LEGE nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de ...
C U P R I N S - Energia electrica o afacere rentabila … · Web viewPentru prezenta normă se...
Transcript of C U P R I N S - Energia electrica o afacere rentabila … · Web viewPentru prezenta normă se...
METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA SECŢIUNII
ECONOMICE A CONDUCTOARELOR IcircN INSTALAŢII
ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE DE 1 - 110 kV
Indicativ NTE 4010300
Aprobat prin Decizia nr269 din 4062003 a Preşedintelui ANRE
Icircnlocuieşte PE 1351991
C U P R I N S
Pag
CapI Scop 3
CapII Domeniu de aplicare 3
CapIII Definiţii şi abrevieri 4
CapIV Acte normative conexe 7
CapV Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor 8
CapVI Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi 9
CapVII Stabilirea sarcinii maxime de calcul 15
CapVIII Limitele economice de folosire intensiva a liniilor existente icircn exploatare 21
Anexa 1 Valorile parametrilor utilizaţi 29
Anexa 2 Preţuri folosite 30
Anexa 3 Domenii de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund icircn cazul unor linii noi
33
Anexa 4 Exemple de calcul privind determinarea soluţiilor economice pentru numărul conductoarelor unei faze şi secţiunile acestora
40
Anexa 5 Prescripţii energetice conexe 61
2
CAPITOLUL 1
SCOP
Art 1 ndash Prezenta normă permite stabilirea prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli
Totale Actualizate minime a secţiunii liniilor electrice de distribuţie folosind o metodologie1 bazată
pe metoda cunoscută icircn literatură sub denumirea de ldquometoda densităţii economice de curentrdquo
CAPITOLUL II
DOMENIU DE APLICARE
Art 2 - Prevederile prezentei norme se aplică la proiectarea liniilor electrice aeriene (LEA) cu
tensiuni pacircnă la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie icircn cablu (LEC) cu tensiuni pacircnă la 20 kV
inclusiv pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiilor de racordare a utilizatorilor
De asemenea norma se aplică la elaborarea studiilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie icircn
vederea stabilirii lucrărilor de investiţii şi a priorităţilor de promovare
Art 3 - Norma se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor
active şi anume la
a) dimensionarea secţiunilor economice pentru liniile electrice noi care urmează să fie construite
(capVI)
b) verificarea gradului de icircncărcare a secţiunilor liniilor existente icircn exploatare (capVIII)
Art 4 - Se exceptează de la prevederile prezentei norme următoarele categorii de instalaţii
1 Metodologia originală este rodul activităţii unui colectiv din Fac de Energetică a UPB condus de prof Pavel Buhuş
3
a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau
din celule de medie tensiune (icircn general sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie
tensiune)
b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare
c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare reostate de pornire etc
d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani)
CAPITOLUL III
DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
Art 5 - In sensul prezentei norme noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii
a) Linie electrică Este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice putacircnd avea
un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleaşi suport (icircn cazul LEA) sau icircn aceeaşi canalizare
(icircn cazul LEC)
b) Circuit electric Este partea componentă a unei linii electrice de distrbuţie care poate fi separată
manual şi (sau) automat prin aparate proprii de conectare de alte circuite
Nota 1 In cadrul normei pentru simplificare referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de cacircte ori
nu era necesar a se specifica dacă ea are unul sau mai multe circuite
Nota 2 In cazul icircn care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate icircn
paralel trebuie făcută distincţie icircntre secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei care este
egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază
c) Secţiune tehnică (st) Este secţiunea liniei obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de
dimensionare (icircncălzire icircn regim de durată stabilitate termică la scurtcircuit cădere de tensiune
rezistenţă mecanică etc) prevăzute de prescripţiile tehnice icircn vigoare
4
d) Secţiune economică (sec) Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare
optim economic corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă icircntr-o perioadă
de funcţionare dată
e) Sarcina maximă de calcul (IM) Este un curent maxim de durată corespunzător regimului de
funcţionare normal care se stabileşte icircn vederea determinării secţiunii economice
(capVIIart19)
f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe) Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru
calculul secţiunii economice constante icircn cazul liniilor cu derivaţii (capVII art20)
g) Densitatea economică de curent (jec) In conformitate cu metodologia pe care se bazează această
prescripţie jec reprezintă o mărime de calcul care se normează icircn scopul determinării numărului
economic de conductoare identice a fiecărei faze şi icircn continuare a secţiunii economice pentru
aceste conductoare
Art 6 - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate icircn instrucţiune (icircn ordine alfabetică)
A ndash componenta investiţiei specifice icircn linie care este independentă de secţiunea acesteia
icircn eurokm
a - rata de actualizare icircn ani ndash1
Ci - cheltuieli de investiţii icircn euro
CTA - cheltuieli totale actualizate corespunzătoare unităţii de lungime a liniei icircn eurokm
Ccel - costul pe care icircl implică prevederea unui icircntreruptor de joasă tensiune sau a unei celule
cu icircntreruptor de icircnaltă tensiune icircn euro
Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu icircn euro
cex - cheltuielile anuale de exploatare (icircntreţinere) icircn euroan şi km
cp - costul kW instalat icircn centrale etalon icircn eurokW
5
cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh
CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro
cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum
tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW
IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA
jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2
K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn
eurokmmm2
Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare
sau de circuite
Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu
derivaţii
KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de
dinamica icircn timp a sarcinii
L - lungime de traseu a liniei icircn km
N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite
n - numărul de celule cu care se echipează un circuit
r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1
s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2
se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2
sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2
scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2
sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2
6
Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani
TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean
tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani
tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani
ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km
- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean
Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului
de obligativitate
- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn
cauză
- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea
cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect
- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la
soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect
- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind
obligatorie justificarea ei icircn proiect
CAPITOLUL IV
ACTE NORMATIVE CONEXE
Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare
(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600
b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie
(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5
7
CAPITOLUL V
CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR
Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată
conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări
mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi
excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de
vedere al condiţiilor economice de funcţionare
Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin
determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI
Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate
pentru secţiunea tehnică şi economică
s = max( st sec)
Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de
condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri
pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin
- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee
- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului
CAPITOLUL VI
8
MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de
distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate
exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn
funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind
de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile
proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se
obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)
(61)
Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2
Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea
minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume
(62)
icircn care
cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui
consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia
(63)
9
Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată se consideră tSCE=20 ani
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv
40 ani (LEA)
c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil icircn regim de durată)
Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia
(64)
icircn care
IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la capVII
jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată
conform tabelului 1
Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume
(65)
Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii
10
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
C U P R I N S
Pag
CapI Scop 3
CapII Domeniu de aplicare 3
CapIII Definiţii şi abrevieri 4
CapIV Acte normative conexe 7
CapV Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor 8
CapVI Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi 9
CapVII Stabilirea sarcinii maxime de calcul 15
CapVIII Limitele economice de folosire intensiva a liniilor existente icircn exploatare 21
Anexa 1 Valorile parametrilor utilizaţi 29
Anexa 2 Preţuri folosite 30
Anexa 3 Domenii de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund icircn cazul unor linii noi
33
Anexa 4 Exemple de calcul privind determinarea soluţiilor economice pentru numărul conductoarelor unei faze şi secţiunile acestora
40
Anexa 5 Prescripţii energetice conexe 61
2
CAPITOLUL 1
SCOP
Art 1 ndash Prezenta normă permite stabilirea prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli
Totale Actualizate minime a secţiunii liniilor electrice de distribuţie folosind o metodologie1 bazată
pe metoda cunoscută icircn literatură sub denumirea de ldquometoda densităţii economice de curentrdquo
CAPITOLUL II
DOMENIU DE APLICARE
Art 2 - Prevederile prezentei norme se aplică la proiectarea liniilor electrice aeriene (LEA) cu
tensiuni pacircnă la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie icircn cablu (LEC) cu tensiuni pacircnă la 20 kV
inclusiv pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiilor de racordare a utilizatorilor
De asemenea norma se aplică la elaborarea studiilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie icircn
vederea stabilirii lucrărilor de investiţii şi a priorităţilor de promovare
Art 3 - Norma se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor
active şi anume la
a) dimensionarea secţiunilor economice pentru liniile electrice noi care urmează să fie construite
(capVI)
b) verificarea gradului de icircncărcare a secţiunilor liniilor existente icircn exploatare (capVIII)
Art 4 - Se exceptează de la prevederile prezentei norme următoarele categorii de instalaţii
1 Metodologia originală este rodul activităţii unui colectiv din Fac de Energetică a UPB condus de prof Pavel Buhuş
3
a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau
din celule de medie tensiune (icircn general sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie
tensiune)
b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare
c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare reostate de pornire etc
d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani)
CAPITOLUL III
DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
Art 5 - In sensul prezentei norme noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii
a) Linie electrică Este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice putacircnd avea
un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleaşi suport (icircn cazul LEA) sau icircn aceeaşi canalizare
(icircn cazul LEC)
b) Circuit electric Este partea componentă a unei linii electrice de distrbuţie care poate fi separată
manual şi (sau) automat prin aparate proprii de conectare de alte circuite
Nota 1 In cadrul normei pentru simplificare referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de cacircte ori
nu era necesar a se specifica dacă ea are unul sau mai multe circuite
Nota 2 In cazul icircn care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate icircn
paralel trebuie făcută distincţie icircntre secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei care este
egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază
c) Secţiune tehnică (st) Este secţiunea liniei obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de
dimensionare (icircncălzire icircn regim de durată stabilitate termică la scurtcircuit cădere de tensiune
rezistenţă mecanică etc) prevăzute de prescripţiile tehnice icircn vigoare
4
d) Secţiune economică (sec) Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare
optim economic corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă icircntr-o perioadă
de funcţionare dată
e) Sarcina maximă de calcul (IM) Este un curent maxim de durată corespunzător regimului de
funcţionare normal care se stabileşte icircn vederea determinării secţiunii economice
(capVIIart19)
f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe) Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru
calculul secţiunii economice constante icircn cazul liniilor cu derivaţii (capVII art20)
g) Densitatea economică de curent (jec) In conformitate cu metodologia pe care se bazează această
prescripţie jec reprezintă o mărime de calcul care se normează icircn scopul determinării numărului
economic de conductoare identice a fiecărei faze şi icircn continuare a secţiunii economice pentru
aceste conductoare
Art 6 - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate icircn instrucţiune (icircn ordine alfabetică)
A ndash componenta investiţiei specifice icircn linie care este independentă de secţiunea acesteia
icircn eurokm
a - rata de actualizare icircn ani ndash1
Ci - cheltuieli de investiţii icircn euro
CTA - cheltuieli totale actualizate corespunzătoare unităţii de lungime a liniei icircn eurokm
Ccel - costul pe care icircl implică prevederea unui icircntreruptor de joasă tensiune sau a unei celule
cu icircntreruptor de icircnaltă tensiune icircn euro
Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu icircn euro
cex - cheltuielile anuale de exploatare (icircntreţinere) icircn euroan şi km
cp - costul kW instalat icircn centrale etalon icircn eurokW
5
cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh
CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro
cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum
tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW
IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA
jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2
K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn
eurokmmm2
Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare
sau de circuite
Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu
derivaţii
KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de
dinamica icircn timp a sarcinii
L - lungime de traseu a liniei icircn km
N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite
n - numărul de celule cu care se echipează un circuit
r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1
s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2
se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2
sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2
scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2
sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2
6
Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani
TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean
tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani
tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani
ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km
- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean
Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului
de obligativitate
- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn
cauză
- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea
cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect
- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la
soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect
- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind
obligatorie justificarea ei icircn proiect
CAPITOLUL IV
ACTE NORMATIVE CONEXE
Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare
(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600
b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie
(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5
7
CAPITOLUL V
CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR
Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată
conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări
mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi
excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de
vedere al condiţiilor economice de funcţionare
Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin
determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI
Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate
pentru secţiunea tehnică şi economică
s = max( st sec)
Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de
condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri
pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin
- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee
- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului
CAPITOLUL VI
8
MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de
distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate
exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn
funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind
de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile
proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se
obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)
(61)
Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2
Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea
minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume
(62)
icircn care
cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui
consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia
(63)
9
Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată se consideră tSCE=20 ani
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv
40 ani (LEA)
c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil icircn regim de durată)
Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia
(64)
icircn care
IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la capVII
jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată
conform tabelului 1
Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume
(65)
Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii
10
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
CAPITOLUL 1
SCOP
Art 1 ndash Prezenta normă permite stabilirea prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli
Totale Actualizate minime a secţiunii liniilor electrice de distribuţie folosind o metodologie1 bazată
pe metoda cunoscută icircn literatură sub denumirea de ldquometoda densităţii economice de curentrdquo
CAPITOLUL II
DOMENIU DE APLICARE
Art 2 - Prevederile prezentei norme se aplică la proiectarea liniilor electrice aeriene (LEA) cu
tensiuni pacircnă la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie icircn cablu (LEC) cu tensiuni pacircnă la 20 kV
inclusiv pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiilor de racordare a utilizatorilor
De asemenea norma se aplică la elaborarea studiilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie icircn
vederea stabilirii lucrărilor de investiţii şi a priorităţilor de promovare
Art 3 - Norma se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor
active şi anume la
a) dimensionarea secţiunilor economice pentru liniile electrice noi care urmează să fie construite
(capVI)
b) verificarea gradului de icircncărcare a secţiunilor liniilor existente icircn exploatare (capVIII)
Art 4 - Se exceptează de la prevederile prezentei norme următoarele categorii de instalaţii
1 Metodologia originală este rodul activităţii unui colectiv din Fac de Energetică a UPB condus de prof Pavel Buhuş
3
a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau
din celule de medie tensiune (icircn general sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie
tensiune)
b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare
c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare reostate de pornire etc
d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani)
CAPITOLUL III
DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
Art 5 - In sensul prezentei norme noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii
a) Linie electrică Este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice putacircnd avea
un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleaşi suport (icircn cazul LEA) sau icircn aceeaşi canalizare
(icircn cazul LEC)
b) Circuit electric Este partea componentă a unei linii electrice de distrbuţie care poate fi separată
manual şi (sau) automat prin aparate proprii de conectare de alte circuite
Nota 1 In cadrul normei pentru simplificare referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de cacircte ori
nu era necesar a se specifica dacă ea are unul sau mai multe circuite
Nota 2 In cazul icircn care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate icircn
paralel trebuie făcută distincţie icircntre secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei care este
egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază
c) Secţiune tehnică (st) Este secţiunea liniei obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de
dimensionare (icircncălzire icircn regim de durată stabilitate termică la scurtcircuit cădere de tensiune
rezistenţă mecanică etc) prevăzute de prescripţiile tehnice icircn vigoare
4
d) Secţiune economică (sec) Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare
optim economic corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă icircntr-o perioadă
de funcţionare dată
e) Sarcina maximă de calcul (IM) Este un curent maxim de durată corespunzător regimului de
funcţionare normal care se stabileşte icircn vederea determinării secţiunii economice
(capVIIart19)
f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe) Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru
calculul secţiunii economice constante icircn cazul liniilor cu derivaţii (capVII art20)
g) Densitatea economică de curent (jec) In conformitate cu metodologia pe care se bazează această
prescripţie jec reprezintă o mărime de calcul care se normează icircn scopul determinării numărului
economic de conductoare identice a fiecărei faze şi icircn continuare a secţiunii economice pentru
aceste conductoare
Art 6 - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate icircn instrucţiune (icircn ordine alfabetică)
A ndash componenta investiţiei specifice icircn linie care este independentă de secţiunea acesteia
icircn eurokm
a - rata de actualizare icircn ani ndash1
Ci - cheltuieli de investiţii icircn euro
CTA - cheltuieli totale actualizate corespunzătoare unităţii de lungime a liniei icircn eurokm
Ccel - costul pe care icircl implică prevederea unui icircntreruptor de joasă tensiune sau a unei celule
cu icircntreruptor de icircnaltă tensiune icircn euro
Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu icircn euro
cex - cheltuielile anuale de exploatare (icircntreţinere) icircn euroan şi km
cp - costul kW instalat icircn centrale etalon icircn eurokW
5
cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh
CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro
cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum
tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW
IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA
jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2
K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn
eurokmmm2
Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare
sau de circuite
Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu
derivaţii
KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de
dinamica icircn timp a sarcinii
L - lungime de traseu a liniei icircn km
N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite
n - numărul de celule cu care se echipează un circuit
r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1
s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2
se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2
sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2
scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2
sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2
6
Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani
TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean
tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani
tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani
ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km
- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean
Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului
de obligativitate
- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn
cauză
- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea
cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect
- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la
soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect
- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind
obligatorie justificarea ei icircn proiect
CAPITOLUL IV
ACTE NORMATIVE CONEXE
Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare
(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600
b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie
(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5
7
CAPITOLUL V
CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR
Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată
conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări
mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi
excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de
vedere al condiţiilor economice de funcţionare
Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin
determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI
Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate
pentru secţiunea tehnică şi economică
s = max( st sec)
Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de
condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri
pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin
- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee
- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului
CAPITOLUL VI
8
MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de
distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate
exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn
funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind
de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile
proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se
obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)
(61)
Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2
Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea
minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume
(62)
icircn care
cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui
consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia
(63)
9
Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată se consideră tSCE=20 ani
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv
40 ani (LEA)
c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil icircn regim de durată)
Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia
(64)
icircn care
IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la capVII
jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată
conform tabelului 1
Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume
(65)
Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii
10
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau
din celule de medie tensiune (icircn general sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie
tensiune)
b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare
c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare reostate de pornire etc
d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani)
CAPITOLUL III
DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
Art 5 - In sensul prezentei norme noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii
a) Linie electrică Este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice putacircnd avea
un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleaşi suport (icircn cazul LEA) sau icircn aceeaşi canalizare
(icircn cazul LEC)
b) Circuit electric Este partea componentă a unei linii electrice de distrbuţie care poate fi separată
manual şi (sau) automat prin aparate proprii de conectare de alte circuite
Nota 1 In cadrul normei pentru simplificare referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de cacircte ori
nu era necesar a se specifica dacă ea are unul sau mai multe circuite
Nota 2 In cazul icircn care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate icircn
paralel trebuie făcută distincţie icircntre secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei care este
egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază
c) Secţiune tehnică (st) Este secţiunea liniei obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de
dimensionare (icircncălzire icircn regim de durată stabilitate termică la scurtcircuit cădere de tensiune
rezistenţă mecanică etc) prevăzute de prescripţiile tehnice icircn vigoare
4
d) Secţiune economică (sec) Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare
optim economic corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă icircntr-o perioadă
de funcţionare dată
e) Sarcina maximă de calcul (IM) Este un curent maxim de durată corespunzător regimului de
funcţionare normal care se stabileşte icircn vederea determinării secţiunii economice
(capVIIart19)
f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe) Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru
calculul secţiunii economice constante icircn cazul liniilor cu derivaţii (capVII art20)
g) Densitatea economică de curent (jec) In conformitate cu metodologia pe care se bazează această
prescripţie jec reprezintă o mărime de calcul care se normează icircn scopul determinării numărului
economic de conductoare identice a fiecărei faze şi icircn continuare a secţiunii economice pentru
aceste conductoare
Art 6 - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate icircn instrucţiune (icircn ordine alfabetică)
A ndash componenta investiţiei specifice icircn linie care este independentă de secţiunea acesteia
icircn eurokm
a - rata de actualizare icircn ani ndash1
Ci - cheltuieli de investiţii icircn euro
CTA - cheltuieli totale actualizate corespunzătoare unităţii de lungime a liniei icircn eurokm
Ccel - costul pe care icircl implică prevederea unui icircntreruptor de joasă tensiune sau a unei celule
cu icircntreruptor de icircnaltă tensiune icircn euro
Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu icircn euro
cex - cheltuielile anuale de exploatare (icircntreţinere) icircn euroan şi km
cp - costul kW instalat icircn centrale etalon icircn eurokW
5
cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh
CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro
cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum
tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW
IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA
jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2
K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn
eurokmmm2
Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare
sau de circuite
Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu
derivaţii
KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de
dinamica icircn timp a sarcinii
L - lungime de traseu a liniei icircn km
N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite
n - numărul de celule cu care se echipează un circuit
r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1
s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2
se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2
sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2
scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2
sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2
6
Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani
TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean
tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani
tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani
ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km
- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean
Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului
de obligativitate
- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn
cauză
- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea
cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect
- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la
soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect
- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind
obligatorie justificarea ei icircn proiect
CAPITOLUL IV
ACTE NORMATIVE CONEXE
Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare
(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600
b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie
(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5
7
CAPITOLUL V
CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR
Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată
conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări
mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi
excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de
vedere al condiţiilor economice de funcţionare
Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin
determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI
Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate
pentru secţiunea tehnică şi economică
s = max( st sec)
Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de
condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri
pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin
- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee
- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului
CAPITOLUL VI
8
MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de
distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate
exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn
funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind
de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile
proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se
obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)
(61)
Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2
Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea
minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume
(62)
icircn care
cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui
consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia
(63)
9
Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată se consideră tSCE=20 ani
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv
40 ani (LEA)
c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil icircn regim de durată)
Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia
(64)
icircn care
IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la capVII
jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată
conform tabelului 1
Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume
(65)
Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii
10
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
d) Secţiune economică (sec) Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare
optim economic corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă icircntr-o perioadă
de funcţionare dată
e) Sarcina maximă de calcul (IM) Este un curent maxim de durată corespunzător regimului de
funcţionare normal care se stabileşte icircn vederea determinării secţiunii economice
(capVIIart19)
f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe) Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru
calculul secţiunii economice constante icircn cazul liniilor cu derivaţii (capVII art20)
g) Densitatea economică de curent (jec) In conformitate cu metodologia pe care se bazează această
prescripţie jec reprezintă o mărime de calcul care se normează icircn scopul determinării numărului
economic de conductoare identice a fiecărei faze şi icircn continuare a secţiunii economice pentru
aceste conductoare
Art 6 - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate icircn instrucţiune (icircn ordine alfabetică)
A ndash componenta investiţiei specifice icircn linie care este independentă de secţiunea acesteia
icircn eurokm
a - rata de actualizare icircn ani ndash1
Ci - cheltuieli de investiţii icircn euro
CTA - cheltuieli totale actualizate corespunzătoare unităţii de lungime a liniei icircn eurokm
Ccel - costul pe care icircl implică prevederea unui icircntreruptor de joasă tensiune sau a unei celule
cu icircntreruptor de icircnaltă tensiune icircn euro
Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu icircn euro
cex - cheltuielile anuale de exploatare (icircntreţinere) icircn euroan şi km
cp - costul kW instalat icircn centrale etalon icircn eurokW
5
cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh
CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro
cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum
tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW
IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA
jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2
K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn
eurokmmm2
Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare
sau de circuite
Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu
derivaţii
KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de
dinamica icircn timp a sarcinii
L - lungime de traseu a liniei icircn km
N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite
n - numărul de celule cu care se echipează un circuit
r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1
s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2
se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2
sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2
scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2
sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2
6
Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani
TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean
tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani
tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani
ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km
- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean
Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului
de obligativitate
- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn
cauză
- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea
cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect
- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la
soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect
- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind
obligatorie justificarea ei icircn proiect
CAPITOLUL IV
ACTE NORMATIVE CONEXE
Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare
(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600
b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie
(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5
7
CAPITOLUL V
CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR
Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată
conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări
mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi
excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de
vedere al condiţiilor economice de funcţionare
Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin
determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI
Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate
pentru secţiunea tehnică şi economică
s = max( st sec)
Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de
condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri
pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin
- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee
- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului
CAPITOLUL VI
8
MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de
distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate
exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn
funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind
de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile
proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se
obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)
(61)
Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2
Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea
minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume
(62)
icircn care
cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui
consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia
(63)
9
Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată se consideră tSCE=20 ani
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv
40 ani (LEA)
c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil icircn regim de durată)
Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia
(64)
icircn care
IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la capVII
jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată
conform tabelului 1
Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume
(65)
Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii
10
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh
CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro
cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum
tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW
IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA
jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2
K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn
eurokmmm2
Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare
sau de circuite
Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu
derivaţii
KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de
dinamica icircn timp a sarcinii
L - lungime de traseu a liniei icircn km
N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite
n - numărul de celule cu care se echipează un circuit
r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1
s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2
se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2
sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2
scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2
sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2
6
Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani
TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean
tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani
tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani
ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km
- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean
Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului
de obligativitate
- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn
cauză
- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea
cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect
- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la
soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect
- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind
obligatorie justificarea ei icircn proiect
CAPITOLUL IV
ACTE NORMATIVE CONEXE
Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare
(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600
b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie
(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5
7
CAPITOLUL V
CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR
Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată
conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări
mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi
excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de
vedere al condiţiilor economice de funcţionare
Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin
determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI
Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate
pentru secţiunea tehnică şi economică
s = max( st sec)
Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de
condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri
pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin
- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee
- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului
CAPITOLUL VI
8
MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de
distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate
exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn
funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind
de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile
proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se
obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)
(61)
Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2
Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea
minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume
(62)
icircn care
cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui
consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia
(63)
9
Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată se consideră tSCE=20 ani
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv
40 ani (LEA)
c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil icircn regim de durată)
Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia
(64)
icircn care
IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la capVII
jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată
conform tabelului 1
Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume
(65)
Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii
10
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani
TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean
tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani
tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani
ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km
- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean
Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului
de obligativitate
- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn
cauză
- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea
cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect
- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la
soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect
- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind
obligatorie justificarea ei icircn proiect
CAPITOLUL IV
ACTE NORMATIVE CONEXE
Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare
(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600
b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie
(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5
7
CAPITOLUL V
CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR
Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată
conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări
mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi
excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de
vedere al condiţiilor economice de funcţionare
Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin
determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI
Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate
pentru secţiunea tehnică şi economică
s = max( st sec)
Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de
condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri
pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin
- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee
- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului
CAPITOLUL VI
8
MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de
distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate
exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn
funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind
de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile
proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se
obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)
(61)
Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2
Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea
minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume
(62)
icircn care
cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui
consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia
(63)
9
Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată se consideră tSCE=20 ani
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv
40 ani (LEA)
c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil icircn regim de durată)
Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia
(64)
icircn care
IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la capVII
jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată
conform tabelului 1
Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume
(65)
Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii
10
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
CAPITOLUL V
CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR
Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată
conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări
mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi
excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de
vedere al condiţiilor economice de funcţionare
Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin
determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI
Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate
pentru secţiunea tehnică şi economică
s = max( st sec)
Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de
condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri
pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin
- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee
- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului
CAPITOLUL VI
8
MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de
distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate
exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn
funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind
de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile
proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se
obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)
(61)
Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2
Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea
minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume
(62)
icircn care
cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui
consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia
(63)
9
Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată se consideră tSCE=20 ani
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv
40 ani (LEA)
c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil icircn regim de durată)
Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia
(64)
icircn care
IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la capVII
jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată
conform tabelului 1
Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume
(65)
Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii
10
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de
distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate
exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn
funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind
de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile
proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se
obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)
(61)
Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale
parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2
Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea
minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume
(62)
icircn care
cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui
consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia
(63)
9
Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată se consideră tSCE=20 ani
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv
40 ani (LEA)
c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil icircn regim de durată)
Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia
(64)
icircn care
IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la capVII
jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată
conform tabelului 1
Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume
(65)
Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii
10
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea
numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt
a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe
linia proiectată se consideră tSCE=20 ani
b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv
40 ani (LEA)
c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel
mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift
admisibil icircn regim de durată)
Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia
(64)
icircn care
IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform
indicaţiilor de la capVII
jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată
conform tabelului 1
Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic
de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume
(65)
Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii
10
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare
suplimentare)
(66a)
b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii
(66b)
icircn care
n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit
al liniei proiectate
In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai
frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri
de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2
Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi
secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape
succesive prezentate icircn continuare
a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se
determină cu relaţia
(67)
Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de
circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul
Nc cu excepţia următoarelor cazuri
11
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
a se alege N=1 dacă N 141
b se alege N=2 dacă 141ltN 25
NOTĂ
Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege
direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)
satisface condiţia
(68a)
şi cu atacirct mai mult dacă
(68b)
b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare
identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea
(69)
să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)
In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă
c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda
domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt
prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor
economice din tabelul 1
Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător
tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe
orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată
Tabelul 1
12
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE
- Valori icircn Amm2 -
Tipul constructiv al liniei TSM icircn han1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA
Al
jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053
conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052
20 kVconduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072
conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080
110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079
Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068
20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106
110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057
izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055
6 kVizolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066
izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065
10 kV
izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068
izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067
izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093
20 kV izolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072
izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113
Cu
jt izolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065
izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062
6 kVizolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083
izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082
10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093
izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084
izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139
20 kV izol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095
izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145
Tabelul 2
Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare
13
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt
TIPUL LINIEIsM
mm2Kj
Nrde celule al fiecărui circuit
K1j K2j
LEA
Al
jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12
condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12
20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12
conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12
110 kV
conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12
Cu
jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12
20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12
110 kV
condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12
izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12
6 kV6 kV
izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12
izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12
10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12
izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12
20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12
20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12
Cu
jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12
izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12
6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12
izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12
10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12
izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12
20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12
10 kVizolaţie hacircrtie
150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12
20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12
CAPITOLUL VII
STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
14
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii
maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată
pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele
prezentate icircn continuare
a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina
maximă din primul an
Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul
an
b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după
primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul
duratei de serviciu a liniei
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(71)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3
Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final
care se poate determina cu formula
(72)
Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină
valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)
15
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate
icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul
tranzitate icircn lungul liniei
c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea
treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin
suprapunerea unei sarcini planificate Ip1
Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia
(73)
unde
IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare
Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de
sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4
Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn
ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează
a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea
economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei
conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală
(74)
16
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tabelul 3
Valorile coeficientului Kr
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r
de creştere a sarcinii maxime anuale
Rata r
Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 106 106 107 107 107 107 107 107 108
2 107 108 109 11 111 112 112 113 113
3 108 11 112 114 115 116 118 119 12
4 109 112 115 117 119 121 123 125 127
5 11 114 117 121 124 127 129 132 134
6 111 116 12 124 128 132 136 139 143
7 112 118 123 128 133 138 143 147 151
8 113 119 126 132 138 144 15 156 161
9 114 121 129 136 144 151 158 165 171
10 115 123 132 14 149 157 166 174 182
11 116 125 135 145 155 165 174 184 194
12 117 127 138 149 161 172 184 195 207
13 117 129 141 154 167 18 193 207 221
14 118 131 145 159 173 188 203 22 236
15 119 133 148 163 18 196 214 233 252
16 12 136 152 168 186 205 226 247 27
17 121 138 155 174 193 215 238 262 288
18 122 14 159 179 201 225 25 278 308
19 123 142 162 184 208 235 264 295 329
20 124 144 166 19 216 245 277 313 352
17
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tabelul 4
Valorile coeficientului Krs
pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de
creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1
r Ip1IM1
Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare1 2 3 4 5 6 7 8 9
0000000
00051015202530
100145191237284330377
100140182225268312355
100136174214254294334
100132167203240277315
100128160193227261296
100125153183214246278
100122147174203232261
100119142166192218245
100117136158181206230
2222222
00051015202530
111156202248295341388
111151194237280323367
111147186225265306346
111144179215252289327
111140172205239274308
111137165196227258291
111134159187215244274
111131154178204231258
111128148170193217242
4444444
00051015202530
123169215261307354401
123164207250293336380
123161199239279319360
123157192229266303341
123153186219253288323
123150179210241273305
123147173201229258288
123144167192218245272
123141
162184207231256
6666666
00051015202530
138183229276322369415
138180222265308352395
138176215255295335376
138172208245282319357
138169202235269304339
138166195226257289321
138163189217246275304
138160183208234261288
138157178200223247272
8888888
00051015202530
155201146293339385432
155197240282326369413
155194233273313353394
155190226263300338375
155187220254288323357
155184214245276308340
155181208236264294323
155178202227253280307
155175196219242266290
10101010101010
00051015202530
176221266312358405451
176217260303346389432
176214253293333374414
176211247284321359396
176208241275309344379
176205235266298330362
176202229257286315345
176199223249275301328
176196217240263287312
18
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Figura 71
Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil
diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a
sarcinii maxime tranzitate prin linie
(75)
icircn care
WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi
reţelei aval dacă aceasta există
b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare
sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a
liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel
- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin
derivaţie şi lungimea acesteia
- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective
c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi
estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)
şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia
(76)
19
Lt
L1 L2 Li Ln
1 2 i n
I1 I2 Ii In
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
icircn care se consideră
(77)
Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte
condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul
icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu
tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune
Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane
Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru
porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau
primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai
ridicate
Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de
la două capete se va face dupa cum urmează
Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare
Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul
fluxurilor de sarcină
Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn
proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie
evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-
ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari
CAPITOLUL VIII
20
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE
DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se
verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate
icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia
suplimentară
Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt
a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie
b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate
proporţional cu secţiunile lor
c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la
ambele capete ale liniei suplimentare
Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit
suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia
(81)
In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la
proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente
Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie
verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele
510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de
durată
Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu
Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn
cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia
(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2
21
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tabelul 5
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215
sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150
sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180
22
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tabelul 6
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225
sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270
120 310 288 260 248 225 210 310LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495
sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant mm2 cu tempmaximă
2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78
sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94
120 107 100 90 83 78 73 107LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94
sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110
23
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tabelul 7
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155
şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190
sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220 150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340 Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107
şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132
sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153 150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235
24
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tabelul 8
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195
cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220
sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250 185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340
Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2
2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la aer la
20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203
cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229
sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260 185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353
25
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tabelul 9
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185
cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210
sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200
cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230
sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320
cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364
sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346
cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398
sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433
26
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tabelul 10
SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC
SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE
Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A
Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A
TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255
cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295
sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230
cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270
sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)
Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA
Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA
TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn mm2 sol la aer la
2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883
cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022
sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797
cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935
sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075
27
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
A N E X E
Anexa 1
VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR
ECONOMICE DE CURENT
1 Rata de actualizare a cheltuielilor
28
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
an
2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t
(A11)
De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747
ani
3 Durata de calcul al pierderilor de energie
(A12)
4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC
- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km
5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs
icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts
după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile
calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4
Anexa 2
PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE
DE CURENT
21 PREMISELE
29
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară
efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie
Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la
caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn
care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel
mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este
sensibil mai puţin dispersă
Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent
cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de
incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza
estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare
ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această
energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal
Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de
distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare
densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind
perspectiva pieţei mondiale
- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn
centrala etalon euro kW
- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei
pierdute la cele trei trepte de distribuţie
la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh
la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh
30
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh
22 INVESTIŢIILE
Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă
icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru
licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn
considerare ofertele cele mai ridicate
Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt
prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu
luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat
Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot
modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor
secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2
Tabelul A1
PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
Un
kVPreţuri (Ccel)
eurojt1020110
500900020000120000
Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
Ci = N(A + Ks)L
Tipul constructiv al liniei sM A K
31
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
mm2 eurokm eurokmmm2
LEA
Al
jtconductoare neizolate 95 10200 110
conductoare torsadate 95 9000 105
20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160
conductoare Al-Ol izol 150 21000 200
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
Cu
jt conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
LEC
Al
jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125
izolaţie din PVC 300 12500 120
6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135
izolaţie din PVC 240 30000 130
10 kV
izolaţie polietilreticulată 400 50000 145
izolaţie din PVC 240 35000 140
izolaţie hacircrtie 185 30000 270
20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160
izolaţie hacircrtie 150 60000 400
Cu
jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165
izolaţie din PVC 185 20000 150
6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215
izolaţie din PVC 185 42000 210
10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270
izolaţie din PVC 150 47000 220
izolaţie hacircrtie 150 42000 600
20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280
izolaţie hacircrtie 150 90000 650
Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor
societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale
Anexa 3
Tabelul A31
32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11
25 19-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16
35 27- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24
50 39 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34
70 55 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47
95 75 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108
2x95 172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192
Kj =140Domeniile definite icircn kVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8
25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11
35 19 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17
50 27 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24
70 38 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33
95 52 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75
2x95 119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133
33
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tabelul A32
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33 50 49 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6595 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85120 125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200
2x120 280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt
K2j=151 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2395 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29120 43 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69
2x120 97 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121
34
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tabelul A33
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de
110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148185 208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180240 264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230300 336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505
2x300 736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
150 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27185 40 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34240 50 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44300 64 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96
2x300 140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172Tabelul A34
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
35
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia
din PVC sM 300 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300
2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate
printr-un icircntreruptor comun
Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210
2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370
Tabelul A35
36
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC
sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334
2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor
comun
Kj=140 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
smm2
TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34
2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60
Tabelul A36
37
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din
ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 3150 46 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 4470 65 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 6095 90 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78
120 117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99150 147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123185 183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155240 232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386
2x240 576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
K2j=155 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 0550 08 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 0870 11 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 1095 15 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14
120 20 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17150 25 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22185 32 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27240 40 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67
2x240 100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118Tabelul A37
38
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de
20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din
POLIETILENA sM 150 mm2
Domeniile definite icircn AMPERI
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 3350 49 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 4770 70 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 6495 96 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84120 125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105150 157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278
2x150 413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor
Ki=167 (conform tab2)
Domeniile definite icircn MVA
s
mm2
TSM icircn han
2000 3000 4000 5000 6000 7000
35 0 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 1150 17 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 1670 24 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 2295 33 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29120 43 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36150 54 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96
2x150 143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169
39
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Anexa 4
EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR
ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI
PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA
EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE
CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)
Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare
(circa 200 kVA)
Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze
ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp
ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere
a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie
anuală
an
Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han
40
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru
TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2
Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)
Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1
Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)
mm2
Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu
sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9
Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul
A
Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani
41
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere
treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415
A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =
493 A)
Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă
N=2
Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este
mm2
Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat
că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea
economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2
fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea
economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2
fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)
42
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU
SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2
Date iniţiale
Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor
menţine constante
Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de
ordinul
han
Dimensionarea se va face icircn două ipoteze
ipoteza A ndash secţiune economică constantă
ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele
2 şi 3 conform recomandării de la art 21
43
I1=105 A I2=45 A I3=15A
Lt
L1=130m L2=50 m L3=50 m
60 A 30 A 15 A
Fig2
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A
Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi
respectiv 2 Prin interpolare liniară
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este
mai mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A
mm2
Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este
69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A
este cuprinsă icircn acest domeniu
Ipoteza B
Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A
44
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze
Secţiunea economică adoptată
mm2
Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul
A
Secţiunea economică de calcul
mm2
Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic
decacirct mm2
Secţiunea economică adoptată
mm2
NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot
obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi
de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii
- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare
45
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere
EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE
ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash
Fig 3
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)
Sarcinile sunt indicate icircn figura 3
Determinarea secţiunii economice
Tranzitul anual de sarcină
Puterea maximă anuală
MVA
şi deci pentru primul tronson IM1=90 A
46
1 km 1 km
PM1=16 MW TPM1=5000 han
OM1=125 MVAr TOM1=4000 han
PM2=1 MW TPM2=3000 han
OM2=04 MVAr TOM2=5000 han
Fig3
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Durata de utilizare a sarcinii maxime
han
Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1
Sarcina maximă echivalentă de calcul
respectiv
Secţiunea economică de calcul
In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de
alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2
Numărul economic de calcul al circuitelor
Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
47
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA
CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE
Date iniţiale
Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km
şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)
Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500
kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han
Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri
- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare
- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de
producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea
an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)
Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă
Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul
Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul
ts=2 se deduce Krs=323
Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare
48
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu
icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2
sau direct cu relaţia (66b)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de calcul al circuitelor liniei
Intrucacirct se adoptă N=1 circuit
Secţiunea economică adoptată
AlOl
NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare
Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă
ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089
Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei
EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA
49
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
UNUI PT DE 250 kVA
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)
Sarcina medie icircn etapa finală
Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare
r=3an
Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea
raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015
Durata de utilizare a puterii maxime
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei
Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de
a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)
b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )
Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2
Secţiunea economică de calcul
50
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Numărul economic de conductoare pentru o fază
Intrucacirct se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ
- Fig 4
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al
(sM=150 mm2)
Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp
Durata de utilizare anuală a puterii maxime
51
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A
Fig4
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Dimensionarea secţiunii economice
Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda
momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei
unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j
Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn
figura 5
Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii
Densitatea economică de curent
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
deoarece
52
A B
05 km 05 km 05 km 05 km 1 km
18 A 36 A 18 A 60 A
IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A
Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Secţiunea economică rezultă
In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o
creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste
condiţii
- secţiunea economică de calcul
- secţiunea economică
Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit
EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE
PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Lungimea liniei 25 km
Durata de utilizare a sarcinii maxime
Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze
53
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv
210 A
Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn
următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)
Dimensionarea secţiunii economice
Ipoteza A
Sarcina maximă de calcul
Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2
(sau cu relaţia)
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai
mic decacirct sM=300 mm2
Secţiunea economică adoptată
54
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Ipoteza B Sarcina maximă de calcul
Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani
Densitatea economică şi coeficientul de creştere
Secţiunea economică de calcul
Numărul economic de circuite
Deci se adoptă N=1
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE
PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6
Datele iniţiale
Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)
Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6
In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală
de ordinul r=3
55
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12
Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean
Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro
Dimensionarea secţiunii economice
Sarcina maximă echivalentă de calcul
Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1
Secţiunea economică de calcul
56
390 A 260 A 130 A
25 km 25 km 25 km
130 A25 MVA
130 A25 MVA
130 A25 MVA
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care
fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele
anexei 2
Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)
Secţiunea economică adoptată
EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA
SECŢIUNILOR ECONOMICE
Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st
De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune st secţiunea necesară
pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei
secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune
Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice
se vor referi la unitatea de lungime a circuitului
Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi
energie
57
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
(A41)
Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază
(A42)
Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare
(A43)
In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1
dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu
secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu
cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate
ani
Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un
beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare
estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru
primii 5-10 ani de exploatare a liniei
aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a
conductoarelor
Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor
suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei
ecuaţii
58
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
(A44)
Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani
Rezultă următorul beneficiu anual specific
euroan şi euro investit suplimentar
Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total
icircn valori neactualizate
eurom
icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului
eurom
Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi
raportat la acest efort ndash reprezintă
EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE
CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ
CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor
Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi
uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2
59
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat
expresia
Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul
pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn
funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea
economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi
Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea
circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a
investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului
pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai
trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM
Anexa 5
PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice
b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit
c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V
d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune
e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice
f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi
similari
g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele
electrice
SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE
FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM
60
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-
Tipul constructiv al liniei TSM jec Kj K2j sM IM
orean Amm2 _ _ mm2 A kVA
LEA
Al
jt conductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153
20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391
110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542
Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172
20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892
LEC
Al
izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395
10 kV
izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445
Cu
jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338
6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398
10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458
20 kV izolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545
61
- Indicativ NTE 4010300
- C U P R I N S
-
- CapI
- Scop
- Domeniu de aplicare
- Acte normative conexe
- Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
- Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
- Stabilirea sarcinii maxime de calcul
- Valorile parametrilor utilizaţi
- Preţuri folosite
- CAPITOLUL 1
- SCOP
-
- CAPITOLUL II
- DOMENIU DE APLICARE
-
- MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
-
- Tabelul 2
- STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
-
- Tabelul 3
- Tabelul 4
-
- Figura 71
- LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
- Tabelul 5
- Tabelul 6
- Tabelul 7
- Tabelul 8
- Tabelul 9
- Tabelul 10
-
- A N E X E
-
- Anexa 1
- VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- Anexa 2
-
- PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
-
- PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
- PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
- PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
- icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
- conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
-
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
-
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn kVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
- Domeniile definite icircn AMPERI
- Domeniile definite icircn MVA
- Anexa 4
-
- ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza 1
- Ipoteza 2
-
- Dimensionarea secţiunilor economice
-
- Ipoteza A
-
- Tronsonul 1
- Tronsoanele 2 şi 3
-
- Determinarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Ipoteza A
- Ipoteza B
-
- Fig6
-
- Dimensionarea secţiunii economice
-
- Anexa 5
-
- PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
-