8/16/2019 capitolele 9-13

http://slidepdf.com/reader/full/capitolele-9-13 1/6

9. Zenitul agresiunii

În 1930, Tratatul Naval de la Londra a redus marina regală britanică la un nivel careabia asigura propria apărare. Aceste ra iuni s-au baat pe anga!amentul "aponiei de a- i reolvaț ș

di#erendeledin Asia pe cale pa nică. În mod ironic, tocmai Tratatul Naval a #ăcut "aponia să rupăș

legăturile cu $ccidentul i să- i urmee propriile interese, deoarece riscurile de o eventualăș șinterven ie occidentală erau aproape ine%istente.ț

  La 1& septembrie 1931, Înaltul 'omandament al Armatei "aponee a regiat o criă (n)anciuria, care a dus la invaie. *nvaia a reu it i trupele !aponee au (n#iin at un statș ș ț

marionetă, iar ca (mpărat l-au (ntronat pe ultimul ultimul repreentant al +inastieiing, Aisin ioro u /i .)area ritanie nu a putut interveni direct si a ini iat o ancetă a Ligiiț

 Na iunilor 2'omisia Ltton4 (nsă singurul reultat aț  #ost că "aponia s-a retras din L. Na iunilor 256ț

martie 19334.La 19 decembrie 1937, "aponia a denun at Tratatul Naval de la Londra i a (nceput oț ș

re(narmare masivă,iar la 18 martie 193 a repudiat Tratatul de la :ersailles.;ventualitatea unui răboi sino-!apone era e%act ceea ce ( i dorea <talin. În primul r=ndș

dispărea pericolul de la grani ele sale estice, iar (n al doilea r=nd slăbea uomindangul,țoblig=ndu-l să #acă #ront comun cu comuni tii i ast#el 'ina se alătura in (ntregime tabereiș ș

comuniste. +upă )ar ul cel Lung, lăs=nd deoparte ne(n elegerile, )ao i 'iang au căut deș ț ș

acord că o politică na ionalistă ar contracara atacurile !aponee. La iulie 1936, comuni tiiț ș

cinei i )+ au semnat un acord. +ouă ile ma t=riu, la 6 iulie 1936 a avut loc *ncidentulș

de la podul )arco olo, a!ung=ndu-se la al doilea răboi sino-!apone 21936 > 1974. La 13decembrie !aponeii au ocupat Nan!ing-ul, comi =nd un masacru brutal (n care solda i i civiliț ț ș

au #ost e%ecuta i cu săbii, numărul mor ilor #iind estimat (ntre 500.000 > 300.000.ț ț

*talia lui )ussolini ini ial nu simpatia cu ermania naistă. *namicul ereditar al *taliei eraț

Austria, iar politica de Anscluss a lui ?itler era percepută la @oma ca #iind total impotriva a tot ceob inuse *talia la :ersailles. '=nd ?itler a repudiat acest Tratat, la 18 martie 193, )ussolini aț

acceptat să se (nt=lnească cu repreentan ii Angliei i ran ei la <tresa pentru a #orma un #rontț ș ț

comun (mpotriva agresiunii naiste,insa văuse că "aponia nu #usese sanc ionată pentru ostilită ileț ț

cu 'ina i (ncălcarea Tratatului Naval de la Londra,ast#el )ussolini considera că pentru ca Angliaș

i ran a să- i păstree prietenia cu *talia, trebuie să plătească un pret.Ast#el, )ussolini atacaș ț ș

regiunea Absinia 2care a #ost a #ost un test al credibilită ii pentru Liga Na iunilor,deoarece eraț ț

membră a Ligii Natiunilor4,in #inal reusind sa o si ane%ee.<anctiunile occidentale impotriva*taliei,)ussolini otaraste in anul 1936 sa adere la actul Anti-'omintern si sa paraseasca Liga.

*n anul 1938 la data e 16 iulie,in <pania ibucneste un raboi civil. @ăboiul civil a avut loc pentru că alegerile incerte din #ebruarie au re#lectat o ară aproape egal (mpăr ită iar interven iaț ț ț

străină a prelungit răboiul cu doi ani i !umătate. <-au comis atrocită i de ambele păr i, dar uraș ț ț

republicanilor era (ndreptată spre iserica 'atolică 2de i iserica ( i pierduse păm=nturile (n 1&364.ș ș'rimele ambelor tabere erau de natură totalitaristă > adică pedeapsa era dată pe baa clasei, astatutului i a ocupa iei, nu a vinei individuale.ș ț

Încă de la (nceput, rancisco ranco s-a baat pe a!utor străin. rima ac iune a lui, atunciț

c=nd a sosit din 'anare la Tetuan, la 19 iulie 1938, a #ost să trimită la @oma după 15 bombardiereiar la s#=r itul lui iulie avia ia germană a venit (n a!utorul lui.ranco a #ost un militar de carieră iș ț ș

ura politca, pentru el singura institu ie na ională era armata.ț ț

  La 58 aprilie 1936, după asasinarea lui 'ortada la arcelona s-a declan at criaș  internă,Legiunea 'ondorului a bombardat ora ul basc uernica. În iarna 1936 > 193&,ranco a răspuns laș

 bombardamentele republicanilor cu un răboi de uură. =nă (n toamnă <talin se săturase de răboi,storsese din el ultima picătură de valoare propagandistică, ( i terminase epurările i ob inuseș ș ț

cantită iț  imense de aur din partea republicanilor. Ast#el, republicanii au primit a!utor, ranco put=ndtrece la o#ensiva #inală. arcelona a căut pe 5& ianuarie iar )adridul pe 5& martie 1939.În iuacapitulării )adridului, ?itler a denun at tratatul semnat de ermania cu olonia 258ț  ianuarie 19374.

8/16/2019 capitolele 9-13

http://slidepdf.com/reader/full/capitolele-9-13 2/6

10.Sfârșitul vechii Europe

Anii B30 au repreentat o slăbiciune a puterilor occidentale, timp (n care ermania naistă,de i (ncălcase tratate, nu s-au luat măsuriș .?itler dorea să evite ceea ce Ludendor## nu putuse #ace (n191&C a a-isa (n!ungiereș  pe la spate. entru asta, lupta trebuia să (nceapă din interior, ca ulterior oermanie puri#icată de evrei, să (ndrepte nedreptă ile de la :ersailles.ț

  Totodata ,slăbiciunea ran ei a avut un rol important (n ascensiunea lui ?itler. ran a a #ostț țsupusă numeroaselor dearmări unilaterale, mai ales din partea Angliei. ?itler, care a#irmase(n )ein Damp# că va distruge ran a, nu se a teptase la a a o slabă colaborare (ntre Anglia iț ș ș ș

ran a. Nici situa ia Angliei nu era mai bună, de i nu se a#la ciar (n situa ia ran ei, (n caul eiț ț ș ț ț

 puterea economică i militară depindeau de marele ei *mperiu, mai ales de *ndia. 'urcill aș

realiat că singura solu ie pentru Anglia ar #i re(narmarea. Anglia se con#runta i cu o mi careț ș ș

comunistă internă destul de solidă.+e asemenea Anglia nu a reac ionat nici laț  antisemitismul violental nai tilor, deoarece mul i politicieni britanici considerau că omor=rea evreilor ș ț  era (n mare măsurăre#le%ul persecu iei e%terne la care au #ost supu i germanii de la răboi.ț ș

Anii 1933 > 1937 au #ost consacra i (n principal consolidării interne i re(narmării.ț ș

Ac iunea a (nceput la 13 ianuarie 193, c=nd ?itler a c= tigat plebiscitul din <aar, acesta regiuneț ș

revenind ermaniei, iar la 6 martie 1938 a repudiat Tratatul de la :ersailles i a trecut lașremilitariarea @enaniei. La 1& iunie 193 a #ost semnat Tratatul Naval Anglo > erman.Acesta a dat ermaniei dreptul la 3E din #or a #lotei de supra#a ă britanice i i-a asiguratț ț ș

 paritatea la submarine 2ulterior ?itler a renun at la acest acord la 5& aprilie 19394. Aceastăț

concesie a nemul umit ran a i a contribuit la ruptura anglo-#ranceă marcată de criaț ț ș  abisiniană.Abisinia a distrus rontul de la <tresa i a creat un antagonism anglo-#rance ce aș  blocat semnareaunui acord (ntre cele două (n vederea opririi agresiunii germane. ran a nuț  voia să spri!ine Anglia (n

 privin a Abisiniei, prin urmare, Anglia nu voia să spri!ine ran a (nț ț  cestiunea @enaniei ,criaabisiniană i-a permis lui ?itler să- i devansee planul de aș  remilitaria @enania. În anii 1938 > 1936?itler a bene#iciat de #răm=ntările din (ntreaga lume, mai (nt=i @ăboiul 'ivil din <pania, apoicon#lictul sino-!apone i-au (mpovărat pe apărătorii legitimită ii. Între timp ?itler s-a re(narmatț

constant i i-aș ș  consolidat alian eleC A%a @oma-erlin de la 1 noiembrie 1938, urmată (n aceea iț ș

lună de actul Anti-'omintern cu "aponia. La noiembrie 1936, ?itler a spus principalilor săiconsileri militari i de poltică e%ternă că putea (ncepe acum o periodă de e%pansiune activă,ș  primeleinte #iind Austria i 'eoslovacia.ț ș

  +upă aceste evenimente, ?itler l-a convocat la erctesgaden pe cancelarul austriac,Durt von <cuscnigg 215 #ebruarie 193&4. ?itler l-a tratat brutal, amenin =ndu-l. Acesta aț

semnat o serie de concesii inclusiv numirea naistului A. <ess *nFuart ca ministru de *nterne(n Austria. A urmat, (n aprilie debutul seriei de amenin ări la adresa 'eoslovaciei care (nț

viiunea sa trata abuiv minoritatea germană sudetă. 'estiunea 'eoslovaciei au dus latensiuni at=t pe plan intern c=t i pe plan e%ternC (n plan intern, după umilitoarea A#acereș

lomberg-ritsc, mul i generali s-au (ndepărtat de ?itler care (ncepuse să se #olosească de armatăț(n mod abuiv, i nu doreau un răboi cu 'eoslovacia e planș

e%tern, se observa #rica Angliei #a ă deț  comunism,deoarece 'amberlain sus inea că dacă o coali ieț ț

occidentală l-ar (nlătura pe ?itler, (n ;uropa 'entrală s-ar crea un vid de putere pe care #or eleț

comuniste (l vor umple, mai ales că ar avea un aliat sigur (n G@<<. )ul i politicieni britaniciț

considerau #ire ti ac iunile lui ?itler (n numele etnicilor germani din a#ara ermaniei, acestea nuș ț

(ncălcau principiul autodeterminării. Aceste păreri au dispărut după ce ?itler a ane%at (ntreaga'eoslovacie. răbu irea 'ooslovaciei a (nsemnat s#ăr itul alian elor #ranceeș ș ț  (n est.

opula ia ermaniei nu dorea răboiC intrarea armatelor (n raga i (nvaia dinț ș

olonia nu au #ost aclamate, iar ?itler a (nceput să pierdă sus inerea opiniei publice. +eț

cealaltă parte, situa ia s-a inversatC după ogromul din noiembrie 193&, declan at deț ș

oebbels, atitudinea conciliatoristă aproape că dispăruse.$cuparea ragăi de către germanila 1 martie 1939, urmată imediat de capturarea )emelului de la Lituania la 51 martie 1939, aconvins Anglia că răboiul era iminent.

8/16/2019 capitolele 9-13

http://slidepdf.com/reader/full/capitolele-9-13 3/6

ritanicii au dat garan ii oloniei că (n ca de agresiune, Anglia (i garantaț  independen a.ț

Anglia era prea slabă să apere olonia singură, ca urmare s-a luat (n calcul o eventuală alian ă cuț

@usia. Aceasta a e uat deoarece (n ca de răboi,ș  olonia nu a #ost de acord ca armatele sovietice sătranitee olonia pentru a ataca ermania. 'u toate acestea, o delega ie anglo-#ranceă a pornitț

spre @usia pe 1 august 1939. <talin (nsă era mai (ngri!orat de #or a ermaniei pe care o vedea ca oț

 poten ială amenin areț ț  la adresa @usiei. Ast#el, (ncă din mai 1939 intrase (n tratative cu germanii. La

scurt timp au avut loc con#runtări militare (n $rientul Îndepărtat ce l-a convins pe <talin că eraurgentă (n elegerea cu ?itler, alt#el @usia risca un răboi pe două #ronturi. La momentul a#lării că oț

delega ie anglo-#ranceă se (ndrepta spre @usia, s-a grăbit să-i trimită o telegramă lui <talin,ț  cre=ndu-i să-l primească pe @ibbentrop. <emnarea actului @ibbentrop > )olotov 253 august 19394a (nsemnat, din partea ermaniei, renun area la actul Anti-'omintern. rotocolulț  secret, care(mpăr ea ;uropa, a apărut (n 197. A patra (mpăr ire a olonie a #ost o#icialiată la 5&ț ț  septembrie1939 prin Tratatul de rietenie i rontiere ermano > <ovietic. <talin a mers iș ș  mai departe i aș

ane%at statele baltice i a (nceput un răboi cu inlanda. +e i semnase pactul cu @usia, planurile luiș ș

?itler viau estul i spera ca la momentul invaiei oloniei,ș

Anglia să nu intervină.'=nd ?itler a invadat olonia la 1 septembrie i poloneii au invocat garan iile o#eriteș ț

de englei, nu a e%istat nici cea ma mică (ndoială ca Anglia o va spri!ini iar ulterior i ran a seș țva alătura. Grmătoarea intă a #ost Norvegia, (n aprilie 1970, iar campania contra ran ei a (nceputț ț

 pe 10 mai, ran a a semnat un armisti iu care (i dădea lui ?itler tot ce voia. La 10 iunie, *taliaț ț

intrase (n răboi de partea ermaniei, iar termenii armisti iului ran ei cu )ussolini, semnat la 57ț ț

iunie includeau retragerea coloniilor #rancee din răboi. Trei ile mai t=riu <talin a invadat@om=nia i a luat regiunile asarabia i ucovina ,iar de la inlanda, istmul Darelia. În#r=ngereaș ș

ran ei a avut ca reultat regimul de la :ic, ca aliat al ermaniei. La 3 iulie 1970, (n lipsaț

reasigurărilor de rigoare, )arina @egală britanică a primit ordin să scu#unde #lota #ranceă din$ran. +ouă ile mai t=riu ?. Htain a rupt rela iile cu Anglia iar regimul de la :ic a alunecatț

spre tabăra naistă.

11.Anul de răscruce

Armatele italiene au invadat recia la 5& octombrie 1970, dar grecii cu a!utorul Angliei (irespinseră pe italieni. La 9 decembrie britanicii porniseră o o#ensivă (n Libia, ocupănd engai la8 #ebruarie 1971. Trei ile mai t=riu, ?itler deamăgit de slăbiciunea italienilor, a trimis A#riIaDorps (n Libia pentru a redresa situa ia. ?itler ar #i avut ocaia săț  distrugă #or ele britanice (nț

A#rica, deoarece acestea erau dispersate. Ar #i #ost descisă calea spre c=mpurile petroliere iș

ulterior putea #ace !onc iunea cu !aponeii (n $ceanul *ndian.Însă pentru ?itler, obsesia distrugeriiț

 bol evismului era marea prioritate.ș

La s#=r itul anului 1971, $pera iuneaș ț  Tpoon 2ătălia )oscovei4 a e uat,iar la 8 decembrieș

1971, ru ii au (nceput contraatacul.ș  ?itler nu a permis nici o retragere strategică, l-a demis peraucitsc i a preluat el (nsu iș ș  comanda opera iunilor. aptul că nu a permis retrageri tactice l-aț

costat scump, a pierdut 31E din #or a armatelor estice. $pun=ndu-se #le%ibilită ii manevrelor, ?itler ț ț

a dus la e uareaș  blitIrieg-ului. $#ensiva a #ost reluată (n primăvara anului 1975, germanii a!ung=ndla <talingrad (n august 1975. $ altă problemă pentru ?itler au #ost popula iile din teritoriulț  rusesc.)a!oritatea na iunilor opresate de ru i au dat a!utor germanilor (n ideea că asta le vaț ș  #i eliberarea2@om=nia a trimis 15 diviii4. )ul i ru i s-au alăturat nem ilor (n speran a că vor ț ș ț ț

scăpa de regimul criminal a lui <talin. Însă ?itler nu concepuse răboiul cu @usia ca unul deeliberare ci ca unul de puri#icare a teritoriului estic de evrei bol evici. În consecin ă,ș ț  masacrelenaiste 2;insatgruppen4 au #ăcut ca popula ia civilă rusă să le devină ostila,ț  a!ung=ndu-se la oreisten ă violentă. Ast#el <talin a a!uns la o oarecare apropiere de poporulț  său după două decenii de

teroare, #ăc=nd din lupta antigermană un @ăboi de Apărare aatriei.

8/16/2019 capitolele 9-13

http://slidepdf.com/reader/full/capitolele-9-13 4/6

În seara invaiei germane, 'urcill, #ără a- i consulta 'abinetul de @ăboi, a anga!atș  Anglia (ntr-un parteneriat complet cu @usia. A!utorul dat lui <talin de Anglia, a #acut ca britanicii sănegli!ee resursele pentru apărarea posesiunilor din $rientul Îndepărtat. Ast#el, printr-una din marileironii ale istoriei, 'urcill, ultimul imperialist britanic, s-ar putea să #i sacri#icat un imperiu liberalca să men ină unul totalitar.ț

?itler a prevenit "aponia despre actul @ibbentrop > )olotov ,iar la (nceputul lui aprilie 1971

ministrul de ;%terne !apone )atsuoIa /osuIe s-a dus la erlin. ?itler nu i-a spus nimic despre planul său de a ataca @usia. )atsuoIa s-a dus de la erlin la )oscova i la 13 aprilie 1971 a semnatș

un pact de neutralitate cu <talin. Asta (nsemna că ?itler nu se putea baa pe spri!in !apone(mpotriva @usiei iar "aponia se va orienta cu strategia de e%pansiune spre sud.

@ăboiul din $rient a (nceput pe 6 decembrie cu atacul !apone asupra earl ?arbor.La scurttimp, pe 11 decembrie i ?itler a declarat răboi <tatelor ș  Gnite. $#ensiva !aponeă din Asia de <ud-;st a #ost rapidă i e#icientă 2<ingapore a căut peș  1 #ebruarie 19754. +e i nu ma era posibilă oș

strategie comună germano-!aponeă, cele două ări au semnat un acord militar con#orm căruia liniaț

de 60 de grade longitudine le de#inea s#erele de opera iuni.ț

12.Supraputere și genocid

În anul 1973, americanii au otăr=t să-l asasinee pe *. /amamoto care era consideratun st=lp moral al armatelor !aponee. Americanii au spart codurile diplomatice !aponee (nciuda #aptului că !aponeii nu au creut că este posibil. Ast#el, americanii cuno teau e%actș

 programul i manevrele lui /amamoto. ritanicii erau cei mai avansa i (n spargerea i decodareaș ț ș

mesa!elor militare.<istemul ;nigma a germanilor 2adoptat (n 19584 a #ost reconstruit decontraspiona!ul polone iar (n iulie 1939 dăduseră c=te unul Angliei i ran ei.Însă serviciile deș ț

spiona! nu puteau c= tiga singure un răboi, ideal era ca acest avanta!ș  tenologic să #ie completat deresurse militare.

În Anglia adoptarea socialismului de răboi (n stilul lui Ludendor## i macroeconomiaș  Ienesiană a permis economiei capitaliste britanice să #unc ionee mai e#icient ca aț  ermaniei.'urcill vedea ca singură modalitate de ripostă, bombardarea ora elor germaneș  (n speran a căț

atacul asupra civililor va demoralia ermania. Necesitatea apărării ora elor ș  germane i i noapteș

(mpiedicase Lu#tJa##e să- i men ină superioritatea (n aer pe #rontulș ț  rusesc. Atacul asupra ora elor iș ș

a civililor a marcat (nceperea relativismului moral (n tabăra Alia ilor .'el mai mare deastru moralț

anglo-americana #ost (n răboiul (mpotriva ermaniei, prin distrugerea +resdei (n noaptea de 13 >17 #ebruarie 197. La originea raidului s-a a#lat dorin a lui @oosevel i 'urcill să-i demonstreeț ș

lui <talin la 'on#erin a de la /alta că Alia ii #ăceau tot ce puteau pentru a-i a!uta pe ru i pe #rontulț ț ș

de ;st. La 10 iulie 1973, Alia ii au invadat <icilia, )ussolini #iind e%trem de pesimist asupraț

situa iei, ulterior se a tepta să #ie arestat. În timp ce *talia intrase (n negocieri cu Alia ii, ?itler ț ș ț

a trans#ormat ara (ntr-o onă ocupată, l-a salvat pe )ussolini i i-a permis să conducă unț șregim-marionetă.'on#erin a de la 'asablanca din 57 ianuarie 1973 a adoptat principiul capitulăriiț

necondi ionate. Gltima sclipire a germanilor a #ost o#ensiva din din Ardeni 218 decembrie 1977 > 5ț

ianuarie 1974. Însă pentru asta a #ost nevoit să mute diviii din est pe #rontul din vest, #ăc=nd posibilă o#ensiva sovietică spre vest.

  În anii răboiului, germaii au comis un genocid #ără precedent (n istoria omenirii.entru declan area unui asemenea proiect de inginerie socială, era nevoie de răboi pentruș

a acoperi genocidul. )asacrul a (nceput ciar din prima i a răboiului 21 septembrie 19394;%terminarea evreilor din @usia a inceput imediat după declan area $pera iunii arbarossa.ș ț

+ocumentul- ceie (n programele de genocid pare să #ie un ordin, emis (n numele lui ?itler, de ?.

Kring la 31 iulie 1971 către ad!unctul lui ?immler, @einard ?edric. 'on#erin a de la annseeț250 ianuarie 19754 a venit cu <olu ia inală.ț

8/16/2019 capitolele 9-13

http://slidepdf.com/reader/full/capitolele-9-13 5/6

13.acea prin teroare

  olonia a #ost motivul (nceperii răboiului. olonia a i pus capăt răboiului, (n sensulș  că a provocat prăbu irea Alian ei din timpul răboiului i (nceputul con#runtării democratic-ș ț ș  comuniste.M coala de la @iga > repreintă o parte a +epartamentului de <tat american careȘ  considera cătrebuie adoptată o linie dură (n rela iile cu G@<<. Însă @oosevelt a #ăcut tot ce aț  putut pentru a trece

 peste +epartamentul de <tat i peste 'urcill 2pe care (l considera unș  bătr=n imperialist incorigibil4 pentru a trata direct cu <talin. Încă de la Teeran, 'urcill arealiat cine va #i problema următoare după (nvingerea ermaniei punand problema pe seama@usiei.

eneralul ;isenoJer re#ua să accepte ideea evidentă că gradul (n care trupele sale intrau(n ;uropa centrală avea să determine de #apt arta postbelică. '=nd s-a pus problema oloniei la/alta, @oosevelt s-a mul umit cu acordul ru ilor pentru alegeri la care să participe toate partideleț ș

democratice, dar nu a spri!init cererea britanicilor de superviare interna ională a votului. În scimbț  @oosevelt a dat o +eclara ie asupra ;uropei eliberate, cu trimiteri vagi la dreptul popoarelor ț  de aalege #orma de guvernăm=nt sub care vor trăi. @u ii au semnat-o imediat, mai ales dupăș  ce au auitca (n decurs de 5 ani <GA ( i va retrage armatele din ;uropa.ș . "onson a#irmă ca @ăboiul @ece a

(nceput imediat după /alta. )omentul critic a sosit la 53 martie, c=nd)olotov a anun at că alegerile se vor ine (n stil sovietic. @oosevelt a #ăcut o criă de nerviț ț  c=nd aauit, a#irm=nd că <talin nu ( i ine nici o promisiune dată la /alta. 'u toate acestea, (nș ț  ultimele luisăptăm=ni, @oosevelt nu a #ăcut nimic să-l (ncura!ee pe ;isenoJer să (naintee rapid spre erlin,:iena i raga. +upă moartea lui @oosevelt, Truman a avut o (ntrevedereș  dură cu )olotov.eneralii americani, mai ales ;isenoJer, s-au opus oricărei manevre (mpotriva @usiei, aveaunevoie de a!utorul sovieticilor (mpotriva "aponiei. Ast#el, ;uropa de ;st i cea mai mare parte aș

alcanilor au #ost pierdute (n #avoarea totalitarismului. 'on#erin a de la )oscova a mini trilor deț ș

;%terne din decembrie 197 i ulterior, (n #ebruarie 1978 prin Telegrama Lungă a lui . Dennan,ș

ruptura era evidentă. La 15 martie 1976 a #ost anun ată +octrina Truman, iar la iunieț  lanul)arsall. La lanul )arsall au participat 55 de popoare europene. 'eii i poloneiiș  au dorit i eiș

să participe, <talin s-a opus. rogramul a (nceput (n iulie 197&, a continuat trei ani, cost=ndguvernul american 15, miliarde de dolari anual.

*n $rient, in politica postbelică, 'ina avea să se desprindă de $ccident, eviden iindț

naivitatea lui @oosevelt (n privin a 'inei .+ivergen ele dintre )ao i 'iang nu dispăruserăC )aoț ț ș

se baa pe ărani i un na ionalism radical (n timp ce 'iang avea vederi de dreapta. În 1971 #or eleț ș ț ț

D)T au asasinat 9000 de solda i ai lui )ao. +e atunci (nainte, cele două grupări cinee au dusț

răboaie separate (mpotriva !aponeilor, uneori lupt=ndu-se (ntre ele. La s#=r itul lui 1973 'iang aș

 publicat +estinul 'inei, (n care denun a comunismul i liberalismul ca #iind la #el de nocive pentruț ș

'ina i sus inea conservatorismul lui 'on#ucius ca ideal. Încercarea <GA de a (mpăca iș ț ș  coalia'' i D)T a #ost un e ec ciar i după răboi. @ăboiul civil din 197 > 1979 a #ostș ș ș  punctul

culminant al perioadei de instabilitate (ncepute prin distrugerea monariei. <uccesul a #ostdeterminat peste tot de aceea i #actoriC controlul ora elor i al comunica iilor iș ș ș ț ș  abilitatea de a en ineț

armatele (ncegate. )ao a avut un avanta! evident in=ndu- i armateleț ș  (n a#ara economiei urbane.D)T a #ost practic distrus de in#la ie.ț  În ultimele luni ale lui 197& au avut loc o serie de victoriiclare ale comuni tilor,ș  culmin=nd cu lupta decisivă de la Ouou. =nă (n decembrie 197& practictoată )anciuria iș  tot nordul 'inei se a#lau (n m=inile lui )ao. În aprilie a căut Nan!ingul iar

 p=nă (n octombrie victoria comunistă era de#initivă. <t=lpul de spri!in al lui @oosevelt dispăruse.Acest lucru a determinat <GA să inversee politica #a ă de "aponiaC guvernul i economiaț ș  "aponeiau #ost eliberate de ocupa ie i s-a dorit includerea "aponiei (n sistemul occidental deț ș  alian e. <talin,ț

vă=nd ascensiunea 'inei, a dorit să- i consoldee imperiulC primul pas era săș  (l (nlăture pe Tito. ;la dorit să trans#orme *ugoslavia i ulgaria (ntr-o #edera ie economicăș ț  de tipul enelu%ului.

8/16/2019 capitolele 9-13

http://slidepdf.com/reader/full/capitolele-9-13 6/6

  În răboiul din 'oreea, Truman dorea spri!inul $NG. Glterior, Truman a a!uns comandantmilitar supraconstitu ional. 'ina a pro#itat de acest răboi pentru a ocupa iț ș  anula independen ațTibetului. *nten ia lui <talin de a coopta 'ina (n acest răboi, a (nt=riatț  ruptura sino-sovietică cucca un deceniu. Însă c=nd s-a produs, (n 1983, ruptura era cu at=t mai gravă deoarece 'ina de ineaț

de!a bomba atomică. *nten iile lui <talin de a men ineț ț  'ina (n tabăra comunistă, (nsă subordonatăG@<<, a e uat. +e i cria ceă i a erlinului auș ș ș  (mpins America (ntr-un sistem de securitate

colectiv, 'oreea a #ost cea care a provocat cursa permanentă a (narmării. Truman luase deciiaconstruirii bombei cu idrogen (n 190.Aceasta perioada este numita de ."onson,cea dematuriare si o#icialiare a @aboiului @ece.