Cantecul bizonului_Literatura amerindiana
1
Cintecul bizonului - Din Iiteratura pieilor ro~ii, Antologie. tradllcere, prefata ~i indice de Dan GrigoresclI,Ed. Minerva, BPT, 1978 o cosmologie indiana, SMOHALLA, (fondator al "sectei visatorilor", nasclIt Illtre 1815-1820 III regillnea de esta actlialuilli stat Washington. Unul dill cei lllai energici adversari ai cI'e~tillarii indienilor), triblll SOKULK Odinioara, pe lume nu era dedtapa~i Saghalee Tyee traiasingur innemarginitaintindere. Erasingur, nu avea unde sa-~i puna pieiorul, a~aeaseormoni nisipul din strafunduri ~ifaeu pamintul ~i stineile~i eopaeii ~ipeom. $i omul avea aripi ~i putea ajunge oriunde-i era voia. Omul era singur ~i Saghalee Tyee i-a faeut 0 femeie. Mineau pqti din apa, ~iSaghalee Tyee I-a faeut pe eerb ~i alte jivine~i I-a trimis pe om sa Ie vineze ~i i-aspus femeii sa friga earnea ~i sa se imbraee eu pieile jivinelor. Multibarbati ~i multe femei s-auivit ~i au ereseut ~i traiaupe marginile rlului eelui mare ale earui apeerau pline desomon. In munti era vinat din bel~ug~i in dmpii eraunenumarati bizoni. Erau atit de mulb oameni, incH eei mai puterniei ii iIT1pilau pe eei slabi ~iii alungall de lJnga locurile eele mai bune de peseuit ~i ziceau ea ei sint stapini peste aeele loeuri. Oamenii se razboiau unii cu a]tii: oasele lor se maipot vedea risipite pe dealuri.Saghalee Tyee s-a miniat peei ~iIe-a luat aripile ~i a poruncit ea paminturile ~i 10eurile de peseuit sa fieale tuturor eelorcare traiau aeolo. Ca ele sa nu fie nieiodata insemnatecu numele eelor care le-ar fi stapinit ~i nici impartite intre oameni, ci sa se bueure cu totiide roadele pe care Saghalee Tyee Ie-a sadit pe pamint ~ide jivinelecare traiaupe pamint ~ide pe~tii din ape. Saghalee Tyee Ie-a spus ea el este tatal ~itarina este mamaoameni lor; ca natura e legea pe careelle-a dat-o s-o urmeze; eajivinele~ipe~tii ~i ierburile aseultaude natura ~i numai omul a savir~it paeatul neaseultarii. A~a era legea cea veehe. Am cunoscut multe feluri deoameni, Pecei din poporul meu: Saghalee Tyee i-a facut peei cei dintii. Dupaaceeaafacut un francez ~i pe urma un preot. Multavreme dupaaceea au venit oamenii din Boston[amerieanii] ~i, la urma, oamenii regelui George [englezii]. Toti ace~tiaslnt oameni noi. Numai indienii sint din spita eea veche. Dupa 0 vreme, dnd Saghalee Tyee va II gata eu toata IUCl"areasa, ii va alunga pe toti, pastrindu-i doarpe eei care i-au pazit legea. Cei care au taiat pamintulin bueati sauau scris hirtii pentrupaminturi vor pierde tot ce au avut ~i vorn pedepsitide minia luiSaghaleeTyee. Moise a fost un omrau: el avindut easele poporului sau ~imormintele mortilordin neamul lui.Cuvintul care nevine de la Washington e un cuvint rau. Eo nelegiuire sa se ia poporul meu de linga mine ~i sa fie silit sa pacatuiascaimpotriva legii lui Saghalee Tyee. Lmi cereti sa ar p[llllintul. Pot, oare, saiau un cutit ~i sa-linftg In pieptul maicii mele? Cind voi Illuri, ea nu ma va lua sa aflu odihna la sinu] ei. Imi eereti sa sap ~i sa eaut pietre. Pot, oare, sa seotoeese in trupul ei, eautindu-i oasele? Cind voi muri, llU voimai avea cum sa intru In trupul ei ea sa ma nase a doua oara. imi eereti sa tai iarba, s-o faefin ~i s-o vind, ca safiu bogat asemenea Oamenilor Albi. Oar cum a~ euteza sa tai pletele maieii mele? Eo lege rea ~i poporulmeu nu poates-o aseulte.Vreau ea poporul mei sa raminaaiei eu mine.Toti mortii se vor Intoarce 1a viata. Duhurilevor intra din nou III trupurile lor. Trebuie sa a~teptam aici in casele parintilor no~tri ~i sa fllll pregatiti sa-i intilnim In slnulmaicii noastre.
Transcript of Cantecul bizonului_Literatura amerindiana
Cintecul bizonului - Din Iiteratura pieilor ro~ii,Antologie. tradllcere, prefata ~i indice de Dan GrigoresclI, Ed. Minerva, BPT, 1978
o cosmologie indiana, SMOHALLA, (fondator al "sectei visatorilor", nasclIt Illtre 1815-1820 III regillnea deest a actlialuilli stat Washington. Unul dill cei lllai energici adversari ai cI'e~tillarii indienilor), triblll SOKULK
Odinioara, pe lume nu era dedt apa ~i Saghalee Tyee traia singur in nemarginita intindere.Era singur, nu avea unde sa-~i puna pieiorul, a~a ea seormoni nisipul din strafunduri ~i faeu pamintul~i stineile ~i eopaeii ~i pe om. $i omul avea aripi ~i putea ajunge oriunde-i era voia. Omul era singur~i Saghalee Tyee i-a faeut 0 femeie. Mineau pqti din apa, ~i Saghalee Tyee I-a faeut pe eerb ~i altejivine ~i I-a trimis pe om sa Ie vineze ~i i-a spus femeii sa friga earnea ~i sa se imbraee eu pieilejivinelor. Multi barbati ~i multe femei s-au ivit ~i au ereseut ~i traiau pe marginile rlului eelui mareale earui ape erau pline de somon. In munti era vinat din bel~ug ~i in dmpii erau nenumarati bizoni.Erau atit de mulb oameni, incH eei mai puterniei ii iIT1pilau pe eei slabi ~i ii alungall de lJnga locurileeele mai bune de peseuit ~i ziceau ea ei sint stapini peste aeele loeuri. Oamenii se razboiau unii cua]tii: oasele lor se mai pot vedea risipite pe dealuri. Saghalee Tyee s-a miniat pe ei ~i Ie-a luat aripile~i a poruncit ea paminturile ~i10eurile de peseuit sa fie ale tuturor eelor care traiau aeolo. Ca ele sanu fie nieiodata insemnate cu numele eelor care le-ar fi stapinit ~i nici impartite intre oameni, ci sa sebueure cu totii de roadele pe care Saghalee Tyee Ie-a sadit pe pamint ~i de jivinele care traiau pepamint ~i de pe~tii din ape. Saghalee Tyee Ie-a spus ea el este tatal ~i tarina este mama oameni lor; canatura e legea pe care elle-a dat-o s-o urmeze; eajivinele ~i pe~tii ~i ierburile aseultau de natura ~inumai omul a savir~it paeatul neaseultarii. A~a era legea cea veehe.
Am cunoscut multe feluri de oameni, Pe cei din poporul meu: Saghalee Tyee i-a facut pe eicei dintii. Dupa aceea afacut un francez ~i pe urma un preot. Multa vreme dupa aceea au venitoamenii din Boston [amerieanii] ~i, la urma, oamenii regelui George [englezii]. Toti ace~tia slntoameni noi. Numai indienii sint din spita eea veche. Dupa 0 vreme, dnd Saghalee Tyee va II gata eutoata IUCl"areasa, ii va alunga pe toti, pastrindu-i doar pe eei care i-au pazit legea.
Cei care au taiat pamintulin bueati sau au scris hirtii pentru paminturi vor pierde tot ce auavut ~i vorn pedepsiti de minia lui Saghalee Tyee. Moise a fost un om rau: el a vindut easelepoporului sau ~i mormintele mortilor din neamul lui. Cuvintul care ne vine de la Washington e uncuvint rau. Eo nelegiuire sa se ia poporul meu de linga mine ~i sa fie silit sa pacatuiasca impotrivalegii lui Saghalee Tyee.
Lmi cereti sa ar p[llllintul. Pot, oare, sa iau un cutit ~i sa-linftg In pieptul maicii mele? Cindvoi Illuri, ea nu ma va lua sa aflu odihna la sinu] ei.
Imi eereti sa sap ~i sa eaut pietre. Pot, oare, sa seotoeese in trupul ei, eautindu-i oasele? Cindvoi muri, llU voi mai avea cum sa intru In trupul ei ea sa ma nase a doua oara.
imi eereti sa tai iarba, s-o fae fin ~i s-o vind, ca sa fiu bogat asemenea Oamenilor Albi. Oarcum a~ euteza sa tai pletele maieii mele?
Eo lege rea ~ipoporulmeu nu poate s-o aseulte. Vreau ea poporul mei sa ramina aiei eumine. Toti mortii se vor Intoarce 1a viata. Duhurile vor intra din nou III trupurile lor. Trebuie saa~teptam aici in casele parintilor no~tri ~i sa fllll pregatiti sa-i intilnim In slnulmaicii noastre.
