CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

download CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

of 11

description

CAP 4 - Raportul Juridic de ConcurentaAccepţiunea de concurenţă este utilizată în toate relaţiile sociale. La nivel general prin concurenţă este înţeleasă confruntarea între orientări contrare care tind spre acelaşi scop.La nivel social distingem forme foarte variate de competiţie. Astfel, putem vorbi de o concurenţă vitală, ce semnifică acel conflict interuman în care fiecare individ urmăreşte propria conservare şi dezvoltare.Mai poate exista şi o competiţie între interesele individuale şi cele sociale, între drepturi şi obligaţii, între manifestări dezinteresate, altruiste şi egoiste.În sfera economicului, în relaţiile de piaţă, concurenţa iniţial, a fost înţeleasă ca un factor decisiv care garantează diviziunea muncii între agenţii economici şi condiţiile normale pentru producţie, schimburi şi consum de bunuri.La ora actuală teoreticienii au limitat mult rolul şi eficienţa concurenţei fiind de părere că, concurenţa defineşte un anumit tip de comportare a agenţilor economici, pe de o parte, iar pe de alta, un mod specific de organizare a activităţii de piaţă.Astfel, în ceea ce priveşte comportamentul agenţilor economici, acesta prezintă în condiţiile concurenţei, un caracter individualist; fiecare dintre ei urmăreşte propriul lui interes, iar scopul întrecerii este reprezentat de obţinerea profitului maxim, care este realizat prin atragerea şi păstrarea clientelei.„Armele” folosite de agenţii economici pot fi oneste, de natură economică (ca de exemplu: reducerea preţului de vânzare; mărirea cantităţii bunurilor şi a activităţii de prestări servicii; scăderea costurilor de producţie; organizarea mai eficientă a vânzărilor; lansarea de produse noi; publicitatea şi reclama), dar din păcate, şi neoneste, de natură extraeconomică (ca de exemplu: furtul de informaţii; împrăştierea de insinuări false despre rivalii de pe piaţă şi denigrarea acestora; cumpărarea salariaţilor agentului economic rival cu scopul de a-i utiliza pentru interesele proprii; atragerea unor surse de sponsorizare prin moduri incorecte; acţiuni agresive cu scopul falimentării ori eliminării temporare de pe piaţă a concurenţilor);Organizarea pieţei - în mod concurenţial impune cu necesitate independenţa şi descentralizarea activităţilor de producţie, distribuţie şi consum. Iniţiativa privată individuală nu trebuie să fie manifestată sub constrângeri sau limitări de ordin administrativ. O altă condiţie necesară este şi existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie.În sfera activităţii comerciale concurenţa poate fi materializată în cadrul economiei naţionale, cât şi în plan extern.Definiţie: 1) Practic prin concurenţă se înţelege „lupta” purtată atât în plan intern, naţional, cât şi internaţional, între societăţi capitaliste de producţie, comerciale, bancare etc. cu scopul obţinerii unor profituri cât mai mari ca efect al acaparării unor segmente de piaţă tot mai mari, şi în consecinţă, a creşterii volumului de afaceri.

Transcript of CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    1/11

    Capitolul 4

    Raportul juridic de concuren

    CONINUT

    4.1. Subiectele raportului juridic de concuren

    4.1.1. Categoriile de subiecte ale raporturilor juridice de concuren

    4.1.2. Subiectele individuale de drept

    4.1.2.1. Persoanele fizice necomerciani4.1.2.2. Persoanele fizice comerciani

    4.1.3. Subiectele colective de drept

    4.1.3.1. Persoanele juridice necomerciante4.1.3.2. Persoanele juridice comerciani

    4.1.3.2.1. Societile comerciale

    4.1.3.2.2. egiile autonome. C!mpurile de intereseconomic

    4.1.3.2.3. "rganizaiile cooperatiste

    4.1.3.2.4. #ntreprinderile

    4.2. Coninutul raporturilor juridice de concuren

    4.3. "biectul raportului juridic de concuren

    OBIECTIVE:

    Parcurgerea acestui capitol al cursului va $nlesni reinerea%

    categoriilor de subiecte ale unui raport juridic de concuren&

    coninutul raportului juridic de concuren&

    obiectul unui raport juridic de concuren&

    principiile de baz ce cluzesc conduite comercianilor $n cadrul

    raporturilor de concuren.

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    2/11

    #n cadrul economic al produciei' distribuiei (i consumului de mrfuriia na(tere raportul juridic al concurenei. Ca orice raport de drept (i acestacuprinde trei elemente%1. subiectele& 2. coninutul& 3. obiectul.

    )iecare dintre cele trei componente ale raportului juridic deconcuren prezint anumite particulariti pe care le vom meniona peparcursul analizei distincte a fiecruia dintre ele.

    4.1. u!iectele raportului juridic de concurenSubiecii *subiectele raportului juridic de concuren pot fi pasivi (i

    activi(i prezint anumite trsturi caracteristice $n sensul c% + calitatea desubiect al unui raport juridic de concuren o poate avea o persoan fizicsau juridic titular de drepturi (i obligaii *ca la orice raport de drept, $nsnumai dacare (i calitatea de agent economic' adic exercit comerul ca oprofesie obinuit.

    -u pot avea calitatea de subiect $n materie o persoan fizic saujuridic ce nu are ca scop o anumit $ndem!nare' abilitare profesional' cea

    de agent economic. Ca de eemplu% nu pot avea aceast calitate magistraii'notarii publici' ofierii din poliie' jandarmerie sau armat' funcionarii publici 'fundaiile cu specific nepatrimonial' $ntruc!t legea le interzice tuturor acestoraeercitarea + direct sau prin persoane interpuse + activitilor de comer.

    4.1.1. Cate"oriile de #u!iecte ale raporturilor juridicede concuren

    /naliz!nd subiectele raportului juridic de concuren mai trebuiefcute (i distincie $ntre subiecii naionali (i categoria subiecilor comunitari.

    " alt deosebire ce impune a fi fcut este $ntre autoritile

    competente $n materia concurenei (i $ntreprinderile ori agenii economici'participani activi sau pasivi pe pia.

    " entitate dob!nde(te calitatea de subiect al raportului juridic deconcuren $n msura $n care are tangene cu acest domeniu prin afectareaintereselor de activiti concureniale.

    1. " prim categorie de subiecte ale raportului juridic de concureneste dat de autoritile naionale de concuren. #n actuala reglementarerom!n este vorba de Consiliul Concurenei.

    #n plan comunitar' autoritile $n domeniul la care ne referim sunt%Consiliul Europei (i Comisia European.

    Subiectele raportului juridic de concuren cele mai vizate sunt' $ndispoziiile legale naionale actuale 0 intreprinderile(anterior erau ageniieconomici)' iar $n reglementarea comunitar + ntreprinderile' iar pe l!ngacestea (i asociaiile prevzute $n ambele reglementri.

    Potrivit ".. nr. 2112 privind protecia consumatorilor cumodificrile (i completrile ulterioare' sfera agenilor economici include oricepersoan fizic sau juridic ce produce' import' transport' depoziteaz oricomercializeaz produse sau pri din produse ori presteaz servicii.

    /ce(tia pot fi constituii $n subiecte individuale de drept (i $n

    subiectele colective de drept.

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    3/11

    4.1.$. u!iectele indi%iduale de drept + sunt persoanelefizice *independente sau asociaii familiale, (i meseria(ii *liberi profesioni(ticare activeaz $n sfera economicului, ciar dac nu sunt comerciani $n toatecazurile.

    4.1.$.1. &er#oanele 'i(ice neco)erciani

    #n sfera necomercianilor persoane fizice se includ% persoanele fizice cu capacitate de eerciiu ce efectueaz $n

    general acte civile&

    administratorii (i prepu(ii societilor comerciale&

    asociaii societilor $n nume colectiv&

    persoanele ce cumpr pentru ei sau care v!nd aciuni aleSocietilor Comerciale&

    cei care realizeaz acte de comer izolat' accidental&

    comis+voiajorii&

    medicii (i institutorii cu cabinete private&

    notarii&

    avocaii&

    alte categorii profesionale care eercit activitatea $ntr+un mediulegal reglementat.

    /ceste persoane beneficiaz de o specializare profesional aparte'desf(oar profesiuni liberale. 5le servesc pe cei interesai de serviciile lorprin utilizarea competenelor lor $n scimbul unor onorarii care de regul suntnegociate.

    Meseriaii + sunt persoane pregtite pentru anumite activiti decreare de produse ori servicii. 5i desf(oar o ocupaie' o meserie pentrucare au primit o calificare corespunztoare + la comanda (i cu materialeleclienilor.

    Ca (i persoanele fizice mai sus amintite' nici meseria(ii nu suntconsiderai comerciani.

    Conform art. 6 din Codul Comercial anterior' meseria(ul care

    cumpr mrfuri $n scopul prelucrrii (i v!nzrii lor' desf(oar acte obiectivede comer.

    5rau eclu(i din categoria comercianilor' potrivit fostului CodComercial%

    cei ce cumpr pentru familia lor ori pentru ei*consum, mrfurisau produse&

    agricultorii ce+(i v!nd produsele obinute din recoltele pm!ntuluipe care l+au cultivat&

    cei ce cresc animale spre v!nzarea lor (i nici cei care valorific

    subprodusele lor.

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    4/11

    " persoan fizic $(i poate dovedi calitatea de comerciant prin oricemijloc de prob din care rezult desf(urarea $n mod efectiv a unei activiticomerciale ca $ndeletnicire.

    4.1.$.$. &er#oanele 'i(ice co)erciani

    Persoanele fizice comerciani + erau'potrivit art. 6 din fostul codcomercial acelea care pot face acte de comer $n nume propriu' fc!nd dinaceasta o profesie.

    7eci' condiiile pentru ca persoana fizic s capete calitatea decomerciant ar fi%

    1. 8/ctele de comer9 pe care le efectueaz s aib caracter obiectiv*cele enumerate $n art. 3 al fostului Cod omercial, ca de eemplu%cumprarea de produse' titluri de credit' $n scopul rev!nzrii ori $ncirierii&v!nzarea sau $ncirierea de mrfuri' produse' titluri de credit' dac ele aufost procurate tocmai $n acest scop& cumprrile (i v!nzrile de aciuni oripri ale societile comerciale& contractul de report asupra obligaiilor ori a

    altor titluri de credit.2. Comerul s fie pentru respectiva persoan fizic o profesie

    curent' obi(nuit practicat cu continuitate& efectuarea $n mod sporadic aunor acte de comer nu este relevant pentru dob!ndirea calitii decomerciant.

    OBERV*IE:

    -u este obligatoriu ca profesiunea de comerciant s fie de baz'principal' ea put!nd fi desf(urat pe l!ng alte activiti necomerciale

    3. 8/ctele de comer9 s fie efectuate de persoana fizic $n numepropriu' nu de prepu(i $n numele comerciantului.

    4. 8/ctele de comer9 trebuie efectuate de persoana fizic $n modefectiv.

    #ncetarea activitii sale va antrena' simultan' pierderea calitii decomerciant.

    In pre(ent+ potrivit art. : alin.*1, (i *2, din ;egea nr.612

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    5/11

    Persoanele juridice necomerciante legea le d posibilitatea s$nfiineze societi comerciale cu scopul de a efectua activiti comerciale. $naceste activiti' unitile economice (i personale juridice non profit pot fisubiecte ale raporturilor comerciale (i' deci (i a celor de concuren dacparticip la activiti comerciale concureniale.

    #n categoria persoanelor juridice care nu au calitate de comerciant

    sunt inclu(i% persoanele juridice non profit *asociaiile (i fundaiile,&

    societile agricole organizate $n baza ;egii nr.3?11modificat prin ;egea nr.132

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    6/11

    Potrivit dispoziiilor ;egii nr.311< privitoare la societilecomerciale cu modificrile ulterioare' se pot constitui cinci tipuri de societicomerciale' respectiv% dou tipuri de societi de persoane' alctuite dintr+unnumr mic de persoane ce+(i acord reciproc $ncredere *societateacomercial $n nume colectiv (i societatea comercial $n comandit simpl,'dou tipuri de societi de capitaluri *societatea comercial pe aciuni (i

    societatea comercial $n comandit pe aciuni, (i un tip de societate $%ibrid#care $mprumut elemente de la celelalte tipuri menionate *S..;.,.

    )iecare dintre cele cinci tipuri de societi comerciale poate fi$nfiinat cu capital rom!nesc' de stat ori privat c!t (i cu capital strin.

    4.1.3.2.2. Regiile autonome. Cmurile de interes economic

    / doua categorie de subiecte colective a raportului juridic deconcuren este format de regiile autonome. 5le s+au creat $n baza ;egiinr.1A1

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    7/11

    /stfel' prin grup de interes economiceste definit o asociere $ntredou sau mai multe persoane fizice sau juridice' realizat pe o perioaddeterminat' cu scopul de a nlesni sau dezvolta activitatea economic amembrilor ei' c!t (i $n cel al $mbuntirii rezultatelor obinute din aceastactivitate. 5a este' totodat' o persoan juridic cu scop patrimonial' cepoate deine calitatea de comerciant sau necomerciant *art. 11: alin.1 din

    ;egea nr.1?12

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    8/11

    -ici unul dintre actele normative comunitare nu definesc$ntreprinderea. @n sens foarte larg $l d $ntreprinderii jurisprudena C5B. 5a*$ntreprinderea, poate fi persoan juridic sau fizic' ori orice form deorganizare fr personalitate juridic' apt s acioneze pe Piaa comunprin comer' producie' investiii' $n mediu concurenial.

    /rt. :1 paragraf 1 din =ratat' proclam incompatibilitile cu Piaa

    comunitar anumite acorduri $nceiat $ntre $ntreprinderi (i decizii aleasociailor de $ntreprinderi.

    4.$. Coninutul raporturilor juridice de concuren

    Coninutul unui raport juridic este alctuit din drepturile (i obligaiilecare se nasc din acest raport.

    7octrina $n materia dreptului concurenei consider c formeazconinutul unui raport juridic de concuren urmtoarele drepturi *specificeagentului economic, privitoare la%

    semnele distinctive ale produselor ori serviciilor oferite pe piade agenii economici aflai $n competiie precum% marca defabric' servicii (i comer *un semn care poate fi reprezentatgrafic' ce e folosit la deosebirea produselor (i serviciilor unuicomerciant de cele asemntoare ale altui comerciant (i carepoate consta $n cuvinte' desene' litere' cifre' nume proprii' formaprodusului ori ambalajului' combinaii de semne sau culori etc.,&

    semnele distinctive ale comerciantului care $l individualizeaz peel ca (i comerciant *firma+ respectiv denumirea ori numele subcare comerciantul desf(oar comerul (i sub care sesemneaz, (i $ntreprinderea lui *emblema+ care este semnul ori

    denumirea ce difereniaz un comerciant de alt comerciant deacela(i gen,&

    inveniile (i alte procedee tenice de gestiune *brevetele deinvenii + care apr invenia' interzic!nd fabricarea' oferireaspre v!nzare' comercializarea' folosirea' importul (.a. produselor$n care ea este materializat' c!t (i folosirea fr o autorizareepres a titularului inveniei a metodelor (i procedeeloracesteia,&

    clientela+ elementul indispensabil al fondului de comer' definit

    drept ansamblul persoanelor fizice (i juridice care recurg $n modfrecvent' obi(nuit' la fondul de comer al aceluia(i comerciantpentru a+(i procura mrfurile (i serviciile.

    Cea ce influeneaz clientela este vadul comercial# prin care se$nelege capacitatea fondului de comer de a atrage consumatorii.

    $ondul de comer sau atrimoniul comercial' este definit catotalitatea bunurilor mobile (i imobile' corporale (i necorporale *firme' mrci'embleme' brevete de invenii' vad comercial, folosite de un comerciantpentru desf(urarea activitii sale.

    4.-. O!iectul raportului juridic de concuren

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    9/11

    )ace obiect al raportului juridic de concuren comportamentulcomercianilor $n cadrul relaiilor competiionale de pe pia. /cestcomportament este manifestat prin aciuni (i abseniuni $n cadrul acestorrelaii la care ne referim.

    Conduita comercianilor $n confruntarea pentru c!(tigarea clientelei (ipstrarea ei trebuie s fie conform cu cerinele morale (i legale referitoare

    la buna credin (i respectarea uzanelor cinstite' compatibile cu libertateacomerului' ecluz!nd acele fapte considerate de concuren neloial + pepiaa intern (i etern + c!t (i faptele anticoncureniale.

    Pentru aceasta' prevederile legale interne (i internaionale' urmrescrespectarea de ctre agenii economici a regulilor de conduit (i stabilesclimitele generale $n care instanele judectore(ti competente vor puteadecide o anumit conduit licit sau nu.

    egulile de conduit a comercianilor $n cadrul raporturilor deconcuren trebuie s se bazeze pe urmtoarele principii cluzitoare%

    %. Principiul bunei + credine $n $ndeplinirea obligaiilor (i $neercitarea drepturilor pe care ei le au pe piaa liber' deci' cu alte cuvinte'rinciiul bunei credine &n e'ercitarea actelor de comer.

    /cest principiu este prevzut epres $n Constituia om!niei fiind deinciden general' adic obligativitatea respectrii lui revine tuturor titularilorde drepturi (i obligaii $n momentul eercitrii lor.

    espectarea acestui principiu este (i o obligaie distinct a ageniloreconomici' epres stipulat $n art. 1 din ;egea nr.1111 privind combatereaconcurenei neloiale' modificat' $n baza cruia comercianii au obligaia dea+(i eercita activitatea cu bun credin' potrivit uzanelor cinstite (i cu

    respectarea intereselor consumatorilor (i a cerinelor concurenei loiale.(. Princiiul u"anelor cinstite &n comortamentul agenilor

    economici

    /(a cum se prevede epres $n art. 1 din ;egea nr. 1111 privindcombaterea concurenei neloiale modificat *ultima modificare survenind $nanul 2

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    10/11

    Pentru a defini conceptul de$uzane cinstite#trebuie avute $n vedereformele de competiie pe care legea le interzice (i le sancioneaz. /cesteforme constituie domeniul concurenei neloiale (i monopoliste' a dumping+ului (i subveniilor la eport *considerate c formeaz concurena patologic,.

  • 5/22/2018 CAP 4 - Raportul Juridic de Concurenta

    11/11