Camil Petrescu- Tema Si Viziune

4
Camil Petrescu este adeptul stilului anticalofil, exprimând în mod autentic ceea ce a trăit: „Să nu scriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simţurile mele.”, „Eu nu pot fi onest decât la persoana întâi”. Prin aceste afirmaţii, se creionează perspectiva subiectivă ca trăsătură specifică operelor sale. Camil Petrescu reprezintă un teoretician al romanului. În Conferinţa „Noua structură şi operă a lui Marcel Proust”, teoretizează romanul de tip proustian şi îl respinge pe cel în care naratorul este omniscient, omniprezent, obiectiv, în care spaţiul şi timpul sunt dificultăţi insurmontabile. Personajele camilpetresciene sunt intelectuali inadaptaţi, care trăiesc într-o lume utopică în care totul este perfect sau nu este deloc. Romanul constituie specia genului epic în proză de mari dimensiuni, cu numeroase conflicte, având un număr mare de personaje şi o acţiune complexă ce se întinde pe perioade variabile de timp. Romanul modern subiectiv „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” a apărut în 1930. Titlul conturează cele două părţi, anume „Iubirea” şi „Războiul”. Prima parte devine o adevărată monografie a incertitudinii şi a gelozie, iar cea de-a doua creionează un veritabil „jurnal de front”. Romanul are în alcătuire treisprezece capitole, ultimul încheindu-se cu un epilog intitulat „Comunicat apocrif”. Vocea auctorială apare în notele de subsol, iar timpul narării, adică cel al războiului coincide cu cel al naraţiunii, adică al iubirii.

description

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE INTAIA NOAPTE DE RAZBOI ROMAN MODERN SUBIECTIV INTERBELIC

Transcript of Camil Petrescu- Tema Si Viziune

Camil Petrescu este adeptul stilului anticalofil, exprimnd n mod autentic ceea ce a trit: S nu scriu dect ceea ce vd, ceea ce aud, ceea ce nregistreaz simurile mele., Eu nu pot fi onest dect la persoana nti. Prin aceste afirmaii, se creioneaz perspectiva subiectiv ca trstur specific operelor sale.

Camil Petrescu reprezint un teoretician al romanului. n Conferina Noua structur i oper a lui Marcel Proust, teoretizeaz romanul de tip proustian i l respinge pe cel n care naratorul este omniscient, omniprezent, obiectiv, n care spaiul i timpul sunt dificulti insurmontabile.

Personajele camilpetresciene sunt intelectuali inadaptai, care triesc ntr-o lume utopic n care totul este perfect sau nu este deloc.

Romanul constituie specia genului epic n proz de mari dimensiuni, cu numeroase conflicte, avnd un numr mare de personaje i o aciune complex ce se ntinde pe perioade variabile de timp.

Romanul modern subiectiv Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi a aprut n 1930. Titlul contureaz cele dou pri, anume Iubirea i Rzboiul. Prima parte devine o adevrat monografie a incertitudinii i a gelozie, iar cea de-a doua creioneaz un veritabil jurnal de front.

Romanul are n alctuire treisprezece capitole, ultimul ncheindu-se cu un epilog intitulat Comunicat apocrif.

Vocea auctorial apare n notele de subsol, iar timpul narrii, adic cel al rzboiului coincide cu cel al naraiunii, adic al iubirii.

Temele romanului, iubirea i rzboiul, contureaz dou momente importante din viaa omului. Povestea de dragoste este inclus n cea de rzboi, prima fiind ficiune, pe cnd cea de-a doua realitate, cci autorul se inspir din propria experien, ca urmare a participrii la Primul Rboi Mondial.

Romanul debuteaz cu un artificiu compoziional: aciunea primului capitol, La Piatra Craiului, n munte este posterioar celor din restul Crii I. n primvara anului 1916, n timpul unei concentrri pe Valea Prahovei, Gheorghidiu asist despre dragoste i fidelitate, pornind de la un fapt divers din pres: un brbat care i-a ucis soia soia infidel a fost achitat din tribunal. Aceast discuie i declaneaz memoria afectiv, trezindu-i amintirile legate de cei doi ani i jumtate de csnicie cu Ela.

Eram nsurat de doi ani i jumtate cu o coleg de la Universitate i bnuiam c m neal este fraza cu care debuteaz cel de-al doilea capitol, Diagonalele unui testament. O importan major se concentreaz n jurul verbului bnuiam, ce exprim incertitudinea, nelinitea. Bnuielile fac din viaa lui Gheorghidiu o tortur, nu mai putea citi nicio carte, renunase la facultate.

Personajele camilpetresciene fac parte din categoria intelectualilor inadaptai, hipersensibili, care se cred superiori celorlali. Fiind o natur hipersensibil, reflexiv, tefan Gheorghidiu analizeaz fiecare gest, interpreteaz orice fapt a Elei, astfel c nu a scpat de ce i-a fost fric: pierderea Elei.

n excursia de la odobeti, incertitudinea i gelozia cresc la cote nalte, ntruct Ela i petrece o mare parte din timp alturi de Grigoriade, unvag avocat. Dat fiind perspectiva subiectiv, nu ne putem contura o prere concret asupra faptelor petrecute. Tensiunea n cuplu atine intensiti mari i din cauz c Ela nu a dorit s plece de la o petreere odat cu tefan. Astfel, el acosteaz o dam de companie pe care o aduce n cas, lsnd impresia c ntre cei doi s-a ntmplat ceva. Nu n ultimul rnd, Gheorghidiu i cere Elei un divor amiabil, deoarece, venind mai devreme acas ntr-o sear, nu o gsete pe Ela.

Separarea dintre cei doi era de neconceput pentru Gheorghidiu dar, cu toate acestea, i juca bine rolul. De cealalt parte, Ela nu era orgolioas, un exemplu edificator fiind scena de la cinema cnd aceasta i ntorcea capul pentru a-l vedea pe tefan.

Se pare c iubirea plaseaz protagonistul romanului pe trepte extreme. Ela l cheam la Cmpulung, cei doi petrecnd momente minunate, ca mai apoi s i cear bani n eventualitatea faptului c aceasta devine vduv de rzboi. Acest fapt l determin pe tefan s cread c Ela i domnul G. Se vor cstori, gnd ntrit de ntlnirea ntmpltoare cu acesta n Cmpulung. tefan plnuiete s svreasc o crim pasional, ns nu l pune n aplicare, deoarece este chemat la unitatea militar.

Experiena rzboiului i schimb perspectiva personajului principal, acesta dndu-i seama c exist drame i mai mari dect dramele personale: Absolutul iubirii este eclipsat de absolutul rzboiului. Rzboiul este echivalent cu zbuciumul interior. n capitolul Ne-a acoperit pmntul lui Dumnezeu , se pune n eviden naturalismul (categorie estetic n care sunt descrise procesele fiziologice), totul fiind redus la stadiul animalic. Sunt descrise aspecte neglijente i neglijabile ale rzboiului, precum frigul, durerile de stomac, aspectele comice.

ntors pentru cteva zile la Bucureti, tefan Gheorghidiu se hotrte s i dea Elei bani, casele de la Constana i tot trecutul, ntruct dorete s nceap o nou via.

Din punctul meu de vedere, romanul modern subiectiv Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu reflect drama intelectualului lucid, inadaptat, mcinat de gnduri i incapabil s i identifice emoiile. Are nevoie de o experien de un impact imens pentru a realiza ce nseamn viaa cu adevrat.

n concluzie, romanul modern subiectiv Ultima noapte de dragoste ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu se caracterizeaz prin perspectiva unic, timpul prezent al narrii, naraiunea la persoana I.