Bronsita Acuta Lucrare de Diploma
-
Upload
pavel-marian -
Category
Documents
-
view
1.960 -
download
150
Transcript of Bronsita Acuta Lucrare de Diploma
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
”SF. THEODOR CONSTAN A”Ț
LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA PACIEN ILOR CUȚ
BRON ITĂ ACUTĂȘ
Coordonator:
RA Ă MARIAȚ
Absolvent:
BALONA LILIANA Ș
1
– 2013 –
Motto: ”Pentru a fi desăvârșită
arta și meșteșugul medicinii trebuie să izvorască din dragoste.”
.
Paracelsius.
2
Scopul ș i motiva ț ia
Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi din literatura de specialitate. Am ales să expun în această lucrare subiectul în cauză, având ca suport următoarele motive:
• primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare personală corectă, bazându-se și pe sintagma: “un om informat este un om prevenit !” . De aceea doresc să știu exact simptomele, modurile de tratament și profilaxia bolii;
• al-doilea motiv este faptul că direct sau indirect, foarte mulți oameni au fost afectați de această boală și orice individ trebuie să fie conștient că datorită viciilor, neglijenței sau indiferenței contribuie la agravarea bolii și implicit la prelungirea duratei de vindecare și a perioadei de convalescen ăț ;
• ultimul motiv ar fi acela al informării societății, lucrul acesta poate reuși doar în măsura disponibilității celorlalți de a afla cât mai multe despre boală.
3
CUPRINS
CAPITOLUL INoțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului respirator.
CAPITOLUL II Prezentarea bronșitei acuteDefiniție, etiologieSimptomatologia Simptome subiective Simptome obiectiveMetode de investigațieEvoluție complicații prognosticDiagnostic diferențialExamene de laborator TratamentulRolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută
CAPITOLUL IIIProces de nursingCazul I Cazul IICazul III
CAPITOLUL VIConcluziiBibliografie
4
CAPITOLUL INO Ț IUNI DE ANATOMIE Ș I FIZIOLOGIE
A APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon, rezultat din procesele metabolice din organism. Aparatul respirator este format din căile respiratorii și cei doi plămâni, drept și stang. Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni diferențiindu-se :
• a-căile respiratorii superioare(cavitatea nazală);
• b-căile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee, bronhii);
fig.1Aparatul respirator
5
C ă ile respiratorii : Cavitatea nazală cuprinde două etaje:
Fig. 2 Cavitatea nazală
-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;-unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip
respirator;
Fig. 3 Faringele
Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă funcție, respiratorie și digestivă.
Fig. 4 Laringele
6
Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid, deasupra traheei, predominând sub piele.
Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și cuneiforme).
Fig. 5 Traheea
Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct cilindric în lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posedă un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase, în formă de potcoavă.
Peretele traheei este format din 2 tunici:- externă - se află țesutul conjuctiv- interna - se află mucoasa traheală, formată dintr-un
epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, având și celule care secretă mucus.
Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii inferioare. Sunt reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și se întind de la pintenele traheal până la hilul plămânilor, ele fac parte din pediculul pulmonar.
Cele două ramuri, dreapta și stânga, sunt inegale ca lungime și calibru.
Bronhia principală dreaptă
Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă decât cea stângă, are o lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7
7
inele cartilaginoase și un calibru mai mare, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de verticală.
Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în bronhia dreaptă.
Bronhia principală stângă
Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă, având o lungime de 4-5 cm, cu un număr de 7-13 inele, calibrul său este mai mic, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de orizontală.
Bronhiile principale intră în componen ț a pediculului pulmonar:
Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.La nivelul pedicului pulmonar ele vin în raport cu artera
pulmonară, cu venele pulmonare, cu vasele bronșice și cu nervii care formează plexul pulmonar.
Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar, vom deosebi două feluri de raporturi:
• comune cu pediculul ;
• proprii fiecărei bronhii.1. - Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în
hil.- în afara hilului: bronhilile deci și pediculul pulmonar
sunt în raport cu artera pulmonară, venele pulmonare, arterele bronșice.
- în hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de trei ramuri ale arterei pulmonare și de venele pulmonare, formând trei perechi de pediculi secundari(lobari).
2. - Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la organele din vecinătatea acestora, făcând abstracție de elementele pediculului pulmonar.
Bronhia dreaptă vine în raport :
- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;- posterior, cu marea venă azygos;
8
- superior, cu cârja mare a venei azygos; - inferior, cu pericardul și atriul drept.
Bronhia stanga vine in raport :
- în partea anterioară, cu elementele pedicului pulmonar;
- posterior, cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng;
- superior, cu cârja aortei și nervul recurent stâng;- inferior cu pericardul și atriul stâng.
Vasculariza ț ie : Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșicale aortei toracice. Venele sunt reprezentate prin venelebronsice, care se varsă în marea și mica venă azygos.
Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.Inervatia: este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul pulmonar posterior.
Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la acest nivel provin de la nervul vag 10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.
Fig.6 Traheea și Bronhiile
Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă din ramificarea bronhiilor principale.
9
Fig.7 Arborele bronșic
Bronhiile principale se ramifică în:• Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari• Bronhii segmentare - care se distribuie la
segmentele pulmonare;• Bronhiolele terminale;• Bronhiolele respiratorii;• Ductele alveolare terminate cu alveole;
Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează acini pulmonari.
Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.
Arborele bron ș ic drept
Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri (reprezintă bronhii de gradul II):
Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie celor 3 segmente pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III).
Trunchiul bronhic intermediar - dă na tș ere la două bronhii lobare .
Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii segmentare, repartizate segmentelor corespunzătoare ale lobului
10
mijlociu ;Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii
segmentare, repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior.
Arborele bron ș ic stâng
Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II):
Bronhia lobară inferioară;Bronhia lobară superioară;Bronhia lobară superioară se împarte în :1. Trunchiul superior (culminal ), care se termină prin trei
bronhii în segmentele: apical, posterior și anterior .2. Trunchiul anterior, care se termină cu două bronhii în
segmentele: lingual, superior și inferior.Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramnificații din
ce în ce mai subțiri (gradul IV), ajungând la dimesiuni foarte reduse, 1/10 mm în ultimă instan ăț , se formează bronhiile intralobulare, bonhiile terminale și bronhiile repiratorii, care se termină cu acini pulmonari .
Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior la interior din următoarele formațiuni:
• O teaca fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre musculare netede, așezate oblic; sub acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive .
• În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată din celule ciliare; la acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice.
Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să primească aerul inspirator.
Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale arborelui bronșic, bronhiile lobare segmentare și ramificațiile acestora până la bronhiile intralobulare, au în structura peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în prima teacă, formând teaca fibrocatilaginoasă .
Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural în bronhii cu țesut cartilaginos, în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos, numite și bronhiole .
11
Plămânii
Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de gaze dintre organism și aerul atmosferic . Ei sunt în număr de doi, unul stâng și altul drept, așezați în cavitatea toracică, având fiecare o cavitate pleurală proprie.
Ocupă aproape intreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii, numită mediastin.Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern
(anterior), coloana vertebrală toracală posterior și pleurele mediastinale.
Pleura prezintă o foi ăț parietală, care aderă la pereții viscerelui și o foi ăț viscerală care aderă la plămân. Ele delimiteaza o cavitate pleurală, în care se găsește lichid pleural, secretat de celulele epiteliului pleural. Acest lichid are rol în mecanica inspirației. Greutatea plămânului reprenzintă, indiferent de vârstă , a cinzecea parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai greu decât cel stâng.
La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g. Forma plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă.
Fig.8 Plămânii
Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl 12
conțin cei doi plămâni, este de aproximativ, 4500-5000 cm3. Culoarea plămânului diferă cu vârsta .
Ea este roz-pal, la copii iar la adulți, din cauza depunerii în spațiul periilor lobulari a particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea devine albă –cenușie, cu mici pete negricioase.
Configurația externă: unui plămân i se descriu: • un vârf
• baza
• trei fețe
• trei muchiiVârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei toracice, depășind cu 5 cm coasta I și cu 2,5 cm clavicula.
Baza plămânului: este mai largă și mai concavă, sprijinindu-se pe burta diafragmului , după care se mulează.
Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale:ficatul la dreapta, stomacul și splina la stânga și rinichiul în
parte posterioară.• Fața costală: este în raport cu coastele.• Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân,
spre mediastin.• Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în
raport cu fa aț superioară a diafragmului.• Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde, la
plămânul stâng, incizura cardiacă( patul inimii), sub care se găsește o prelungire ca o limbă, lingura.
• Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul toracal.
• Marginea inferioară: reprezintă circumferin aț bazei plămânului.
Constituția anatomică a plămânului, pe fețele costale sunt niște șanțuri profunde, scizuri, care împart plămânul în lobi.
Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală, care determină trei lobi: superior, mijlociu și inferior;
Plămânul stâng are numai o scizură, scizură oblică, care îl împarte în doi lobi, superior și inferior.
Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura lobară a arterei pulmonare, ramurile lobare ale venelor pulmonare, vasele bronșice, limfatice și nervii proprii.
13
Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în clinică și de aceea s-a introdus alături de noțiunea de lob, ca și la ficat și notiunea de segment sau zonă pulmonară, care se bazează pe autonomie anatomică, bronșică, vasculară și nervoasă.
Segmentele pulmonare, reprezintă unitatea anatomică și funcțională clinică (patalogică și chirurgical) care formează lobul pulmonar.
Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentară, vase și nervi ai segmentului respectiv.
Structura plămânului drept :
• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posteror sau apico-posterior, căci au un trunchi bronșic de origine comun; anterior; lingular–superior; lingular–inferior . Ultimile două segmente corespund lobului mijlociu al plămânului drept.
• Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior; antero-bazal; latero-bazal, postero-bazal.
La acest lob, comparativ cu plămânul stâng, lipsește în peste 60% din cazuri, segmentul medio-bazal, care corespunde, pe fața mediastinală, impresiunii cardiace, care este mai adâncă la plămânul stâng, din cauza poziției inimii.
Lobul pulmonar este unitatea anatomica și functională a 14
plămânului care intră în constituția segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spațial au și ei ca și segmentele, o formă piramidală, cu vârful către bronhia lobulară și baza spre suprafața plămânului. Baza lor are formă poligonală .
Lobulii pulmonari sunt separa iț incomplet între ei prin septuri, forma iț din țesut conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. În aceste septuri, pe lângă celulele conjunctive, fibrele colagene și fibrele elastice se găsesc vase limfatice mari și rețeua de vene colectoare, care, în traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare.
Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrophage sunt cele care înglobează particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. Lobul pulmonar este format la rândul său din acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare, după cum urmează:
Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, ea mai posedă un perete sau țesut cartilaginos și glande, cu un diametru de 0,200-1 mm, se ramifică, în lob încă de 3-4 ori, dând naștere, ca ultime ramificații, bronhiolelor terminale. Ele se numesc bronhiole terminale pentru că sunt considerate ultimile ramificații ale arborelui bronșic, cu rol de conducere a aerului. De la nivelul lor pleacă componenta respiratorie a arborelui bronșic .
Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase, care prezintă din loc în loc, la nivelul peretelui lor, alveole pulmonare.
Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a canalelor alveolare, care provin dintr-o bronhiolă terminală, plus alveolele corespunzatoare. Peretele sacilor alveolari este perforat de orificii microscopice, ostiolele alveolare.
În număr de trei sute de milioane, alveolele reprezintă o suprafa ăț totală evaluată în medie la 70 m2, corespunzând unui volum de aproximativ 4 l.
15
Vasculariza ț ia ș i inerva ț ia plămânului
Plămânul are o dublă vascularizație : - una funcțională; - alta nutritivă.
Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer și sânge, formează ceea ce se numește mica circulație a organismului . Acesta începe cu artera pulmonară, care pleacă din ventriculul drept al inimii. Artera pulmonară aduce de la inimă sânge venos, încărcat cu oxigen.
După realizarea schimbului gazos, sângele oxigenat pleacă din rețeaua capilară a alveolei prin vene, care în drumul lor spre hilul pulmonar, formează trunchiuri tot mai mari și în ultimă instan ăț câte două vene pulmonare (superioară și inferioară )pentru fiecare plămân. Acestea după ce străbat pediculul pulmonar, ajung la baza inimii unde se deschid în atriul stâng.
Vasculariza ț ia nutritivă : aparține marii circula ii aț organismului și este formată de arterele și venele bronșice. Arterele bronșice pleacă din partea superioară a aortei descendente toracice și obișnuit, sunt două pentru plămânul stâng și una pentru cel drept .
16
Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul bronhiolelor respiratorii, cărora le aduc sânge oxigenat și substanțe nutritive, creând ramuri pentru pereții vaselor pulmonare.
Limfaticile plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice care însoțesc bronhiolele respiratorii și ramurile arterei pulmonare.
Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân), limfa este adunată de trunchiuri colectoare, care merg la ganglionii bronho pulmonari, ai hilului și ai bifurcației traheobronșice iar de aici la ganglionii paratraheali.
De la acest nivel, limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori și vărsată în canalul toracic în stânga, iar prin ganglionii bronho-mediastinali, în trunchiul limfatic drept.
Inerva ț ia plămânului
Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior și altul posterior.
Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar cele simpatice din ganglioni simpatico-toracali și din nervii cardiaci.
Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse: arborele bronșic și alveolele pulmonare.
Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri adaptați schimburilor gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcție, fagocitară și respiaratorie. Suprafața totală a acestora este de 20 m2.
În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare.
17
Respira ț ia
Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon și aportului de oxigen către celulele organismlui. Centrul respirator se găsește în bulbul rahidian. Dacă organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană, 3-4 zile lipsit de apă, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de câteva minunte.
Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin și hisular.
• Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar în sânge iar CO2 în sens invers;
• Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-organ de aport și eliminare și țesuturi care consumă O2 și eliberează CO2 ;
• Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase, respirația internă.
La nivelul țesuturior oxigenul pătrunde în celule iar CO2 produsul rezidual al catabolismului este eliminat.
Frecvența normală a respirașiei este de 12-16 resp/min .Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea
expansionării cutiei toracice in inspir iș expir.
18
Ventila ț ia
Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și exprirație care reprezintă deplasarea unui volum de aer.
• În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat în O2 și practic lipsit de CO2 .
• În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în O2 și bogat în Co2.
Inspira ț ia
Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei toracice datorită contracției mușchilor inspiratori.
Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii centrale a diafragmei care coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm, coborârea cu un cm a cupolei diafragmatice mărește dimensiunea cutiei toracice.
Expira ț ia
Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de repaus, nu datorită contracției anumitor mușchi, ci din cauza relaxării musculaturii inspiratorii.
Dimensiunile toracelui se micșorează iar plămânii care nu mai sunt în stare de tensiune se retractă .
În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ 500 ml aer bogat în O2 și acela iș volum de aer părăsește plămânul prin expirație.
CAPITOLUL IIBRON Ș ITA ACUT Ăâ
19
Defini ț ie Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bronșice interesând de obicei bronhiile mari și mijlocii și frecvent traheea (traheo-bronșita).
EtiologieDupă natura lor, factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi
împărțiți în :• Infecțioși• Fizico-chimici• Alergici
Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80% din cazuri de virusuri.
Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusuri, după cum urmează:
• Infec ț ia virală : Adenovirusuri - 31 serotipuri;
Reovirusuri - 3 serotipuri;• Picornavirusuri:
a. rinovirusuri.b. enterovirusuri: -polivirusuri
- coxsackie A- coxackie B
20
• Mixovirusuri: a. virusul gripal Ao , A1 , A2 , B iș Cb. virusul gripal , virusul rujeolei
c. scințial respirator(afectează copii și persoanele tinere)• Coronavirusuri:
În ceea ce privește infecțiile bacteriene, acestea sunt reprezentate cu frecven ă crescută de cătreț :
• Pneumococi;
• Streptococi;
• Haemophilus;
• Stafilococi;
• Micrococcus catarhalis;
• Ciuperci;
• Unele Spirochete.Factorii fizico – chimici sunt reprezentați îndeosebi de:
• Gaze toxice: clor, oxid de sulf;
• Vapori de acizi tari: clorhidric, sulfuric, acetic;
• Oxizi de azot;
• Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare;
• Fumul, în (condiții climatice necorespunzătoare, amestec cu cea ăț întâlnit în zonele puternic industrializate), fumul de tutun;
• Formol;
• Vapori de amoniac;
• Particule fin pulverizate;
• Acetona;
• Hidrogen sulfurat.Factorii alergici: variate substanțe organice și anorganice, diferite microorganisme.
Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi:• Termenul general favorizant, care este reprezentat prin :
- vârstă (copii, vârstnici);- predispoziție ereditară;- lipsa de antrenare a vasomotricității, la schimbările de
microclimat;- teren alergic spasmogen;
• Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt :
21
- frigul- alterarea barierei glotice și a refluxului de tuse- imunitatea de suprafa ăț ;- bolile cornice bronhopulmonare;- infecțiile repetate rinofaringiene;- modificările cutiei toracice;- sclerozele pulmonare;- emfizemul pulmonar;
Acțiunea frigului apare la: - inhalarea de aer rece;- expunerea pereților toracici la frig;- ingestia de lichide sau alimente foarte reci.
Prin efectul lui vasoconstrictor, frigul produce la nivelul mucoasei bronșice, reducerea mișcării cililor vibratili și reducerea diapedezei leucocitare, ceea ce duce la condiții de înmulțire a virusurilor și bacteriilor în mucoasa traheobronșică.
Virusurile afectează întâi funcția și apoi structura aparatului ciliar, iar prin dezgolirea terminațiilor nervoase și coborârea pragului de excitabilitate, excitațiile neînsemnate, subliminare, dau naștere unor reacții deosebit de intense.
În producerea inflamației traheobronșice intervin atât tulburări locale cât și mecanisme reflexe, în care ramul aferent este reprezentat de nervul vag.
Acțiunea substanțelor chimice se datorează faptului că acestea se dizolvă în pelicula de mucus, determinând, în mod direct, procesul inflamator acut și semnele obișnuite ale bronșitei acute.
Majoritatea alergenilor inhalați odată cu atmosfera poluată pot determina inflamația traheobronșică prin intermediul reacției alergice de tip I.
În bronșita acută procesele inflamatorii interesează atât mucoasa traheei și bronhiilor mari, cât și cea a bronhiilor mici, de unde și denumirea preferată de unii autorii, de traheobronșită acută.
Mucoasa traheei și bronhiilor mari prezintă la examenul bronhoscopic o îngroșare variabilă, prin edem și infiltrare celulară în submucoasă.
Lumenul căilor aeriene se reduce, iar mucoasa are tendin aț să lunece, să prezinte pliuri, când bolnavul face un efort de tuse.
Biopsiile bronșice evidențiază prezența în corionul mucoasei, 22
a unei infiltrații cu granulocite, limfocite și macrofage, care de altfel intersectează toate straturile peretelui bronșic.
De reținut că și epiteliul apare adesea cu infiltra iiț intercelulare, alcatuit mai ales din granulocite, iar întregul proces determină o denudare a stratului de celule bazale pe întinderi variabile.
Bron ș ită Simptomatologia
SIMPTOME SUBIECTIVE• Tuse uscată în fază de cruditate;
• Expectorație mucopurulentă în fază de cocțiune;
• Eventual dispnee;
• Catarul concomitent al căilor superioare respiratorii.23
• În bronșita alergică, bruschețea cu care apare adesea noaptea, este caracteristică.
• Gâdilitură faringo-laringiană, coriza, tusea, presiunea respiratorie, eructațiile, dispnee.
Obișnuit boala începe cu:Frison, senzație de frig, stare generală de rău, dureri
musculare difuze, cefalee, uneori dureri oculare, lăcrimare, strănut, rinoree, stare subfebrilă, senzație de jenă laringo-fariangiană, arsuri pe fundul gatului.
Afectarea traheei și a bronhiilor mari este semnalată prin apariția unei arsuri retrosternale, însoțită de tuse, fără expectorație.
Tusea se însoțește deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale, a cefaleei, de efort respirator minim, la schimbarea temperaturii atmosferice.
La unii bolnavi, tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât împiedică somnul și epuizează bolnavul, motiv pentru care ea trebuie combătută.
Când procesul inflamator cuprinde și laringele, apare răgușeala, tusea fiind numită de cruditate, urmată la câteva zile de o alta, caracterizată prin apariția expectorației.
Tusea mai poate fi neproductivă, atunci când în etilogia bronșitei acute intră și infecția microbiană, ea devine purulentă, uneori cu striuri de sânge.
Ulterior sputa crește cantitativ de la o zi la alta, căpătând caracter purulent mucoprulent și devine mai fluidă și mai ușor de eliminat, de aceea a fost numită faza de cocțiune. Odată cu apariția și eliminarea ei, starea generală se îmbunătățește. Când peste infecția virală se suprapune cea bacteriană, situație frecvent întâlnită, starea febrilă persistă, iar gradul purulenței sputei este în funcțiune de cantitatea polinuclearelor. Temperatura revine la normal după 4-5 zile, tusea se reduce ca intensitate, iar sputa scade progresiv.
SIMPTOME OBIECTIVE
Examenul fizic:La ascultație inflamația traheei poate rămâne mută sau poate
da naștere câtorva raluri perceptibile parasternal.
24
Când procesul inflamator cuprinde bronhii în generația 3-4 ascultația pune în eviden ăț raluri ronflante și sibilante, deseminate bilateral. Afectarea bronhiilor mai mici se exprimă clinic prin raluri subcrepitante, de diferite mărimi. Inhalarea de vapori și gaze toxice, ca și apariția de la suc gastric sau apă de mare, provoacă un tablou clinic cu un debut, mult mai dramatic, cu edem glotic sau cu grave tulburări respiratorii deosebit de severe.
Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică, în care tusea are un caracter spastic, astmatiform, cu respirație șuierătoare, iar sputa este bogată în eozinofile.
Flora microbiana din spută este cea care o întâlnim obișnuit în căile respiratorii superioare.
Expectorația, la început este mucoasă, devenind apoi treptat mucopurelentă, de culoare galbenă, abundentă, eliminându-se mai ușor. Se aud zgomote punând urechea pe pieptul bolnavului, produse prin vibrația secrețiilor bronșice, la trecerea aerului prin bronhii, în inspirație și expirație.
Laringo-traheo bron ș ita obstructivă: Este provocată de prezența edemului glotic și de bronșiolita
capilară. Ea se manifestă prin alterarea profundă a ventilației plămânului, cu hipoventilație alveolară. Zone de hiperinflație realizate prin efect de capcană alterează cu teritorii atelectatice, ceea ce perturbă schimburile gazoase.
Temperatura crește rapid, dispneea este severă cu polipnee, cianoză a mucoaselor, bătaia aripilor nasului, facies toxic, stare de agitație, tahicardie, hipotensiune arterială și tendințe de colaps. La vârstnici instalarea acestor semne este mai lentă.
La examenul fizic, pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar raluri subcrepitante și crepitante, pe ambele arii pulmonare.
Metode de investiga ț ie
Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu precădere în anotimpurile reci și umede, datorită faptului că unele virusuri se multiplică preferențial, la temperaturi mai scăzute.
Examene paraclinice. Examen bacteriologic.
• Se face identificarea germenilor pentru a depista 25
bacteriile patogene incriminate în inflama ia căilor aerieneț inferioare.
Examene hematologice. • Hemograma pledează pentru o infecție virală, dacă arată leucopenie cu limfocitoză relativă;• Pentru o afectare de natura bacteriană, dacă se găsește o heperleucocitoză cu polinucleoză neutrofilă.
Sindromul inflamator atestă evolu iaț procesului infecțios.
Evolu ț ie, Complica ț ii, Prognostic
Bronșita acută primitivă nespecifică, care poate apărea în adevărate “epidemii”, fiind determinată de agenții virali sau bacterieni și favorizată de frig, umezeală.
Are o evoluție de scurtă durată, favorabilă și benignă.Evoluează în trei faze:• Faza de coriză sau de angină , care durează 1-3 zile
(ușoara ascensiune termică, jenă la deglutiție, arsură sau înfundare a nasului);
• Faza de cruditate, care durează 2-3 zile (cu tuse uscată spasmodica, cu o foarte mică expectorație mucoasă, durere vie retrosternală, uneori febră moderată și voce răgușită);
Ascultatoriu avem raluri ronflante și sibilante, diseminate pe toata aria pulmonară.
• Faza de cocțiune, durează 4-6 zile (cu tuse însoțită de expectorație mucoasă sau mocupurulentă și valuri difuze).
Ascultatoriu avem raluri bronșice uneori wheezing, precum și apariția de raluri subcrepitante la baza toracelui. Recidivele sunt posibile, ele fiind declanșate de virozele căilor aeriene superioare și favorizate de condițiile meteorologice.
Complica ț ii Rareori boala se cronicizează, de regulă, după mai multe
recidive. La persoanele în vârstă, cu rezisten ăț scăzută, bronșita se poate complica cu bronhopneumonie, congestii pulmonare, pleurezii, nefrite parcelare.
Complicațiile pot surveni în trei circumstanțe particulare:- La sugarul infectat de virusul respirator scințial, cu
dezvoltarea unei bron iteș acute și a unei detrese respiratorii;- La insuficientul respirator cronic, la care infecția virală sau
26
bacteriană reprezintă o cauză majoră de decompensare;- În cadrul unui sindrom gripal, cu constituirea unui tablou de
gripă malignă la subiectul fără vreun antecedent pulmonar particular.
Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicații.În cazul în care acestea apar, ele pot fi:
• pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala marcată, febra înaltă, durere în piept, respirație îngreunată), este semn că s-a instalat pneumonia;
• recurența bronșitei: aceste recurențe apar de obicei la persoanele fumătoare, la cei cu imunitatea scăzută (bolnavii de SIDA, fibroză chistică sau cancer).Bronșita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale pereților bronhiilor (bronșiectazii).La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm,
bronșita acută poate determina înrăutățirea tusei și a wheezing-ului.
Copiii și pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor.
Copiii cu episoade repetate de bronșită acută se investighează suplimentar, pentru a depista existența altor probleme ale tractului respirator ca:
- fibroză chistică, o boală genetică, ce este caracterizată prin prezența de mucus gros în căile aeriene;
- bronșiectazii, o boală în care căile aeriene sunt afectate (acestea sunt lărgite și se infectează frecvent);
- alergii, reacții ale sistemului imun la substanțe prezente în mod obișnuit în atmosferă; simptomele includ tuse și respirație îngreunată (rinita alergică este o manifestare frecventă a alergiilor);
- sinuzita, o infecție a mucoaselor care acoperă nasul și sinusurile faciale, care se manifestă prin: durere la apăsarea sinusurilor și tuse productivă;
- amigdalita, care reprezintă inflamația amigdalelor, care sunt mici formatiuni, aflate în partea posterioară a nasului și gâtului.
O complicație secundară frecventă este reprezentată de suprainfecția bacteriană a unei infecții virale, datorită diminuării mijloacelor de apărare ale aparatului respirator.
27
Această eventualitate solicită aplicarea unui tratament cu antibiotice, fiind des întâlnită în cursul unui sindrom gripal, cu o evolu ie în doi timpi.ț
Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae, care astfel își trage numele “influenza” din faptul că mult timp s-a considerat că reprezintă agentul cauzal al gripei și nu un germen de suprainfecție.
La distan ă,ț bronșitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburări obiective respiratorii cronice, reprezentând mai ales o sursă majoră a bronșictaziilor.
Antibioterapia are meritul important de a fi redus astăzi în mod considerabil frecvența acestora din urma afecțiunii.
Prognosticul este rezervat sau grav în bronșitele recidivante, complicate și în bronșiolita capilară difuză, care poate duce la insuficiența respiratorie acută.
Diagnosticul diferen ț ial Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene, bolile
infecțioase virale ce debutează cu sindrom cataral și bronșitic: rujeolă, varicelă, gripă, bronșita acută obstructuctivă, care necesită diferențiere de un debut de astm bronșic.
Tratamentul
Tratamentul igienicÎn bronșitele acute usoare, tratamentul este nuanțat după
severitatea clinică și forma acesteia. În cazurile ușoare este insuficient repausul fizic și vocal în încăperi igienice (acasă sau la spital), la căldură, într-un mediu cu temperatură constantă și umiditate corespunzatoare. În acest scop se aplica pe calorifer sau sursa de caldură folosită, șervețele umede sau într-un vas cu apă clocotită câteva picături de tinctură de eucalipt. Se beau ceaiuri calde, de obicei de flori de tei, se aplică comprese cu alcool pe piept peste noapte.
Se pot adăuga diferite procedee inhalatorii, a căror eficien ă,ț deși discutabilă, este fixată de tradiție. Este interzis fumatul.
În cazuri cu transpirații abundente se schimbă lenjeria, se înlocuiesc lichidele pierdute prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat.
Sunt indicate proceduri fizioterapeutice (fricțiuni, ventuze).
Tratamentul bron ș itei acute 28
Se efectuează în funcție de forma și stadiul evoluției bronșitei și constă în:
• Regim igieno-dietetic – repaus la pat 3-4 zile în cameră încălzită și cu atmosferă umezită.
• Dieta va fi hidrică: ceaiuri calde, supe, lapte.• Treptat se trece la o alimentație normală, cu excluderea
alimentelor greu digerabile.AntitermiceASPIRINĂ, 2-3 comprimate pe zi asociată cu ALGOCALMIN 2-3
tablete pe zi după masă + Pansament gastric(DICARBOCALM, CIMETIDIN).
Calmante ale tusei• În perioada de cruditate se vor administra CODEINA
FOSFATICĂ, cu acțiune sedativă asupra centrului tusei de CODENAL (CODEINĂ + FENOBARBITAL), 3 COMPRIMATE pe zi.
• CALMOTUȘIN – soluție, 15 picături de 3-4 ori pe zi.• TUSAN – 50mg, 2 comprimate pe zi la adulți.• TRECID 5-6 picături pe zi.Expectorante• SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi.• SIROGAL 3 linguri pe zi.• Tablete expectorante 6 comprimate pe zi.• Se pot administra băuturi calde cu efect emoliant pentru
mucoasa gâtului buco-faringial (ceai, lapte, infuzii de plante -tei).• AntialergicePentru combatarea alergiei se administrează:• FENIRAMIN, 2-3 comprimate pe zi.• CLARITINE-TAVEGYI , NILFAN.• HEMILSUCCINAT – cazuri grave.Antibiotice ș i chimioterapeutice • În formele severe și la bolnavii debilități (copii, batrâni,
gravide) sau pentru prevenirea suprainfecției bacteriene și în formele mixte de traheobronșite:
Se administrează :• AMPICILINĂ 500-1000 mg/6h• BISEPTOL 2 comprimate/24h după masă, pentru efect
iritativ gastric.• Tratament cortizonic și miofilină.• Indicate în formele cu hipersecreție accentuate sau însoțite
de spasm bronșic, pe durată scurtă, 3-4 zile de tratament.29
Pacientul cu bron ș ită acută: • Va întrerupe fumatul• La externare va evita mediul cu pulberi• Va efectua inhalații cu mu eș țel și uleiuri volatile, pentru a
favoriza scăderea edemului mucoasei căilor respiratorii și vindecarea acestuia.
Tratamentul preventiv
Vaccinarea antigripalăTrebuie reînoită în fiecare an, căci compoziția genomului viral
se schimbă de la un sezon la altul.Vaccinarea reduce cu 60% până la 90% morbiditatea
imputabilă gripei.Rata de acoperire nu era decât de 17% la subiecții mai tineri
de 70 ani.Beneficiază de gratuitatea vaccinării și subiecții atinși de una
dintre cele 8 afecțiuni de lungă durată, diabet, accident vascular cerebral, nefropatie cronică, atingere neuromusculară gravă, mucoviscidoza, cardiopatie congenitală, insuficien ăț cardiacă, insuficien ăț respiratorie cronică gravă.
Vaccinarea AntipneumococicăAre o eficacitate de aproximativ 60%. Sinteza de anticorpi
protectori pare a fi mai bună la subiectul de vârstă medie, comparativ cu cel de peste 70 ani.
Această vaccinare este, pentru moment, destul de rar prescrisă, deși ar merita să fie mai frecvent utilizată.
Vaccinurile Antibron ș itice Primele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând
un amestec al surselor, cel mai frecvent implicate în suprainfecțiile bronșiticului cronic.
Acestea tind să fie înlocuite actualmente de vaccinuri elaborate, plecând de la glioproteinele unor bacterii (Biostin, Ribomung, Inour), care au drept scop o întărire nespecifică a imunității antiinfecțioase.
Acestea se prescriu în cure secvențiale, în timpul toamnei și al iernii.
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacien ț ilor cu 30
bron ș ită acută - Educa ț ia pacientului Educaţia terapeutică sau învăţământul terapeutic reprezintă
una dintre cele mai noi direcţii adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ceea ce priveşte preocuparea pentru educaţia şi pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor cronici. Educaţia terapeutică a pacientului urmăreşte ca acesta să dobândească şi să menţină capacităţi şi competenţe care să îl ajute să îşi trăiască optim viaţa, incluzând boala de care suferă.
Pacientul trebuie să fie informat despre măsurile igieno-dietetice necesare pentru prevenirea bronșitei sau cronicizarea ei:
- alimentație echilibrată, evitarea expunerii la rece;
- vaccinarea antigripală în sezonul rece, în special, a vârstnicilor, copiilor și a tinerilor ce sufera de mucoviscedoză.
- Internarea pe sec ț ie
Internarea bolnavului cu bron ită acutăș se face în clinică, de când acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important în viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul său obișnuit și este nevoit să recurgă la ajutorul oamenilor străini.
Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinetul medical individual care recomandă internarea, de la medicul din ambulatoriu sau pe baza biletului de transfer eliberat de către un alt spital. La internarea unor persoane găsite pe stradă, în vederea identificarii lor, asistenta de serviciu va anunța imediat organele de poliție.
Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internați fiind înscriși în registrul de urgen ăț . Acolo se completează foaia de observație cu datele de identitate ale bolnavului și datele anamnestice, culese de la bolnav sau însoțitori.
În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va ajuta bolnavul să se dezbrace și va asigura condițiile necesare bunei desfășurări a acestei activități.
Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse biologice și patologice, precum și de un examen psihologic.
După stabilirea diagnosticului, înainte de a ajunge în secția cu paturi, bolnavul trece prin serviciul de internare unde:
- va fi îmbăiat și dacă e cazul i ș deparazitat;- hainele și obiectele personale vor fi
înregistrate, în vederea înmagazinării, pe perioada internării;31
- după terminarea băii, bolnavul va fi îmbrăcat cu pijama sau cămașă de noapte, ciorapi și papuci;
Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat pe secție, unde se prezintă la asistenta șefă sau la registratorul medical, în vederea internării.
De re inut este faptul că oț primire adecvată în secție diminuează stresul suferit de bolnav la internare și ușurează adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul în salonul indicat, îi face cunoștin ăț cu ceilalți bolnavi, îl ajută să-și aranjeze obiectele personale în noptieră, îl conduce pentru a cunoaște secția, prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar iș îi aduce la cunoștin ăț regulamentul de ordine interioară.
Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat, acesta trebuie să aibă anumite calități: să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de confort ale bolnavului, cât și ale personalului de îngrijire, să-i permită bolnavului să se poată mișca în voie, să nu-i limiteze mișcările. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie.
În sala de mese trebuie să se asigure condiții igienice de mediu, să se aerisească permanent; se vor aranja estetic mesele, în vederea creșterii apetitului.
- Observarea pozi ț iei pacientului
La majoritatea afecțiunilor de bază cea mai convenabilă poziție pentru bolnav este cea semișezândă. Acest lucru nu trebuie forțat și dacă starea bolnavului nu contrazice, alegerea poziției trebuie lăsată la latitudinea lui. În toate cazurile însă el va fi îndemnat să-și schimbe poziția cât mai des pentru a evita complicațiile hipostatice. De asemenea bolnavului i se explică faptul că poziția șezând la marginea patului, cu toracele împins înainte, cu mâinile pe lângă corp, favorizează o bună oxigenare.
- Rolul asistentei medicale în drenarea secre ț iilor traheo-bron ș ice
Rolul asistentei medicale este în primul rând acela de a comunica cu pacienții, deoarece comunicarea cu pacienții este un instrument modern de management pentru o instituție medicală, indispensabil atunci când prețuiești sănătatea bolnavilor. Asistenta medicală, prin drenarea secrețiilor traheobronșice previne apariția infecțiilor supraadăugate.
- Indica ț iile pe care le dă asistenta medicala la externare
32
Asistenta medicală va spune spune bolnavului să vină la control. Să facă controlul periodic prescris de medic. Să ia medicamentele la orele indicate, conform rețetei prescrise de doctor, să aibe o alimentație corespunzătoare. Să se ferească de current și de alte surse care îi pot afecta starea de sănătate. Să păstreze biletul de ieșire din spital și să-l prezinte atunci când vine la control.
- Profilaxia
Măsurile profilactice vor ține cont de factorii menționați la etiopatogeneză. În afara măsurilor generale luate pentru evitarea rinitelor, laringitelor și care sunt la fel de importante în profilaxia bronșitelor, aici mai sunt importante unele măsuri în privința factorilor profesionali. Astfel, vor fi de cea mai mare importan ăț măsurile de protec ieț în industriile în care lucrătorii inhalează pulberi de carbune, siliciu, ca și în cele cu gaze toxice.
Se va sfătui abandonarea fumatului, care, prin acțiunea în timp, poate conduce la bronșita cronică. Se vor depista factorii alergizanți și se vor lua măsuri pentru combatere.
Profilaxia se realizează prin călirea organismului și creșterea rezistenței biologice la agenții infecțioși, prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici și favorizanți menționați, iar în cazul instalăriiunui catar nazofaringian prin tratarea acestuia fiind recomandate curele helio-marine pentru aerosoli naturali.
Interven ț ii pentru mobilizarea secre ț iilor • Hidratarea corespunzătoare inându-se cont de ingestie-excre ie,ț ț
anotimp, vârstă, fiind eficace pentru funcționarea sistemului mucociliar, la un pacient cu o hidratare adecvată , o tuse slabă poate usor disloca secrețiile;
Se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi.• Umidificarea, constă în adăugarea vaporilor de apă la aerul
inspirat, cu rolul de a păstra căile aeriene umede.Nebulizarea• Constă în adaos de umiditate sau medicamente la aerul
inspirat.• Se realizează prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu
ajutorul aerosolilor egal un amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice de ordinul micronilor (antibiotic, antialergice, brohodilatatoare, expectorante).
Tapotament33
• Constă în lovirea peretelui toracelui, cu mâna, ritmic, pe toată suprafața, timp de 1-2 min;
• Încheietura mâinii trebuie să fie relaxată, iar cotul în flexie;• Pacientul este rugat să respire lent și adanc;• Toracele pacientului trebuie să fie aoperit;• Este contra indicat la pacienții cu osteoporoză sau coaste
fracturate și la cei cu probleme de coagulare.Vibra ț ia • Pacientul este rugat să inspire adânc pe gura și să expire
lent pe nas;• În timpul expirației se aplică cu mâna pe peretele toracic o
presiune ușoară și oscilatorie;• După cinci expirații pacientul este încurajat să tușească și
să expectoreze;• Este contraindicat la sugari și la copii mici.Drenajul postural• Este un procedeu pozițional care permite eliminarea
secrețiilor.• Poziția pacinetului se schimbă la 20-30 min:
– Decubit ventral cu pernă sub abdomen;– Decubit ventral cu patul înclinat la 200; – Decubit dorsal;– Decubit lateral drept;– Decubit lateral stâng;- Poziția șezând.
• La sfârșitul fiecărei poziții pacientul este rugat să respire profund;
• Să renunțe la pozițiile în care pacientul prezintă disconfort sau dispnee;
• Este contra indicat la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării sau cu hiepertensiune intracraniană.
Aspira ț ia traheobron ș ică – fi ș ă tehnical Scop:• Prevenirea obstrucției căilor aeriene respiratorii prin
stagnarea secrețiilor;• Prevenirea pulmonară determinată tot de stagnarea
secrețiilor.Materiale necesare :• Dispozitiv de aspirație;• Sonde sterile;
34
• Mănuși sterile;• Prosop;• Soluții sterile pentru umectarea sondei;• Comprese sterile.Intervenții :• Asigurarea intimității;• Pregătirea psihică a pacientului-poziție semișezând, dacă
nu este contraindicată;• Asamblarea echipamentului de aspirație;• Umectarea sondei ce urmează a fi introdusă prin canulă;• Introducerea sondei cu mișcări blânde prin orificiul canulei;•Aspirația secrețiilor timp de cel mult 1sec (pentru a nu
produce hipoxie);• Se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului;•După terminarea temperaturii se cură ăț canula de
traheostomie.
PLAN GENERAL NURSING
1
DIAGNOSTI
C NURSING
Alterarea respira iei din cauza procesului de boală manifestatț
prin tuse seacă câcâietoare, oboseală la efort sus inutț
OBIECTIV
Pacientul să prezinte func ie respiratory nealterată, să poatăț
efectua effort fără a resim i tulburare respiratorie.ț
INTERVEN IȚ
I
-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare
-hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura
fluidificarea secre iilorț
-aplicăm măsuri de mobilizare a secre iilor prin drenajț
postural i tapotament thoracicș
-învă ăm pacientul să expectoreze în scuipătoareț
-indicăm pacientului să î i dozeze efortul fizic pentru aș
preveni oboseala
EVALUAREÎn urma măsurilor aplicate pacientul afirmă că starea sa s-a
îmbunătă itț2 DIAGNOSTI
C NURSING
Alterarea alimenta iei prin deficit din cauza procesului deț
boală manifestată prin inapeten ă, disfagie.ț
35
OBIECTIVPacientul să se poată alimenta în 1-2 zile fără a mai resim iț
disfagie i aversiune fa ă de alimente.ș ț
INTERVEN IȚ
I
-încurajez pacientul să consume alimente care ăi fac placer
-amendez disfagia, procesul de boală prin administrarea de
medicamente prescrise de către medic
-recomand consumul de alimente care să asigure pacientului
principiile alimentare de care acesta are nevoieEVALUARE Pacientul consumă alimente în special fructe proaspete
3
DIAGNOSTIC
NURSING
Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală
manifestate prin tuse înso ită de expectora ie mucoasă.ț ț
OBIECTIVPacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni, lipsa tusei
i expoectora iei.ș ț
INTERVEN IIȚ
-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare
-hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura fluidificarea secre iilorț
-aplicăm măsuri de mobilizare a secre iilor prin drenajț postural i tapotament thoracicș
-învă ăm pacientul să expectoreze în scuipătoareț
-indicăm pacientului să î i dozeze efortul fizic pentru aș preveni oboseala
EVALUARE
În urma măsurilor aplicate pacientul pacientul prezintă lipsa
expectora ieila sfâr itul primei săptămâni, după instituireaț ș
tratamentului medicamentos.
4 DIAGNOSTIC
NURSING
Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală
manifestată prin febră moderată.
OBIECTIVPacientul să prezinte în decurs de 2-4 ore temperatură
corporală în limite normale.
INTERVEN IIȚ -administrez antitermice la indica ia mediculuiț
-încurajez pacientul să se hidrateze corespunzător
-monitorizez temperatura corporală, masurând-o cu ajutorul termometrului gradat la nivelul axilei i o notez în foaia deș
36
observa ie a pacientului;ț
-identific semnele deshidratării
EVALUAREDupă aproximativ două ore pacientul prezintă temperature
corporală în limite normale.
5
DIAGNOSTIC
NURSING
Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată
prin oboseală diurnal.
OBIECTIVPacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea, să
fie odihnitor, lini titor.ș
INTERVEN IIȚ
-aplic măsuri de combatere a tusei:drenaj postural, ingestie
de lichide calde u or îndulciteș
-administrez antitusive la indica ia mediculuiț
-asigur condi ii de microclimate adecvate somnului iț ș
odihnei
EVALUARELa sfâr itul primei săptămâni pacientul se odihne te 6-7 oreș ș
noaptea.
6
DIAGNOSTIC
NURSING
Risc potential de apari ie acomplica iilor din cauza evolu ieiț ț ț
nefavorabile a bolii manifestată prin noi semne i simptome.ș
OBIECTIVPacientul să respecte tratamentul prescris i recomandărileș
personalului medical pentru o evolu ie spre vindecare.ț
INTERVEN IIȚ
-indic apacientului respecatarea indica iilor medicaleț
-educ pacientul să evite factorii de risc: umezeala, frigul,
tutunul, mediul poluat cu praf i substan e toxiceș ț
-educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apari ieiț
altor focare de infec ie pentru a fi asanateț
EVALUAREPacientul prezintă lipsa simptomatologiei după 10-14 zile de
tratament.
7 DIAGNOSTIC Neputin ă din cauza afec iunii manifestată prin sentiment deț ț
37
NURSING inutilitate fa ă de familie.ț
OBIECTIVPacientul să fie încrezător în revenirea la starea de sănătate
anterioară.
INTERVEN IIȚ
-încurajăm pacientul să respecte tratamentul asigurându-l
că- i poate relua activitatea după 14-21 zile ș
-încurajăm familia să îl sprijine i să îi demonstreze că seș
pot descuraca financiar pe perioada cât pacientul se află în
tratament
EVALUARE
Pacientul este optimist i încrezător cu privire la evolu iaș ț
favorabilă a stării sale de sănătate i inser ia reintegrării câtș ț
mai curând la locul de muncă.
SPITALUL Județean Constanța
SECȚIA UPU Medicală
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
Cazul I
DATE DE IDENTITATE
NUME: V PRENUME: C
VÂRSTA: 46 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Murfatlar
STRADA: Florilor NR.:5 BL.:---------- SC.:-----------
ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța
DATE DESPRE SPITALIZARE
38
DATA INTERNĂRII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:03
DATA EXTERNĂRII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:03
MOTIVELE INTERNĂRII Pacienta se internează în data de
03.04.2013 în UPU Constanța-Medicală, fiind adusă de către
ambulanță pentru următoarele semne și simptome:
-tuse însoțită de expectorație mucoasă
-senzație de arsură retrosternală
- voce răgușită
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: I.A.C.R.S. Bronșită acută
SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA
SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia croitoreasă
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu
soțul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative
PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 14 ani
Nașteri 2 normale
Avorturi 0
PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 12 ani
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:
39
-Lucrează într-o hală mare, unde nu există sursă de furnizare a
căldurii ambientale
ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN
EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-
Medicală, acuzând următoarele: tuse sâcâitoare de aproximativ 5
zile, însoțită de expectorație mucoasă, senzație de arsură
retrosternală accentuată în momentul efortului de tuse și disfonie.
Pacienta afirmă că simptomatologia a debutat la o zi , după ce la
locul de muncă, timp de 8 ore a stat la temperaturi scăzute,
neexistând sursă de căldură.
Examenul clinic pe aparate evidențiază:
• Aparat respirator:torace normal conformat, murmur vezicular
prezent bilateral, raluri bronșice absente.
• Aparat circulator:bătăi cardiace ritmice, puls periferic prezent,
ritmic, TA 125/75 mm Hg, puls 72 bătăi/minut
• Aparat renal: loje renale libere, micțiuni fiziologice.
• Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare.
PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE
TRATAMENTUL LA INTERNARE:
-Glucoză 5 % 500 ml
40
-No-spa 1 fiolă
-Algocalmin 1 fiolă
-HHC 200 mg
TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE:
-Ampicilină 1 gr./12 h
-Tusomag 20 picături/3 ori/zi
-Fluimucil 600 mg/zi/doză unică
PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE
EXAMINĂRI:
-Radiografie toracică
-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator
-Electrocardiogramă
-Examen clinic boli interne
REGIMUL:
- Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de
hidrocortizon
- Fructe și legume proaspete pe perioada administrării
tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare
41
OBSERVAREA INIȚIALĂ A
NEVOILOR FUNDAMENTALE
SITUAȚIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75
mmHg
P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun AUZ-bun
NEVOI FUNDAMENTALE
01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace
normal
conformat, simetric bilateral cu respirația, murmur vezicular
prezent bilateral, zgomote cardiace ritmice, puls regulat,
funcții vitale în limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ trei
zile prezintă inapetență
03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ,
scaun unu-două pe zi de consistență normală;prezintă tuse
însoțită de expectorație mucoasă
04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural
și morfologic, se deplasează fără ajutor
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ trei
nopți nu se odihnește corespunzător din cauza tusei
06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate
adecvate mediului spitalicesc, se îmbracă fără ajutor
07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:
pacienta prezintă temperatură corporală în limite normale,
aceasta afirmă că nici în zilele anterioare nu a prezentat
frisoane sau febră
42
OBSERVAREA INITIALA A
NEVOILOR FUNDAMENTALE
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta
prezintă tegumente și mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale
curate,
unghii tăiate scurt, ingrijite
09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a
complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a
recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii
unui tratament greșit
10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și
colegele de salon
11.A TE RECREEA:se relaxează când calcă rufe sau privește
telenovelele preferate la televizor
12.A FI UTIL:se simte neputincioasă față de familie și își dorește
să ajungă cât mai curând acasă la copii
13.A INVATA: pacienta este receptive la recomndările
personalului medical
43
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox
merge destul de rar la biserică
ALERGIC LA: nu se știe alergică
ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA: păstrată
COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- adusă de către ambulanță
PARTICULARITATI: nu prezintă
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA- căsătorită
MEDIUL (HABITAT)- rural
OCUPATII (HOBBY): să privească la televizor telenovele
PARTICULARITATI: nu prezintă
PROBLEME SOCIALE: insuficientul câștig financiar care nu
acoperă nevoile familiei
INTERPRETAREA DATELOR
44
A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza
procesului de boală manifesta prin inapetență.
A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de
boală manifestat print use însoțită de expectorație mucoasă.
A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne
manifestată prin oboseală diurnal.
A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a
complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile bolii manifestat
prin noi semne și simptome.
POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE
VINDECARE: Da
STABILIZARE, AMELIORARE: Da
AGRAVARE: Da, în condițiile nerespectării indicațiilor primate.
DECES: Nu
COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacienta să prezinte înlăturarea simptomatologiei.
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
Ora 830 –internarea în UPU Constanța
Ora 900 –efectuarea consultului de specialitate
45
Ora 930 –efectuarea electrocardiogramei
Ora 945 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator
Ora 1000-efectuarea radiografiei toracice
Ora 1030-administrarea tratamentului prescris
Ora 1700-externarea din UPU Constanța
OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni lipsa
simptomatologiei în special a tusei și expectorației.
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume
proaspete.
ALIMENTE INTERZISE:
Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.
PREFERINȚE ALIMENTARE:
Îi plac cartofii prăjiți și costițele afumate.
46
TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII
Prescripții Indicații
-Ampicilină Antibiotic
-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor
-No-spa Antispastic
-Algocalmin Antialgic, antitermic
EXAMENE PARACLINICE
DATA EXAMENE CERUTE REZULTATUL
03.04.2013
- efectuarea radiografiei toracice
-fără leziuni pulmonare active
-electrocardiogramei - normal, fără modificări
-consult clinic de specialitate boli interne
-se confirmă Bronșita acută
EXAMENE BIOLOGICE
DATA EXAMENE CERUTEVALORI
OBTINUTE
VALORI REFERINTA
LABORATOR
47
8.04.20
13
Numar de
leucocite
Numar de
eritrocite
Hemoglobina
Hematocrit
Număr de
trombocite
Granulocite
Limfocite
Bazofile
Monocite
Eozinofile
Glicemie
TGO
TGP
Uree
Creatinină
VSH
Sumar urină
6800
3.34
12.5
38 %
260.000
58 %
32 %
1 %
5 %
1 %
111
25 UI
20 UI
20 mg
/dl
0.9
mg/dl
15
Rare
celule
epiteliale
, rare
leucocite
, rare
4.1–8.1 mii
4,2-5,6 mil. g/dl
12-16 mg/dl
42%–52%
150.000-
400.000mm3
50%–62%
25%–40%
0%–1%
3%–7%
0%–3%
70-120 mg/dl
< 37 UI
< 45 UI
20 – 45 mg /dl
0,70- 1,4 mg/dl
6-13 mm/1h
Rare epiteliale,
rare leucocite
48
hematii
PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA OR
A
TEM
P
0 C
PULS
b/mi
n
RES
P
r/mi
n.
T.A.
mmHg
DIUREZ
A
ml/24h
SCAUN
Nr./zi
03.04.20
13
800
37,2 7218
125/75
Micțiuni
spontan
eScaun
normal
03.04.20
13900
37,272
17125/75
03.04.20
131200
37,170
17120/70
03.04.20
131500
37,172
17120/70
03.04.20
131700
37,170
18120/70
CONCLUZII GENERALE
Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia
valorilor examenelor medicale.
49
Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în UPU Constanța-
Medicală , adusă de către ambulanță, acuzând tuse sâcâietoare de
aproximativ 5 zile, însoțită de expectorație mucoasă, senzația de
arsură retrosternală acccentuată în momentul efortului de tuse și
disfonie.
Din anamneză reiese că simptomele au debutat în urmă cu
aproximativ o săptămână, când la locul de muncă, a lucrat opt ore
în frig , neexistând sursă de căldură.
În timpul scurs până la prezentarea în Serviciul de urgență,
pacienta s-a tratat acasă fără a fi investigată de către un medic,
administrându-și Nurofen comprimate și ceaiuri antitusive.
În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune
diagnosticul de IACRS Bronșită acută și se administrează tratament
medicamentos.
Pacienta se externează în data de 3.04.2013 ora 1700 cu rețetă,
urmân tratamentul la domiciliu, starea fiind vizibil îmbunătățită.
.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
La externare pacientei i se recomandă:
- respectarea tratamentului medicamentos prescris
-control medical peste șapte zile la medicul de familie
-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu
50
HHC
- evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul
tutunul,eforturile vocale
-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic
FI A TEHNICĂ NR. 1Ș
EFECTUAREA PUNC IEI VENOASEȚ
Definiţie – punc ia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-ț
o venă prin intermediul unui ac de punc ie.ț
Scop
• Explorator
- recoltarea sângelui petru examenele de laborator
precum cele biochimice,hematologice, serologice si
bacteriologice
• Terapeutic
-administrarea unor medicamente sub forma injec iei ț
si a perfuziei intravenoase
-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
-executarea tranfuziei de sânge sau derivate ale
sângelui
sângerare in cantitate de 30-500 ml în edemul
pulmonar acut, hipertensiune arteriala
51
Locul
punc ieiț
-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),în locul
unde se formează un "M" prin anastomozarea lor
-venele antebra uluiț
-venele de pe fa a dorsală a mâiniiț
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugularei si epicraniene (de regulă se execută
la sugar si copilul mic)
Materiale
necesare
Pentru protec ie se foloseste o pernă elastică pentru ț
sprijinirea bra ului, mu ama si aleză.Pentru a ț ș
dezinfecta locul unde va fi executată punc ia se ț
folose te alcool medicinal si tampoane.ș
Se utilizează ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10,
sau 10/10 (în fuc ie de scop), seringi de capacitate ț
corespunzătoare, pense, mănu i chirurgicale.Toate ș
aceste materiale sunt de unică folosin ă.ț
Pacientul se a eaază într-o pozi ie confortabilă atât ș ț
pentru el cât i pentru cel care execută ș punc ia (în ț
decubit dorsal).
Se examinează calitatea i starea venelor având grijăș
ca hainele să nu impiedice circula ia de întoarcere la ț
nivelul bra ului.Bra ul pacientului se a ează pe perni a ț ț ș ț
si mu ama în abduc ie i extensie maximă, se ș ț ș
dezinfectează tegumentele i se aplică garoul la ș
distan a de 7-8 cm deasupra locului unde se va executaț
punc ia, strângându-l astfel încât să oprească circula iaț ț
venoasă fără a comprima artera.
Este recomdat ca pacientul să strângă pumnul, venele
devenind astfel devenind turgescente.52
Executia
punctiei
Asistentul medical îmbracă mănu ile sterile i seș ș
a ează vizavi de pacient.ș
Se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm
sub locul punc iei, exercitând o u oară compresiune iț ș ș
trac iune în jos asupra esuturilor vecine.Se fixeazăț ț
seringa, grada iile fiind în sus, acul ata at cu bizoul înț ș
sus, în mâna dreaptă, între police si restul degetelor.
Se pătrunde cu acul traversând, în ordine
tegumentul - în direc ie oblică,unghiul să fie de 30 deț
grade, apoi peretele venos - învingându-se o rezisten ăț
elastică până când acul înainteaza în gol.
În lumenul venei, se schimbă direc ia acului 1-2 cm, iț ș
se controlează pătrunderea acului în venă prin aspira ieț
cu seringa.
Se continuă tehnica în func ie de scopul punc ieiț ț
venoase - precum injectarea medicamentelor,
recoltarea sângelui sau perfuzie.
După executarea punc iei se ăndepartează stazaț
venoasă prin desfacerea garoului i a pumnului.ș
Se aplică tamponul îmbibat în solu ie ț dezinfectantă
la locul de pătrundere a acului i se retrage brusc aculș
din venă.Se comprimă locul punc iei timp de 3-5ț
minute, bra ul fiind în pozi ie verticală.ț ț
Accidente În timpul punc iei pot apărea câteva efecte adverse ț
sau se pot declan a accidenteș
• Hematom datorită infiltrării sângelui în esutul ț
perivenos.Asistentul trebuie să intervină i să ș
retragă acul, apoi să comprime locul punc iei ț
timp 1-3 minute
• Străpungerea venei prin perforarea peretului
53
opus al acesteia, motiv pentru care asistentul
medical retrage acul în lumenul venei
• Ame eli, paloare, lipotimieț
SPITALUL Județean Constanța
SECȚIA UPU Medicală
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
Cazul II
DATE DE IDENTITATE
NUME: I PRENUME: S
VARSTA: 28 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Ovidiu
STRADA: Milcov NR.:64 BL.:---------- SC.:-----------
ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța
DATE DESPRE SPITALIZARE
DATA INTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04
DATA EXTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04
54
MOTIVELE INTERNARII Pacienta se prezintă în data de 04.04.2013
în UPU Constanța-Medicală, acuzând următoarele semne și
simptome de aproximativ două zile:
-jenă la degutiție
-catar nazal însoțit de arsură a mucoasei
- tuse uscată spasmodică
-durere vie retrosternală ce însoțește efortul de tuse
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Bronșită acută
SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ
SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu
soțul și copilul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Fără importanță
PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 12 ani
Nașteri 1 normală
Avorturi 0
PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 7 ani
Amigdalectomie la 17 ani
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:
55
-Lucrează ca vânzătoare, într-o hală unde tranșează și vinde carne
de porc. În marea majoritate a timpului stă cu mâinile în apă la
temperaturi scăzute.
ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN
EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în serviciul primire
urgență a Spitalului Județean, acuzând disfagie, ușoară creștere a
temperaturii corporale, 38,6 0C, inflamație amucoasei nazale,
însoțită de arsură și rinoree, tuse spasmodică accentuată de durere
vie retrosternală.
Din anamneză reiese că pacienta lucrează într-o hală de carne
unde tranșează și vinde carne. Condițiile de lucru sunt neadecvate,
deoarece pacienta lucrează la temperaturi scăzute.
Pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență.
PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE
TRATAMENTUL LA INTERNARE:
-Glucoză 5 % 500 ml
-No-spa 1 fiolă
56
-Algocalmin 1 fiolă
-HHC 200 mg
TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE:
-Amoxacilină 500 mg./ 8 h
-Stodhal 5 granule/3 ori/zi
-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi
PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE
EXAMINARI:
-Radiografie toracică
-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator
-Electrocardiogramă
-Examen clinic boli interne
REGIMUL:
- Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de
hidrocortizon
- Fructe și legume proaspete pe perioada administrării
tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare
OBSERVAREA INIȚIALĂ A
NEVOILOR FUNDAMENTALE
57
SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75
mmHg
P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun AUZ-bun
NEVOI FUNDAMENTALE
01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace
normal
conformat, simetric bilateral cu respirația, raluri bronșice
ronflante și sibilante difuze prezente bilateral,tuse, zgomote
cardiace ritmice, puls regulat, cord normal,funcții vitale în
limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4
zile prezintă inapetență, disfagie
03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ,
scaun unu-două pe zi de consistență normală;prezintă tuse
însoțită de expectorație mucoasă
04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural
și morfologic, se deplasează fără ajutor, reflexe
osteotendinoase prezente bilateral
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4
nopți tusea o deranjează și o trezește de câteva ori pe noapte
06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate
adecvate mediului spitalicesc, se îmbracă fără ajutor
07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:
pacienta prezintă temperatură corporală peste limitele
normale, respectiv 38,60C
58
OBSERVAREA INIȚIALĂ A
NEVOILOR FUNDAMENTALE
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta
prezintă tegumente și mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale
curate,
unghii tăiate scurt, ingrijite
09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a
complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a
recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii
unui tratament greșit
10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și
colegele de salon
11.A TE RECREEA: îi place să citească romane de dragoste
12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se
putea întoarce la muncă
13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește
să revină la starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai
curând
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox
59
merge destul de rar la biserică
ALERGIC LA: nu se știe alergică
ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA: păstrată
COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singură
PARTICULARITATI: nu prezintă
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA- căsătorită
MEDIUL (HABITAT)- urban
OCUPATII (HOBBY): să citească
PARTICULARITATI: nu prezintă
PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu
necesitățile
INTERPRETAREA DATELOR
A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE: Alterarea
respirației din cauza procesului de boală manifestată prin tuse
seacă, sâcâietoare, oboseală la efort susținut
60
A MÂNCA, A BEA:Deficit alimentar din cauza procesului de
boală manifestat prin disfagie, inapetență.
A –ȚI MENȚINE TEMPERATURA: Alterarea termoreglării din
cauza procesului de boală manifestată prin febră moderată.
A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne
manifestată prin oboseală diurnal.
A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a
complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile a afecțiunii
manifestat prin noi semne și simptome.
POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE
VINDECARE: Da
STABILIZARE, AMELIORARE: Da
AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a
tratamentului medicamentos.
DECES: Nu
COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacienta să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și
recapete starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii.
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
Ora 1000 –internarea în UPU Constanța
61
Ora 1030 –efectuarea consultului de specialitate
Ora 1100 –efectuarea electrocardiogramei
Ora 1130 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator
Ora 1230-efectuarea radiografiei toracice
Ora 1300-administrarea tratamentului prescris
Ora 1600-externarea din UPU Constanța
OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta să respecte tratamentul medicamentos prescris
pentru a-și recăpăta stare de sănătate și a preveni apariția
evoluției nefavorabile a bolii.
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume
proaspete.
ALIMENTE INTERZISE:
Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.
PREFERINȚE ALIMENTARE:
62
Îi plac ardeii umpluți cu carne.
TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII
Prescripții Indicații
-Ampicilină Antibiotic
-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor
-No-spa Antispastic
-Algocalmin Antialgic, antitermic
EXAMENE PARACLINICE
DATA EXAMENE CERUTE REZULTATUL
04.04.2013
- efectuarea radiografiei toracice
-fără leziuni pulmonare active
-electrocardiogramei - normal, fără modificări
-consult clinic de specialitate boli interne
-se confirmă Bronșita acută
EXAMENE BIOLOGICE
DATA EXAMENE CERUTE VALORI VALORI REFERINTA
63
OBTINUTE LABORATOR
8.04.20
13
Numar de
leucocite
Numar de
eritrocite
Hemoglobina
Hematocrit
Număr de
trombocite
Granulocite
Limfocite
Bazofile
Monocite
Eozinofile
Glicemie
TGO
TGP
Uree
Creatinină
VSH
Sumar urină
9800
4.34
11.7
48 %
360.000
78 %
22 %
1 %
5 %
1 %
111
18 UI
20 UI
28 mg
/dl
0.8
mg/dl
18
Rare
celule
epiteliale
, rare
4.1–8.1 mii
4,2-5,6 mil. g/dl
12-16 mg/dl
42%–52%
150.000-
400.000mm3
50%–62%
25%–40%
0%–1%
3%–7%
0%–3%
70-120 mg/dl
< 37 UI
< 45 UI
20 – 45 mg /dl
0,70- 1,4 mg/dl
6-13 mm/1h
Rare epiteliale,
rare leucocite
64
leucocite
PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA OR
A
TEM
P
0 C
PULS
b/mi
n
RES
P
r/mi
n.
T.A.
mmHg
DIUREZA
ml/24h
SCAUN
Nr./zi
03.04.20
13
1115
38,6 7218
115/70
Micțiuni
spontane Scaun
normal
03.04.20
131200
37,372
17115/70
03.04.20
131300
37,870
17115/70
03.04.20
131500
37,672
17115/70
03.04.20
131600
37,470
18115/70
CONCLUZII GENERALE
Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia
valorilor examenelor medicale.
65
Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în UPU Constanța-
Medicală, acuzând jenă la deglutiție, respectiv, disfagie, febră
moderată, catar nazal resimțit de către paacientă ca o arsură a
mucoasei, tuse uscată spasmodică ce o trezește noaptea din
somn, durere vie retrosternală acutizată în timpul accesului de
tuse și oboseală în respirație la efort fizic susținut.
Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă
cu 3-4 zile, ca urmare a temperaturii ambientale scăzute de la
locul de muncă.
În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune
diagnosticul de Bronșită acută, instituindu-se tratament
medicamentos în serviciul de urgență.
Pacienta se externează la cerere în data de 04.04.2013 ora 1600
cu recomandarea de a urma tratament la domiciliu cu
Amoxacilină 500 mg/8 ore, Stodhal sirop, Calmotusin, Algocalmin
la nevoie.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
La externare pacientei i se recomandă:
- respectarea tratamentului medicamentos prescris
-control medical peste șapte zile la medicul de familie
-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu
HHC
- evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul
tutunul,eforturile vocale
66
-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic
FI A TEHNICĂ NR. 2Ș
EFECTUAREA INJEC IEI INTRAMUSCULAREȚ
Defini ie:ț Injec ia intramusculară constituie introducerea unorț solu ii izotonice,uleioase sau a unei substan e coloidale în stratul muscularț ț prin intermediulunui unui ac ata at la seringa.ș
Scop: introducerea în organism a unor substan e medicamentoase.ț
Locuri de elec ie:ț Regiunea superoexternă fesieră, deasupra marelui trochanter; fa a externă a coapsei, în treimea mijlocie; fa a externăț ț a bra ului în mu chiul deltoid.ț ș
PREGĂTIREA MATERIALELOR
Tăvi a medicală care să con ină ț ț
• mu ama i aleză, ș ș
• tăvi a renală, casoleta cu tampoaneț
sterile de vata sau comprese din tifon;
• seringi sterile de mărime
corespunzătoare cantită ii substan ei deț ț
administrat;
• medicamentul de injectat (solu iiț
apoase, uleioase, pulberi uscate solubile
în apă distilată sau ser fiziologic) în
flacoane închise;
• substan e dezinfectante ca alcool,ț
tinctura de iod; cel putin trei ace de
mărimi diferite;
• medicamente pentru eventualele
accidente ca ocul anafilacticș
67
PREGĂTIREA PACIENTULUI
Se pregătesc materialele i instrumenteleș
necesare i se transportă lângăș bolnav (cu tava
sau măsu a). ț
Asitenta mediicală stabile te loculuiș
efectuării injec ieiț
Se anun ă bolnavul i i se explicăț ș
necesitatea tehnicii
Se a ează bolavul în decubit ventral,ș
lateral, ezând sau în picioare în func ie deș ț
locul ales pentru efectuarea tehnicii
Se descoperă locul de elec ieț
LOCURILE DE ELEC IEȚ
Pentru injec ie în regiunea fesieră, seț
reperează următoarele puncte:
– punctul Smarnov, la un
lat de deget deasupra marelui trochanter iș
înapoia lui.
– punctul Bertlhelemey,
la unirea treimii externe cu cele două treimi
interne ale liniei care une te spina iliacăș
antero-posterioară cu extremitatea superioară a
antului interfesier.ș
– zona situată deasupara
liniei care une te spina iliacă posterioară cuș
marele trochanter.
Pentru pozitia sezând, injec ia seț
efectuează în toată regiunea fesieră, deasupra
punctului de sprijin.
68
EFECTUAREA PROCEDURII:
• Spălare pe mâini cu apă curentă iș
săpun;
• Dezinfectarea mâinilor cu alcool;
• Se montează seringa în condi ii deț
asepsie perfectă
• Se verifică fiola, se încarcă seringa cu
substan a de injectat, se elimină buleleț
de aer
• Se schimbă acul, îndepartându-l pe cel
cu care a fost aspirată substan a i seț ș
adaptează un ac potrivit pentru injec ieț
• Se degresează locul injec iei cu unț
tampon de vată cu alcool medicinal i seș
dezinfectează cu alt tampon cu alcool
• Se invită bolnavul să- i relaxezeș
musculatura i să stea lini tit.ș ș
• Se întinde pielea între policele iș
indexul sau mediul mâinii stângi.
• Se în eapă perpendicular pielea,ț
pătrunzând (4 – 7 cm) cu rapiditate iș
siguran ă cu acul montată la seringă.ț
69
EFECTUAREA PROCEDURII:
• Se verifică pozi ia acului prin aspirare.ț
• Se injectează lent lichidul.
• După injectare se scoate acul cu seringa,
acoperind locul cu un tampon cu
alcool.
• Se masează locul cu tamponul cu
alcool, pentru a disocia planurile
esuturilor străpunse, activând circula iaț ț
pentru a
• favoriza absorb ia.ț
• Se a ează bolnavul în pozi ie comodăș ț
unde va sta în repaus fizic timp de 5 –
10 minute.
• Spălarea pe mâini cu apă curentă iș
săpun.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
• se aruncă la co de eurile de injec ieș ș ț
(fiole golite, tampoane de vată).
• se spală imediat seringa, acele folosite,
cu apa i detergen i.ș ț
• se dezinfectează după o clătire
abundentă i se pregăte te pentruș ș
sterilizare
70
ACCIDENTE I ȘINCIDENTE
• durere vie prin atingerea nervului sciatic
sau a unei ramuri a acestuia.
• Se impune retragerea acului iș
efectuarea injec iei în altă regiune.ț
• paralizie prin lezarea nervului sciatic
• hematom prin in eparea unui vas.ț
• supura ie aseptică datorată unorț
substan e care nu sunt resorbite.ț
• ruperea acului se extrage pe cale
chirurgicală
• embolie prin introducerea accidentală
într-un vas de sânge a unei substan eț
uleioase sau în suspensie.
SPITALUL Județean Constanța
SECȚIA UPU Medicală
DOSAR DE INGRIJIRE
Cazul III
DATE DE IDENTITATE
NUME: R PRENUME: C
VARSTA: 41 ani SEXUL: M DOMICILIUL: Agigea
STRADA: Crinului NR.:38 BL.:---------- SC.:-----------
ET.: ---------- AP :------------- JUDETUL: Constanța
DATE DESPRE SPITALIZARE71
DATA INTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04
DATA EXTERNARII- ANUL: 2013 LUNA: Aprilie ZIUA:04
MOTIVELE INTERNARII Pacientul se prezintă în data de 04.04.2013
în UPU Constanța-Medicală, acuzând următoarele semne și
simptome de aproximativ de 3-4 zile:
-voce răgușită
-oboseală la efort fizic susținut
- tuse uscată
-durere retrosternală ce însoțește efortul de tuse
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: IACRS Bronșită acută
SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ
SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu
soția și copilul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Fără importanță
PERSONALE-PATOLOGICE: Infecții repetate de tract respirator
superior
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:
72
-Lucrează în mediu deschis, fiind constructor
ISTORICUL BOLII. EXTRAS DIN
EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în serviciul primire
urgență a Spitalului Județean, acuzând de aproximativ 3-4 zile
disfonie,tuse uscată, durere retrosternală și oboseală la efort fizic
susținut.
Pacientul afirmă că simptomatologia a debutat cu rinoree și
senzația de arsură a mucoasei nazale semne care îi crează
disconfort.
PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE
TRATAMENTUL LA INTERNARE:
-Glucoză 5 % 500 ml
-Algocalmin 1 fiolă
-HHC 200 mg
TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE:
-Amoxacilină 500 mg./ 8 h
-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi
PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE
73
EXAMINARI:
-Radiografie toracică
-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator
-Electrocardiogramă
-Examen clinic boli interne
REGIMUL:
- Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de
hidrocortizon
- Fructe și legume proaspete pe perioada administrării
tratamentului în ambulator și în perioada de recuperare
ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA: păstrată
COMPORTAMENT: orientat temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singur
PARTICULARITATI: nu prezintă
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA- căsătorită
MEDIUL (HABITAT)- urban
OCUPATII (HOBBY): privitul la meciurile de fotbal
74
PARTICULARITATI: nu prezintă
PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu
necesitățile
OBSERVAREA INIȚIALĂ A
NEVOILOR FUNDAMENTALE
SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-92 Kg T.A.-130/75
mmHg
P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun AUZ-bun
NEVOI FUNDAMENTALE
01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace
normal
conformat, simetric bilateral cu respirația,tuse, zgomote
cardiace ritmice, puls regulat, cord normal,funcții vitale în
limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4
zile prezintă inapetență, disfagie
03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ,
scaun unu-două pe zi de consistență normală;prezintă tuse
însoțită de expectorație mucoasă
04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural
și morfologic, se deplasează fără ajutor, reflexe
osteotendinoase prezente bilateral
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4
nopți tusea îl deranjează și îl trezește de câteva ori pe noapte
75
06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate
adecvate mediului spitalicesc, se îmbracă fără ajutor
07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:
pacientul prezintă temperatură corporală în limite normale
OBSERVAREA INIȚIALĂ A
NEVOILOR FUNDAMENTALE
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacientul
prezintă tegumente și mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale
curate,
unghii tăiate scurt, ingrijite
09.A EVITA PERICOLELE:pacientul prezintă risc de apariție a
complicațiilor în cazul nerespectării indicațiilor și a
recomandărilor personalului medical precum și în cazul instituirii
unui tratament greșit
10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și
colegii de salon
11.A TE RECREEA: îi place să privească meciuri de fotbal la
televizor
12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se
76
putea întoarce la muncă, este sursa de venit a familiei
13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește
să revină la starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai
curând
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacientul este creștin ortodox
merge destul de rar la biserică
ALERGIC LA: nu se știe alergică
INTERPRETAREA DATELOR
A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza
procesului de boală manifesta prin inapetență, disfagie.
A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de
boală manifestat print use însoțită de expectorație mucoasă.
A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne
manifestată prin oboseală diurnă.
A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a
complicațiilor din cauza evoluției nefavorabile bolii manifestat
prin noi semne și simptome.
POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE
VINDECARE: Da
77
STABILIZARE, AMELIORARE: Da
AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a
tratamentului medicamentos.
DECES: Nu
COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacientul să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și
recapete starea de sănătate anterioară îmbolnăvirii.
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
Ora 1100 –internarea în UPU Constanța
Ora 1130 –efectuarea consultului de specialitate
Ora 1130 –efectuarea electrocardiogramei
Ora 1230 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator
Ora 1330-însoțirea pacientului la radiologie pentru efectuarea
radiografiei toracice
Ora 1400-administrarea tratamentului prescris
Ora 1800-externarea din UPU Constanța
OBIECTIVUL GLOBAL
78
Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni o stare de
sănătate satisfăcătoare prin lipsa simptomatologiei.
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume
proaspete.
ALIMENTE INTERZISE:
Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.
PREFERINȚE ALIMENTARE:
Îi place ceafa de porc la grătar.
TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII
Prescripții Indicații
-Ampicilină Antibiotic
-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a celulelor
-Algocalmin Antialgic, antitermic
EXAMENE PARACLINICE
DATA EXAMENE CERUTE REZULTATUL
79
04.04.2013
- efectuarea radiografiei toracice
-fără leziuni pulmonare active
-electrocardiogramei - normal, fără modificări
-consult clinic de specialitate boli interne
-se confirmă Bronșita acută
PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA OR
A
TEM
P
0 C
PULS
b/mi
n
RES
P
r/mi
n.
T.A.
mmHg
DIUREZA
ml/24h
SCAUN
Nr./zi
04.04.20
13
1115
37,6 7218
135/70
Micțiuni
spontane Scaun
normal
04.04.2013
1200 37,672 17 135/70
04.04.2013
1400 37,670 17 135/70
04.04.2013
1600 37,672 17 135/70
04.04.2013
1800 37,470 18 135/70
EXAMENE BIOLOGICE
DATA EXAMENE CERUTEVALORI
OBTINUTE
VALORI REFERINTA
LABORATOR
80
8.04.20
13
Numar de
leucocite
Numar de
eritrocite
Hemoglobina
Hematocrit
Număr de
trombocite
Granulocite
Limfocite
Bazofile
Monocite
Eozinofile
Glicemie
TGO
TGP
Uree
Creatinină
VSH
Sumar urină
7800
3.24
13.7
52 %
280.000
68 %
38 %
1 %
5 %
1 %
98
23 UI
27 UI
24 mg
/dl
0.9
mg/dl
14
Rare
celule
epiteliale
, rare
leucocite
4.1–8.1 mii
4,2-5,6 mil. g/dl
12-16 mg/dl
42%–52%
150.000-
400.000mm3
50%–62%
25%–40%
0%–1%
3%–7%
0%–3%
70-120 mg/dl
< 37 UI
< 45 UI
20 – 45 mg /dl
0,70- 1,4 mg/dl
6-13 mm/1h
Rare epiteliale,
rare leucocite
81
CONCLUZII GENERALE
Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia
valorilor examenelor medicale.
Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în UPU Constanța-
Medicală, acuzând disfonie, tuse uscată care deranjează
spmnul, durere retrosternală acutizată în timpul efortului de tuse
și oboseală marcantă la efort fizic susținut.
Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă
cu 3-4 zile cu rinoree și senzația de arsură a mucoasei nazale.
Din anamneză reiese să pacientul lucrează în mediu deschis, în
curent, frig, umezeală și uneori chiar în mediu cu praf sau cu
diferite mirosuri date de diferite substanțe.
În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune
diagnosticul de Bronșită acută, instituindu-se tratament
medicamentos în serviciul de urgență.
Pacientul se externează în data de 04.04.2013 ora 1800 cu
recomandarea de a urma tratament la domiciliu , starea
accestuia fiind vizibil îmbunătățită.
RECOMANDARI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA82
La externare pacientei i se recomandă:
- respectarea tratamentului medicamentos prescris
-control medical peste șapte zile la medicul de familie
-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu
HHC
- evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul
tutunul,eforturile vocale
-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic
83
BIBLIOGRAFIE
1- Corneliu Borundel-Manual de medicină internă pentru cadre medii - Editura Medicală;2 - G.Bouvenot, B.Delvulder, L.Guillevin, A. Scaeffer-Patologie medicală- Pneumologie -1996;3 – Lucreția Titircă-Nursing-Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali - Editura Viața Medicală Românească-1997;4 – Lucreția Titircă-Ghid de nursing-Editura Viața Medicală Românească București 2007;5 – Lucreția Titircă Urgențe medico chirurgicale - Editura Medicală-2004;6 - Teodorescu Exarcu, Ileana . Gh .Ciuhat , Silvia Gherghescu, Maria Soigan -Biologie Anatomie și fiziologia omului - Editura Didactică și Pedagogică R.A, București, 1994;7 - FL. Marin-Boli interne pentru cadre medii Editura Medicală, București-1980;8 - Radu Rizescu-AGENDA Medicală-Editura Medicală ,București-1995;9 - Simon Purice—Clinica Medicală- Analize și sinteze-vol.I-Editura Științifică și Enciclopedică, București -1989;10 - Virginia Henderson -Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului -1999;11 - Voiculescu Marin- Medicina pentru familie - Editura Medicală, București,1986;12 - Vlaicu Radu –Practica Urgențelor Medicale-Editura Dacia
84
1998;
85