţii de pensii va trebui să fie însoţită de următoarele
documente:
a) proiectul actului constitutiv;
b) dovada că fondatorii deţin resursele financiare necesare vărsării capitalului social,
precum şi provenienţa acestora;
c) cazierele judiciare şi cazierele fiscale ale fondatorului;
d) documente privind fondatorii, cu informaţii privind statutul lor juridic, eventuala
lor calitate de persoane afiliate precum şi natura legăturii dintre ei;
e) documente din care să reiasă situaţia financiară a fondatorilor în ultimii 3 ani,
auditate de un auditor financiar;
f) declaraţia pe proprie răspundere a fondatorilor, a candidaţilor pentru consiliul de
administraţie şi comitetul de direcţie din care să rezulte că deţin, individual sau în legătură cu
alte persoane implicate în orice societate comercială, cel puţin 5% din capitalul social sau
drepturile de vot;
g) documente privind candidaţii pentru consiliul de administraţie şi comitetul de
direcţie, după caz, curriculum vitae datat şi semnat, care să specifice calificarea şi experienţa
profesională, copia actului de identitate, copia diplomei de studii;
h) cazierele judiciare şi fiscale ale candidaţilor pentru consiliul de administraţie şi
comitetul de direcţie, dacă este cazul;
i) proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a societăţii de pensii;
j) dovada vărsării integrale şi în formă bănească a capitalului social;
k) dovada plăţii taxei privind cererea de autorizare de constituire.
Comisia poate solicita în scris şi alte documente şi informaţii suplimentare .
în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea cererii pentru autorizarea de
constituire, Comisia poate solicita fondatorilor documente şi informaţii suplimentare, pe care
aceştia trebuie să le furnizeze în maximum 30 de zile calendaristice de la data primirii
solicitării.
De asemenea, Comisia verifică orice aspect legat de cererea pentru autorizarea de
constituire, fiind îndreptăţită să se adreseze autorităţilor competente şi să obţină de la acestea
orice documente şi informaţii pe care le consideră relevante.
275 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 14/2006 a fost adoptată Norma nr. 2 privind autorizarea societăţilor de administrare a fondurilor de pensii facultative (publicată în Monitorul Oficial nr.766 din 8 septembrie 2006).
231
Comisia analizează cererea pentru autorizarea de constituire şi procedează, în termen
de 30 de zile calendaristice de la data primirii ultimului set de documente si informaţii, la
aprobarea sau la respingerea cererii, prin decizie scrisă şi motivată.
In vederea aprobării cererii pentru autorizarea de constituire sunt necesare îndeplinirea
cumulativă (s.n.) a următoarelor condiţii276:
a) fondatorii nu au datorii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale;
b) calitatea acţionarilor şi membrilor propuşi pentru consiliul de administraţie şi
comitetul de direcţie garantează gestiunea corectă şi pru-denţială a fondului de pensii
facultative;
c) fondatorii şi membrii propuşi pentru consiliul de administraţie şi comitetul de
direcţie nu sunt în procedură de reorganizare judiciară sau de faliment, nu au contribuit, direct
sau indirect, la falimentul unor persoane juridice, după caz, şi nu au fost implicate în nici un
fel de sancţiuni financiare;
d) membrii propuşi pentru consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie au
pregătirea şi experienţa profesională necesară funcţiei pe care urmează să o îndeplinească;
e) denumirea societăţii de pensii nu este natură să inducă în eroare participanţii,
potenţialii participanţi sau alte persoane;
f) fondatorii fac dovada vărsării integrale şi în formă bănească a capitalului social;
g) se face dovada achitării taxei pentru cererea de autorizare de constituire.
Comisia respinge cererea pentru autorizarea de constituire în următoarele situaţii:
a) documentaţia prezentată rămâne incompletă sau nu este întocmită în conformitate
cu dispoziţiile legale în vigoare;
b) neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 7.
Decizia de respingere, scrisă şi motivată, se comunică fondatorilor în termen de 5 zile
calendaristice de la adoptarea acesteia.
În 30 de zile de la primirea deciziei pentru autorizarea de constituire, fondatorii sunt
obligaţi să înregistreze societatea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, depăşirea
acestui termen atrăgând pierderea valabilităţii autorizaţiei de constituire.
276 Art. 7 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.232
Administratorul277 fondului de pensii facultative pentru a putea administra un
asemenea fond trebuie să obţină o autorizaţie, în baza unei cereri adresate Comisiei şi care
trebuie să conţină în anexă următoarele documente:
a) certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;
b) dovada vărsării sau a reîntregirii, sub formă bănească, a capitalului social, după
caz;
c) proiectul contractului de depozitare;
d) proiectul contractului de societate civilă;
e) declaraţia privind politica de investiţii;
f) planul de afaceri pe 3 ani;
g) proiectul prospectului schemei de pensii facultative278;
h) dovada plăţii taxei pentru cererea de autorizare de administrare;
i) orice alte documente şi informaţii suplimentare prevăzute în normele adoptate de
Comisie.
Comisia poate solicita societăţii de pensii, societăţii de administrare a investiţiilor sau
societăţii de asigurare, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea cererii pentru
autorizare, documente şi informaţii suplimentare, pe care acestea trebuie să le furnizeze în
maximum 30 de zile calendaristice de la data primirii solicitării.
Aceasta analizează cererea pentru autorizarea de administrare şi, în termen de 30 de
zile calendaristice de la data primirii ultimului set de documente şi informaţii, procedează la
aprobarea sau la respingerea cererii, prin decizie scrisă şi motivată.
Decizia de aprobare sau decizia de respingere, după caz, se comunică în termen de 5
zile calendaristice de la adoptarea acesteia.
Modificarea conţinutului documentelor care au stat la baza autorizaţiei de administrare
trebuie aprobată în prealabil de Comisie, cu excepţia cazului în care modificarea este în afara
controlului administratorului.
Comisia analizează modificările în conformitate cu procedura de autorizare şi aprobă
sau respinge modificările solicitate. Decizia se comunică potrivit prevederilor legale Comisia
întocmeşte şi ţine evidenţa în Registrul fondurilor de pensii private şi al administratorilor.
277 Potrivit art. 2 pct. 8 din Legea nr. 204/2006, administrator poate fi: o societate de pensii, o societate de administrare a investiţiilor, o societate de asigurări, autorizate conform legislaţiei care reglementează domeniile în care activează, a căror autorizaţie este în vigoare şi care sunt autorizate, în conformitate cu prevederile prezentei Legi de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pentru a administra fonduri de pensii facultative şi, opţional, pentru a furniza pensii private.
278 Potrivit art. 2 pct. 31 din Legea nr. 204/2006, ,jchema de pensii facultative" reprezintă sistemul de termene, condiţii şi reguli pe baza cărora administratorul colectează şi investeşte acţiunile fondului de pensii facultative, în scopul dobândirii de către participanţi a unei pensii facultative, iar potrivit art. 2 pct. 25 din acelaşi act normativ prospectul schemei de pensii facultative" reprezintă documentul care cuprinde termenii contractului de administrare şi a schemei de pensii facultative.
233
Registrul cuprinde:
a) denumirea şi natura fondului de pensii facultative;
b) denumirea, sediul, numărul de înregistrare în registrul comerţului şi codul unic de
înregistrare ale administratorului;
c) lista acţionarilor administratorului, a membrilor consiliului de administraţie şi a
deţinerilor de acţiuni de către aceştia;
d) denumirea, sediul, numărul de înregistrare în registrul comerţului şi codul
unic de înregistrare ale depozitarului279;
e) codul autorizaţiei fondului de pensii facultative, codul autorizaţiei
administratorului şi codul avizului depozitarului;
f) statul membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European,
în care funcţionează administratorul;
g) alte informaţii prevăzute în normele adoptate de Comisie.
Registrul are rolul de a înregistra şi de a actualiza evidenţa fondurilor de pensii
facultative şi a administratorilor acestora.
La data acordării autorizaţiei de administrare, Comisia înscrie administratorul în
Registru.
Orice modificare privind retragerea autorizației administratorului se consemnează în
Registru280.
Denumirea societăţii de pensii care obţine autorizaţie de administrare, în conformitate
cu prevederile legale, va conţine sintagma societate de administrare a fondurilor de pensii
private.
Acesta se utilizează numai în denumirea administratorilor care deţin o autorizaţie de
administrare în condiţii legale.
Activitatea unui administrator cuprinde în principal ,281 următoarele:
a) colectarea contribuţiilor participanţilor282, transformarea lor în unităţi de fond şi
actualizarea informaţiilor privind conturile acestora;
279 Potrivit art.2 pct.16 din Legea nr. 204/2006, depozitarul reprezintă instituţia de credit din România, autorizată de Banca Naţională a României, în conformitate cu legislaţia bancară, sau sucursala din România a unei instituţii de credit, autorizată într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, avizată de Comisie, pentru activitatea de depozitare, potrivit legii, căreia îi sunt încredinţate spre păstrare, în condiţii de siguranţă, toate activele fiecărui fond de pensii facultative;
280Art. 13 din Legea nr. 204/2006 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007 281 Potrivit art. 15 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative282 Potrivit art. 2 pct. 21 din Legea nr. 204/2006, ,participantuF' reprezintă persoana care contribuie
sau/şi în numele căruia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii facultative şi care are în viitor un drept la o pensie facultativă.
234
b) transferul de lichidităţi băneşti şi decontarea cheltuielilor privind operaţiunile
fondului de pensii facultative;
c) evidenţa, administrarea şi investirea activelor fondului de pensii facultative283;
d) calculul sumei din contul fiecărui participant la sfârşitul perioadei de acumulare,
conform legii;
e) calculul valorii nete a activelor fondului de pensii facultative şi al unităţii de
fond"284, în fiecare zi lucrătoare;
f) convertirea contribuţiilor285 şi transferurilor de lichidităţi băneşti în unităţi de fond;
g) evidenţa conturilor individuale, precum şi furnizarea documentelor privind
participarea, notificarea, informarea periodică sau transferul participanţilor;
h) gestionarea operaţiilor zilnice ale fondurilor de pensii facultative;
i) efectuarea plăţilor datorare entităţilor implicate;
j) gestionarea relaţiilor cu entităţile implicate;
k) elaborarea, prezentarea, depunerea, publicarea şi distribuirea rapoartelor potrivit
legii;
1) gestionarea, păstrarea şi arhivarea documentelor privind fondul de pensii
facultative, activitatea proprie, participanţii şi beneficiarii286 săi;
m) alte activităţi prevăzute în normele adoptate de Comisie.
Trebuie reţinut că activele şi pasivele fondului de pensii facultative sunt organizate,
evidenţiate şi administrate distinct, separat de celelalte activităţi şi de contabilitatea proprie de
administrare, fără posibilitatea transferului între fonduri şi administrator287.
Toate activele şi pasivele corespunzătoare activităţii de administrare a fondurilor de
pensii facultative sunt restricţionate, gestionate şi organizate separat de alte activităţi ale
societăţilor de asigurare, respectiv ale societăţilor de administrare a investiţiilor, fără
posibilitatea de transfer.
Activele şi pasivele restricţionate, gestionate şi organizate separat, prevăzute mai sus,
sunt limitate la operaţiunile legate de fondurile de pensii facultative şi activităţi conexe.
283 Potrivit art. 2 pctl din Legea nr. 204/2006 activele unui fond de pensii facultative reprezintă instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, precum si numerarul, rezultate ca urmare a investirii activelor
284 Potrivit art. 2 pct. 36 din Legea nr. 204/2006, „unitatea de fond" reprezintă raportul dintre valoarea activului net total al fondului de pensii facultative şi valoarea la zi a unei unităţi de fond, iar potrivit art. 2 pct. 3 al aceluiaşi act normativ „activul net total al fondului de pensii facultative la o anumită dată" reprezintă valoarea care se obţine prin deducerea valorii obligaţiilor fondului din valoarea acesteia la acea dată.
285 Contribuţiile" reprezintă sumele plătite de către participanţi şi/sau în numele acestora la un fond de pensii facultative (art. 2 pct. 15 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative).
286 Art. 2 pct. 10 din Legea nr. 204/2006 defineşte „beneficiarul" ca reprezentând moştenitorul participantului, definit conform art.957 şi urm. din noul Codul civil
287 Art. 15 alin. 2 din Legea m-. 204/2006.235
Contabilitatea operaţiunilor ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi se
efectuează în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.
Comisia elaborează şi emite norme şi reglementări în domeniul contabilităţii şi în
domeniul arhivării, pentru domeniul supravegheat de aceasta, cu avizul Ministerului
Finanţelor Publice.
Situaţiile financiare şi cele privind operaţiunile oricărei entităţi supuse autorizării,
supravegherii şi controlului Comisiei, vor fi elaborate în conformitate cu cerinţele specifice
stabilite de Ministerul Finanţelor Publice şi cu reglementările Comisiei şi vor fi auditate de
persoane fizice sau juridice, persoane active, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din
România.
Modul de aplicare a prevederilor referitoare la auditul financiar al entităţilor implicate
în administrarea fondurilor de pensii facultative se va stabili pe baza unui protocol încheiat
între Comisie şi Camera Auditorilor Financiari din România288.
Administratorul are obligaţia de a constitui în structura sa organizatorică o direcţie de
audit intern şi o direcţie distinctă, responsabilă cu analiza oportunităţilor investiţionale şi
plasarea activelor în conformitate cu strategia stabilită.
Acesta nu poate delega răspunderea privind administrarea fondului de pensii
facultative.
Încredinţarea executării anumitor obligaţii către un terţ nu exonerează administratorul
de răspundere.
Un administrator poate administra unul sau mai multe fonduri de pensii facultative,
pentru fiecare fond având un prospect al schemei de pensii facultative distinct şi autorizat (art.
17).
Acţiunile administratorului sunt nominative, nu pot fi transformate în acţiuni la
purtător, nu pot fi acţiuni preferenţiale şi pot fi denominate.
Actul constitutiv al administratorilor trebuie să prevadă că acţionarii nu pot beneficia
de drepturi preferenţiale sau de alte privilegii şi că este interzisă limitarea drepturilor sau
impunerea de obligaţii suplimentare (art. 18).
Administratorul poate dobândi o parte sau tot capitalul social al altui administrator
numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei şi cu respectarea legislaţiei din domeniul
concurenţei .289
288 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 20 a fost aprobată Norma nr. 8 privind auditorul financiar pentru fondurile de pensii facultative (publicată în Monitorul Oficial nr. 784 din 15 septembrie 2006).
289 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 16 a fost aprobată Norma nr. 4 privind provenienţa capitalului social (publicată în Monitorul Oficial nr. 766 din 8 septembrie 2006).
236
Capitalul social al administratorului nu poate proveni din împrumuturi sau credite şi
nu poate fi grevat de sarcini.
De asemenea capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii
facultative este echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a
României, la data constituirii, al sumei de 1,5 milioane euro.
Capitalul social minim al administratorului reprezentat de o societate de pensii nou-
înfiinţată este subscris şi vărsat integral, exclusiv în numerar, la momentul constituirii, într-un
cont deschis la o bancă, persoană juridică română, sau la o sucursală a unei bănci străine
autorizate să funcţioneze pe teritoriul României.
Capitalul social minim al administratorului reprezentat de o societate de administrare a
investiţiilor sau de o societate de asigurări se com pletează, dacă este cazul, la nivelul minim
cumulat, impus pentru desfăşurarea activităţilor pentru care se solicită autorizarea, se subscrie
şi se varsă integral, exclusiv în numerar, la momentul autorizării de administrare, într-un cont
deschis la o bancă, persoană juridică română, sau la o sucursală a unei bănci străine autorizate
să funcţioneze pe teritoriul României.
Va fi majorat cu 0,2% pentru echivalentul în lei al fiecărui milion de euro care
depăşeşte echivalentul în lei a 200 milioane euro active totale nete ale fondurilor de pensii
facultative, aflate în administrare.
O persoană fizică sau juridică poate fi acţionar la un singur administrator.
Orice deţinere mai mare de 5% din capitalul social al administratorului va fi avizată de
Comisie.
Calitatea acţionarilor trebuie să răspundă nevoii garantării unei gestiuni prudente şi
sănătoase a fondului de pensii facultative şi să permită realizarea unei supravegheri eficiente,
în scopul protejării intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor.
Acţionarii administratorului trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
a) să justifice provenienţa fondurilor destinate participaţiei la capitalul social;
b) să furnizeze toate informaţiile necesare pentru identificarei ea relaţiilor de afiliere
cu alte persoane;
c) să fi funcţionat, în cazul acţionarilor persoane juridice, minimum 3 ani, cu
excepţia celor rezultaţi în urma fuziunii sau divizării unei alte persoane juridice care, înainte
de fuziune sau de divizare, a funcţionat minimum 3 ani.
Consiliul de administraţie al administratorului decide asupra politicii de investiţii şi
asupra politicii financiare a fondului de pensii facultative, precum şi asupra oricăror alte
atribuţii prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare avizat de Comisie.
237
Membrii consiliului de administraţie şi ai comitetului de direcţie, după caz, trebuie să
îndeplinească condiţiile cerute de legislaţia privind societăţile comerciale, precum şi
următoarele condiţii:
a) să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior;
b) să aibă experienţă profesională de cel puţin 5 ani în domeniul investiţiilor,
financiar, juridic, bancar sau de asigurări;
c) să aibă onorabilitatea necesară pentru funcţia pe care urmează să o îndeplinească.
Membrii consiliului de administraţie sau ai comitetului de direcţie, după caz, trebuie
să aibă conduita morală şi profesională corespunzătoare funcţiei si să îndeplinească cel puţin
următoarele cerinţe:
a) să nu fi fost sancţionaţi de către autorităţi române sau străine din domeniul financiar
cu interdicţia de a desfăşura activităţi în sistemul financiar sau, la data depunerii cererii de
autorizare, cu interdicţia temporară de a desfăşura astfel de activităţi;
b) să nu fi deţinut funcţia de administrator al unei societăţi comerciale române sau
străine, aflată în curs de reorganizare judiciară ori declarată în stare de faliment în ultimii
2 ani anteriori declanşării procedurii falimentului;
c) să nu fi făcut parte din conducerea unei societăţi care nu şi-a respectat obligaţiile
materiale şi financiare faţă de terţi la momentul încetării activităţii societăţii respective;
d) să nu aibă menţiuni în cazierele judiciar şi fiscal.
Membrii consiliului de administraţie şi ai comitetului de direcţie, după caz, al unui
administrator nu pot fi membri în organele de conducere ale:
a) altor administratori de fonduri de pensii facultative sau ale persoanelor afiliate
acestora;
b) depozitarului fondului de pensii facultative sau persoanelor afiliate acestuia;
c) organizaţiilor sindicale şi patronale.
Interdicţia se aplică şi persoanelor care au raporturi de muncă, comerciale sau alte
raporturi similare cu entităţile prevăzute mai sus (art.23)
Administratorul trebuie să acţioneze în interesul participanţilor şi să aplice principii
prudenţiale în activitatea sa.
Administratorul nu poate fi o persoană afiliată depozitarului, (art.24)
Activele financiare proprii ale administratorului nu pot fi utilizate pentru:
a) acordarea de împrumuturi;
b) garantarea de împrumuturi sau de credite.
Tranzacţiile în nume propriu efectuate de un administrator respectă obligaţiile de
investire prudenţială a activelor fondurilor de pensii facultative prevăzute de prezenta lege.238
De la data aderării României la Uniunea Europeană, administratorii pot desemna:
a) pentru conservarea activelor lor, depozitarii stabiliţi în alt stat membru al Uniunii
Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European şi autorizaţi corespunzător pentru
această activitate;
b) pentru gestionarea portofoliilor lor de investişii, gestionari de investiţii stabiliţi în
alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European şi
autorizaţi corespunzător pentru această activitate. La solicitarea autorităţii competente din
statul de origine al administratorului, Comisia poate interzice depozitarului din România să
dispună liber de activele fondului de pensii facultative.(art.25)
Pentru administrarea unui fond de pensii facultative, administratorul percepe
participanţilor şi beneficiarilor un comision de administrare.
Cuantumul maxim al comisioanelor se stabileşte prin prospectul schemei de pensii
facultative şi este acelaşi pentru toţi participanţii şi beneficiarii la schema respectivă.
Modificarea comisioanelor se comunică participanţilor cu cel puţin 6 luni înainte de
aplicarea lor, cu avizul Comisiei.(art.26)
Administratorul achită Comisiei, de la momentul autorizării primului fond de pensii
facultative administrat, pe durata valabilităţii acesteia, o taxă lunară de administrare.
Pentru nevirarea la termen a taxei lunare de administrare, Comisia calculează dobânzi
şi penalităţi de întârziere.(art.27)
Taxele de autorizare, avizare si administrare se stabilesc prin normele adoptate de
Comisie şi sunt suportate de solicitant, respectiv de administrator.
în cazul respingerii cererii de autorizare sau de avizare, taxa percepută nu se restituie.
Prin proiectul anual al bugetului propriu, Comisia poate modifica nivelul taxelor, (art.
28).
De la data aderării României la Uniunea Europeană, poate fi administrator,, orice
entitate autorizată pentru această activitate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau
aparţinând Spaţiului Economic European.
Administratorii care au fost autorizaţi, avizaţi sau supuşi unei proceduri similare în
vederea funcţionării ca administrator de scheme de pensii facultative într-un stat membru al
Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa
autorizării de către Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private290.
290 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 15 a fost aprobată Norma privind autorizarea fondului de pensii facultative (publicată în Monitorul Oficial nr. 766 din 8 septembrie 2006).
239
De la data aderării României la Uniunea Europeană, administratorii autorizaţi în
România pot primi contribuţii de la participanţi şi întreprinderi dintr-un alt stat membru al
Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, începând cu aceeaşi dată,
persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru a deveni participanţi la scheme de pensii
facultative şi întreprinderile din România pot vira contribuţii către fonduri de pensii
administrate de administratori autorizaţi într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau
aparţinând Spaţiului Economic European.
Administratorul din România care intenţionează să accepte contribuţii de la un
participant dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic
European trebuie autorizat în prealabil de Comisie.291
Acesta, notifică intenţia sa Comisiei, indicând: statul membru gazdă , numele
participantului şi principalele caracteristici ale schemei de pensii facultative.
Comisia, dacă nu are motive să considere că structura administrativă sau situaţia
financiară a administratorului ori reputaţia şi calificările profesionale sau experienţa
persoanelor din conducerea acestuia sunt incompatibile cu activităţile propuse în statul gazdă,
comunică autorităţii competente din acest stat, în termen de 3 luni de la primire, toate
informaţiile şi aduce la cunoştinţă administratorului aceasta.
înainte ca un administrator dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând
Spaţiului Economic European să înceapă să administreze o schemă de pensii facultative cu
participanţi din România, Comisia comunică autorităţii competente din statul membru de
origine292, în termen de două luni de la primirea informaţiilor, cerinţele stabilite de legislaţia
română privind pensiile facultative, în conformitate cu care trebuie gestionată schema de
pensii facultative cu participanţi din România, spre transmitere administratorului interesat.
La primirea informaţiilor sau, dacă nu primeşte nici o notificare din partea autorităţii
competente a statului membru de origine, la expirarea, administratorul poate începe să
administreze schema de pensii facultative cu participanţi din România, în conformitate cu
cerinţele stabilite de legislaţia română privind pensiile facultative.
Administratorul dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului
Economic European, care administrează o schemă de pensii facultative cu participanţi din
România, va respecta cerinţele de furnizare de informaţii stabilite de Comisie.
291 Potrivit art. 2 alin l pct.34. din Legea nr. 204/2006 statul membru gazdă reprezintă statul membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, a cărui legislaţie socială şi de muncă elevantă în domeniul schemelor de pensii facultative este aplicabilă relaţiei dintre angajator şi participanţi;
292 Potrivit art. 2 alin l pct.33. din Legea nr. 204/2006 statul membru de origine reprezintă statul membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în care administratorul îşi are sediul social şi principala structură administrativă sau, dacă nu are un sediu social, locul unde se află principala sa structură administrativă;
240
Comisia informează autoritatea competentă din statul membra de origine asupra
oricăror modificări semnificative survenite cu privire la cerinţele legislaţiei române privind
pensiile facultative.
De asemenea aceasta supraveghează permanent administratorul dintr-un stat membru
al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, care administrează o
schemă de pensii facultative cu participanţi din România, urmărind respectarea în activităţile
acestuia a cerinţelor stabilite de legislaţia română privind pensiile facultative.
În cazul în care, în urma supravegherii, se constată încălcări ale acestor cerinţe în
activitatea administratorului, Comisia notifică fără întârziere autoritatea competentă din statul
membru de origine.
Comisia, în colaborare cu autoritatea competentă din statul membra gazdă, adoptă
măsurile necesare pentru ca administratorul din România să pună capăt încălcării cerinţelor
stabilite de legislaţia socială şi de muncă relevantă în domeniul schemelor de pensii
facultative din statul membra gazdă.
Dacă, în ciuda măsurilor luate de autoritatea competentă din statul membra de origine
al administratorului sau pentru că asemenea măsuri nu au fost adoptate în statul membra de
origine, administratorul continuă să încalce legislaţia română privind pensiile facultative,
Comisia poate, după ce informează autoritatea competentă din statul membra de origine, să ia
măsurile necesare pentru a preveni sau a sancţiona alte încălcări, inclusiv, dacă este strict
necesar, prin interdicţia aplicată administratorului de a desfăşura activităţi în contul
participanţilor în România.
Comisia poate solicita autorităţii competente din statul membra de origine al
administratorului să decidă asupra separării activelor şi pasivelor corespunzătoare activităţii
desfăşurate în România de celelalte active şi pasive.
La solicitarea autorităţii competente din statul membra gazdă, Comisia cere
administratorului din România să separe activele si pasivele corespunzătoare activităţii
desfăşurate în starul gazdă de celelalte active şi pasive (art. 29).
3. Înfiinţarea, autorizarea şi retragerea autorizaţiei fondurilor de pensii
facultative.293
După autorizarea administratorului şi a prospectului schemei de pensii facultative,
fondul de pensii facultative trebuie autorizat de Comisie.
Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri formulate de administratori, la care se
anexează următoarele documente:
293 Art. 42-55 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.241
a) actul individual de aderare la contractul de societate civilă care înfiinţează fondul
de pensii facultative şi la prospectul schemei de pensii facultative;
b) contractul de societate civilă de constituire a fondului de pensii facultative;
c) alte documente şi informaţii, potrivit cerinţelor prevăzute în normele adoptate de
Comisie.
Comisia poate solicita administratorului alte documente şi informaţii, în termen de 30
de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de autorizare a fondului de pensii
facultative.
Comisia poate verifica orice aspect legat de cererea de autorizare a fondului de pensii
facultative, fiind îndreptăţită:
a) să se adreseze autorităţilor competente;
b) să solicite documente şi informaţii din alte surse.
Fondul de pensii facultative trebuie să aibă minimum 100 de participanţi şi se
constituie prin contract de societate civilă al cărui conţinut este stabilit prin normele adoptate
de Comisie294.
Conţinutul contractului-cadru de societate civilă prin care se constituie un fond de
pensii facultative este stabilit prin normele adoptate de Comisie.
Denumirea fondului de pensii facultative va conţine sintagma "fond de pensii
facultative" iar aceasta nu trebuie să inducă în eroare participanţii, potenţialii participanţi sau
alte persoane.
Comisia verifică dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de prezenta lege de către
membrii fondului de pensii facultative pentru a fi participanţi, avizează contractul de societate
civilă şi procedează, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii ultimului set de
documente şi informaţii de la administrator, la aprobarea sau la respingerea motivată a
autorizării fondului de pensii facultative.
Comisia respinge cererea de autorizare a fondului de pensii facultative dacă
documentaţia prezentată:
a) rămâne incompletă si după expirarea termenului de 30 de zile calendaristice de la
solicitarea unor informaţii sau documente suplimentare;
b) nu este întocmită în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
c) conţine clauze care pot prejudicia interesele participanţilor sau care nu le protejează
în mod corespunzător.
Decizia de respingere a cererii de autorizare a fondului de pensii facultative, scrisă si
motivată, se comunică în termen de 10 zile calendaristice de la adoptarea acesteia.
294 Art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.242
Fondul primeşte contribuţii numai după autorizarea sa de către Comisie.
Resursele financiare ale fondului de pensii facultative sunt:
- contribuţiile nete convertite în unităţi de fond;
- drepturile cuvenite în calitate de beneficiar şi nerevendicate în termenul general de
prescripţie;
- dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente contribuţiilor nevirate în termen;
- sumele provenite din investirea veniturilor.
Cheltuielile legate de administrare suportate de fondul de pensii facultative sunt:
a) comisionul de administrare;
b) comisionul de depozitare;
c) comisioanele de tranzacţionare;
d) comisioanele bancare.
Un fond de pensii facultativ nu poate fi declarat în stare de faliment295.
Un fond de pensii facultative poate fi administrat si reprezentat în raporturile cu terţii,
inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti, numai de către administratorul care are autorizaţie de
administrare pentru acel fond.
Toate informaţiile privind fondurile de pensii facultative sunt furnizate de către
administrator.
Toţi participanţii şi beneficiarii la un fond de pensii facultative au aceleaşi drepturi şi
obligaţii şi li se aplică un tratament nediscriminatoriu. Aceştia au dreptul la egalitate de
tratament şi în cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau reşedinţei într-o altă ţară,
stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European.
În situaţia schimbării locului de muncă, a domiciliului sau reşedinţei într-o altă ţară,
participanţii optează între a plăti în continuare contribuţiile la un fond de pensii facultative din
România sau a plăti contribuţii la un alt fond de pensii.
Nici o persoană care doreşte să devină participant nu poate fi supusă unui tratament
discriminatoriu şi nu i se poate refuza calitatea de participant, dacă aceasta este eligibilă.
Când numărul de participanţi a scăzut şi se menţine sub minimul legal timp de un
trimestru, Comisia retrage autorizaţia unui fond de pensii facultative.
Administratorul încetează orice activitate aferentă fondului de pensii facultative de la
data luării la cunoştinţă despre retragerea autorizaţiei acestuia.
De la data la care Comisia retrage autorizaţia unui fond de pensii facultative se aplică
prevederile art. 58 - 70 referitoare la administrarea specială.
295 Art. 47-48 din Legea nr. 204/2006.243
Decizia de respingere a cererii de autorizare a fondului de pensii facultative sau de
retragere a autorizaţiei, după caz, poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ
competentă, potrivit legii.
în termen de 10 zile calendaristice de la data expirării perioadei de contestare sau,
după caz, de la data rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii prin care s-a soluţionat
contestaţia, Comisia publică anunţul privind retragerea autorizaţiei în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, precum si în două cotidiene centrale.
4. Supravegherea specială şi administrarea specială.
Supravegherea specială 296 are drept scop aplicarea unor măsuri suplimentare pentru
limitarea riscurilor şi asigurarea redresării fondului de pensii facultative în vederea protejării
intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor în situaţia în care se constată deficienţe în urma
controalelor efectuate de Comisie şi care nu sunt în situaţii de natură a institui adminis trarea
specială.
Instituirea supravegherii speciale şi desemnarea Consiliului de supraveghere specială
se fac de către Comisie.
Consiliul de supraveghere specială nu se substituie organelor de conducere ale
administratorului, acesta asistă şi supraveghează activitatea administratorului referitoare la
fondul de pensii facultative.
Administrarea speciala are drept scop exercitarea răspunderii judiciare297 de a păstra
valoarea activelor fondurilor de pensii facultative şi de a limita pierderile, în vederea protejării
drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor.
Administrarea specială se instituie în cazul suspendării ori retragerii autorizaţiei
fondului de pensii facultative sau a autorizaţiei de administraţie.
Administratorul special298 desemnat, administrează activele fondurilor de pensii
facultative, inclusiv contribuţiile primite în această perioadă, în termen de 12 luni, în vederea
transferării activelor personale la un administrator ales.
5. Transferurile între fondurile de pensii facultative299
In situaţia în care participantul a aderat la un nou fond de pensii facultative acesta
poate:
a) să îşi transfere activul personal de la fondurile de pensii facultative anterioare la
noul fond;
296 Art. 55-58 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.297 Art. 58-70 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.298 Administrator special" poate fi orice persoană juridică autorizată să administreze un fond de pensii,
desemnată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi care se subrogă în drepturile şi obligaţiile administratorului pentru o perioadă determinată (art. 2 pct. 7 din Legea nr. 204/2006).
299 Art. 71-73 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.244
b) să îşi păstreze calitatea de participant la toate fondurile de pensii facultative,
urmând a le cumula la momentul deschiderii dreptului la pensie.
Dacă participantul doreşte să transfere activul personal la un alt fond de pensii
facultative300, este obligat să înştiinţeze administratorul fondului anterior de pensii facultative
şi să îi transmită o copie a actului de aderare301.
În termen de 5 zile calendaristice de la înştiinţare, administratorul fondului anterior de
pensii facultative efectuează un transfer de lichidităţi băneşti către administratorul noului fond
de pensii facultative.
Transferul de lichidităţi băneşti cuprinde activul personal, calculat la data cererii, mai
puţin deducerile legale.
Administratorul fondului anterior de pensii facultative transmite administratorului
noului fond de pensii facultative toate informaţiile referitoare la contribuţiile făcute în contul
participantului, precum şi despre transferurile de lichidităţi băneşti cu privire la contul acelui
participant.
6 . Participanţi şi contribuţii.302
Participantul la un fond de pensii facultative este angajatul, funcţionarul public sau
persoana autorizată să desfăşoare o activitate independentă, potrivit legii, persoana care îşi
desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive,
legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, membrii unei societăţi cooperative potrivit
Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, precum şi alte persoane care
realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole care aderă la un fond de pensii
facultative şi care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii
facultative şi are un drept viitor la o pensie facultativă .303
Aderarea la un fond de pensii facultative este o opţiune individuală şi se face în baza
unui act individual de aderare.
La semnarea actului de aderare participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor schemei
de pensii facultative, mai ales în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în
300 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 26 a fost aprobată Norma 14/2006 privind transferul participanţilor întrte fondurile de pensii facultative.
301 Actul individual de aderare reprezintă contractul scris, încheiat între persoana fizică şi administrator, care conţine acordul persoanei de a fi parte la contractul de societate civilă şi la prospectul schemei de pensii (art. 2 pct. 4 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative).
302 Art. 74-77 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.303 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 24 a fost aprobată
Norma nr. 12/2006 privind participanţii la un fond de pensii facultative (publicată în Monitorul Oficial nr. 880 din 27 octombrie 2006)
245
schema de pensii facultative, riscurile financiare, tehnice si de altă natură, precum şi despre
natura şi distribuţia acestor riscuri.
Actul individual de aderare este un contract scris, încheiat între persoana fizică şi
administrator, şi conţine acordul persoanei la contractul de societate civilă şi la prospectul
schemei de pensii facultative, precum şi faptul că a primit o copie a acestor documente şi a
acceptat conţinutul acestora.
Administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare nici unei
persoane care are dreptul de a participa la această schemă de pensii facultative.
Forma actului de aderare este aceeaşi pentru toţi participanţii la acel fond de pensii
facultative.
Forma-cadru a actului individual de aderare este stabilită de Comisie prin norme.
Administratorul poate modifica acest act numai cu autorizaNia Comisiei.
Contribuţiile la un fond de pensii facultative se stabilesc conform regulilor acelei
scheme de pensii facultative, se reţin şi se virează de către angajator, odată cu contribuţiile de
asigurări sociale obligatorii, sau de către participant, lunar, în contul fondului de pensii
specificat în actul individual de aderare.
Contribuţia la un fond de pensii facultative poate fi de până la 15% din venitul salarial
brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii
facultative.
Această contribuţie poate fi suportată atât de angajat cât şi de angajator (în proporţiile
stabilite de acesta) potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa
acestuia, pe baza unui protocol încheiat cu reprezentanţii angajaţilor.
Angajatorul şi sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor, prin contractul
colectiv de muncă la nivel de unitate, grup de unităţi sau de ramură, ori angajatorul singur sau
prin asociere cu alţi angajatori şi reprezentanţi ai salariaţilor pot propune participarea la un
fond de pensii facultative.
Angajatorul constituie şi virează lunar contribuţia datorată de fiecare angajat care a
aderat la un fond de pensii facultative, pe baza unui exemplar al actului individual de aderare
la prospectul schemei de pensii facultative încheiat cu un administrator.
De reţinut că suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative, este
deductibilă din venitul salarial lunar sau din venitul asimilat acestuia (în cazul angajatorilor)
din profitul impozabil (în cazul angajaţilor) în limita unei sume reprezentând echivalentul în
lei a 200 euro, într-un an fiscal. Pentru nevirarea la termen a contribuţiilor, Comisia verifică
modul de stabilire a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate de administrator, în
246
conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la sumele nevirate la termen pentru
obligaţii bugetare.
Administratorul este obligat să notifice angajatorului, Comisiei si participantului
neîndeplinirea obligaţiei faţă de fondul de pensii facultative.
Participanţii pot, în orice moment, să modifice, să suspende sau să înceteze
contribuţiile la un fond de pensii facultative, înştiinţând în scris administratorul şi angajatorul,
după caz, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data suspendării sau încetării
contribuţiilor.
Înştiinţarea nu va afecta în nici un fel activul personal şi dă dreptul angajatorului să
suspende sau să înceteze obligaţia contractuală.
Dacă un participant devine incapabil de a presta o muncă ca urmare a unei invalidităţi,
acesta va avea dreptul să folosească activul personal în conformitate cu normele adoptate de
Comisie.
Pentru nevirarea la termen a contribuţiilor, Comisia verifică modul de stabilire a
dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate de administrator, în conformitate cu
reglementările în vigoare referitoare la sumele nevirate la termen pentru obligaţii bugetare.
Administratorul este obligat să notifice angajatorului, Comisiei si participantului
neîndeplinirea obligaţiei faţă de fondul de pensii facultative.
Dacă un participant încetează plata contribuţiei, acesta îşi păstrează drepturile,
conform regulilor schemei de pensii facultative, cu excepţia cazului în care a solicitat un
transfer de lichidităţi băneşti către alt fond de pensii facultative.
Participantul la un fond de pensii facultative din România, care a fost detaşat într-o
altă ţară, are dreptul la continuarea plăţii contribuţiilor la acel fond pe durata detaşării sale.
Dacă un participant devine incapabil de a presta o muncă ca urmare a invalidităţii,
acesta va avea dreptul să folosească activul personal în conformitate cu normele adoptate de
Comisie.
Dacă un participant decedează înainte de pensionare, activele personale evaluate la
acea dată se distribuie beneficiarilor conform actului de succesiune si normelor Comisiei.
În cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, stat
membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European, participantul şi
beneficiarul păstrează dreptul la pensia facultativă câştigată în cadrul schemelor de pensii
facultative din România şi aceasta se plăteşte în acel stat, în cuantumul rămas după scăderea
tuturor taxelor şi cheltuielilor aferente plăţii.
7. Conturile participanţilor şi evaluarea activelor.
247
Participantul este proprietarul activului personal304 din contul său.
Activul personal este insesizabil, neputând face obiectul nici unei măsuri de executare
silită.
Activul personal nu poate fi gajat sau cesionat, nu poate fi folosit pentru acordarea de
credite sau pentru a garanta credite, sub sancţiunea nulităţii.
Contribuţiile se colectează pe baza codului numeric personal în conturile individuale
ale participanţilor.
Contribuţiile la un fond de pensii facultative şi transferurile de lichidităţi băneşti se
convertesc în unităţi de fond305 şi diviziuni ale acestora, calculate cu 6 zecimale.
Valoarea totală a unităţilor de fond ale unui fond de pensii facultative este întotdeauna
egală cu valoarea totală a activelor fondului.
Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii facultative se
convertesc în unităţi de fond în maximum 4 zile lucrătoare de la data încasării acestora.
Valoarea iniţială a unei unităţi de fond a fost de 10 lei (RON).
Valoarea activelor nete şi valoarea unităşii de fond ale unui fond de pensii facultative
se calculează atât de către administrator, cât şi de către depozitar în fiecare zi lucrătoare şi se
comunică Comisiei în aceeaşi zi.
Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii facultative
sunt supuse anual auditării de către un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor
Financiari din România, avizat de Comisie. Auditorul nu poate fi persoană afiliată
angajatorului, administratorului sau depozitarului306.
Auditorii care au fost autorizaţi, avizaţi sau supuşi unei proceduri similare în vederea
funcţionării ca auditor pe piaţa pensiilor într-un stat membru al Uniunii Europene sau
aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa avizării de către Comisia
de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Administratorul care a primit contribuţii pe o perioadă de cel puţin 24 de luni
calculează, în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru, rata de rentabilitate a fiecărui fond de
pensii facultative pentru ultimele 24 de luni si o comunică Comisiei.
304 Potrivit art.2 alin. l pct. 2 din Legea nr. 204/2006 activul personal reprezintă suma acumulată în contul unui participant, egală cu numărul de unităţi de fond deţinute de acesta, înmulţite cu valoarea la zi a unei unităţi de fond.
305 Potrivit art. 2 alin. l pct.36 din Legea nr204/2006 unitatea de fond reprezintă, raportul dintre valoarea activului net total al fondului de pensii facultative şi valoarea la zi a unei unităţi de fond.
306 Potrivit art. 2 alin. l pct. 16 din Legea nr.204/2006 depozitarul reprezintă instituţia de credit din România, autorizată de Banca Naţională a României, în conformitate cu legislaţia bancară, sau sucursala din România a unei instituţii de credit, autorizată într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, avizată de Comisie, pentru activitatea de depozitare, potrivit legii, căreia îi sunt încredinţate spre păstrare, în condiţii de siguranţă, toate activele fiecărui fond de pensii facultative.
248
8. Investiţiile fondurilor de pensii facultative.307
Administratorii fondurilor de pensii au obligaţia unei investiri pru-denţiale a activelor
fondurilor de pensii facultative cu respectarea următoarelor reguli:
a) investirea în interesul participanţilor şi al beneficiarilor, şi în cazul unui conflict
potenţial de interese administratorul care gestionează activele fondului de pensii facultative
trebuie să adopte măsuri ca investirea să se facă numai în interesul acestora;
b) investirea într-un mod în care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea şi
profitabilitatea lor, iar cele deţinute pentru acoperirea Fondului de garantare308 se investesc de
asemenea, într-un mod adecvat naturii şi duratei drepturilor cuvenite participanţilor şi
beneficiarilor;
c) investirea în instrumente tranzacţionale pe o piaţă reglementată, astfel cum este
prevăzută în Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările
ulterioare;
d) investiţiile în instrumente financiare derivate sunt permise doar în măsura în care
contribuie la scăderea riscurilor investiţiei sau facilitează gestionarea eficientă a activelor;
e) activele se diversifică în mod corespunzător, astfel încât să se evite dependenţa
excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de societăţi comerciale şi concentrări de riscuri
pe ansamblul activelor.
Administratorul elaborează o declaraţie privind politica de investiții formă scrisă şi
care cuprinde-.
a} strategie de evaluare a riscurilor investiţionale; b) metode de evaluare a
riscurilor investiţionale;
c") procedurile de management al riscului;
d) metode de revizuire a regulilor de investire;
e) persoanele responsabile de luarea deciziilor şi realizarea investiţiilor, procedurilor
pentru luarea deciziilor.
Administratorul revizuieşte şi completează declaraţia privind politica de investiţii ori
de câte ori intervine o schimbare importantă în politica de investiţii sau cel puţin odată la 3 ani
cu acordul Comisiei, informând participanţii la noua politică investiţională.
9. Plata pensiilor.309
307 Art. 84-91 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.308 Fondul de garantare a pensiilor reprezintă fondul înfiinţat din contribuţii ale administratorului şi ale
furnizorilor de pensii având scopul de a proteja drepturile participanţilor şi beneficiarilor, după caz, dobândite în cadrul sistemului de pensii reglementat şi supravegheat de Comisie (art. 2 pct. 18 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative).
309 Art. 93-96 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.249
Dreptul la pensia facultativă se deschide, la cererea participantului, cu îndeplinirea
cumulativă a următoarelor condiţii:
a) participantul a împlinit vârsta de 60 de ani;
b) au fost plătite minim 90 de contribuţii lunare;
c) activul personal310 este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative
minime prevăzute prin normele adoptate de Comisie.
Excepţiile de la regula prezentată mai sus sunt:
a) participantul nu nu a plătit minimul de contribuţii lunare sau activul personal nu
este cel egal cu suma necesară obţinerii pesiei facultative minime caz în care primeşte suma
existentă în contul său căpiată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maxim 5 ani, la
alegerea sa;
b) participantul beneficiază de pensie de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai
permit reluarea activităţii, caz în care poate obţine:
1. suma existentă în contul său căpiată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de
maxim 5 ani, dacă nu îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 93 alin. (2) lit. c), conform
normelor adoptate de Comisie.
2. o pensie facultativă al cărei condiţii şi termene sunt stabilite prin lege specială,
privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor reglementate şi
supravegheate de Comisie, dacă îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 93 alin. (2) lit. c)
c) decesul participantului a survenit înainte de depunerea cererii pentru obţinerea unei
pensii facultative, caz în care suma din cont se plăteşte beneficiarilor în condiţiile şi în
cuantumul stabilite prin actul individual de aderare şi prin actul de succesiune;
d) decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia facultativă,
caz în care sumele se plătesc către persoana nominalizată;
e) decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia facultativă şi
acesta nu a ales un tip de pensie facultativă cu componenta de supravieţuitor, caz în care
sumele aferente se plătesc beneficiarilor.
Pensia facultativă se supune reglementărilor legale privind impozitarea pensiilor şi
executarea silită.
10. Interdicţii.
Potrivit prevederilor art.97 din Legea nr.402/2006 este interzisă oferirea de beneficii
colaterale :
310 Reamintim că potrivit art. 2 pct. 2 din Legea nr. 204/2006, activul personal reprezintă suma acumulată în contul unui participant, egală cu numărul de unităţi de fond deţinute de acesta, înmulţite cu valoarea la zi a unei unităţi de fond.
250
-unei persoane cu scopul de a o convinge să adere sau să rămână participant la un fond
de pensii facultative.
-unui angajator sau unor persoane afiliate acelui angajator, cu scopul de a-1
recompensa sau de a-1 determina să convingă ori să solicite angajaţilor săi să adere la un
anumit fond de pensii facultative.
-unui sindicat sau altei entităţi colective ori unor persoane afiliate acelui sindicat sau
entităţi, cu scopul de a-1 răsplăti sau de a-1 determina să convingă ori să solicite membrilor
săi să adere la un anumit fond de pensii facultative.
-fundaţiilor, asociaţiilor de orice tip, partidelor politice, patronatelor sau oricăror
structuri asociative, cu scopul de a le răsplăti sau de a le determina să convingă ori să solicite
membrilor lor să adere la un anumit fond de pensii facultative.
Administratorilor, depozitarilor, angajatorilor, precum şi persoanelor afiliate311 lor le
este interzis:
a) să transmită informaţii eronate, incomplete sau care pot crea o impresie falsă, să
emită pretenţii ori să facă afirmaţii, inclusiv prin publicitate sau prin alte forme promoţionale
ori în informaiile scrise care sunt distribuite participanţilor sau potenţialilor participanţi,
despre un prospect al schemei de pensii facultative, despre un fond de pensii facultative sau
despre administratorul acestuia;
b) să facă, în faţa participanţilor sau a potenţialilor participanţi, afirmaţii ori
previziuni despre evoluia investiţiilor unui fond de pensii facultative, altfel decât în forma şi
în modul prevăzute în normele adoptate de Comisie.
In cazul în care Comisia constată că informaţiile sunt susceptibile de a induce în
eroare, aceasta poate interzice publicarea şi distribuirea acestora şi obligă la publicarea
rectificării în termen de 30 de zile calendaristice de la constatare.
311 'Potrivit ar. 2 alin. 2 din Legea nr. 402/2006 persoana afiliată, în raport cu o persoană fizică sau juridică, denumită în continuare prima entitate, reprezintă:
a) un acţionar sau un grup de acţionari care deţine mai mult de 10% din acţiunile emise de prima entitate ori care, deşi deţine un procent mai mic, poate influenţa, direct sau indirect, deciziile luate de prima entitate;
b) orice entitate în care prima entitate deţine, direct sau indirect, mai mult de 10% din acţiunile emise ori care, deşi deţine un procent mai mic, poate influenţa, direct sau indirect, deciziile luate de respectiva entitate;
c) orice altă entitate în care un acţionar deţine, direct sau indirect, mai mult de 30% din acţiunile emise şi, în acelaşi timp, deţine, direct sau indirect, mai mult de 30% din totalul acţiunilor emise de prima entitate;
d) orice persoană care poate determina, direct sau indirect, deciziile primei en-tităţi;ori dee) orice membru al consiliului de administraţie sau al altui organ de conduceresupraveghere al
respectivei entităţi;f) soţul/soţia sau o rudă până la gradul al treilea ori un afin până la gradul al doilea inclusiv al oricărei
persoane prevăzute la lit. a) - e).
251
11. Răspunderea juridică312
încălcarea prevederilor Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative atrage după sine
răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Administratorul sau angajatorul răspunde faţă de participanţi pentru prejudiciile
rezultate din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor ce îi revin, cu
excepţia situaţiilor ce constituie cazuri de forţă majoră.
Orice persoană care se consideră vătămată ca urmare a neaplicării prevederilor Legii
nr. 204/2006, are dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti competente.
11.1. Răspunderea contravenţională.
Contravenţiile la regimul pensiilor facultative sunt:
a) nerespectarea măsurilor stabilite prin actele de control ale Comisiei;
b) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor depozitarului;
c) nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (1);
d) nerespectarea prevederilor art. 44 alin. (3) si (4);
e) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 76 alin. (5) si (7);
f) depăşirea plafoanelor prevăzute la art. 87 alin. (1) si (4);
g) investirea în categoriile de active prevăzute la art. 90 alin. (1);
h) nerespectarea prevederilor art. 92 alin. (2) privind metoda de calcul al
comisioanelor;
i) nerespectarea prevederilor art. 98 alin. (1);
j) nerespectarea unuia dintre termenele prevăzute la art. 100 alin. (1), art. 102 alin. (1),
art. 103 alin. (1) sau la art. 104;
k) nerespectarea celorlalte obligaţii prevăzute în lege, în normele emise în aplicarea
acesteia, precum şi în actele adoptate de Comisie.
Săvârşirea de către persoana fizică sau juridică a vreuneia dintre faptele prevăzute mai
sus se sancţionează cu:
a) avertisment scris;
b) amendă contravenţională;
Sancţiunile de la lit. a şi b sunt sancţiuni principale.
c) anularea votului exprimat sau suspendarea temporară a dreptului de vot al
acţionarilor semnificativi;
d) retragerea autorizaţiei sau a avizului, după caz a avizului altor entităţi decât
administratorul, căruia i se aplică măsura administrativă prevăzută la art. 38;
312 Art. 120-123 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă nr 112/2007.
252
e) restrângerea sau interzicerea dreptului administratorilor de a dispune de propriile
active;
f) interzicerea, pe o perioadă cuprinsă între 90 si 180 de zile, a desfăşurării unor
activităţi ce cad sub incidenţa legii. (Sancţiunile de la lit. c-f sunt sancţiuni complementare).
Sancţiunile principale prevăzute la alin.(2) lit.a) sau b) pot fi aplicate cumulativ cu
oricare dintre sancţiunile complementare prevăzute la alin.(2) lit. c) f).
Limitele amenzilor se stabilesc după cum urmează:
a) între 0,5% si 5% din capitalul social pentru persoanele juridice;
b) între 1.000 lei si 100.000 lei, pentru persoanele fizice. Amenzile contravenţionale
aplicate se fac venit la bugetul de stat. Comisia poate aplica sancţiuni persoanelor fizice
cărora, în
calitate de administratori, reprezentanţi legali sau exercitând în drept ori în fapt funcţii
de conducere sau exercitând cu titlu profesional activităţi reglementate de lege, le este
imputabilă respectiva contravenţie.
Persoanele fizice prevăzute mai sus sunt ţinute şi la repararea prejudiciilor
patrimoniale cauzate prin fapta constituind contravenţie. Dacă fapta este imputabilă mai
multor persoane, acestea sunt ţinute solidar la repararea prejudiciului cauzat.
La individualizarea sancţiunii se va ţine seama de circumstanţele personale şi reale ale
săvârşirii faptei şi de conduita făptuitorului.
Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii, sancţiunea se aplică pentru
fiecare contravenţie.
În cazul în care la săvârşirea unei contravenţii au participat mai multe persoane,
sancţiunea se va aplica fiecăreia separat.
Constatarea contraveniilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către
persoanele cu atribuţii privind supravegherea şi/sau controlul respectării dispoziţiilor legale şi
ale reglementărilor aplicabile sistemului de pensii private, din cadrul Comisiei, sau de către
personalul împuternicit în acest scop, prin decizie a preşedintelui Consiliului Comisiei.
în ceea ce priveşte procedura de stabilire si constatare a contravenţiilor, de aplicare a
sancţiunilor, prevederile Legii nr. 402/2006 derogă de la dispoziţiile Ordonanţei Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.
Contravenţiile prevăzute mai sus se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii
acestora.
11.2.Răspunderea penală.
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 3 ani sau cu amendă'.253
a) fapta de a nu vira contribuţia la fondul de pensii;
b) fapta de a nu efectua transferul de lichidităţi băneşti ale unui participant la un alt
fond de pensii, în termenul prevăzut la art. 73 alin. (1);
c) utilizarea de informaţii, documente şi declaraţii false sau de orice mijloace
frauduloase, în vederea obţinerii autorizaţiilor sau a avizelor prevăzute de lege.
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 5 ani:
a) fapta de a utiliza contribuţia la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute
de lege;
b) fapta de a utiliza lichidităţile băneşti ale unui participant la un fond de pensii în alte
scopuri decât cele prevăzute lege;
c) administrarea sau modificarea neautorizată a schemelor de pensii facultative;
d) desfăşurarea de către administrator a altor activităţi decât cele pentru care a fost
autorizat;
e) încălcarea interdicţiilor prevăzute la art. 97.
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 5 ani fapta persoanei
care se face vinovată de desfăşurarea fără autorizaţie sau aviz a unei activităţi pentru care
legea prevede obligaţia deţinerii unei autorizaţii sau a unui aviz valabil din partea Comisiei.
Dacă faptele de mai sus au produs consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu
închisoare de la 5 la 15 ani iar dacă acestea, constituie, potrivit Codului penal sau unor legi
speciale, infracţiuni mai grave, se pedepsesc în condiţiile şi cu sancţiunile prevăzute de
acestea.
BIBLIOGRAFIE
Bistriceanu, Gh. D. Sistemul asigurărilor sociale de stat, Editura Academiei
României, Bucureşti, 1998;
Boroi, Gabriel, Drept civil. Partea generală. Persoanele. Ediţia a IV-a revizuită şi
adăugită, Editura Hamangiu, 2010;
Breban, Vasile, Dicţionar al limbii române contemporane, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1980;
Ciochină - Barbu, loan, Pension Reform Infringes The Constituţional Principles And
The Legislation Of The European Union'', Economy Transdisciplinarity Cognition, Voi. XIV,
Issue 1/2011;
Ciochină- Barbu, loan ,,The Recalculation of Special Pension is Done by Violating
the Constituţional Provision, Community Legislation and Protection of Human Rights,
254
în ,,Legal Practice & Internaţional Law ", Published by WSEAS Press, www.wseas.org.,
2011, Braşov, 2011;
Ciochină — Barbu, loan Constituţional Principles of the European Legislation and
Regulations Regarding Human Rights Ignored in Order to Justify a Questionable Reform" în
„ International Journal Of Education and Information Technologies", Issue 4, Volume 5,
2011, ISSN-207-4-1316;
Ciochină-Barbu, loan, Dreptul securităţii sociale. Specializarea administraţie
publică, Editura Junimea, Iaşi, 2006,
Ciochină-Barbu, loan, Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale, Editura PIM,
Iaşi, 2003;
Ciochină-Barbu, loan, Drept civil Partea generală. Editura PIM, Iaşi .2008; Comisia
Comunităţilor Europene Consultarea privind viitoarea strategie ,, UE 2020"-COM(2009)
647 final, document publicat, la 24. 11. 2009, la Bruxelles, adoptată la Consiliul european din
primăvara anului 2010;
Comisia Uniunii Europene, Comunicarea privind îmbătrânirea din 29 aprilie 2009
„Gestionarea impactului îmbătrânirii populaţiei în UE (Raport privind îmbătrânirea
populaţiei, 2009)" şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei Demography Report 2008 -
Meeting social needs in an ageing society (Raport demografic 2008 - Satisfacerea nevoilor
sociale într-o societate aflată în proces de îmbătrânire) [SEC (2008) 2911 J. Gheţu, Daniela,
OECD: Soluţiile pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii asistenţei sociale trebuie căutate, în
mare parte, pe piaţa muncii. ( http://www.pensiile private sol OECD-Soluţiile-pentru-..)
Ghimpu, Sandală, Ţiclea, Alexandru, Tufan, Constantin Dreptul securităţii
sociale, Editura AII Beck, Bucureşti, 1998;
Ghimpu, Sanda, Ştefănescu, Ion Traian, Beligrădeanu, Şerban, Mohanu,
Gheorghe Dreptul muncii, Tratat, vol.I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978;
Mărio Monti O nouă strategie pentru piaţa unică în serviciul economiei şi societăţii
europene, Raport către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, 9 mai 2010;
Oomen-Ruijten, Ria, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale
(EMPL) a Parlamentului European, Raportul referitor la Cartea verde intitulată Către sisteme
europene de pensii adecvate, viabile şi sigure , 29 octombrie 2010; Ţiclea, Alexandru,
Tufan, Constantin, Dreptul securităţii sociale, Editura Global Lex, Bucureşti, 2003;
Ţiclea, Alexandru Dreptul securităţii sociale, Curs universitar,,Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2007;
Ţiclea, Alexandru Dreptul securităţii sociale, Curs universitar, Ediţia a IlI-a revăzută
şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011.255
256