C E ER RCC EETTAA REAA PPRREEZZENN ŢŢEII ... Doctorat/rezumat... · renală. Eliminarea apei prin...

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„GR. T. POPA” IAŞI

Facultatea de Farmacie

CCEERRCCEETTAARREEAA PPRREEZZEENNŢŢEEII NNIITTRRIIŢŢIILLOORR ŞŞII

NNIITTRRAAŢŢIILLOORR ÎÎNN UUNNEELLEE EELLEEMMEENNTTEE DDEE MMEEDDIIUU

DDIINN JJUUDDEEŢŢUULL NNEEAAMMŢŢ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,

Prof. Univ. Dr. VICTOR NASTASE

DOCTORAND,

Farm. Dăscăliţa (Niţuc) Ecaterina

IAŞI - 2010

1

CCUUPPRRIINNSS

SSTTAADDIIUULL CCUUNNOOAAŞŞTTEERRIIII

IINNTTRROODDUUCCEERREE

CCAAPPIITTOOLLUULL II NNiittrriiţţiiii şşii nniittrraaţţiiii,, ggeenneerraalliittăăţţii,, ssuurrssee.. DDiissttrriibbuuţţiiee îînn mmeeddiiuu,, ddoommeenniiii ddee uuttiilliizzaarree

I.1. Nitraţii şi nitriţii, generalităţi

I.2. Distribuţia nitraţilor în elementelor de mediu

I.2.1. Prezenţa nitraţilor în sol

I.2.2. Conţinutul surselor de apă în nitriţi şi nitraţi

I.2.3. Distribuţia nitraţilor şi nitriţilor în produse alimentare

I.2.4. Nitriţii şi nitraţii în tehnologia alimentară

I.3. Domeniul de utilizare

I.4. Prezenţa nitraţilor şi nitriţilor în diverse produse farmaceutice

I.5. Concluzii

CCAAPPIITTOOLLUULL IIII

IInnfflluueennţţaa nneeggaattiivvăă aa nniittrriiţţiilloorr şşii aa nniittrraaţţiilloorr aassuupprraa oorrggaanniissmmuulluuii II.1. Efectele toxice ale NO2

¯ şi NO3¯ asupra organismului

II.2. Efecte negative ale nitraţilor şi nitriţilor asupra metabolismului organismului

II.3. Măsuri de protecţie

II.4. Concluzii

CCAAPPIITTOOLLUULL IIIIII

MMeettooddee aannaalliittiiccee ddee ddeetteerrmmiinnaarree aa ccoommppuuşşiilloorr nniittrriiţţii ccuu aazzoott--aammoonniiaacc,, nniittrraaţţii ssii aazzoott ttoottaall,, pprreeccuumm şşii aa

ssuubbssttaannţţeelloorr oorrggaanniiccee ddiinn aappăă III.1. Prelevarea şi conservarea probelor de apă

III.1.1. Prelevarea probelor

III.1.2. Conservarea probelor de apă

III.2. Determinarea compuşilor cu azot

III.2.1. Determinarea amoniacului

III.3. Determinarea nitriţilor

III.3.1. Metoda cu acid sulfanilic şi alfa-naftil amina

III.3.2. Metoda cu acid sulfanilic şi fenol

III.3.3. Metoda cu acid sulfanilic şi ά- naftol

III.3.4. Metoda cu 8-amino-chinolină (metoda Forris)

III.3.5. Metoda cu antipirină

III.3.6. Metoda cu p-nitroanilină şi azulenă

III.3.7. Determinarea NO¯2 prin metoda chemiluminiscenţă

III.4. Determinarea nitraţilor

III.4.1. Metode spectrofotometrice

III.4.2. Metode bazate pe reducerea nitraţilor

III.4.2.1. Metoda de reducere la azotiţi

III.4.2.2. Metoda de reducere la amoniac

III.4.3. Metode electrochimice

III.4.3.1. Metoda potenţiometrică

III.4.3.2. Metoda polarografică

III.5. Determinarea azotului total

III.6. Determinarea substanţelor organice

III.6.1. Determinarea substanţelor organice prin metoda cu permanganat de potasiu. Determinarea oxidabilităţii sau a consumului

chimic de oxigen (CCO)

III.6.2. Determinarea substanţelor organice prin metoda cu dicromat de potasiu

III.7. Concluzii generale

CCAAPPIITTOOLLUULL IIVV

LLeeggiissllaaţţiiii iinntteerrnnaaţţiioonnaallăă ((CCEE)) şşii nnaaţţiioonnaallăă pprriivviinndd ccaalliittaatteeaa aappeeii ddeessttiinnaattăă ccoonnssuummuulluuii uummaann

CCOONNTTRRIIBBUUŢŢIIII PPEERRSSOONNAALLEE

CCAAPPIITTOOLLUULL VV

MMoottiivvaarreeaa şşii oobbiieeccttiivveellee tteemmeeii ddee cceerrcceettaarree

V.1. Motivarea temei de cercetare

V.1.1. Rolul apei în organism

V.1.2. Condiţiile calitative ale apei potabile

V.1.3. Compuşi chimici din apa potabilă

V.2. Premisele temei de cercetare

V.2.1. Provenienţa nitraţilor din apă V.2.2. Particularităţile intoxicaţiei cu nitraţi

V.2.3. Măsuri de profilaxie

V.2.4. Nitraţii, nitriţii şi formarea nitrozaminelor

V.2.5. Catalizatori ai formării nitrozaminei

V.2.6. Inhibitori ai formării nitrozaminelor

V.2.7. Efectele compuşilor N-nitroso asupra organismului

V.2.8. Alte efecte toxice ale nitraţilor

V.3. Obiectivele temei de cercetare

2

V.3.1. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot-amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a substanţelor organice în sursele de

apă potabilă din judeţul Neamţ

V.3.2. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi a nitraţilor în unele produse alimentare de natură vegetală

V.3.3. Înregistrarea şi cercetarea prezenţei cazurilor de methemoglobinemie la copiii sugari alimentaţi artificial din

judeţul Neamţ în perioada 2005-2008

V.4. Metodologia de cercetare

CCAAPPIITTOOLLUULL VVII

SSttuuddiiuull mmeettooddeelloorr aannaalliittiiccee uuttiilliizzaattee llaa cceerrcceettaarreeaa tteemmeeii tteezzeeii ddee ddooccttoorraatt

VI.1. Studiul metodelor analitice privind determinarea unor indicatori fizico-chimici ai apei potabile

VI.1.1. Determinarea pH-ului prin metoda electrochimică

VI.1.2. Determinarea conductivităţii electrice a apei

VI.1.3. Determinarea conţinutului total de săruri dizolvate (TDS) din apă

VI.1.4.Determinarea durităţii apei

VI.1.5. Determinarea conţinutului de calciu

VI.1.6. Determinarea magneziului din apă

VI.1.7. Determinarea conţinutului de cloruri (metoda Mohr)

VI.1.8. Determinarea substanţelor organice oxidabile din apă (CCO)

VI.1.9. Determinarea conţinutului de amoniu din apă

VI.1.10. Determinarea conţinutului de nitriţi prin spectrometrie de absorbţie moleculară

VI.1.11. Metoda spectrometrică de determinare a ionului nitrat din apă

VI.2. Metoda de determinare cantitativă a nitriţilor şi nitraţilor din legume şi fructe

VI.3. Metoda biochimică de determinare a methemoglobinei

CCAAPPIITTOOLLUULL VVIIII

CCeerrcceettaarreeaa pprreezzeennţţeeii aammoonniiaaccuulluuii,, nniittrriiţţiilloorr,, nniittrraaţţiilloorr şşii aa ssuubbssttaannţţeelloorr oorrggaanniiccee ddiinn ssuurrsseellee cceennttrraallee ddee aappăă ppoottaabbiillăă ddiinn

jjuuddeeţţuull NNeeaammţţ

VII.1. Surse de apă potabilă din localitatea Piatra Neamţ

VII.1.1. Sursa de captarea apei potabile Vaduri

VII.1.2. Staţia de captare şi tratare a apei potabile din lacul Bâtca Doamnei

VII.2. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă a

localităţii Târgu Neamţ

VII.3. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă

potabilă a localităţii Bicaz

VII.4. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor organice din sursa de apă

potabilă a localităţii Roman

CCAAPPIITTOOLLUULL VVIIIIII

MMoottiivvaarreeaa şşii oobbiieeccttiivveellee tteemmeeii ddee cceerrcceettaarree

VIII.1. Sursele de apă (fântâni) din localităţile din zona montană din judeţul Neamţ

VIII.2. Cercetarea indicatorilor fizico-chimici în sursele de apă (fântâni) din localităţile din zona colinară a judeţului

Neamţ

VIII.3. Date statistice privind valorile amoniacului, nitriţilor, nitraţilor şi substanţele organice în 800 de surse de apă

(zona montană împreună cu zona colinară) din judeţul Neamţ în perioada 2005-2008

VIII.4. Repartiţia surselor de apă (fântâni) din judeţul Neamţ după valorile nitraţilor

VIII.5. Studiul statistic privind calitatea apei potabile din fântânile cercetate din judeţul Neamţ (2005-2008)

VIII.6. Cercetarea statistică privind raportul nitraţilor cu ceilalţi indicatori fizico-chimici

CCAAPPIITTOOLLUULL IIXX

CCeerrcceettaarreeaa uunnoorr iinnddiiccaattoorrii ffiizziiccoo--cchhiimmiiccii ddiinn uunneellee ssuurrssee ssuubbtteerraannee ddee aappăă –– mmiiccrroocceennttrraallee ddiinn jjuuddeeţţuull NNeeaammţţ

CCAAPPIITTOOLLUULL XX

SSttuuddiiuull ccoommppaarraattiivv aall vvaalloorriilloorr uunnoorr iinnddiiccaattoorrii ffiizziiccoo--cchhiimmiiccii oobbţţiinnuuttee llaa cceerrcceettaarreeaa aappeeii ddiinn ffâânnttâânnii ccuu vvaalloorriillee oobbţţiinnuuttee llaa

ssuurrsseellee ddee aappăă ddiinn mmiiccrroocceennttrraallee ((ssuubbtteerraannee)) şşii cceennttrraallee ddiinn jjuuddeeţţuull NNeeaammţţ îînn aanniiii 22000055--22000088

CCAAPPIITTOOLLUULL XXII

SSttuuddiiuull pprreezzeennţţeeii nniittrriiţţiilloorr şşii nniittrraaţţiilloorr îînn uunneellee pprroodduussee aalliimmeennttaarree ddee nnaattuurrăă vveeggeettaallăă ddiinn jjuuddeeţţuull NNeeaammţţ

XI.1. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de spanac

XI.2. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de salată verde din judeţul Neamţ

XI.3. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor în roşii, castraveţi, morcov, ridichi

CCAAPPIITTOOLLUULL XXIIII

CCeerrcceettaarreeaa pprreezzeennţţeeii uunnoorr ccaazzuurrii ddee mmeetthheemmoogglloobbiinneemmiiee llaa ccooppiiiiii ssuuggaarrii ddiinn jjuuddeeţţuull NNeeaammţţ îînn aanniiii 22000055,, 22000066,, 22000077 şşii

22000088

CCAAPPIITTOOLLUULL XXIIIIII

CCoonncclluuzziiii ggeenneerraallee

CCAAPPIITTOOLLUULL XXIIVV

RReeccoommaannddăărrii şşii pprrooppuunneerrii

BBiibblliiooggrraaffiiee

LLiissttaa lluuccrrăărriilloorr ppuubblliiccaattee

3

CCAAPPIITTOOLLUULL VV

MMOOTTIIVVAARREEAA ŞŞII OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE TTEEMMEEII DDEE CCEERRCCEETTAARREE

V.1. Motivarea temei de cercetare

Apa este un constituent esenţial al materiei vii, având un rol important în desfăşurarea proceselor

vitale. Astfel organismul uman, deşi este perfect adaptat la condiţiile de viaţă de pe uscat, continuă să fie

total dependent de apă, aşa cum sunt dependente, practic, toate fiinţele terestre. Ţesuturile şi organele

tuturor acestor vieţuitoare conţin apă într-o mare proporţie.

În cazul organismului uman, apa este mediul în care se desfăşoară toate procesele metabolice, toate

reacţiile biochimice, fundamentale ale vieţii. De aceea, cantitatea finală a apei în corpul uman depăşeşte

cu mult jumătate din masa acestuia, fiind diferită în funcţie de vârstă, sex, starea de nutriţie a

organismului, ţesutul sau sistemul luat în consideraţie. Astfel cantităţi mai mari (80-90 %) se găsesc în

plasmă, substanţa cenuşie, rinichi, cord etc. şi mult mai mici (10-30%) în dentină, ţesut adipos, os etc.

La sexul feminin conţinutul de apă este mai redus (55%) decât la bărbat (60%).

Cantitatea de apă din organismul uman scade odată cu vârsta.

Toleranţa la deshidratare variază în funcţie de specie şi indivizi, dar fiinţele vii nu pot supravieţui

fără apă. Omul poate trăi o lună fără hrană, dar nu poate suporta lipsa apei mai mult de circa 3-4 zile.

Dacă apa ţesuturilor scade cu numai 15%, viaţa omului încetează.

În organism apa se găseşte în echilibru stabil, în sensul că aportul de apă echivalează pierderile.

Există situaţii când eliminarea depăşeşte aportul, bilanţul hidric devenind negativ. Se produce în

hemoragii, vărsături, stări diareice, transpiraţii puternice sau stări fiziologice deosebite: munci fizice

excesive, climat deosebit de cald. Dacă aportul de apă depăşeşte pierderea, bilanţul hidric este pozitiv ca

de exemplu: în perioadele de creştere, graviditate sau convalescenţă.

Pentru un adult normal cu activitate fizică moderată, cu o alimentaţie normală şi aflat într-un regim

cu climă temperată, aportul de apă este aproape de 1400-2750 ml/24h. Necesarul de apă este funcţie de

caracteristicile aportului fizic, de temperatura mediului şi de cantitatea de solviţi care trebuie eliminată.

În principiu, aportul zilnic de apă trebuie să fie situat între 30-40 mg/kg corp, dar şi cu 20 ml/kg

corp nu se produc modificări semnificative ale echilibrului hidric. Apa care ajunge în organism provine

prin ingestia lichidelor ca atare (1-1,3 l) sau sub forma apei pe care o conţin alimentele vegetale şi

animale. Apa ia naştere în organism din metabolizarea diferitelor trofine ca de exemplu: 100 g lipide

formează 107,1 ml apă, 100 g proteine formează 43,3 ml apă, 100 g glucide eliberează 55,1 ml apă.

Aportul de apă în organism este reglat de senzaţia de sete, iar volumul de apă din organism este

reglat pe cale nervoasă (hipotalamus) şi hormonală (hipofiză, suprarenală).

Un regim alimentar mixt, produce prin oxidare aproximativ 300-350 ml apă zilnic.

Eliminarea apei din organism se face pe cale cutanat, pulmonară, digestivă şi mai ales pe cale

renală. Eliminarea apei prin evaporarea la nivelul suprafeţelor cutanate şi pulmonare se face continuu prin

perspiraţie insensibilă. Apa extracelulară difuzează pasiv prin epidermă şi prin consum de căldură, trece

în stare de vapori.

La nivelul suprafeţelor alveolare pulmonare apa se evaporă şi încarcă cu vapori aerul alveolar care

este eliminat în aerul atmosferic.

Prin perspiraţie insensibilă se va arde practic numai apă, întrucât solviţii sunt în concentraţii foarte

mici. Cantitatea de apă pierdută pe această cale în decurs de 24 ore este în medie de 500 ml cu variaţii

între 300-600 ml, putând ajunge chiar la 1000 ml.

Eliminarea apei prin transpiraţie (perspiraţia sensibilă) reprezintă lichidul secretat de glandele

sudoripare, care diferă de lichidul care se evaporă în cursul perspiraţiei insensibile, prin conţinutul mai

bogat în solviţi care poate ajunge până la 50%. Cantitatea secretată este de până la 700 ml/m2/h în funcţie

de temperatura corpului şi de efortul fizic.

Eliminarea digestivă care este reprezentată de salivă, suc gastric, bila, suc pancreatic şi suc

intestinal. În cea mai mare parte, apa acestor secreţii este realizabilă la nivelul colonului, astfel că încât

prin materiile fecale se pierd numai 100-200 ml apă în 24 de ore.

Eliminarea renală a apei este deosebit de importantă nu numai cantitativ 700-1700 ml/24 ore, dar

mai ales prin posibilitatea organismului de a adapta eliminarea renală nevoilor echilibrului hidric.

Echilibrul hidric reprezintă un factor decisiv în homeostazia generală a organismului. Existenţa unui

volum constant de apă asigură izotonia şi izoionia (egalităţile dintre suma sarcinilor pozitive cu cele

negative, de cca. 150 mg/L cationi, respectiv anioni).

4

Modificările echilibrului hidric îmbracă fie forma unui bilanţ negativ (deshidratare), fie cea a unui

bilanţ pozitiv (hiperhidratare).

V.1.1. Rolul apei în organism

Caracterul indispensabil al apei pentru organism decurge din numeroasele sale funcţii pe care le

îndeplineşte, cele mai importante fiind următoarele (90, 92, 96):

- rolul structural: fiind îndeplinit de cantitatea mare de apă din organism, care este de 65% din care 45%

este apă intracelulară şi 20% apă extracelulară.

- rolul de mediu biologic general, în care au loc numeroase reacţii chimice care definesc procesul vital.

Se datorează în mare măsură faptului că apa este un foarte bun solvent, constituind în acelaşi timp

vehiculul substanţelor necesare activităţii celulare, precum şi a substanţelor de deşeuri care trebuie

eliminate din organism. Apa este mediul în care se produc numeroase dispersii moleculare sub formă de

soluţii apoase a substanţelor pătrunse în organism care sunt absorbite la nivelul intestinului şi tot sub

această formă sunt transportate prin intermediul sângelui la organe şi ţesuturi.

- rolul biochimic al apei este legat de caracterul de dipol al moleculei de apă care îi permite să se poată

uni cât şi cu ionii negativi, apa participă la numeroase reacţii biochimice ca hidrolize, hidratări, oxidări

etc.

- apa reprezintă un bun regulator termic – ca mediu de reacţie, apa permite realizarea proceselor

metabolice care asigură refacerea permanentă a ţesuturilor şi eliminarea produşilor de catabolism.

Fără apă toate aceste procese biologice nu ar fi posibile, motiv pentru care se afirmă că vieţuitoarele,

inclusiv omul, trăiesc în apă şi sunt scăldate permanent în apă (171).

V.1.2. Condiţiile calitative ale apei potabile

Organismul uman, prin intermediul apei potabile consumate zi de zi, beneficiază de o serie de

elemente chimice prezente în apă, a căror efect benefic contribuie, pe lângă alţi factori, la deplina

dezvoltare a organismului şi la menţinerea stării de sănătate.

În vederea asigurării condiţiilor calitative şi cantitative a apei potabile de apă curată şi sanogenă şi

în ţara noastră, ca în multe alte ţări s-au emis legi privind calitatea apei potabile. Astfel, în ţara noastră

legea 458/2002 privind calitatea apei potabile stabileşte parametri şi indicatori de calitate microbiologici

şi chimici cu valorile maxime admise pentru fiecare parametru şi indicator în parte.

În acest mod atenţia publică şi oficialităţile implicate în sănătate publică este îndreptată asupra

asigurării condiţiilor calităţii chimice a apei potabile la care se adaugă totalitatea numeroaselor date

ştiinţifice privind riscul expunerii la unele substanţe chimice prin consumul de apă.

V.1.3. Compuşi chimici din apa potabilă

Astfel OMS evaluând riscul pentru diferiţi compuşi chimici din apa potabilă a stabilit valori limită

ale acestora.

Cercetarea noastră a pornit de la prezenţa compuşilor cu azot-amoniac, nitriţi şi nitraţi în elementele

de mediu şi impactul acestora asupra stării de sănătate a populaţiei. De altfel, normativele sanitare

stabilesc CMA în apă pentru amoniac şi nitriţi 0,5 mg/l iar pentru nitraţi 50 mg/l.

Este bine cunoscut că excesul acestora duce la formarea methemoglobinei şi de aici boala numită

methemoglobinemia cu manifestări preponderente la copiii sugari cu alimentaţie artificială şi mixtă,

precum şi la formarea nitrozaminelor ca urmare a reacţiei cu aminele secundare sau terţiare, cu acţiune

cancerigenă unanim recunoscută.

Aportul exogen de nitraţi pentru organismul uman îl reprezintă apa potabilă şi produsele alimentare

ca atare, în special cele de origine vegetală, precum şi a preparatelor de carne.

V.3. Obiectivele temei de cercetare

Obiectivele principale se referă la cercetarea prezenţei compuşilor de azot – amoniac, nitriţi şi

nitraţi, a substanţelor organice, precum şi a altor indicatori fizico-chimici din unele elemente de mediu în

perioada anilor 2005-2008.

V.4. Metodologia de cercetare

Cercetarea s-a desfăşurat după un plan stabilit iniţial, defalcat pe etape de lucru în perioade celor 4

ani de lucru (2005-2008).

Metodologia cercetării acestei teme a fost orientată către activitatea de teren în teritoriul

administrativ respectiv şi către activitatea din laboratorul de specialitate.

Activitatea din teren a constat din selectarea surselor de cercetare distribuite pe întreg judeţul

Neamţ, prelevarea probelor şi înregistrarea tuturor caracteristicilor acestor surse privind îndeplinirea

condiţiilor impuse de legislaţia sanitară.

5

Activitatea de laborator s-a desfăşurat în condiţiile asigurării unei dotări corespunzătoare pentru a

obţine rezultate cât mai fidele.

În cazul cercetării produselor vegetale s-au recoltat probe din piaţa alimentară a oraşului Piatra

Neamţ şi s-au obţinut informaţii suplimentare de la specialişti din domeniul agricol.

În cazul înregistrării şi cercetării cazurilor de methemoglobinemie la copiii sugari, s-a colaborat cu

specialişti din spitalul judeţean Piatra Neamţ pentru cazurile internate în spital şi cu organele medicale din

teritoriu pentru identificarea sursei de apă în prepararea hranei, în vederea determinării compuşilor cu

azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi.

Tehnicile utilizate de determinarea indicatorilor fizico-chimici din apă ai nitriţilor şi nitraţilor din

produsele vegetale şi a methemoglobinei din sânge sunt oficiale (STAS) sau în literatura de specialitate.

Unele din aceste tehnici au constituit obiectul unor studii analitice efectuate şi rescrise în capitolul

respectiv. Tehnicile utilizate la acest studiu sunt rescrise şi extinse în capitolul VI al tezei de doctorat.

CCAAPPIITTOOLLUULL VVIIII

CCEERRCCEETTAARREEAA PPRREEZZEENNŢŢEEII AAMMOONNIIAACCUULLUUII,, NNTTRRIIŢŢIILLOORR,, NNIITTRRAAŢŢIILLOORR ŞŞII AA

SSUUBBSSTTAANNŢŢEELLOORR OORRGGAANNIICCEE DDIINN SSUURRSSEELLEE CCEENNTTRRAALLEE DDEE AAPPĂĂ PPOOTTAABBIILLĂĂ


S-au cercetat sursele centrale de apă potabilă din localităţile Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Roman

şi Bicaz. În aceste surse de apă s-a determinat prezenţa compuşilor de azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi

precum şi substanţe organice. Totodată s-a cercetat şi gradul de mineralizare a apei acestor surse prin

determinarea conductivităţii electrice, a calciului, magneziului, clorurilor, durităţii totale şi a reziduului

fix la 105° C.

VII.1. Surse de apă potabilă din localitatea Piatra Neamţ

Localitatea Piatra Neamţ, precum şi unele localităţi apropiate (Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov

şi Zărneşti) sunt aprovizionate cu apă potabilă din două surse şi anume:

- sursă de captare a apei potabile în localitatea Vaduri (sursa subterană);

- sursa de captare a apei potabile din lacul de acumulare Bâtca Doamnei (sursă de suprafaţă).

Apa potabilă furnizată de aceste două captări se amestecă în instalaţia de distribuţie ajungând la

consumatori în zona în care locuiesc aceştia.

VII.1.1. Sursa de captarea apei potabile Vaduri

Este situată în comuna Alexandru cel Bun, sat Vaduri la circa 15 km de municipiul Piatra Neamţ.

Este compusă din 53 puţuri şi 4 chesoane la o adâncime între 4-6 m situate de o parte şi de alta a canalului

de aducţiune a apei din râul Bistriţa la o distanţă de 100 m de acesta şi de 200 m faţă de albia râului

Bistriţa. Această apă de profunzime la ieşirea din staţia de captare Vaduri este tratată cu clor gazos direct

în conducta colectivă de distribuţie.

VII.1.2. Staţia de captare şi tratare a apei potabile din lacul Bâtca Doamnei

Este situată în municipiul Piatra Neamţ pe malul lacului de acumulare Bâtca Doamnei şi care

prelucrează apa de suprafaţă provenită din acest lac de acumulare. Staţia de tratare este prevăzută cu

compartimentele: preclorinare, coagulare (tratare cu sulfat de aluminiu), decantare, filtrare rapidă şi

clorinare.

Staţiile de captare a apei Vaduri şi Bâtca Doamnei au o capacitate de înmagazinare de 21300 m2, iar

reţeaua de distribuţie are o lungime de 246 km.

Consumul zilnic de apă potabilă în anii studiaţi a fost de 125-135 l/om/zi.

Compoziţia minerală a apei acestor două surse, în medie, este apropiată aşa cum reiese din

rezultatele prezentate în tabelul 44.

Concluzii: din rezultatele prezentate în acest tabel de mai sus, se constată în cazul ambelor surse un

grade de mineralizare moderat, care se încadrează în limita CMA pentru apa potabilă.

Mai rezultă că indicatorii de mineralizare în cazul sursei de suprafaţă – provenită din râul Bistriţa

prezintă valori mai reduse, comparativ cu sursa de profunzime a cărei apă provine de fapt tot din râul

Bistriţa, care prin filtrare în sol, gradul de mineralizare creşte ca urmare a încorporării unor substanţe

minerale din solul traversat.

6

Tabel 44. Valorile medii ale indicatorilor de mineralizare

a surselor de apă Vaduri şi Bâtca Doamnei

Nr.crt. Indicatori de mineralizare Sursele de apă

Captare Vaduri

(profunzime)

Captare Bâtca

Doamnei

1. pH 7,5 7,4

2. Conductivitatea electrică (µs/cm) 350 290

3. Cloruri (mg Cl¯/L) 10,63 7,09

4. Calciu (mg Ca2+

/L) 51,30 34,46

5. Magneziu (mg Mg2+

/L) 8,75 7,29

6. Duritate totală (grade G) 9,20 6,50

7. Reziduu fix la 105° C mg/L 260 170

VII.1.1.1. Cercetarea prezenţei compuşilor de azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a

substanţelor organice în sursa de apă de profunzime Vaduri în anii 2005, 2006 şi 2008

Din acest punct de vedere au fost analizate 51 probe din care 30 probe în anul 2005, 11 probe în

anul 2006 şi 10 probe în anul 2008.

Tabelul 46. Indicatori statistici pentru nitraţii în sursa Vaduri

Date statistice

NO3¯ mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2008

Nr. probe cercetate 30 11 10 51

Media 3,66 5,31 5,61 4,86

Maxima 6,01 7,80 6,66 6,82

Minima 2,70 2,75 5,00 3,48

Abaterea standard 0,68 1,50 0,32 0,83

Abaterea standard pătratică 0,94 1,90 0,56 1,13

Eroarea standard 0,17 0,57 0,17 0,30

Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, media nitraţilor în trei ani de cercetări s-a încadrat între 3,66

mg/L şi 5,61 mg cu o medie a celor 3 ani de cercetare de 4,86 mg/L, mult sub limita CMA (50 mg/L).

Valoarea maximă este înregistrată în anul 2006 de 7,8 mg/L cu o medie pentru perioada cercetată de 6,8

mg/L.Valoarea minimă se situează între 2,70-5,0 mg/L, cu o medie de 3,84 mg/L. Abaterile standard sunt

situate între 0,32-1,5 mg/L. Eroarea standard este subunitară (0,17-0,57) cu media de 0,3.

4.86

6.82

3.48

0.831.13

0.30

1

2

3

4

5

6

7

mg

/l

media maxima minima abaterea

standard

abaterea

standard

pătratică

eroarea standard

probe cercetate: 51

Fig. 19. Media nitraţilor în sursa de apă Vaduri în anii 2005, 2006 şi 2008

În tabelul 47 sunt prezentaţi indicatorii statistici pentru substanţe organice exprimate în mg O2/L.

7

Tabel 47. Indicatorii statistici pentru substanţele organice în sursa Vaduri

Date statistice

O2 mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2008


Media 0,98 1,20 1,62 1,26

Maxima 1,70 2,00 1,76 1,82

Minima 0,72 0,72 1,50 0,98




Din datele prezentate în tabelul nr. 39 rezultă că media substanţelor organice în anii cercetaţi variază

între 0,98-1,26 mg/L cu media de 1,26 mg O2/, care se situează mult sub CMA (5 mg O2) şi cu o maximă

în cei 3 ani de studiu de 2,0 mg O2/L şi o medie de 1,32 mg O2/L. Abaterea standard este redusă, variind

între 0,06-0,32 cu media de 0,18. Eroarea standard este subunitară 0,03-0,25. Valorile reduse ale

substanţelor organice scot în evidenţă puritatea acestei surse de apă explicate şi de absenţa amoniacului şi

nitriţilor, indicatori de poluare organică a unei surse de apă.

1.26

1.82

0.98

0.18

0.46

0.130

0.5

1

1.5

2

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

eroareastandard

probe cercetate: 51

Fig. 23. Media indicatorilor statistici pentru substanţele organice în sursa de apă Vaduri în anii

2005, 2006 şi 2008

Concentraţiile reduse de substanţe organice, sub CMA (5 mg O2) şi absenţa în toată perioada

cercetată a amoniacului şi nitriţilor. Indicatori specifici de poluare a apei atestă condiţiile optime de

potabilitate a apei conform legislaţiei sanitare în vigoare în ţara noastră, cât şi în comunitatea europeană.

VII.1.1.2. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a

substanţelor organice în sursa de apă de suprafaţă Bâtca Doamnei în anii 2005, 2006

şi 2008

Tabel 49. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Bâtca Doamnei

în anii 2005, 2006 şi 2008

Date statistice

NO3¯ mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2008


Media 3,50 3,07 3,75 3,44

Maxima 5,65 5,30 4,50 5,14

Minima 2,50 2,45 2,82 2,59




8

Din rezultatele înregistrate în tabelul de mai sus rezultă că media nitraţilor variază între 3,07 şi 3,75

mg/L cu media celor 3 ani de cercetare de 3,44 mg/L. Valorile maxime se situează între 4,5-5,65 mg/L cu

media celor 3 ani de cercetări de 5,14 mg/L, iar valoarea minimă variază între 2,45-2,82 mg/L cu media

de 2,59 mg/L.

Deci se remarcă valori scăzute şi puţin variabile ale nitriţilor în toată perioada cercetată,

caracteristică apelor de suprafaţă din zona montană. Valorile sunt mult sub CMA admisă (50

mg/L).Abaterea standard a acestor date cât şi eroarea standard sunt subunitare, având media de 0,46 şi

respectiv 0,35.

Constatăm aceleaşi valori reduse ale nitraţilor şi aceleaşi variaţii ale valorilor, ele fiind cuprinse

între 2,82-4,50 mg/L, cu o medie de 3,75 mg/L, datorită faptului că apa este de suprafaţă fiind supusă

variaţiilor sezoniere.

3.44

5.14

2.59

0.46

1.24

0.350

1

2

3

4

5

6

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

eroareastandard

probe cercetate: 51

Fig. 27. Media nitraţilor în sursa de apă Bâtca Doamnei în anii 2005, 2006 şi 2008

Tabel 50. Indicatori statistici pentru substanţe organice în sursa Bâtca Doamnei în anii 2005,

2006 şi 2008

Date statistice

O2 mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2008


Media 1,35 1,61 1,47 1,47

Maxima 1,92 2,00 1,92 1,94

Minima 0,64 0,87 1,12 0,87




Din rezultatele prezentate în tabelul 50 şi reprezentate în figurile de mai sus reiese că media

substanţelor organice în anii cercetaţi variază între 1,35-1,61 mg O2/L, cu media 1,47 O2 mg/L, rezultate

care sunt mult sub CMA (5 mg O2/L). Maxima fiind de 2,00 mg/L şi media acesteia fiind de 1,94 mg

O2/L. Abaterea standard în toţii anii cercetaţi a fost subunitară, variind între 1,16-0,55 cu media de 0,31.

Eroarea standard este cuprinsă între 0,06-0,09 cu media celor 3 ani de studii 0,07.

Valorile reduse ale substanţelor organice scoate în evidenţă lipsa poluării acestei surse de apă cu

poluanţi organici cu azot, fapt confirmat şi de absenţa indicatorilor de poluare: amoniac şi nitriţi în toate

probele de apă cercetate.

Această sursă fiind de suprafaţă se impune menţinerea indicatorilor bacteriologici şi biologici în

limitele impuse de legislaţia sanitară pentru apa potabilă prin utilizarea unor substanţe dezinfectante

permise de legea sanitară.

9

1.47

1.94

0.87

0.31 0.290.07

0

0.5

1

1.5

2

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

eroareastandard

probe cercetate: 51

Fig. 31. Media substanţelor organice în sursa de apă Bâtca Doamnei

în anii 2005, 2006 şi 2008

Absenţa amoniacului şi a nitriţilor din sursa de apă de suprafaţă în toate probele cercetate (51),

indicatori caracteristici de poluare a apei, atestă calităţi optime a acestei surse de utilizare în scop potabil.

Valorile reduse ale substanţelor organice mult sub CMA (5 mg/L) şi puţin variabile în perioada

cercetărilor evidenţiază absenţa poluanţilor organice naturali cu azot, solubili în apă, precum şi absenţa

unor poluanţi organici de sinteză (pesticide, fenoli, detergenţi sintetici etc.).

Gradul de minerale scăzut (170 mg/L) şi puţin variabil, valorile nitraţilor reduse mult sub limita

CMA (50 mg/L), cu variaţii nesemnificative în perioada cercetată, asigură calităţi optime apei potabile

corespunzătoare legislaţiei noastre sanitare şi a normelor comunităţii europene. Nu prezintă condiţii de

declanşare a morbidităţii prin methemoglobinemie la copii mici alimentaţie artificială.

Pentru realizarea şi menţinerea condiţiilor optime din punct de vedere bacteriologic şi biologic se

impune tratarea sursei respective de apă în prealabil cu substanţe dezinfectante ca de exemplu: clor

gazos, ClO2, ozon, raze ultraviolete etc.

VII.1.1.3. Cercetarea prezenţei compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi a

substanţelor organice din reţeaua de apă potabilă a municipiului Piatra Neamţ

Deşi apa potabilă din reţeaua de distribuţie reprezintă un amestec în diferite proporţii a apei din

sursele Vaduri şi Bâtca Doamnei care au fost cercetate în aceeaşi perioadă, am considerat necesar să

cercetăm aceiaşi indicatori fizico-chimici (amoniac, nitriţi, nitraţi şi substanţelor organice), în perioada

anilor 2005, 2006 şi 2008 din 75 probe de apă pentru a evidenţia eventualele variaţii a concentraţiilor

acestor indicatori, precum şi eventualele modificări a calităţii apei influenţate de starea tehnică a reţelei de

distribuţie.

Tabel 52. Indicatorii statistici pentru nitraţi în apa din reţeaua Piatra Neamţ

în anii 2005, 2006 şi 2008

Date statistice

NO3¯ mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2008


Media 3,42 5,10 4,49 4,33

Maxima 6,08 7,96 6,66 6,90

Minima 2,70 1,30 2,30 2,10




Din rezultatele înregistrate în tabelul de mai sus reiese că media nitraţilor variază în limite restrânse

(3,42-5,10) cu o medie a celor 3 ani de cercetări de 4,33. Valorile maxime sunt puţin mai crescute variind

între 6,08-7,96 cu media celor 3 ani de cercetări de 6,90. Abaterea standard se situează în jurul unităţii, iar

eroarea standard este în toată perioada cercetată subunitară.

Se remarcă prezenţa nitraţilor în concentraţii reduse şi cu variaţii nesemnificative, fiind apropiată de

valorile nitraţilor de la cele 2 surse de apă care reprezintă acest amestec, ceea ce explică inexistenţa

10

influenţei negative condiţiilor tehnice ale reţelei de distribuţie. Valorile nitraţilor sunt sub CMA (50

mg/L).

4.33

6.9

2.1

1.15 1.32

0.270

1

2

3

4

5

6

7

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

eroareastandard

probe cercetate: 75

Fig. 35. Media nitraţilor în reţeaua de apă în anii 2005, 2006 şi 2008

Tabel 53. Indicatorii statistici pentru substanţe organice în reţeaua de apă

din Piatra Neamţ în anii 2005, 2006 şi 2008

Date statistice

O2 mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2008


Media 1,19 1,29 1,41 1,29

Maxima 2,24 2,32 2,08 2,21

Minima 0,72 0,64 0,80 0,72




Rezultă că substanţele organice sunt în concentraţii reduse, cu variaţii nesemnificative în toată

perioada cercetată, prezentând valori apropiate de cel ale surselor de apă ce sunt în amestec. Astfel, media

variază între 1,19-1,41 cu media celor 3 ani de cercetări de 1,29, situându-se mult sub CMA (5 mg O2/L).

Valorile maxime nu depăşesc CMA, ele variind în perioada cercetată între 2,08-2,32 mg O2/L cu media

celor 3 ani de studiu de 2,21 mg O2/L. Abaterea standard şi eroarea standard prezintă valori reduse şi

variaţii restrânse, nedepăşind unitatea. Valorile reduse, cât şi lipsa de variaţii semnificative în timpul

cercetat a substanţelor organice, denotă menţinerea calităţii apei potabile în reţeaua de distribuţie a

municipiului Piatra Neamţ.

1.29

2.21

0.72

0.34 0.310.060

0.5

1

1.5

2

2.5

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

eroareastandard

probe cercetate: 75

Fig. 39. Media substanţelor organice din reţeaua de apă în anii 2005, 2006 şi 2008

În urma cercetării prezenţei compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi şi a substanţelor organice

în apa potabilă din reţeaua municipiului Piatra Neamţ timp de 3 ani au rezultat concentraţii reduse ale

nitraţilor în toată perioada studiată, a căror valori se situează mult sub CMA (50 mg/L) care nu pot

11

favoriza apariţia methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. Absenţa amoniacului şi a nitriţilor şi

prezenţa substanţelor organice în concentraţii mult sub CMA (5 mg O2/L) arată lipsa unei poluări a apei

cu substanţe organice naturale sau sintetice. Din punct de vedere al acestor indicatori fizico-chimici, apa

prezintă calităţi optime de potabilitate conform normativelor sanitare naţionale în vigoare.

VII.2. Cercetarea prezenţei amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor, precum şi a substanţelor

organice din sursa de apă a localităţii Târgu Neamţ

Localitatea Târgu Neamţ, precum şi unele localităţi rurale apropiate (Agapia, Băltăteşti, Rănceşti şi

Vânători) sunt aprovizionate cu apă potabilă de profunzime provenită de la staţia de captare Lunca-

Vânători. Staţia respectivă este compusă din 19 puţuri şi 1 cheson, situate la o distanţă de aproximativ 100

m faţă de albia râului Ozana. Adâncimea puţurilor şi a chesonului este cuprinsă între 4-6 m. În cadrul

staţiei de captare se face dezinfecţia apei cu clor gazos la ieşirea din staţie direct în conducta colectoare de

distribuţie. Reţeaua de distribuţie are o lungime totală de 120 km dispunând de o capacitate de

înmagazinare de 3000 m3. Consumul mediu zilnice de apă potabilă în anul 2006 a fost de 104 l/om/zi.

Gradul de mineralizare a apei, exprimat de unii indicatori, este redat în tabelul 54.

Tabel 54. Gradul de mineralizare a apei potabile din localitatea Târgu Neamţ

Nr. crt. Indicatorii de mineralizare Captare Lunca-Vânători

1. pH 7,5

2. Conductivitatea electrică (µS/cm) 443

3. Cloruri (mg Cl¯/L) 8,86

4. Calciu (mg Ca2+

/L) 62,6


/L) 10,6

6. Duritatea totală (grade G) 11,2

7. Reziduu fix (mg/L la 105° C) 210

Din valorile de mai sus se constată că sursa de apă are o mineralizare moderată reziduu fix la 105° C

de 210 mg/L, cu valori scăzute ale calciului, magneziului, clorurilor şi a durităţii totale şi cu un pH slab

alcalin. Ca urmare apa prezintă calităţi optime de mineralizare.

Tabel 56. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Târgu Neamţ

Date statistice

NO3¯ mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2007 2008

Nr. probe cercetate 15 9 20 10 54

Media 3,07 3,39 2,91 4,70 3,51

Maxima 6,71 6,95 4,50 8,70 6,71

Minima 2,10 2,20 1,23 3,60 2,28

Abaterea standard 0,96 1,54 0,55 1,10 1,03

Abaterea standard pătratică 1,48 1,98 0,80 1,61 1,46

Eroarea standard 0,38 0,66 0,17 0,50 0,42

Din tabelul de mai sus se constată că media nitraţilor de-a lungul celor 4 ani de studii este redusă şi

puţin variabilă, cuprinsă între 2,91-3,37 mg/L cu excepţia anului 2008 când media creşte de la 4,70 mg/L,

ceea ce determină şi creşterea mediei celor 4 ani la 3,51 mg/L. Valorile maxime prezintă variaţii

nesemnificative cu excepţia anului 2008, când maxima ajunge la 8,70 mg/L faţă de ceilalţi ani, când este

cuprinsă între 4,50-6,95 mg/L. Şi în acest caz media celor 4 ani de studii este mai crescută ajungând la

6,71 mg/L, datorită valorii maxime mai mari din anul 2008. Mediile maximei cât şi media nitraţilor din

cei 4 ani de studii în toate probele cercetate se situează mult sub CMA (50 mg/L) şi deci nu poate

determina o morbiditate prin methemoglobinemie la copiii cu alimentaţie mixtă. Valorile abaterii standard

variază de-a lungul timpului de cercetare (4 ani) în limite restrânse 0,96-1,54, cu o medie a celor 4 ani de

1,03, iar eroarea standard prezintă variaţii nesemnificative, situându-se între 0,17-0,66 cu media de 0,42.

12

Privind în ansamblu, pe toată perioada de cercetare, valorile nitraţilor se alătură celorlalţi indicatori

de mineralizare care au nivelul redus, caracteristice unei ape cu o mineralizare moderată (reziduu fix la

105° C de 210 mg/L).

3.51

6.71

2.28

1.031.46

0.420

1

2

3

4

5

6

7

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

eroareastandard

probe cercetate: 54

Fig. 44. Media nitraţilor din apă în perioada anilor 2005-2008

Se remarcă o variaţie mai largă a nitraţilor, a căror concentraţie este cuprinsă între 2,28-6,71 mg/L,

cu media de 3,51. Aceste valori reflectă media anilor cercetaţi.

În tabelul 57 sunt redate valorile aceloraşi indicatori statistici pentru substanţele organice separat

pentru fiecare an în parte şi media celor 4 ani de cercetare şi reprezentate în figurile 45, 46, 47, 48 şi 49.

Tabel 57. Indicatorii statistici pentru substanţe organice

din sursa de apă Târgu Neamţ

Date statistice

O2 mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2007 2008


Media 1,24 1,16 1,47 1,44 1,32

Maxima 2,25 1,44 2,80 1,68 2,04

Minima 0,90 0,72 0,88 0,72 0,80




Din tabelul de mai sus rezultă că valorile medii ale substanţelor organice exprimate în mg O2/L sunt

apropiate şi reduse în toţi anii studiaţi, ele variind între 1,16-1,47 mg O2/L cu media anilor de 1,32 mg

O2/L, situându-se mult sub CMA (5 mg O2/L) pentru apa potabilă. Valorile maxime depăşesc cu o

jumătate de unitate valorile medii, variind între 1,44-2,25 mg O2/L cu media celor 4 ani de cercetări de

2,04 mg O2/L.

Se remarcă valori minime reduse care ajung la 0,72 mg O2/L, în anii în care şi valorile maxime sunt

cele mai scăzute. Abaterea standard exprimă în mod fidel variaţia valorilor medii faţă de valorile maxime

şi minime, ele variind între 0,19-0,45. Eroarea standard reprezintă valori reduse atingând o minimă de

0,02 cu media celor 4 ani de cercetări de 0,09. Valorile reduse ale substanţelor organice în toţi cei 4 ani de

studiu (sub CMA), atestă calităţi optime de potabilitate a acestei surse.

13

1.32

2.04

0.8

0.280.48

0.090

0.5

1

1.5

2

2.5

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

e r o a r e a

s t a n d a r d

probe cercetate: 54

Fig. 49. Media substanţelor organice din apă în perioada 2005-2008

Absenţa în toată perioada cercetată a amoniacului şi a nitriţilor - indicatori specifici de poluare a

apei cu substanţe organice naturale cu azot uşor biodegradabil – atestă condiţiile optime de potabilitate ale

apei.

Prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse în toată perioada studiată, sub CMA (5 mg

O2/L), exprimă absenţa produşilor organici de sinteză (pesticide, produşi fenolici, detergenţi etc. ) în sursa

de apă respectivă.

Dezinfecţia apei în acest caz contribuie la menţinerea calităţii apei prin evitarea poluării

bacteriologică şi biologică a acesteia.


organice din sursa de apă potabilă a localităţii Bicaz

Oraşul Bicaz este alimentat cu apă potabilă de profunzime provenită din staţia de captare de apă

potabilă Ticoş-Floarea, situată în comuna Taşca, în apropierea oraşului Bicaz. Această staţie este

compusă din 8 puţuri situate la o distanţă de aproximativ 150 m faţă de albia râului Bicaz. Adâncimea

puţurilor variază între 5-7 m. În cadrul acestei staţii se face dezinfecţia apei cu clor gazos la ieşire din

staţie direct în conducta colectoare de distribuţie.

Reţeaua de distribuţie are o lungime totală de 25 km, dispunând de o capacitate de înmagazinare de

3500 m3.

Consumul mediu zilnic de apă potabilă în anul 2006 a fost de 150 l/om/zi.

Gradul de mineralizare a apei din această sursă este redat în tabelul 58.

Tabel 58. Gradul de mineralizare a apei potabile a localităţii Bicaz

Nr. crt. Indicatorii de mineralizare Captare Ticoş - Floarea

1. pH 7,6



4. Calciu (mg Ca2+

/L) 70,50


/L) 8,50



Din rezultatele indicatorilor respectivi, rezultă un grad moderat de mineralizare a apei acestei surse,

atât reziduu fix, cât şi ceilalţi indicatori ca: cloruri, duritatea apei prezintă valori caracteristice unei ape de

profunzime provenită din zona montană. De altfel această apă reprezintă apa râului Bicaz, ce se filtrează

în mod natural prin sol, formând freaticul respectiv.

14

Tabel 60. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Bicaz în anii 2005-2008

Date statistice

NO3¯ mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2007 2008


Media 7,57 6,01 4,45 4,95 5,74

Maxima 11,00 7,24 8,30 5,20 7,93

Minima 4,70 4,64 1,80 1,44 3,14




Din tabelul 60 se constată că media nitraţilor în anii 2005 şi 2006 prezintă valori mai crescute

cuprinse între 6,01-7,57 mg/L, faţă de anii 2007 şi 2008 a căror valori variază între 4,45-4,95 mg/L,

datorită precipitaţiilor atmosferice mai abundente în aceşti ultimi 2 ani. Media celor 4 ani de cercetări se

situează la mijlocul valorilor medii. Valoarea maximă este înregistrată în anul 2005 de 11,0 mg/L,

urmând ca în anii următori valorile maxime să scadă până la 5,20 mg/L.

Aceeaşi alură o prezintă şi valorile minime care sunt mai crescute în anii 205 şi 2006 la 4,70 şi

respectiv 4,64 mg/L şi mai reduse în anii 2007 şi 2008 (1,80 şi respectiv 1,44). Se constată că deşi sursa

este de profunzime, totuşi este influenţată semnificativ de variaţiile precipitaţiilor care determină creşterea

sau scăderea concentraţiei acestui indicator.

Deşi rezultă unele variaţii ale nitraţilor în perioada studiată, valorile acestora se situează totuşi mult

sub CMA (50 mg/L), ceea ce nu constituie pericolul de a produce mthemoglobinemie la copiii cu

alimentaţie mixtă.

Valorile abaterii standard care prezintă variaţii asemănătoare mediei, maximei şi minimei, confirmă

fidelitatea mediei faţă de valorile obţinute de-a lungul cercetării. Eroarea standard, care se situează de

fiecare dată sub unitate, evidenţiază fidelitatea valorilor obţinute în prezenta cercetare.

Ca aspect general asupra întregii perioade de cercetare, rezultă că valorile nitraţilor formează un

tandem cu valorile reduse ale altor indicatori fizico-chimici, caracteristice unei ape de profunzime cu o

mineralizare moderată (reziduu fix la 105° C de 230 mg/L).

5.74

7.93

3.14

1.11.64

0.480

1

2

3

4

5

6

7

8

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

eroareastandard

probe cercetate: 62

Fig. 54. Media nitraţilor din sursa de apă în anii 2005-2008

Tabel 61. Indicatorii statistici pentru substanţe organice

în sursa Bicaz în anii 2005-2008

Date statistice

O2 mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2007 2008


Media 1,26 1,47 1,54 1,06 1,33

Maxima 2,00 2,08 1,80 1,20 1,77

Minima 0,72 0,72 1,34 0,88 0,91




15

Din tabelul de mai sus rezultă că valorile medii ale substanţelor organice exprimate în mg O2/L sunt reduse şi

variate nesemnificativ, în toţi anii studiaţi. Ele sunt cuprinse între 1,06-1,54 mg O2/L, cu o medie a celor 4 ani

de cercetări de 1,33 mg O2/L, fiind deci mult sub CMA (5 mg O2/L) pentru apa potabilă. Valorile maxime

urcă până la concentraţia de 2,08 mg O2/L, în anul 2007, pentru ca în ceilalţi ani cercetaţi să scadă la 1,20 mg

O2/L. Valorile minime sunt în general sub unitate, cu excepţia anului 2007 când se înregistrează 1,34 mg O2/L.

1.33

1.77

0.91

0.23 0.27 0.23

0

0.20.4

0.6

0.81

1.2

1.41.6

1.8

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

eroarea standard

probe cercetate: 62

Fig. 59. Media substanţelor organice din apă în anii 2005-2008

Din cercetarea prezenţei compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi, nitraţi, precum şi a substanţelor organice în

sursa de apă a oraşului Bicaz în perioada anilor 2005, 2006, 2007 şi 2008, s-a constatat prezenţa continuă a

nitraţilor în concentraţii ce sunt mult sub limita CMA (50 mg/L), fapt ce nu poate declanşa apariţia

methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă.

Absenţa amoniacului şi a nitriţilor, indicatori care exprimă poluarea apei cu substanţe organice naturale

uşor biodegradabile, atestă condiţiile optime de potabilitate a apei respective.

Prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse în toată perioada cercetată, sub limita CMA (5

mg O2/L), evidenţiază absenţa produşilor organici de sinteză (pesticide, produşi fenolici, detergenţi etc. cu

acţiunea toxică asupra organismului, în sursa de apă cercetată.

Necesitatea dezinfectării apei respective cu substanţe clorigene – clor gazos – este obligatorie în

scopul evitării poluării apei pe parcurs până la consumatori, cu bacterii sau alte organisme biologice,

nocive organismului.


organice din sursa de apă potabilă a localităţii Roman

Municipiul Roman este alimentat cu apă potabilă de profunzime provenită din staţia de captare a

apei Simioneşti – Pildeşti situată în comuna Cordun din apropierea municipiului Roman.

Staţia de captare a apei este compusă din 28 de puţuri situate în satul Simoneşti la o distanţă de circa

100 m de albia râului Moldova şi de 66 puţuri şi 4 chesoane situate în satul Pildeşti la o distanţă de

aproximativ 100 m faţă de albia râului Moldova. Adâncimea puţurilor şi chesoanelor este cuprinsă între

4-6 m. În cadrul staţiei de captare Simioneşti-Pildeşti se face dezinfecţia apei cu clor gazos la ieşirea din

staţie direct în conducta colectoare de distribuţie.

Staţia dispune de o capacitate de înmagazinare de 20000 m3, iar reţeaua de distribuţie are o lungime

de 106 km. Consumul mediu zilnic de apă potabilă în anul 2006 a fost de 130 l/om/zi.

Gradul de mineralizare a acestei surse de apă rezultă din valorile următorilor indicatori de

mineralizare.

Tabel 62. Gradul de mineralizare a apei potabile a localităţii Roman

Nr. crt. Indicatorii de mineralizare Captare Simioneşti-Pildeşti

1. pH 7,1



4. Calciu (mg Ca2+

/L) 83,60


/L) 14,26



16

Din valorile indicatorilor de mineralizare rezultă un grad moderat de mineralizare a apei acestei

surse, întrucât atât reziduul fix, cât şi ceilalţi indicatori ca: cloruri, duritatea totală şi sărurile de calciu şi

magneziu, prezintă valori mult sub CMA, caracteristice unei ape de profunzime, având ca sursa apa râului

Moldova după o filtrare naturală prin solul albiei acesteia. Amintim că râul Moldova provine din zona

montană, având mineralizare redusă caracteristică râurilor montane.

În perioada anilor 2005, 2006, 2007 şi 2008 am cercetat prezenţa compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi

nitraţi, precum şi substanţele organice exprimate în mg O2/L, în 64 probe de apă provenite din această sursă.

Probele au fost repartizate astfel: 16 probe în anul 2005, 16 probe în 2006, 25 probe în anul 2007 şi 7 probe în

anul 2008.

Tabel 64. Indicatorii statistici pentru nitraţi în sursa de apă Roman

în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008

Date statistice

NO3¯ mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2007 2008


Media 3,54 3,58 3,27 4,10 3,62

Maxima 4,80 5,50 4,60 5,70 5,15

Minima 2,50 2,20 1,90 2,50 2,27




Din tabelul de mai sus rezultă că media nitraţilor în anii 2005, 2006 şi 2007 sunt apropiate (3,27-

3,58 mg/L), în timp ce în 2008 media este mai mare ajungând la 4,10 mg/L, iar media celor 4 ani de

cercetări se situează la valoarea de 3,62 mg/L.

Valoarea maximă a nitraţilor se înregistrează în anul 2008 (5,70 mg/L) când şi media este cea mai

crescută; urmează anul 2006 (5,50 mg/L) şi mai scăzută în anii 2005 şi 2007 (4,80 şi respectiv 4,60

mg/L). Valoarea mediei şi a maximei mai crescute în anul 2008 (4,10 şi respectiv 5,70 mg/L) faţă de

ceilalţi ani studiaţi (3,27-3,58), se datorează unui nivel redus de precipitaţii atmosferice în perioada

respectivă.

Valorile minime variază între 2,20-2,50 mg/L, cu excepţia anului 2007, când valoarea minimă scade

la 1,90 mg/L. De altfel în anul 2007 găsim cea mai redusă medie şi mai scăzută maximă din cei 4 ani de

cercetare.

Abaterea standard prin valoarea ei scoate în evidenţă variaţia nesemnificativă a valorilor obţinute în

anii 2005 şi 2007 (0,79 şi respectiv 0,80) şi relativ semnificative în anii 2006 şi 2008 (1,16 şi respectiv

1,30).

Eroarea standard a cărei valori sunt mult sub uniate (0,17-0,50) atestă fidelitatea valorilor obţinute

în cei 4 ani de cercetare.

Întrucât valorile nitraţilor obţinute în cei 4 ani de studiu se situează mult sub CMA (50 mg/L), iar

valoarea maximă de 5,70 mg/L a fost obţinută doar o singură dată în anul 2008, se poate afirma că această

sursă de apă potabilă poate fi utilizată în alimentaţia mixtă a copiilor, fără a produce methemoglobinemie

consumatorilor.

3.62

5.15

2.27

1.01 1.15

0.420

1

2

3

4

5

6

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

e r o a r e a

s t a n d a r d

probe cercetate: 64

Fig. 64. Media nitraţilor din apă în anii 2005-2008

17

Se observă că valorile medii ale substanţelor organice sunt prezente în toate probele cercetate în

concentraţii reduse ce nu depăşesc limita CMA (5 mg O2/L). Se înregistrează valori medii apropiate în

anii 2005, 2006 şi 2007, cuprinse între 2,43-2,97 mg O2/L şi valori mai reduse în anul 2008 (1,80 mg

O2/L) datorită unui nivel redus de precipitaţii atmosferice care influenţează într-o măsură mai redusă

infiltrarea substanţelor organice în sursa de apă freatică.

Tabel 65. Indicatorii statistici pentru substanţele organice

din sursa de apă Roman în perioada anilor 2005-2008

Date statistice

O2 mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2007 2008


Media 2,96 2,76 2,43 1,80 2,48

Maxima 3,50 3,60 4,50 2,50 3,52

Minima 2,40 2,20 1,90 1,10 1,90




Valorile maxime prezintă o variaţie asemănătoare a valorilor medii, în sensul unor valori mai

crescute în anii 2005-2007 (3,50-4,50 mg O2/L) şi mai scăzute în anul 2008 (2,50 mg O2/L). Media celor

4 ani de cercetări a valorilor medii şi a maximei sunt de 2,48 şi respectiv 3,52 mg O2/L. Valorile minime

în anii 2005-2007 sunt apropiate fiind cuprinse între 1,90-2,40 mg O2/L şi mai scăzute în anul 2008 (1,70

mg O2/L).

Se remarcă o uşoară variaţie a concentraţiei substanţelor organice de-a lungul timpului cercetat,

manifestând o scădere a valorilor în anul 2008 ca urmare a precipitaţiilor atmosferice mult reduse.

Valorile celorlalţi indicatori statistici atestă fidelitatea şi precizia rezultatelor obţinute la cercetarea

prezenţei substanţelor organice în sursa de apă potabilă respectivă.

Rezultatele cercetării privind prezenţa substanţelor organice în sursa de apă respectivă în perioada

celor 4 ani (2005-2008), evidenţiază valori reduse ale acestora ce se situează sub limita CMA şi care

prezintă variaţii nesemnificative.

Variaţiile reduse ale substanţelor organice şi absenţa permanentă a amoniacului şi nitriţilor asigură

condiţii optime de potabilitate a acestei surse subterane de apă.

2.48

3.52

1.9

0.39 0.52

0.10

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

eroareastandard

probe cercetate: 64

Fig. 69. Media substanţelor organice din apă în perioada anilor 2005-2008

Din acest studiu efectuat în perioada celor 4 ani privind prezenţa compuşilor cu azot – amoniac,

nitriţi şi nitraţi, precum şi a substanţelor organice în sursa de apă potabilă a localităţii Roman s-a constatat

prezenţa continuă a nitraţilor în concentraţii reduse, ce sunt mult sub limita CMA (50 mg/L), concentraţie

ce nu determină apariţia methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă.

Absenţa amoniacului şi a nitriţilor, indicatori de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor

biodegradabile, atestă condiţiile optime de potabilitate a sursei de apă.

18

Prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse sub limita CMA (5 mg/L), ce nu prezintă

variaţii semnificative în toată perioada cercetării, precum şi absenţa amoniacului şi a nitriţilor, semnalează

absenţa atât a substanţelor organice naturale, cât şi a celor sintetice cu acţiune toxică ca de exemplu:

pesticide, produşi fenolici, detergenţi etc., în sursa de apă cercetată.

Necesitatea dezinfecţiei apei cu substanţe clorigene (clor gazos, bioxid de clor etc) este obligatorie

pentru evitarea poluării apei în reţeaua de distribuţie, cu floră microbiană saprofită sau patogenă sau cu

alte organisme biologice nocive organismului.

CCAAPPIITTOOLLUULL VVIIIIII

CCEERRCCEETTAARREEAA PPRREEZZEENNŢŢEEII AAMMOONNIIAACCUULLUUII,, NNIITTRRIIŢŢIILLOORR ŞŞII NNIITTRRAAŢŢIILLOORR

PPRREECCUUMM ŞŞII AA SSUUBBSSTTAANNŢŢEELLOORR OORRGGAANNIICCEE ÎÎNN UUNNEELLEE SSUURRSSEE IINNDDIIVVIIDDUUAALLEE

DDEE AAPPĂĂ PPOOTTAABBIILLĂĂ ((FFÂÂNNTTÂÂNNII)) DDIINN UUNNEELLEE LLOOCCAALLIITTĂĂŢŢII RRUURRAALLEE DDIINN

JJUUDDEEŢŢUULL NNEEAAMMŢŢ ÎÎNN AANNIIII 22000055--22000088

Având în vedere că judeţul Neamţ din punct de vedere al reliefului este format din 2 zone

preponderente: zonă montană şi zonă colinară şi că freaticul utilizat ca sursă de apă are caracteristici

diferite aşa cum semnalează literatura de specialitate, am repartizat localităţile cu sursele de apă cercetate

pe aceste două zone geografice. Se constată că zona colorată în maro, care reprezintă zona montană este

aproximativ 60% din suprafaţa judeţului Neamţ, iar restul de 40% reprezintă zona colinară.

Plecând de la această constatare am cercetat în anii 2005-2008 prezenţa amoniacului, nitriţilor şi

nitraţilor (compuşi cu azot), precum şi substanţele organice din apa din fântâni, provenite din 136

localităţi rurale repartizate astfel:

1) zona montană:

a. în anul 2005 -123 surse (fântâni);

b. în anul 2006 – 44 surse;

c. în anul 2007 – 121 surse;

d. în anul 2008 – 48 surse;

- total surse – 336 (fântâni)

- total localităţi – 49.

2) zona colinară:

a. în anul 2005 – 73 surse;

b. în anul 2006 – 60 surse;

c. în anul 2007 – 215 surse;

d. în anul 2008 – 116 surse;

- total surse – 464 surse (fântâni)

- total localităţi – 87

Fântânile sunt construite din piatră având ghizd din ciment, cu recipient propriu de extragere. Au o

adâncime ce variază între 4-12 m care captează stratul freatic de apă; au o zonă de protecţie sanitară variabilă,

întrucât unele sunt amplasate în apropierea de diverse surse de impurificare (grajduri, locuinţe etc.). Probele au

fost recoltate în anotimpuri diferite în recipiente din sticlă, transportate la laborator de specialitate unde au fost

analizate în timp optim.

VIII.1. Sursele de apă (fântâni) din localităţile din zona montană din judeţul Neamţ

Rezultatele obţinute din cercetarea indicatorilor fizico-chimici sunt prezentate în tabele separat

pentru fiecare an.

Din rezultatele redate în tabelul 67 se remarcă absenţa amoniacului şi nitriţilor cu excepţia a 2

surse şi respectiv 8 surse din 123, în concentraţii care nu depăşesc 0,2 mg/L, mult sub CMA (0,5 mg/L).

Valorile nitraţilor variază în limite foarte largi, cuprinse între 0,2-176 mg/L. Valoarea de 176 mg NO3¯/L

se corelează cu prezenţa nitriţilor şi a substanţelor organice - 6,80 mg O2/L (peste limita CMA- 5 mg/L) şi

absenţa amoniacului ceea ce indică existenţa unui proces vechi de poluare organică care a dus la creşterea

însemnată a valorilor nitraţilor.

19

Tabel 71. Indicatorii statistici privind nitraţii în sursele de apă din zona montană în anii

2005, 2006, 2007, 2007 şi media perioadei cercetate

Date statistice

NO3¯ mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2007 2008


Media 18,30 9,46 16,44 11,86 14,01

Maxima 176,20 59,00 201,30 54,40 122,72

Minima 0,20 0,07 0,07 0,20 0,13

Abaterea standard (±) 19,64 8,43 16,26 10,84 13,11



Valorile medii ale nitraţilor sunt mult sub limita CMA (50 mg/L); valorile variază în limite largi, cu

maximă peste limita CMA şi minima sub unitate.

14.01

122.72

0.1313.11

20.84

2.20

20

40

60

80

100

120

140

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

e r o a r e a

s t a n d a r d

probe cercetate: 336

Fig. 74. Media nitraţilor pentru perioada anilor 2005-2008

Prezenţa numărului redus de valori maxime care depăşesc CMA este dovedită de indicatorul

statistic abaterea standard a cărei valoare este apropiată de valoarea mediei. Variaţia valorilor nitraţilor în

perioada cercetată se datorează precipitaţiilor atmosferice şi nu a procesului de poluare, care nu a fost

semnalat în cazul acestor surse.

Valorile indicatorilor statistici privind substanţele organice în 336 surse de apă cercetate în perioada

anilor 2005-2008 sunt redate în tabelul 72 pentru fiecare an, precum şi media întregii perioade de

cercetare.

Tabel 72. Substanţele organice (mg O2/L) în sursele de apă din zona montană în anii 2005,

2006, 2007 şi 2008 şi media perioadei cercetate

Date statistice

O2 mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2007 2008


Media 1,37 1,71 1,49 1,26 1,45

Maxima 5,76 9,04 3,92 3,36 5,52

Minima 0,46 0,56 0,72 0,56 0,56




Din figura79 reiese variaţie în limite largi ale substanţelor organice cuprinse între 1,56-5,52 mg

O2/L, ce depăşeşte CMA, valoare maximă influenţată de valoarea maximă a anului 2006 care a fost de

9,04 mg O2/L.

20

Valoarea medie este de 1,46, fiind apropiată de valorile medii ale anilor studiaţi şi mult inferioară

valorilor maxime ale acestor ani. Acest fapt se explică prin prezenţa în majoritate a valorilor mici ale

substanţelor organice în anii cercetaţi şi confirmat de indici statistici abaterea standard şi eroarea standard.

Din cercetarea prezenţei substanţelor organice în sursele de apă din zona montană , s-au constatat

valori reduse ale mediilor acestor ani de studiu fără a depăşi limita CMA. Au fost semnalate variaţii în

limite largi ale substanţelor organice cu valori maxime care au depăşit limita CMA în 2005 şi 2007 (5,7 şi

respectiv 9,04 mg O2/L).

Indicatorii statistici abaterea standard şi eroarea standard, confirmă existenţa valorilor mici în marea

majoritate, mai apropiate de valoarea medie, precum şi precizia tehnicilor utilizate.

Tabel 73. Amoniacul în sursele de apă din zona montană în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008 şi media

acestor ani

Date statistice

NH4+ mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2007 2008


Nr. probe pozitive 2 6 6 1 15

Media probelor cercetate 0,001 0,101 0,019 0,010 0,03

Media probelor pozitive 0,09 0,72 0,50 0,56 0,46

Maxima 0,14 1,45 0,80 0,56 0,73

Minima 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Din figura 84 rezultă ca din 336 probe cercetate numai în 15 probe s-a semnalat prezenţa

amoniacului, a căror valoarea maximă de 0,73 mg/L a depăşit limita CMA.

15

0.03

0.460.73

0

0.01

0.1

1

10

100

nr.

pro

be

şi

mg

/l


nr. probe pozitive

media probelor cercetate

media probelor pozitive

maxima

minima

Fig. 84. Media amoniacului în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008

Acest număr mic de probe pozitive evidenţiază calităţi optime de potabilitate a acestor probe de apă.

Prezenţa amoniacului, care este un indicator de poluare cu substanţe organice naturale şi nu

sintetice, uşor biodegradabile, în puţine surse cercetate - 15 din 336 surse analizate, confirmă calitatea

optimă de potabilitate a apei, stabilite de legislaţia sanitară în vigoare.

Valorile nitriţilor obţinute din cercetarea surselor de apă din zona montană, au fost analizate

statistic, utilizând aceeaşi indicatori. Valorile acestor indici sunt inserate în tabelul 74, separat pentru

fiecare an, precum şi media celor 4 ani de studii.

Tabel 74. Valorile nitriţilor (NO2¯ mg/L) în sursele de apă din zona montană, cercetate în perioada

anilor 2005-2008 şi media valorilor acestor ani

Date statistice

NH4+ mg/L

Anul 2005-2008

2005 2006 2007 2008


Nr. probe pozitive 7 8 13 1 29

Media probelor cercetate 0,007 0,047 0,018 0,001 0,018

Media probelor pozitive 0,13 0,26 0,17 0,08 0,16

Maxima 0,20 1,20 0,52 0,08 0,50

Minima 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

21

Rezultă că în perioada 2005-2008, 29 probe din 336 probe analizate au conţinut nitriţi a căror

valoare maximă nu a depăşit limita CMA (0,5 mg/L). Aceste rezultate atestă că sursele analizate din

punct de vedere al acestui indicator, prezintă calităţi optime de potabilitate, în concentraţie redusă a

acestora nu constituie un factor de declanşare a methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă.

29

0.018

0.16

0.5

0

0.001

0.01

0.1

1

10

100

nr.

pro

be ş

i m

g/l


nr. probe pozitivemedia probelor cercetatemedia probelor pozitivemaximaminima

Fig. 89. Media nitriţilor din anii 2005-2008

Prezenţa nitriţilor în puţine surse analizate (29 din 336) şi în concentraţii ce nu depăşesc limita

CMA (0,5 mg/L) atestă calitate optimă de potabilitate a apei, precum şi absenţa acţiunii de producere a

methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă.

Concluzii asupra cercetării surselor de apă din zona montană

Cercetarea indicatorilor amoniac, nitriţi şi nitraţi (compuşi cu azot) şi a substanţelor organice din 336 probe

de apă în perioada anilor 2005-2008 a scos în evidenţă următoarele:

1. prezenţa amoniacului şi nitriţilor în puţine surse de apă, 15 şi respectiv 29, în concentraţii care

nu au depăşit limita CMA.

2. prezenţa substanţelor organice în concentraţii reduse care nu au depăşit CMA (5 mg O2/L);

exprimă absenţa poluării apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile şi nici a

substanţelor organice de sinteză (detergenţi, pesticide, produşi fenolici etc.). Asocierea acestora

chiar sub limita CMA (5 mg O2/L) cu prezenţa amoniacului şi nitriţilor sub limita CMA (0,5

mg/L) în unele surse de apă, impune cercetarea condiţiilor tehnico-sanitare ale acestor surse

pentru asanarea unui eventual proces de poluare în stadiul iniţial.

3. prezenţa nitraţilor în limitele CMA, cu excepţia puţinelor probe cu valori ale nitraţilor peste

CMA, denotă că utilizarea acestor surse în alimentaţia mixtă sau artificială a copiilor nu poate

determina producerea methemoglobinemiei la copiii consumatori.

4. surse de apă puţine la număr a căror concentraţie de nitraţi depăşesc limita CMA, nu sunt

indicate a fi utilizate în scop potabil pentru copiii sugari, urmând ca aceste surse să fie supuse

unui control tehnico-sanitar.

5. se recomandă ca organele sanitare de potabilitate să clasifice sursele de apă din punct de vedere

al concentraţiei nitraţilor din apă în raport cu CMA pentru a nu fi utilizate în vederea evitării

apariţiei cazurilor de methemoglobinemie la copii.

VIII.2. Cercetarea indicatorilor fizico-chimici în sursele de apă (fântâni) din localităţile din

zona colinară a judeţului Neamţ

Se constată prezenţa amoniacului în peste jumătate (74) din sursele cercetate (116) din care în 5

surse este peste limita CMA (0,5 mg/L). Nitraţii sunt de asemenea prezenţi în 87 surse, din care în 23 sunt

peste limita CMA (0,5 mg/L). Acest aspect presupune existenţa unii proces de poluare a surselor

respective.

În aceste condiţii prezenţa substanţelor organice în aproximativ jumătate din sursele cercetate, în

prezenţa amoniacului şi nitriţilor se confirmă poluarea cu substanţe organice naturale cu azot, uşor

biodegradabile a surselor de apă cercetate.

Nitraţii sunt prezenţi în toate sursele de apă, variind în limite foarte largi 0,87-238 mg/L. O treime

(32) din sursele cercetate au valori ale nitraţilor care depăşesc cu mult limita CMA (50 mg/L). Unele

22

dintre aceste valori ale nitraţilor sunt asociate cu prezenţa amoniacului, nitraţilor şi substanţelor organice

peste limita CMA.

Rezultă deci că valorile crescute ale nitraţilor se datorează solului respectiv, dar şi a substanţelor

organice cu azot care poluează sursa de apă respectivă, precum şi a unor fertilizanţi agricoli.

În concluzie, se remarcă un număr mare de surse poluate cu substanţe organice cu azot (amoniac, nitriţi)

care nu îndeplinesc condiţii optime de potabilitate, după normativele sanitare. Prezintă de asemenea condiţiile

optime de a determina producerea methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă.

Valorile compuşilor cu azot – amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum ale substanţelor organice, obţinute

în cercetarea efectuată în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008 în sursele de apă (fântâni) din zona colinară şi

redate în tabelele 75, 76, 77, 78 au fost analizate statistic, utilizând următorii indicatori statistici: media,

maxima, minima, abaterea standard, abaterea standard pătratică şi eroarea standard. Valorile acestor

indicatori statistici sunt inserate în tabele şi reprezentate în grafice separat pentru fiecare indicator fizico-

chimic, pentru anii cercetaţi precum şi media celor 4 ani de studiu.

a) Nitraţii

În cele 464 surse de apă studiate în perioada 2005-2008 s-a constatat prezenţa nitraţilor a căror

valori medii au fost puţin sub limita CMA (50 mg/L).

43.65

345.42

0.8928.08

45.58

4.810

100

200

300

400

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

e r o a r e a

s t a n d a r d


Fig. 94. Media nitraţilor în sursele de apă din perioada anilor 2005-2008

Nitraţii au prezentat variaţii în limite largi, cu maxima mult peste limita CMA. Indicatorii abaterea

standard şi abaterea standard pătratică au prezentat valori mari care împreună cu media depăşesc cu mult

limita CMA. Această observaţie denotă prezenţa unei mari părţi ale surselor analizate care prezintă

concentraţia nitraţilor peste limita CMA şi a căror utilizare pot duce la producerea methemoglobinemiei

la copiii sugari cu alimentaţie mixtă sau artificială.

b) Substanţele organice

S-a constatat că sursele cercetate (464) în perioada anilor 2005-2008, au prezentate substanţele

organice în concentraţii variabile, a căror medii au fost sub limita CMA (5 mg O2/L). unele surse au

conţinut de substanţe organice peste limita CMA. Valorile indicatorilor statistici abaterea standard şi

abaterea standard pătratică arată că majoritatea probelor conţin substanţe organice care nu depăşesc limita

CMA (5 mg O2/L).

2.51

6.4

0.6

1.46

2.31

0.240

1

2

3

4

5

6

7

mg

/l

media maxima minima abaterea standard abaterea standard

pătratică

e r o a r e a s t a n d a r d


Fig. 99. Media substanţelor organice (mg O2/L) în sursele de apă în anii 2005-2008

c) Amoniacul Din acest studiu rezultă prezenţa amoniacului în majoritatea probelor cercetate ceea ce presupune

existenţa unui proces de poluare cu substanţe organice naturale cu azot, în continuă derulare devenind

23

astfel mediul favorabil de dezvoltare a florei microbiene saprofite şi patogene care afectează starea de

sănătate a populaţiei consumatoare.

Fig. 104. Media amoniacului în 464 probe de apă în perioada 2005-2008

d) Nitriţii

Se constată prezenţa nitriţilor într-un număr mare de probe cercetate. În medie chiar peste jumătate

din numărul probelor prezintă concentraţii a căror valori maxime depăşesc limita CMA (0,5 mg/L).

240

0.130.26

1.820

0.01

0.1

1

10

100

1000

nr.

pro

be ş

i m

g/l



Fig. 109. Media nitriţilor în 464 probe de apă în anii 2005-2008

VIII.3. Date statistice privind valorile amoniacului, nitriţilor, nitraţilor şi substanţele organice

în 800 de surse de apă (zona montană împreună cu zona colinară) din judeţul Neamţ

în perioada 2005-2008

Valorile indicatorilor statistici au fost inserate în tabele separat pentru fiecare indicator fizico-chimic

şi pentru fiecare an, precum şi media anilor 2005-2008. Ele au fost reprezentate în grafice.

a) Nitraţii

Se remarcă concentraţii foarte crescute ale nitraţilor în probele de apă, unele fiind peste limita

CMA, care pot fi incriminate în producerea methemoglobinemiei la copiii cu alimentaţie mixtă. Se

remarcă concentraţii care variază în limite largi datorită faptului ca probele de apă provin de la surse şi

localităţi diferite.

28.83

234.08

0.5120.59 30.96

3.50

50

100

150

200

250

mg

/l


standard

abaterea

standard

pătratică

eroareastandard


Fig. 114. Media nitraţilor în 800 probe de apă în perioada anilor 2005-2008

24

b) Substanţele organice

Substanţele organice în 800 probe de apă cercetate în perioada 2005-2006, sunt prezente în toate

aceste probe, în concentraţii ce au variat în limite foarte largi şi a căror valori maxime au depăşit limita

CMA. Variaţiile mari ale concentraţiilor substanţelor organice se explică prin provenienţa probelor din

diferite surse. Valorile medii ale substanţelor organice nu au depăşit limita CMA în nici un an cercetat.

Prezenţa unor valori peste limita CMA a substanţelor organice, presupun existenţa unui anumit grad

de poluare cu substanţe de natură organică cu azot, uşor biodegradabile.

1.98

5.95

0.751.06

1.63

0.170

1

2

3

4

5

6m

g/l


standard

abaterea

standard

pătratică

e r o a r e a

s t a n d a r d


Fig. 119. Media substanţelor organice în 800 probe de apă în anii 2005-2008

c) Amoniacul

Prezenţa amoniacului într-un număr mare de probe cercetate, cu valori maxime ce depăşesc limita

CMA, evidenţiază poluarea acestor probe cu substanţe organice naturale cu azot, uşor biodegradabile în

stadiul incipient, care poate fi un mediu nutritiv al eventualei flori microbiene existente în sursele de apă

respective.

185

0.046

0.35

1.05 0

0.01

0.1

1

10

100

nr.

pro

be ş

i m

g/l



Fig. 124. Media amoniacului în 800 probe de apă în perioada 2005-2008

d) Nitriţii

269

0.0760.2

1.08 0

0.01

0.1

1

10

100

1000

nr.

pro

be ş

i m

g/l



Fig. 129. Media nitriţilor în 800 probe de apă în perioada anilor 2005-2008

25

Prezenţa ionului amoniu a fost decelat în 174 surse (37,5%), iar ionul nitrit în 240 surse (51 %) în

zona colinară, în timp ce în zona montană numărul surselor pozitive atât pentru ionul amoniu cât şi pentru

ionul nitrit au fost mult mai reduse (15 şi respectiv 29).

0

100

200

300

400

500

ion amoniu ion nitrit ion amoniu ion nitrit

zonă montană zonă colinară nr. probe

din care nr. probe pozitive

Fig. 130. Ionul amoniu şi ionul nitrit pe zone geografice ale judeţului Neamţ

în perioada 2005-2008

0

200

400

600

800

ion amoniu ion nitrit nr. probedin care nr. probe pozitive

Fig. 131. Ionul amoniu şi ionul nitrit pe tot judeţul Neamţ în perioada 2005-2008

Nitriţii se găsesc în majoritatea probelor cercetate, a căror valoare maximă depăşeşte limita CMA.

Prezenţa nitriţilor în probele de apă evidenţiază existenţa unui proces mai vechi de poluare, iar prezenţa în

concentraţie peste limita CMA, fac ca sursele de apă să fie nepotabile.

VIII.4. Repartiţia surselor de apă (fântâni) din judeţul Neamţ după valorile nitraţilor

Sursele de apă din zona montană prezintă cel mai scăzut număr şi procentaj 20 (2,97%) de valori

care depăşesc limita CMA (50 mg/L).

Sursele de apă din zona colinară prezintă cel mai mare număr şi procentaj 129 (37,8%) de valori

care depăşesc limita CMA (50 mg/L).

Pe ansamblul judeţului Neamţ, sursele de apă a căror valori ale nitraţilor depăşesc limita CMA (50

mg) sunt în număr de 149 (18,62%).

Rezultă deci că cele mai multe surse de apă din judeţul Neamţ, care are valorile nitraţilor peste

limita CMA se găsesc în zona colinară, fapt ce motivează numărul mare de cazuri de methemoglobinemie

confirmată de unităţile spitaliceşti.

VIII.5. Studiul statistic privind calitatea apei potabile din fântânile cercetate din judeţul

Neamţ (2005-2008)

Din acest studiu statistic rezultă că:

a) Valorile nitraţilor care depăşesc limita CMA (50 mg/L) în absenţa amoniacului, nitriţilor şi în

prezenţa substanţelor organice sub limita CMA (5 mg O2/L), sunt determinate de nitraţi de

natură telurică şi de fertilizanţii agricoli;

b) Valorile nitraţilor sub limita CMA, dar în prezenţa amoniacului, nitriţilor şi a substanţelor

organice care pot depăşi limita CMA, pot fi influenţate şi de azotul oxidat până la stadiul de

nitrat, provenit din substanţele organice de natură biologică ce conţin azot, uşor biodegradabile,

aşa cum întâlnim frecvent la sursele de apă din zona colinară.

c) Ambele situaţii sunt frecvent întâlnite la sursele de apă (fântâni) din zona colinară, care pot

explica existenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii cu alimentaţie mixtă sau artificială.

d) Valorile nitraţilor sub limita CMA şi în absenţa amoniacului, nitriţilor şi în prezenţa substanţelor

organice sub limita CMA, sunt la sursele de apă din zona montană , ceea ce explică absenţa

cazurilor de methemoglobinemie la copiii cu alimentaţie mixtă sau artificială şi a unei poluări a

sursei de ape cu substanţe organice uşor biodegradabile.

26

CCAAPPIITTOOLLUULL IIXX

CCEERRCCEETTAARREEAA UUNNOORR IINNDDIICCAATTOORRII FFIIZZIICCOO--CCHHIIMMIICCII DDIINN UUNNEELLEE SSUURRSSEE

SSUUBBTTEERRAANNEE DDEE AAPPĂĂ –– MMIICCRROOCCEENNTTRRAALLEE


În acest studiu s-a determinat prezenţa amoniacului, nitriţilor, nitraţilor, substanţelor organice şi

clorurilor în 20 surse subterane de apă – microcentrale – din 20 de localităţi.

Din zona montană au fost următoarele localităţi: Poiana Teiului, Farcaşa, Ceahlău, Izvorul

Muntelui, Borca, Stejaru, Pângăraţi, Tarcău şi Bistriţa.

Tabel 98. Media anuală a indicatorilor fizico-chimici

Indicatori fizico-chimici Zona cercetată

Montană Colinară Total judeţ

56 66 122

NH4+

mg/L 0,0 0,0 0,0

NO2¯ mg/L 0,0 0,0 0,0

NO3¯ mg/L 15,93 35,17 25,55

Substanţe organice mg O2/L 0,82 0,90 0,86

Cl¯ mg/L 27,2 34,0 30,60

Din zona colinară au fost următoarele localităţi: Urecheşti, Răuceşti, Păstrăveni, Bodeşti, Agârcea,

Podoleni, Borleşti, Bahna, Secuieni, Piatra Soimului şi Săbăoani.

Sursele de apă au provenit din foraje adânci de 200-250 m, captând apa subterană situată sub

stratul impermeabil de sol. Ele au un debit constant de apă indiferent de anotimpul anului. Apa din

bazinul colector este distribuită prin conducte la cişmele publice şi direct la consumatori.

Pentru analiză apa a fost recoltată direct de la robinet după o curgere de câteva minute. Din fiecare

sursă de apă au fost recoltate câte 6 probe de apă la intervale de 2 luni.

CCAAPPIITTOOLLUULL XX

SSTTUUDDIIUULL CCOOMMPPAARRAATTIIVV AALL VVAALLOORRIILLOORR UUNNOORR IINNDDIICCAATTOORRII FFIIZZIICCOO--

CCHHIIMMIICCII OOBBŢŢIINNUUTTEE LLAA CCEERRCCEETTAARREEAA AAPPEEII DDIINN FFÂÂNNTTÂÂNNII CCUU VVAALLOORRIILLEE

OOBBŢŢIINNUUTTEE LLAA SSUURRSSEELLEE DDEE AAPPĂĂ DDIINN MMIICCRROOCCEENNTTRRAALLEE ((SSUUBBTTEERRAANNEE)) ŞŞII

CCEENNTTRRAALLEE DDIINN JJUUDDEEŢŢUULL NNEEAAMMŢŢ ÎÎNN AANNIIII 22000055--22000088

Apa din fântână provine din primul strat de apă subterană, adică din freatic, de la adâncimea de 4-10

m, uneori chiar de la o adâncime mai redusă în funcţie de relief (şes). În aceste condiţii apa din fântână

este mult mai expusă unei poluări externe, mai ales când solul din acea zonă este uşor permeabil.

Amplasarea fântânii în apropierea unor surse poluante (grajduri, latrine, depozite de gunoi menajer sau

ape reziduale, canele menajere, canale industriale etc) poluanţi existenţi în aceste surse se pot infiltra uşor

în stratul freatic, ajungând astfel în apă fântânii. Acest proces este favorizat de natura solului, astfel că în

zonele montane unde avem un sol dens format în majoritate din roci, procesul de infiltrare este mai puţin

favorizat decât în solul din zonele colinare şi în special de şes. În ultimul caz, intervin şi activităţile unui

om prin prelucrarea agricolă a terenului şi utilizarea unor fertilizanţi de sinteză cu compuşi cu azot.

În cazul microcentralei, sursa de apă este stratul subteran de apă, situat sub stratul impermeabil de

sol, de la adâncimi variabile de 200-250 m, captată prin foraje.

Acest strat de apă fiind situat la mare adâncime este protejat faţă de sursele de poluare de la

suprafaţa solului. Apa fiind extrasă şi transportată prin conducte etanşe este protejată de eventuala poluare

până la consumator. Formele de azot – amoniacul şi nitriţii sunt absente, cu excepţia nitraţilor care pot

avea origine telurică. Prezenţa amoniacului şi a nitriţilor în apa unor fântâni, în proporţie mai redusă în

zona montană şi mult mai mare în zona colinară, denotă existenţa unui proces de poluare în continuă

derulare cu substanţe organice de natură biologică.

27

Prezenţa substanţelor organice, a căror valori maxime depăşesc limita CMA, susţin această

constatare. Prezenţa nitraţilor în concentraţie maximă de 373 în apa fântânilor din zona colinară se

datorează originii acestora din procesul de oxidare a amoniacului şi nitriţilor la care se adaugă nitraţii de

origine telurică şi în special cei proveniţi din fertilizanţii agricoli folosiţi în mod frecvent.

Absenţa amoniacului, a nitriţilor, prezenţa nitraţilor şi a substanţelor organice în limitele CMA, în

apa microcentralelor din zona montană şi colinară denotă o protecţie optimă a apei faţă de poluanţii

externi. Apa din microcentrale asigură calităţi de potabilitate superioare apei din fântână, în menţinerea

stării de sănătate a consumatorului, în timp ce apa fântânilor poate declanşa methemoglobinemie la copiii

cu alimentaţie artificială sau mixtă.

Valorile cele mai reduse ale nitraţilor le găsim la sursele centrale de apă atât de suprafaţă, cât şi

subterane (3,44 şi respectiv 4,43 mg/L).

În zona colinară, valorile medii ale nitraţilor sunt mai mari decât în zona montană nedepăşind limita

CMA, totuşi unele valori maxime ar putea influenţa starea de sănătate a consumatorilor.

CCAAPPIITTOOLLUULL XXII

SSTTUUDDIIUULL PPRREEZZEENNŢŢEEII NNIITTRRIIŢŢIILLOORR ŞŞII NNIITTRRAAŢŢIILLOORR ÎÎNN UUNNEELLEE PPRROODDUUSSEE

AALLIIMMEENNTTAARREE DDEE NNAATTUURRĂĂ VVEEGGEETTAALLĂĂ DDIINN JJUUDDEEŢŢUULL NNEEAAMMŢŢ

Am luat în studiu unele produse alimentare de natură vegetală, ştiind că ele sunt supuse la

tratamente repetate uneori neraţionale cu fertilizanţi agricoli ce conţin compuşi de azot şi că ele au

capacitatea de a cumula compuşi cu azot în timpul procesului de maturare.

Literatura de specialitate semnalează prezenţa nitriţilor şi în special a nitraţilor de ordinul sutelor de

miligrame în spanac, salată verde, ridichi, castraveţi, morcovi etc.

Aceste semnale ne-au determinat să efectuăm un studiu privind prezenţa nitriţilor şi nitraţilor în

spanac, salată verde, castraveţi, roşii, ridichi şi morcov în judeţul Neamţ în perioada anilor 2005-2008.

Probele au fost recoltate din piaţa comercială a oraşului Piatra Neamţ, ele provenind din diverse

zone ale judeţului Neamţ.

XI.1. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de spanac

3.4

6.81

0.87

1.83 2.06

0.65

0

2

4

6

8

mg

/kg


pătraticăeroarea standard

probe cercetate: 25

Fig. 166. Media indicatorilor statistici ai nitriţilor pentru anii 2005 şi 2007

597.9

998.1

225.4 229.7 275.1

87.2

0

200

400

600

800

1000

1200

mg

/kg


pătratică

e r o a r e a s t a n d a r d

probe cercetate: 31

Fig. 170. Media nitraţilor cercetaţi în perioada anilor 2005-2007

28

Media valorilor maxime ale ailor 2005, 2006 şi 2007 este influenţată de valoarea maximă din anul

2005, care este de 1282,3 mg/kg. Variaţiile sunt în limite largi 225,4-998,12 cu media de 597,9 mg/kg,

care nu depăşeşte limita CMA.

Se constată prezenţa nitriţilor în toate probele cercetate din anii 2005-2007, în concentraţii reduse şi

de asemenea şi prezenţa nitraţilor însă în concentraţii mult mai mari, fără a depăşi limita CMA (2500

mg/kg). Totuşi, aceste concentraţii crescute ale nitraţilor, pot influenţa starea de sănătate a

consumatorului, având în vedere că în organism sunt reduşi la nitriţi care cu aminele secundare şi chiar

terţiare pot produce nitrozamine cu acţiune cancerigenă, unanim recunoscute.

XI.2. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor din proba de salată verde din judeţul Neamţ

0.75

1.18

0.33

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

mg

/kg

media maxima minima

probe cercetate: 40

Fig. 174. Media indicatorilor statistici ai nitriţilor în anii 2005-2007

Valorile nitriţilor păstrează media valorile celor 3 ani cercetaţi, având valori cuprinse între 0,33-1,18

mg/kg, iar media este de 0,75 mg/kg.

Se remarcă deci concentraţii reduse ale nitriţilor, care nu au stabilită CMA.

805.4

7085.58

291.9 261.97 313 90.060

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

mg

/kg


standard

abaterea

standard

pătratică

eroareastandard

probe cercetate: 40

Fig. 178. Media indicatorilor statistici pentru nitraţi în anii 2005-2007

Media nitraţilor evidenţiază prezenţa acestor în toţi anii cercetaţi, care variază între 291,90-7085,58

mg/kg, valoare maximă ce depăşeşte cu mult limita maximă admisă (2500 mg/kg). Media nitraţilor celor

40 probe analizate este de 805,4 mg/kg, situându-se sub limita CMA.

Valorile nitriţilor, ca şi în cazul probelor de spanac, sunt în concentraţii reduse care ajung până la

maximum 2 mg/kg.

Valorile nitraţilor se înscriu sub limita CMA (2500 mg/kg, cu excepţia valorii maxime în anul 2005,

care depăşeşte cu mult CMA, ajungând la 19563,76 mg/kg.

Din punct de vedere al prezenţei nitraţilor, probele de spanac pot influenţa starea de sănătate a

consumatorului, ca urmare a reducerii acestora în organism la nitriţi, care pot determina

methemoglobinemie şi nitrozamine cu acţiune cancerigenă unanim recunoscută (135, 153).

IX.3. Cercetarea prezenţei nitriţilor şi nitraţilor în roşii, castraveţi, morcovi,ridichi

În anul 2008, am cercetat prezenţa nitraţilor şi nitriţilor în următoarele produse vegetale: roşii,

castraveţi, morcov şi ridichi, din fiecare câte 10 probe, provenite din judeţul Neamţ.

Rezultatele prezenţei nitraţilor şi nitriţilor în aceste produse vegetale cercetate sunt inserate în

tabelul 104.

29

Rezultă că probele de roşii au un conţinut de nitraţi cuprins între 14,6-98,3 mg/kg, variind astfel în

limite largi, fără a depăşi limita CMA (2500mg/kg). Nitriţii sunt prezenţi în concentraţii mult mai reduse,

fiind cuprinse între 0,6-1,70 mg/kg.

Tabel 104. Valorile nitriţilor şi nitraţilor în unele produse vegetale cercetate

în anul 2008 provenite din judeţul Neamţ

Roşii Castraveţi Morcov Ridichi

NO3¯

mg/kg

NO2¯

mg/kg

NO3¯

mg/kg

NO2¯

mg/kg

NO3¯

mg/kg

NO2¯

mg/kg

NO3¯

mg/kg

NO2¯

mg/kg

68,50 1,50 163 1,1 115 2,6 3775 1,20

14,60 0,60 78 1,7 117 1,9 1880 1,40

70,20 1,10 89 1,6 119 0,8 1367 1,0

62,0 1,30 105 1,8 135 1,7 1025 1,5

51,0 1,60 175 2,5 142 1,6 735 1,2

85,4 1,50 137 1,5 154 1,8 1188 0,9

78,8 1,40 156 2,7 120 1,1 1102 0,9

91,4 1,60 125 0,7 132 1,2 873 0,7

98,3 1,70 92 0,9 167 1,4 1509 0,9

83,4 1,60 87 1,2 158 1,3 2344 1,2

În probele de castraveţi, nitraţii se găsesc în concentraţii apropiate de cele din roşii, variind între 78-

175 mg/kg. Nitriţii sunt prezenţi de asemenea în concentraţii reduse, fiind cuprinse între 0,7-2,5 mg/kg.

În probele de morcov analizate, nitraţii se găsesc în concentraţii ce depăşesc 100 mg/kg, ele fiind

cuprinse între 115-167 mg/kg. Nitraţii sunt prezenţi de asemenea în concentraţii reduse, a căror valori

variază între 0,3-2,6 mg/kg.

În produsul vegetal ridichi, prezenţa nitraţilor a fost semnalată în toate probele în concentraţii mult

mai mari faţă de produsele vegetale anterioare. Astfel, valorile nitraţilor sunt cuprinse între 873-3775,

prezentând variaţii în limite largi. Constatăm că valoarea maximă de 3775 mg/kg, depăşeşte limita CMA

(2500 mg/kg). Nitriţii se menţin şi la acest produs la concentraţii reduse asemănătoare concentraţiei din

celelalte produse, ele variind între 0,7-1,5 mg/kg.

Valorile nitraţilor si nitriţilor redate în tabelul 104 au fost supuse unei analize statistice şi a căror

rezultate sunt inserate în tabelul 105.

Tabel 105. Date statistice privind nitriţii şi nitraţii din produsele vegetale

în 2008 din judeţul Neamţ

Indicatori statistici Roşii Castraveţi Morcov Ridichi

NO3¯

mg/kg

NO2¯

mg/kg

NO3¯

mg/kg

NO2¯

mg/kg

NO3¯

mg/kg

NO2¯

mg/kg

NO3¯

mg/kg

NO2¯

mg/kg

Nr. probe 10 10 10 10 10 10 10 10

Media 71 1,4 120,7 1,5 135,9 1,5 1579 1,1

Maxima 98,3 1,7 163 2,7 167 2,6 3775 1,5

Minima 14,6 0,6 78 0,7 115 0,8 735 0,7

Abaterea standard 17,8 - 30,4 - 15,4 - 714 -

Abaterea standard

pătratică

24,1 - 35,4 - 18,9 - 962 -

Eroarea standard 7,6 - 11,20 - 5,9 - 304 -

Din cercetarea prezenţei nitraţilor şi nitriţilor în produsele vegetale: spanac, salată verde, roşii,

castraveţi, morcov şi ridichi au rezultat următoarele concluzii:

Nitraţii au fost prezenţi în toate probele produselor vegetale cercetate în ani 2005, 2006, 2007 şi

2008.

30

Concentraţii mari de nitraţi au fost obţinute în produsele spanace în anul 2005 (maxima

1282mg/kg), în produsul salată verde în anul 2005 (1963 mg/kg) şi în produsul ridichi (3775 mg/kg) care

depăşeşte CMA.

Concentraţiile nitraţilor în roşii, castraveţi şi morcov, au fost apropiate, având valoarea maximă de

175 mg/kg.

Valorile nitriţilor în toate probele din produsele vegetale cercetate au fost reduse şi apropiate

cantitativ, având ca valoare maximă 2,5 mg/kg.

Produsele vegetale spanac, salată verde şi ridichi prezintă cele mai mari valori de nitraţi, care se

datorează capacităţii acestora de a cumula aceste substanţe, ca urmare a utilizării în mod neraţional a

fertilizanţilor agricoli cu conţinut de azot.

Aceste produse cu conţinut mare de nitraţi pot influenţa nefavorabil starea de sănătate a

consumatorilor prin producerea methemoglobinemiei, cât şi a nitrozaminelor prin reducerea la nitriţi în

organismul uman atunci când sunt asociate cu alimente de natură animală (peşte) bogate în amine

secundare.

Deşi produsul morcov nu conţine cantităţi mari de nitraţi (valoarea maximă de 167 mg/kg), totuşi

utilizat concentrat prin proces termic la copiii dispeptici, poate favoriza producerea methemoglobinemiei

(85).

Valorile nitriţilor sunt în concentraţii mult reduse la toate produsele cercetate (valoarea maximă 12

mg/kg) nu pot influenţa nefavorabil starea de sănătate a consumatorilor.

Se recomandă utilizarea fertilizanţilor agricoli cu azot în mod raţional, pentru evitarea producerii de

efecte negative asupra sănătăţii consumatorilor.

CCAAPPIITTOOLLUULL XXIIII

CCEERRCCEETTAARREEAA PPRREEZZEENNŢŢEEII UUNNOORR CCAAZZUURRII DDEE MMEETTHHEEMMOOGGLLOOBBIINNEEMMIIEE LLAA

CCOOPPIIIIII SSUUGGAARRII DDIINN JJUUDDEEŢŢUULL NNEEAAMMŢŢ ÎÎNN AANNIIII 22000055,, 22000066,, 22000077 ŞŞII 22000088

Având în vedere conţinutul crescut la nitraţilor, până la valori maxime de peste 200 mg/L în unele

localităţi în special din zona colinară, am considerat că este necesar să efectuăm cercetarea prezenţei

cazurilor de methemoglobinemie la copiii în localităţile din acest judeţ.

Cercetarea s-a referit la copiii care au suferit de methemoglobinemie, determinându-se totodată

methemoglobina, cât şi concentraţia nitraţilor în apa potabilă cu care s-a preparat alimentul respectiv.

Nu ne-am referit la conţinutul apei în nitriţi, întrucât acestea se găsesc uneori doar în concentraţie de

zecimi de miligram, care nu poate determina producerea methemoglobinemiei. Cazurile cercetate au fost

spitalizate.

În figura 184 sunt indicate localităţile cu cazurile de methemoglobinemie.

Fig. 184. Localităţile judeţului Neamţ cu methemoglobinemie

31

Tabel 107. Indicatorii statistici ai cazurilor de methemoglobinemie în anii 2005-2008

Indicatorii statistici Anul Media

2005 2006 2007 2008

Nr. cazurilor de methemoglobinemie 8 10 11 9 38

Vârsta copiilor (luni) 1,5-4 2-3 1-3 1-3 2,2

Methemoglobina (%)- media 34,6 27,8 32,6 35,4 32,6

Methemoglobina (%)- maxima 60 42 58 55 53,7

Methemoglobina (%)- minima 21 15 15 15 16,5

NO3¯ mg/L de apă –media 109,0 132,2 148,9 107,8 124,15

NO3¯ mg/L de apă –maxima 396,1 373,8 373,5 238,8 345,5

NO3¯ mg/L de apă - minima 51,0 48,9 48,5 52,6 50,3

Din acest tabel reiese că vârsta copiilor care au făcut methemoglobinemie a fost cuprinsă între 1

lună şi 4 luni, cu o media pentru cei 4 ani de studiu de 2,2 luni . Methemoglobina în medie a fost cuprinsă

între 22,6%-35,4% cu media de 32,6%. Maximele anuale au variat între 42-60% cu media de 53,7%.

Minimele anuale au fost între 15-21%.

Mediile anuale ale nitraţilor din sursele de apă utilizate la prepararea hranei copiilor, care au făcut

methemoglobinemie au depăşit cu mult limita CMA, ele situându-se între 107,8-157,9 mg/L, având

maxime de 396,1 mg/L, cu media celor 4 ani de cercetări de 345,5 mg/L. Acest valori deosebit de mari

ale nitraţilor din localităţile din zona colinară, explică apariţia cazurilor de methemoglobinemie.

Se constată totuşi existenţa cazurilor de methemoglobinemie şi atunci când valorile nitraţilor din apă

utilizată la prepararea hranei copiilor au fost sub limita CMA, aşa cum avem concentraţiile de 48,5 şi 48,9

mg/L în cazul cercetării noastre.

32.6

53.7

16.5

0

10

20

30

40

50

60

%

media maxima minima

probe cercetate: 32

Fig. 185. Valorile methemoglobinei în %

Din această figură rezultă că media methemoglobinei a variat între 16,5%-53,7% cu o medie de

32,6%, raportată la numărul total de cazuri (38). Rezultă valori crescute de methemoglobină care impun

măsuri medicale urgente.

124.5

345.5

50.3

0

100

200

300

400

mg

/l

media maxima minima

probe cercetate: 32

Fig. 186. Valorile nitraţilor în sursele respective de apă

32

Din această figură rezultă că valoarea medie a celor 4 ani de studiu privind sursele de apă utilizate la

prepararea hranei copiilor care au făcut methemoglobinemie a fost de 127,1 mg/L, cu valori minime şi

maxime cuprinse între 50,3-345,5 mg/L. Aceste valori depăşesc cu mult limita CMA (50 mg/L), fapt ce

explică prezenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii din localităţile respective.

Concluzii

Au fost înregistrate şi cercetate 38 cazuri de methemoglobinemi la copiii sugari în anii 2005-2008 în

judeţul Neamţ. Toate cazurile de methemoglobinemie au provenit din 31 localităţi din zona colinară.

Procentajul maxim de methemoglobină a fost de 53,7%, iar minim de 16,5%.

Concentraţia medie a nitraţilor din sursele de apă respective a fost de 127,1 mg/L cu valoarea

minimă de 48,5 mg/L şi maximă de 345,5 mg/L.

Valorile deosebit de mari ale nitraţilor care depăşesc limita CMA (50 mg/L) explică prezenţa

cazurilor de methemoglobinemie.

S-au înregistrat cazuri de methemoglobinemie şi la folosirea apei la prepararea hranei la copii cu

conţinut de nitraţi sub limita CMA, adică la 48,5 mg/L, ceea ce ar impune reducerea CMA la o

concentraţie sub 50 mg/L.

Rezultă o creştere a procentelor de methemoglobină odată cu creşterea concentraţiei de nitraţi din apa

utilizată la prepararea hranei. La valorile mici de nitraţi sub 50 mg/L, procentajul de methemoglobină este în

raport direct cu durata consumului apei de către copil.

S-a remarcat un raport direct între concentraţia nitraţilor din sursa de apă şi procentajul de

methemoglobină.

Nitriţii nu au contribuit la existenţa cazurilor de methemoglobinemie, întrucât valorile acestora au

variat între 0,0-0,2 mg/L.

Pentru prevenirea prezenţei cazurilor de mthemoglobinemie se impune utilizarea la prepararea

hranei artificiale a copiilor, apă potabilă cu conţinut de nitraţi sub 48,5 mg/L în care ionii amoniu şi nitrit

să fie absenţi.

Nu s-a înregistrat nici un caz de methemoglobinemie în zona montană a judeţului, unde sursele de

apă au nitraţi sub limita CMA.

CCAAPPIITTOOLLUULL XXIIIIII

CCOONNCCLLUUZZIIII GGEENNEERRAALLEE

Nitraţii şi nitriţii fac parte din circuitul azotului în natură.

Prezenţa acestora în elementele de mediu: apă, aer, sol şi alimente sunt rezultatul proceselor

biologice care se desfăşoară în sol şi a intervenţiei activităţii umane dacă ne referim la utilizarea

fertilizanţilor de sinteză în agricultură sau utilizarea lor ca aditivi alimentari în industria alimentară.

Aceste activităţi fac ca nitraţii în unele surse de apă potabilă, în special din mediul rural, să fie în

concentraţii mult peste CMA, care afectează starea de sănătate a consumatorilor.

Cantitatea crescută de nitriţi şi nitraţi sunt semnalate în concentraţii ridicate în unele preparate de

carne, fiind utilizate în acest caz drept conservanţi alimentari.

Utilizarea în mod excesiv a unor fertilizanţi agricoli de sinteză explică prezenţa nitraţilor în

concentraţii mari în unele plante, utilizate în alimentaţie ca de exemplu: spanacul, salata verde, ridichea,

morcovul etc.

Nitraţii şi nitriţii îi găsim şi în compoziţia multor produse farmaceutice, cum ar fi: nitroglicerina,

nitromit, nitrangin, nitrocart etc.

Prezenţa compuşilor de azot –anorganici ca: ionul amoniu, ionul nitrit şi ionul nitrat, reprezintă un

semnal de poluare a unei surse de apă cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile care impune

evidenţierea acestora prin metode chimice.

Un important rol în aplicarea metodelor analitice îl joacă prelevarea, conservarea şi transportul

probelor de apă, întrucât aceşti ioni chimici sunt instabili în timp, suferind modificări.

Pentru determinarea acestor ioni chimici se impune aplicarea metodelor analitice de mare

sensibilitate, reproductibilitate şi precizie, pentru a evidenţia cantitativ cât mai fidel prezenţa acestora în

apă.

În acest scop s-au utilizat metode spectrofotometrice specifice inserate în acest text.

33

Interpretarea rezultatelor acestor ioni prezenţi în apă s-au făcut în coroborare cu valorile

substanţelor organice din surse de apă, în vederea aprecierii calităţii apei. Valorile ionilor amoniu, nitrat şi

nitrit, cât şi ale substanţelor organice sunt raportate la CMA stabilite de legislaţia sanitară în vigoare a

căror limite nu trebuie să fie depăşite.

Cercetarea prezenţei ionilor nitrat şi nitrit în unele surse de apă, precum şi în unele plante utilizate în

alimentaţie a fost determinată de implicaţiile acestora în asigurarea stării de sănătate a populaţiei.

Este cunoscut că nitraţii şi nitriţii prezenţi în apă peste limita CMA (50 mg/L) pot declanşa

morbiditatea prin methemoglobinemie la copiii sugari alimentaţi artificial, numită şi boala albastră. Boala

este reversibilă în condiţiile unui tratament de specialitate şi întreruperea utilizării apei potabile cu

conţinut de nitraţi peste limita CMA.

Prezenţa nitraţilor şi nitriţilor în apă, în alimente de natură vegetală sau animală, în prezenţa

aminelor secundare şi chiar a celor terţiare care după dezalchilare, pot forma şi in vivo în condiţii de pH

favorabil, N-nitrozamine. Acţiunea cancerigenă a acestora a fost unanim recunoscută.

Pe lângă aceste implicaţii în starea de sănătate a organismului, aceşti ioni pot influenţa în mod

negativ secreţia insulinei contribuind la declanşarea diabetului zaharat sau formarea hormonului tiroidian

(tiroxină) ducând la guşă sau pot influenţa producerea de avorturi spontane etc.

Urmare acestor constatări, am considerat oportun să efectuăm un studiu privind prezenţa

amoniacului, nitraţilor şi nitriţilor în surse de apă, în produse vegetale utilizate în alimentaţie şi totodată

să înregistrăm cazurile de methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentaţie artificială într-un teritoriu

reprezentativ.

Acest studiu a fost efectuat în perioada anilor 2005-2008 în judeţul Neamţ.

S-au studiat din acest punct de vedere un număr de 357 probe de apă din sursele centrale şi reţeaua

de distribuţie ale localităţilor: Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Bicaz şi Roman.

S-au determinat ionii amoniac, nitriţi şi nitraţi, precum şi substanţele organice, din 800 surse de apă

(fântâni) provenite din 136 localităţi rurale, repartizate în două zone de relief (montan - 49 localităţi şi

colinar – 87 localităţi). În anul 2007 s-a cercetat prezenţa acestor ioni şi a substanţelor organice, din 120

probe de apă provenite de la 20 microcentrale din mediul rural (11 localităţi din zona colinară şi 9

localităţi din zona montană).

În această perioadă s-a cercetat prezenţa nitriţilor şi nitraţilor în 111 probe de produse alimentare

vegetale: spanac, salată verde, castraveţi, roşii, morcov şi ridichi din aceeaşi zonă.

Au fost înregistrate 38 cazuri de methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentaţie artificială. În

aceste cazuri s-a determinat methemoglobina la copiii respectivi, precum şi conţinutul de nitriţi şi nitraţi

în sursele de apă utilizate la prepararea hranei artificiale.

Pentru determinarea unor indicatori de mineralizare ai apei ca: reziduu fix, conductibilitate, pH,

calciu, magneziu, duritate totală, cloruri, precum şi amoniacul, nitriţii şi nitraţii şi substanţele organice s-

au folosit metode analitice de mare sensibilitate. Unele dintre acestea au fost cercetate analitic în

prealabil. Toate metodele sunt prezentate în mod detaliat într-un capitol separat.

Sursele de apă ale localităţii Piatra Neamţ (Vaduri – subterană şi Bâtca Doamnei – de suprafaţă) au

concentraţii reduse de nitraţi şi substanţe organice, sub limita CMA (50 mg/L şi respectiv 5 mg O2/L). Se

remarcă absenţa amoniacului şi a nitriţilor, ceea ce reprezintă absenţa proceselor de poluare a apei cu

substanţe organice naturale uşor biodegradabile.

Indicatorii fizico-chimici cercetaţi evidenţiază un grad moderat de mineralizare a apei (reziduu fix

260 mg/L la sursa Vaduri şi 170 mg/L la sursa Bâtca Doamnei).

Sursa de apă subterană a localităţii Târgu Neamţ prezintă de asemenea un grad moderat de

mineralizare, având reziduul fix la 105° C de 210 mg/L. Se remarcă absenţa amoniacului şi a nitriţilor, iar

valorile nitraţilor şi a substanţelor organice sunt mult sub limita CMA, care nu pot influenţa starea de

sănătate a organismului.

Gradul de mineralizare a sursei de apă subterană a localităţii Bicaz, este moderat (reziduu fix la

105° C 230 mg/L). Valoarea nitraţilor şi a substanţelor organice sunt mult sub limita CMA iar nitriţii şi

amoniacul sub absenţi în toată perioada cercetată.

Sursa de apă subterană a localităţii Roman prezintă de asemenea un grad moderat de mineralizare

(reziduu fix 285 mg/L). Nitraţii şi substanţele organice sunt în concentraţii sub limita CMA şi nu prezintă

variaţii semnificative în perioada cercetată. S-a remarcat absenţa amoniacului şi a nitraţilor în toată

perioada cercetată, ceea ce reprezintă lipsa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale

uşor biodegradabile.

34

Se remarcă în cazul surselor subterane şi de suprafaţă cercetate, ce reprezintă aprovizionarea

centralizată a localităţilor Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Bicaz şi Roman, absenţa ionilor amoniu şi nitrit în

toată perioada cercetată ceea ce reprezintă lipsa proceselor de poluare cu substanţe organice naturale uşor

biodegradabile.

Prezenţa ionului nitrat şi a substanţelor organice fiind sub limita CMA nu determină producerea

methemoglobinemiei la copiii sugari alimentaţi artificial.

Sursele de apă respective prezintă un grad moderat de mineralizare, având reziduul fix la 105° C

cuprins între 170 mg/L-285 mg/L.

În sursele individuale de apă (fântâni) din zona montană (336 fântâni), în perioada cercetată 2005-

2008, media nitraţilor a fost de 14,01 mg/L, cu variaţii cuprinse între 0,13-122,72 mg/L. Valorile maxime

cele mai crescute au fost semnalate în anul 2007 (201,3 mg/L) şi în 2005 (176,2 mg/L), când şi

precipitaţiile atmosferice au prezentat valori minime.

Se remarcă variaţii semnificative ale nitraţilor de la o fântână la alta din cadrul aceleaşi localităţi şi

de la o localitate la alta.

Substanţele organice au prezentat valori reduse, sub limita CMA (5 mg O2/L), cu excepţia a două

fântâni a căror valori a fost de 5,7 mg/L şi respectiv 9,0 mg/L.

Valorile amoniacului au fost prezente sub limita CMA doar în 15 fântâni din 336 fântâni cercetate,

ceea ce confirmă absenţa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile.

Asemănător se comportă şi nitriţii, a căror prezenţă sub limita CMA este 29 fântâni din 336 de

fântâni cercetate, confirmând absenţa proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor

biodegradabile.

Apa fântânilor din zona montană cercetată în această perioadă de timp prezintă valorile nitraţilor sub

limita CMA, cu excepţia unui număr restrâns de fântâni, neafectând stare de sănătate a organismului.

Prezenţa nitraţilor în apa acestor surse se datorează azotului teluric şi într-o mică măsură a utilizării

fertilizanţilor agricoli de sinteză.

Apa fântânilor din zona colinară (464) conţine valori maxime care depăşesc cu mult limita CMA şi

având valoarea medie puţin sub limita CMA. Nitraţii prezintă variaţii în limite largi, de la o fântână la alta

în cadrul aceleaşi localităţi, cât şi de la o localitate la alta. Numărul crescut de fântâni a căror apă conţine

nitraţi peste limita CMA, presupune existenţa cazurilor de methemoglobinemie la copiii sugari, care

utilizează apa acestor surse în alimentaţia artificială. Existenţa nitraţilor în concentraţii mari care depăşesc

limita CMA, se datorează azotului teluric, a fertilizanţilor sintetici, utilizaţi în agricultură, precum şi ca

urmare a proceselor de autoepurare a solului impurificat cu substanţe organice naturale uşor

biodegradabile.

Media substanţelor organice se situează sub limita CMA (5 mg O2/L) cu excepţia unor fântâni a

căror valori maxime depăşesc limita CMA, în unii ani de cercetare.

Prezenţa amoniacului şi a nitriţilor într-un mare număr de fântâni denotă existenţa proceselor de

poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile.

Raportând valorile nitraţilor la numărul total de fântâni (800)analizate de pe teritoriul judeţului

Neamţ, se constată că media pentru 2005-2008 este de 28,83 mg/L, sub limita CMA, în timp ce valoarea

maximă este de 234,08 mg/L.

Substanţele organice pentru cel 800 fântâni cercetate în 2005-2008, realizează o media de 1,98 mg

O2/L (sub limita CMA), având valoarea maximă de 5,95 mg O2/L.

În perioada 2005-2008, sursele de apă din 800 fântâni de pe teritoriul judeţului Neamţ au prezentat

amoniac şi nitriţi în 185 probe şi respectiv 269 probe, având o medie de 0,046 mg/L şi respectiv 0,076

mg/L. Prezenţa amoniacului şi nitriţilor într-un număr mare de surse, autentifică existenţa proceselor de

poluare cu substanţe organice naturale uşor biodegradabile.

Din repartiţia valorilor nitraţilor din apa fântânilor din zona montană s-a constatat că 94,06% din

sursele de apă cercetate conţin nitraţi până la 50 mg/L , iar în zona colinară 72,20 % din sursele de apă cu

nitraţii până la 50 mg/L.

Din totalul surselor analizate (800 de fântâni) din judeţul Neamţ, 81,37% din acestea au nitraţii până

la 50 mg/L.

Sursele de apă din zona colinară prezintă condiţii favorabile producerii methemoglobinemiei la

copiii sugari alimentaţi artificial.

Din totalul localităţilor (87) din zona colinară, 54 (62,06%) localităţi au surse de apă cu nitraţi peste

50 mg/L şi 11 localităţi (2,37%) au nitraţii peste 200 mg/L.

35

În zona montană 9 localităţi (18,36%) din totalul de 49 localităţi conţin nitraţi peste limita CMA (50

mg/L) şi numai într-o localitate (0,29%) depăşeşte 200 mg/L.

Din raportul ionului nitrat cu ionii amoniu şi nitrit, se constată că acesta poate fi în concentraţii

mari, în absenţa ionilor amoniu şi nitrit provenind astfel din azotul teluric şi a fertilizanţilor agricoli de

sinteză sau poate fi în concentraţie mai redusă dar şi în prezenţa ionilor amoniu şi nitrit, când acesta se

datorează azotului teluric dar şi a proceselor de poluare a apei cu substanţe organice naturale uşor

biodegradabile.

Apa microcentralelor cercetate conţin nitraţi care nu depăşesc limita CMA (50 mg/L), amoniu şi

nitriţii sunt absenţi. Gradul de mineralizare este moderat, fiind mai crescut la apa microcentralelor din

zona colinară faţă de sursele din zona montană.

Din compararea mediilor nitraţilor din sursele de apă cercetate din judeţul Neam, se remarcă cele

mai reduse valori ale acestora în sursele centrale (3,4-4,43 mg/L) şi mult mai crescute în sursele de apă

atât din microcentrale cât şi din fântâni din zona colinară (35,57 mg/L la microcentrale şi 43,65 mg/L la

fântâni).

Prezenţa nitriţilor şi amoniului în proporţie mai mare la fântânile din zona colinară presupune

prezenţa proceselor de poluare a acestora.

Absenţa ionului amoniu şi nitriţilor precum şi prezenţa ionului nitrat în concentraţii sub limita CMA

în apa microcentralelor cercetate, fac ca apa acestora să aibă calitate de potabilitate superioară apei din

fântânile cercetate.

Probele de spanac cercetate în perioada anilor 2005, 2006 şi 2007 au prezentat valori reduse de

nitriţi, însă nitraţii au fost în concentraţii mari ajungând până la valoarea maximă de 1951 mg/kg produs

proaspăt. Deşi nu a depăşit limita CMA (2500 mg/kg produs proaspăt), totuşi pot fi nocivi ca urmare a

formării N-nitrozamine în contact cu aminele secundare în condiţii optime.

Probele de salată verde au de asemenea concentraţii reduse de nitriţi, însă nitraţii prezintă valori

mult mai mari, ajungând la valoarea maximă de 19563 mg/kg produs proaspăt. Ca şi în cazul spanacului,

probele de salată verde pot influenţa starea de sănătate a consumatorului prin formarea methemoglobinei

şi a N-nitrozaminelor, a căror acţiune cancerigenă este unanim recunoscută.

Celelalte produse vegetale cercetate în anul 2008 – roşii, castraveţi, morcov şi ridichi au de

asemenea valori reduse ale nitriţilor ajungând la concentraţia maximă de 2,70 mg/kg produs proaspăt.

Valorile maxime ale nitraţilor la produsele vegetale roşii, castraveţi şi morcovi sunt până şa 98,3

mg/kg, 175 mg/kg şi respectiv 167 mg/kg, ceea ce reprezintă concentraţii reduse faţă de spanac şi salată

verde.

În cazul produsului vegetal ridichi, valorile maxime ale nitraţilor sunt la un nivel mult mai ridicat,

ajungând până la 3775 mg/kg produs proaspăt, depăşind astfel limita CMA (2500 mg/kg produs

proaspăt).

Dintre produsele vegetale cercetate, spanacul, salata verde şi ridichea pot determina formarea

methemoglobinei şi a N-nitrozaminelor. În cazul produsului vegetal morcov, care deşi nu conţine nitraţi

la valori crescute, poate cauza formarea methemoglobinei la copiii sugari dispeptici, prin consumul de

supă de morcov, concentrată prin procesul termic.

Prezenţa valorilor crescute ale nitraţilor în unele produse vegetale cercetate: spanac, salată verde şi

ridichi, se datorează utilizării în mod abuziv a fertilizanţilor agricoli de sinteză, cât şi a capacităţii acestor

plante de a cumula produşii de azot respectivi.

Utilizarea în mod raţional a fertilizanţilor chimici de sinteză ar permite evitarea influenţei negative

asupra stării de sănătate a organismului.

Toate cazurile de methemoglobinemie la copiii sugari (38) înregistrate şi cercetate, au provenit din

31 localităţi din zona colinară a judeţului Neamţ. Procentajul maxime de methemoglobină a fost de

53,7%, iar minim de 16,5%. Copiii sugari alimentaţi artificial care au făcut methemoglobinemie au avut

vârsta între 1-4 luni.

Sursele de apă utilizate la prepararea hranei artificiale au conţinut nitraţi cuprinşi între 48,5 mg/L-

345,5 mg/L, iar valoarea media a fost 127,1 mg/L. S-a remarcat un raport direct între procentajul

methemoglobinei şi valoarea nitraţilor din sursa de apă.

La creşterea procentajului de methemoglobină contribuie şi timpul de contact cu sursa de apă

utilizată, remarcat în mod deosebit la valorile chiar sub 50 mg/L, ca în cazul valorii de 48,5 mg/L.

Concentraţiile reduse de nitriţii din apă (sub 0,5 mg/L) nu au influenţă asupra creşterii procentajului

de methemoglobină.

36

Nu s-a înregistrat nici un caz de methemoglobinemie în zona montană a căror surse de apă au

nitraţii sub limita CMA.

Din acest studiu a rezultat necesitatea introducerii în mediul rural a surselor de apă potabilă

provenite din instalaţii centrale sau microcentrale care să înlocuiască utilizarea apei de fântână, în scopul

protecţiei stării de sănătate a populaţiei.

De asemenea, a rezultat necesitatea utilizării în mod raţional a fertilizanţilor agricoli în vederea

reducerii conţinutului de nitraţi în sol, apă, cât şi în unele plante utilizate în alimentaţie (spanac, salată

verde, ridiche, morcov etc.) care pot determina în mod direct sau indirect anumite stări morbide la

consumatori.

X

X X

Elementele de originalitate rezultate din prezenta teză de doctorat sunt următoarele:

se prezintă date analitice noi, originale, privind calitatea apei şi conţinutul în amoniac, nitriţi,

nitraţi şi substanţe organice din 5 surse centrale de apă (Piatra Neamţ – 2 surse şi reţeaua de

distribuţie, Târgul Neamţ, Bicaz şi Roman) cercetate în perioada 2005-2008, care atestă

protecţia stării de sănătate a consumatorilor;

obţinerea de date analitice noi, originale ale indicatorilor cercetaţi în apa microcentralelor, care

au evidenţiat asigurarea stării de sănătate a consumatorilor;

se aduc date analitice noi, originale privind conţinutul în amoniac, nitriţi, nitraţi şi substanţe

organice din apa a 800 de fântâni din 136 localităţi din mediul rural (zona montană şi zona

colinară) cercetate în perioada 2005-2008;

se constată prezenţa nitraţilor sub limita CMA în apa fântânilor din zona montană şi a valorilor

acestor indicatori peste limita CMA, în majoritatea fântânilor din zona colinară, datorită

utilizării excesive a fertilizanţilor agricoli, pe lângă prezenţa unor procese de poluare cu

substanţe organice naturale uşor biodegradabile;

condiţiile calitative a apei fântânilor din zona colinară au dus la prezenţa cazurilor de

methemoglobinemie la copiii sugari cu alimentaţie mixtă sau artificială, înregistrate şi cercetate

de noi;

datele analitice noi, originale au scos în evidenţă superioritatea calitativă a apei din sursele

centrale şi microcentrale care impun înlocuirea apei de fântână (ce nu asigură starea de sănătate

a consumatorilor) cu aceste surse;

a reieşit un raport direct a nitraţilor cu ceilalţi indicatori cercetaţi, în aceste condiţii calitative a

surselor de apă cercetate;

se aduc date noi, originale privind nitriţii şi nitraţii în produsele vegetale cercetate (spanac,

salată verde, roşii, castraveţi, morcov, ridiche) în perioada anilor 2005-2007;

valorile cele mai crescute ale nitraţilor peste limita CMA (2500 mg/kg produs proaspăt) s-au

găsit la produsele spanac, salată verde şi ridiche, recunoscute ca având capacitatea de a cumula

nitraţii;

a rezultat un raport direct a procentului methemoglobinemiei la copiii bolnavi (numai în

localităţile din zona colinară), cu valorile nitraţilor sin sursa de apă respectivă, la care concură şi

timpul de contact cu acesta;

a rezultat, ca noutate, reducerea limitei CMA a nitraţilor de la 50 mg NO3/L la 45 mg NO3

/L,

întrucât s-au înregistrat cazuri de methemoglobinemie şi la copiii sugari alimentaţi artificial şi la

concentraţii de 48,5 mg NO3/L;

semnalăm necesitatea atenţiei privind utilizarea supelor de morcov sau a spanacului la copiii

alimentaţi artificial, întrucât în procesul termic poate să crească concentraţia nitraţilor, care ar

duce la methemoglobinemie.

37

CCAAPPIITTOOLLUULL XXIIVV

RREECCOOMMAANNDDĂĂRRII ŞŞII PPRROOPPUUNNEERRII

Din cercetarea subiectului tezei de doctorat s-au desprins următoarele recomandări şi propuneri:

respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru protecţia surselor de apă potabilă cu

preponderenţă în mediu rural, care sunt cele mai deficitare;

selectarea şi recomandarea surselor de apă cu valorile nitraţilor sub CMA (50 mg/L) utilizate în

alimentaţia artificială a copiilor sugari (sub 1 an), pentru evitarea formării methemoglobinei;

introducerea în zonele rurale a sistemului de aprovizionare cu apă centralizat (instalaţii centrale

sau microcentrale), înlocuind sistemul actual individual (fântâni), care sunt expuse unor

impurificări externe cu agenţi chimici, biologici sau microbiologici;

utilizarea raţională a îngrăşămintelor agricole de sinteză în cazul culturilor unor produse

vegetale: spanac, salată verde, ridichi etc. care cu capacitatea de a cumula nitraţi, afectând starea

de sănătate a consumatorilor (methemoglobinemie, nitrozamine cu acţiune cancerigenă,

teratogenă etc.);

verificarea conţinutului de nitraţi în cazul morcovului utilizat la copiii dispeptici sub formă de

supe preparate prin procedeu termică;

propunem reducerea CMA a nitraţilor din apă de la 50 mg/L la 45 mg/L, întrucât în acest studiu

au fost semnalate cazuri de methemoglobinemie şi la concentraţia de 48,5 mg/L.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

10. Avery AA: Infantile methemoglobinemia reexamining the role of drinking water

nitrates.Environmental health perspectives.1999;107:583-586.

32. Chow CK, Chen CJ, Gairola G: Effect of nitrate and nitrite in drinking water on rats. Toxicology

Letters.1980;6(3):199-206.

34. Cuciureanu R. Elemente de igiena mediului şi alimentaţiei. Ed Junimea Iaşi, 2003.

37. Cotrău M, Povca M: Toxicologia analitică.Editura Medicală Bucureşti.1988.

43. Dorneanu V, Stan M: Lucrări practice de chimie analitică.Editura UMF Iaşi.2000.

51. Fan A, Howd K: Risk assessment of environmental chemicals. Ann Kev Pharmacol

Toxicol.1995;35:341-348.

61. Fraser P: Health aspects of nitrate in drinking water. Studies in Environmental Science.1981;12:103-116.

70. Griesenbeck J, Brender JD, Sharkey JR, et al: Maternal characteristics associated with the dietary

intake of nitrates,nitrites and nitrosamines in women of child-bearing age:a cross-sectorial study.

Environmental Health.2010;9:10.

71. Grinsven HJM, Ward MH, Benjamin N: Does the evidence about health risks associated with nitrate

ingestion warrant an increase of the nitrate standard for drinking water?.Environ health.2006;5:26-31.

78. Iacob I: Supravegherea calităţii apei potabil în perspectiva anului 2015.Sănătate şi Prevenţie. 2000;

1(1):24-27.

79. Ionuţ C, Popa M, Laza V: Compendiu de Igienă.Editura Universitară Medicală „Iuliu

Haţieganu”,Cluj-Napoca.2004;161-231.

85. Keating JP, Strauss AW,et al: Infantile methemoglobinemia caused by carrot juice.New England

Journal of Medicine.1973;288(16):824-826.

92. Kross BC: Nitrate toxicity and drinking water standards.The Journal of Preventive

Medicine.2002;10(1):3-10.

99. Manescu S, Cucu M, Diaconescu ML, et al: Chimia sanitară a mediului. Ed Med Bucureşti, 1994.

103. Mesa IMC, Armen-Dariz CR: Nitrate intake from drinking water on Tenerife Island (Spain). The

Science of the total Environment.2003;302:85-92.

38

110. Naser AA, Ghbn N, Khoudary R: Relation of nitrate contamination of ground water with

methemoglobinemia level among infants in Gaza.La Revue de Sante de la Mediteranne

Orientale.2007;13(5):995-1004.

111. Năstase V, Cuciureanu R, Voitcu M, et al: Cercetarea prezenţei nitraţilor şi nitriţilor din mediul

ambiant din zone geografice diferite din Moldova în corelaţie cu morbiditatea prin

methemoglobinemie.Rev.Med.Chir.Soc.Med.Nat Iaşi.1995; 19(3-4):179-185.

112. Năstase V, Cuciureanu R, Voitcu M: Lucrări practice de chimie sanitară.Literatura UMF Iaşi.1988.

113. Năstase V, Voitcu M: Interacţiuni între medicamente şi unii adjuvaţi alimentari cu implicaţii

medico-sanitare.Rev.Med.Chir.Soc.Med.Nat.Iaşi.1981;3:423-428.

116. xxx. Nitrate and nitrite in drinking water.Commision on life sciences,National Academy Press,NW

Washington DC 20418.1995.

175. xxx. Water,soil and groundwater pollution with nitrogen compounds. Bucharest, Romania.2009 may 7-8.

189. xxx: Guidelines for drinking water quality.Standard settings and drinking water

safety.Who,Geneva.2006.

190. xxx: Guidelines for drinking water quality.Who Recommendations.Third Ed.2004;1.

191. xxx: Legea nr.311/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.458/2002.

192. xxx: Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile.

193. xxx: Nitrates and nitrites in drinking water.Rolling revision of the WHO Guidelines for drinking

water Quality.Who.2004;1-133.

195. xxx: Standard methods of examination of water anal waste water. 21th

Ed.Washington DC.2005.

199. Yidiz E, Keskinler B, Akay G: Drinking water denitrification by a membrane bio-reactor. Water

Reasearch.2002; 36:1155-1166.

202. Zeman C: Infant methemoglobinemia:causative factors.Environ health Perspect.2005;113(7):A805-A808.

203. Zeman CL, Kross B,Vlad MA: A nested case-control study of methemoglobinemia risk factors in

children of Transilvania Romania.Environ health Perspect. 2002;110(8):817-822.

204. Zhang WL, TIan ZX, Lix Q: Nitrate pollution of groundwater in northern China. Agriculture

Ecosystems Environment.1996; 59(3):223-231.

Lista lucrărilor publicate în cursul stagiului doctoral cu rezultate din teză

1. Niţuc E, Năstase V, Diaconu D, Mihăilescu S: Researches of the nitrite/nitrate presence on

other chemical compounds in some water sources from rural area of Neamt county. Rev Med

Chir Soc Med Nat Iaşi, 2010; 114(1): 211-215.

2. Niţuc E, Năstase V, Mihăilescu G, Chioveanu D: Researches of the nitrates and nitrites in

some well waters from rural area in correlation with methemoglobinemia morbidity. Rev Med

Chir Soc Med Nat Iaşi, 2010; 114(2): 580-586.

C E ER RCC EETTAA REAA PPRREEZZENN ŢŢEII ... Doctorat/rezumat... · renală. Eliminarea apei prin...

Documents

Transcript of C E ER RCC EETTAA REAA PPRREEZZENN ŢŢEII ... Doctorat/rezumat... · renală. Eliminarea apei prin...