Biolog Felicia MARE (BOAR) REZUMATUL TEZEI DE · PDF fileÎn condi Ţii de irigare,...

FELICIA MARE (BOAR) TEZ Ă DE DOCTORAT

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ–NAPOCA

ŞCOALA DOCTORAL Ă FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

Biolog Felicia MARE (BOAR)

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND INFLUEN ŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI,

ÎN CONDIŢII DE IRIGARE, ASUPRA PRODUC ŢIEI LA CULTURA DE

RAPIŢĂ ÎN VEDEREA OBŢINERII DE BIOCOMBUSTIBILI

CONDUCĂTOR ŞTIIN ŢIFIC:

Prof. univ. dr. Emil LUCA

CLUJ – NAPOCA 2011


2

MINISTERUL EDUCA ŢIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN ă VETERINAR ă

CLUJ-NAPOCA Str. Mănăştur Nr.3-5, 400372 Cluj-Napoca, România

tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792 www.usamvcluj.ro

ŞCOALA DOCTORALĂ

INVITAŢIE

Cu respect vă invităm în ziua de 21. 11. 2011, ora 13, în Amfiteatrul VERDE al USAMV Cluj-

Napoca, str. Mănăştur nr. 3-5, să participaţi la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat intitulată

“Cercetări privind influen ţa unor factori tehnologici, în condiţii de irigare, asupra

producţiei la cultura de rapiţă în vederea obţinerii de biocombustibili” , elaborată de biolog

Felicia MARE (BOAR), în vederea obţinerii titlului ştiinţific de DOCTOR ÎN AGRONOMIE.

Vă rugăm, de asemenea, ca până la data susţinerii publice a tezei să depuneţi la secretariatul

Şcolii Doctorale aprecierea Dvs. asupra tezei.

Comisia de analiză şi susţinere a tezei de doctorat a fost numită prin

Decizia Rectorului USAMV Cluj-Napoca, nr.1031/27. 10. 2011

Doctorand, Conducător de doctorat,

Biolog Felicia MARE (BOAR) Prof. univ. dr. Emil LUCA

Cluj-Napoca

2011


3

CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................................................... 5

CAPITOLUL I ASPECTE PRIVIND ORIGINEA ŞI EVOLU ŢIA CULTURII DE RAPI ŢĂ ................................. 6

1.1. ORIGINEA ŞI IMPORTANŢA CULTURII DE RAPIŢĂ ........................................................................ 6 1.2. SITUAŢIA CULTURII DE RAPIŢĂ LA NIVEL MONDIAL .................................................................. 6

1.3. SITUAŢIA CULTURII DE RAPIŢĂ LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE ......................................... 6 1.4. EVOLUŢIA CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN ROMÂNIA .............................................................................. 6

CAPITOLUL II STADIUL ACTUAL AL CERCET ĂRILOR PRIVIND ECOLOGIA ŞI TEHNOLOGIA DE CULTIVARE LA RAPI ȚĂ ................................................................................................................... 7

2.1. MORFOLOGIA RAPIŢEI ......................................................................................................................... 7 2.2. ECOLOGIA ŞI FIZIOLOGIA CULTURII DE RAPIŢĂ ........................................................................... 7 2.3. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A RAPIŢEI ........................................................................................ 8

CAPITOLUL III STADIUL ACTUAL AL CERCET ĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE RAPI ŢĂ ......................................................................... 8

3.1. REGIMUL DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ AL CULTURILOR AGRICOLE .......................... 8

3.2. ASPECTE PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE LA RAPIŢĂ ................................................................. 9 3.3. DATE GENERALE PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE RAPIŢĂ ............................ 9

CAPITOLUL IV OBIECTIVELE URM ĂRITE ÎN CERCET ĂRILE CARE STAU LA BAZA TEZEI DE DOCTORAT ........................................................................................................................................... 9

CAPITOLUL V CADRUL NATURAL AL ZONEI ÎN CARE S-AU DESF ĂȘURAT CERCETĂRILE ................ 10

5.1. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL ..................................................................................... 10 5.2. CARACTERIZAREA CONDIȚIILOR CLIMATICE ALE ZONEI ÎN CARE S-A AMPLASAT CÂMPUL EXPERIMENTAL ......................................................................................................................... 11

CAPITOLUL VI

MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ŞI METODELE DE EXPERIMENTARE ................ 12

6.1. AMPLASAREA, DESCRIEREA EXPERIENŢELOR ŞI METODOLOGIA DE CERCETARE .......... 12 6.2. MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ............................................................................................... 12

CAPITOLUL VII REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUC ŢIEI DE SEMIN ŢE LA CULTURA DE RAPI ŢĂ ........... 13 CAPITOLUL VIII REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUC ŢIEI DE ULEI DE RAPI ŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA SATU-MARE ........................................................................................................................................ 18

CAPITOLUL IX25

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE AP Ă AL CULTURII DE RAPI ŢĂ, ÎN PERIOADA 2009 – 2011, ÎN CONDIŢIILE DE LA SATU MARE.................................................................................................................................................... 25

CAPITOLUL X REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND EFICIEN ŢA ECONOMIC Ă A IRIG ĂRII LA CULTURA DE RAPI ŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA SATU-MARE ............................................... 26


4

CAPITOLUL XI CONCLUZII GENERALE ................... ................................................................ 29

11.1. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ŞI A REGIMULUI DE IRIGARE ASUPRA PRODUCŢIEI SEMINŢELOR DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA SATU-MARE ..................................................................................................................................... 29

11.2. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ŞI A REGIMULUI DE IRIGARE ASUPRA PRODUCŢIEI DE ULEI DE RAPIŢĂ, ÎN CONDIŢIILE DE LA SATU-MARE ....... 30

11.3. CONCLUZII PRIVIND STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE RAPIŢĂ LA SATU-MARE, ÎN PERIOADA 2009-2011 ................................................................................................... 30

11.4. CONCLUZII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII LA CULTURA DE RAPIŢĂ LA SATU-MARE, ÎN PERIOADA 2009 – 2011 ................................................................................................. 31

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă .......................................................................................................... 32


5

INTRODUCERE

Problema epuizării combustibililor fosili şi limitarea poluării mediului ambiant a

focalizat comunitatea ştiinţifică mondială în găsirea unor alternative energetice care să rezolve

cele două probleme stringente.

Cercetările şi-au îndreptat atenţia spre culturile energetice în scopul utilizării biomasei

ca sursă alternativă de energie. Principalele culturi energetice sunt culturile plantelor

oleaginoase, cu precădere floarea soarelui, soia şi rapiţa. Obţinerea de biocombustibili din

uleiurile vegetale reprezintă o soluţie viabilă deoarece sunt ecologici, nu poluează mediul

înconjurător.

Pe plan mondial, cultura de rapiţă este una dintre cele mai importante culturi

energetice. Extinderea suprafeţelor cultivate cu rapiţă este urmarea firească a cercetărilor de

genetică şi ameliorare, care au creat soiuri foarte valoroase atât din perspectiva utilizării

uleiului în scop alimentar, cât şi pentru obţinerea biocombustibililor.

Având în vedere condiţiile de climă, potenţialul agricol şi socio-economic al ţării

noastre, cultura de rapiţă întâlneşte condiţii prielnice pe zone extinse.

Cunoaşterea potenţialului ecologic al zonei studiate, a condiţiilor climatice, a

caracteristicilor biotopului, a factorilor favorabili şi nefavorabili culturii de rapiţă, permite

realizarea unei bune producţii agricole şi aplicarea tehnologiilor de cultură.

În concluzie, cercetarea privind modul de influenţă a factorilor tehnologici asupra

producţiei la cultura de rapiţă este necesară pentru găsirea soluţiilor, în vederea creşterii

cantitative şi calitative a producţiei.

Prezenta teză de doctorat are ca scop realizarea unor studii judicioase asupra

materialului biologic ce urmează a se cultiva şi a factorilor tehnologici, care să corespundă

noilor condiţii climatice, în vederea asigurării unor producţii competitive, de seminţe de

rapiţă, în zona Satu-Mare.

Lucrarea este structurată pe 11 capitole şi tratează succint şi relevant principalele

aspecte ale cultivării rapiţei în vederea obţinerii de biocombustibili.


6

CAPITOLUL I

ASPECTE PRIVIND ORIGINEA ŞI EVOLU ŢIA CULTURII DE RAPI ŢĂ

1.1. ORIGINEA ŞI IMPORTANŢA CULTURII DE RAPIŢĂ

Rapiţa mare (Colza) este o plantă originară din zona mediteraneană şi se cultiva încă

din antichitate în bazinul Mediteranean şi Orientul Apropiat. În evul mediu s-a răspândit în

ţările Europei Centrale şi Nordice. Rapiţa Colza era cunoscută în India înainte de Hristos, iar

în China şi Coreea a fost introdusă cu 2000 de ani în urmă.

Compoziţia chimică a seminţelor de rapiţă, în funcţie de soi şi condiţii de vegetaţie, se

caracterizează printr-un conţinut de: 45-50% lipide, 19-20% proteină brută şi 17-18%

extractive neazotate (GUŞ şi colab, 2003).

1.2. SITUAŢIA CULTURII DE RAPIŢĂ LA NIVEL MONDIAL

În 1998, rapiţa colza s-a cultivat pe 25 milioane hectare, mai mult cu 37% faţă de anii

1989 -1991, şi cu 114% faţă de perioada 1979 - 1981 (FAO, 1998). Faţă de floarea soarelui

ocupa o suprafaţă mai mare cu 3,7 milioane de hectare. În anul 1994 colza se situa pe locul doi

în producţia mondială de ulei, cu o creştere de 161% faţă de 1977. Cele mai mari suprafeţe

cultivate cu rapiţă se întâlnesc în China - 7 milioane ha, India cu 5 milioane ha, urmată de

Canada cu 3,1 milioane ha.

1.3. SITUAŢIA CULTURII DE RAPIŢĂ LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

În Europa rapiţa colza se cultivă pe aproape 4 milioane ha, cei mai mari cultivatori

fiind Franţa cu 1,2 milioane ha, Germania 1 milion ha, Polonia cu 460 mii ha şi Anglia cu 530

mii ha. Zona de cultură a rapiţei colza în Europa cuprinde mai ales jumătatea de nord, unde

asigură producţii foarte ridicate. Producţia medie la hectar în Europa se apropie de 30 q/ha faţă

de 13 q/ha media mondială.

1.4. EVOLUŢIA CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN ROMÂNIA

Suprafeţele care pot fi cultivate cu plante oleaginoase, în România, într-un an agricol,

respectându-se tehnologiile performante şi rotaţia culturilor sunt de 1,6 milioane ha din care

950.000 ha cu floarea soarelui, 500.000 ha cu rapiţă şi 150.000 ha cu soia (Strategia României

de valorificare a surselor regenerabile de energie aprobată prin Hotărârea Guvernului

nr.1535/2003).


7

Datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că suprafeţele

cultivate cu rapiţă sunt în continuă creştere, datorită dezvoltării tehnologiei producerii de

biocombustibili din uleiurile vegetale.

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCET ĂRILOR PRIVIND ECOLOGIA ŞI TEHNOLOGIA

DE CULTIVARE LA RAPI ȚĂ

2.1. MORFOLOGIA RAPIŢEI

Rapiţa colza (Brassica napus L.ssp. oleifera Metzg.) este plantă anuală sau bienală cu

rădăcina pivotantă bine dezvoltată, cu puţine ramificaţii laterale. Sistemul radicular este bine

dezvoltat, pătrunde în sol până la 60-80 cm adâncime, iar în condiţii favorabile ajunge la

adâncimi de 300 cm. Dezvoltarea sistemului radicular este influenţată de numeroşi factori ca:

textura, fertilitatea, umiditatea solului precum şi de tehnica de cultivare (P. GUŞ şi colab.,

2003).

2.2. ECOLOGIA ŞI FIZIOLOGIA CULTURII DE RAPIŢĂ

Datele climatice din ultimul secol evidenţiaza o încălzire progresivă a atmosferei şi o

reducere semnificativă a cantităţilor de precipitaţii. La nivelul secolului XX, temperatura

medie anuală pe ţara a crescut cu 0.5ºC în aproape toata ţara, din punct de vedere sezonier

constatându-se încălziri semnificative îndeosebi în anotimpul de iarna şi vara.

Rapiţa asigură producţii bune în condiţiile climatului temperat din zona culturii

cerealelor de toamnă şi porumbului.

Rapiţa este una din plantele moderat pretenţioase faţă de căldură, dar foarte sensibilă la

oscilaţiile termice. Colza de toamnă are nevoie până la maturitate deplină de 2300 - 2500˚C,

iar rapiţa de primăvară de 1600 - 2000˚C.

În ceea ce priveşte cerinţele faţă de umiditatea solului sunt diferite, în funcţie de fazele

de creştere şi dezvoltare (TRIBOI-BLONDEL, 1988).


8

2.3. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A RAPIŢEI

Aplicarea corectă a tehnologiei pentru cultura de rapiţă reprezintă principala modalitate

de intensificare a producţiei şi presupune: folosirea irigaţiilor, introducerea completă a

lucrărilor mecanizate, lucrări de îmbunătăţire funciară combaterea bolilor şi dăunătorilor

(MUNTEAN şi col, 2008), etc.

Rapiţa eliberează terenul devreme, astfel încât este bună premergătoare pentru

cerealele de toamnă, deoarece oferă condiţii excelente pentru pregătirea patului germinativ

(MUNTEAN şi col., 2008).

Rapiţa colza este mare consumatoare de elemente nutritive, reacţionează foarte bine

atât la îngrăşămintele organice cât şi la cele minerale (BORLAN, şi colab., 1994).

Pentru asigurarea unei culturi calitative este necesară (GUŞ, RUSU, BOGDAN,

2001): afînarea optimă a solului; mărunţirea şi nivelarea suprafeţei de cultivat; pregătirea

patului germinativ,astfel încât stratul de sol să fie afânat, bine aerisit, reavăn şi încălzit;

asigurarea fertilizării şi amendării optime; conservarea apei în sol, sporirea eficacităţii

erbicidelor şi combaterea buruienilor.

Cercetările arată că perioada optimă de semănate este sfârşitul lunii august - mijlocul

lunii septembrie, în diferitele regiuni ale ţării (BATAGA, şi colab. 2002) (Tabelul 2.6).

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL AL CERCET ĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE ŞI

CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE RAPI ŢĂ

3.1. REGIMUL DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ AL CULTURILOR AGRICOLE

Irigarea culturilor agricole este o măsură eficientă pentru creşterea producţiei. Irigarea

culturilor se aplică atât în regiunile aride şi semiaride ale globului, unde precipitaţiile ating

300 - 500 mm anual cât şi în zonele subumede, în care precipitaţiile depaşesc 700 - 800 mm

anual. Irigarea poate influenţa nivelul, şi calitatea recoltelor.

Pentru culturile de toamnă, valoarea consumului total rezultă din însumarea

consumului din perioada de toamnă cu valoarea consumurilor din perioada de primăvară şi

vară (NAGY şi LUCA, 1994; LUCA şi NAGY, 1999; ONCIA SILVICA, 2004; LUCA,

BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008).


9

3.2. ASPECTE PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE LA RAPIŢĂ

Apa este un component indispensabil al materiei vii (FLORESCU, 1965; FLORESCU,

1967). Apa îndeplineşte un rol complex în viaţa plantelor deoarece are o importanţă

structurală bine definită: crează în organism mediul necesar reactiilor biochimice, menţine

echilibrul acido-bazic, participă la formarea celulelor şi a ţesuturilor etc.

Coeficientul de valorificare şi eficienţa valorificării apei variază în funcţie de specia şi

soiul cultivat, proprietăţile solului, condiţiile climatice, regimul de irigare etc. Literatura de

specialitate menţionează variaţii mari ale consumului de apă atât în funcţie de specie, cât şi

pentru aceeaşi specie în funcţie de condiţiile pedoclimatice (ONCIA, 1999; ONCIA, 2004;

LUCA, 2004).

3.3. DATE GENERALE PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE RAPIŢĂ

Cerinţele rapiţei faţă de apă sunt ridicate (IACOMIN, 1996). Planta are un coeficient

de transpiraţie ridicat (600 – 740) şi o slabă rezistenţă la secetă. Pentru culturile de rapiţă sunt

favorabile zonele unde precipitaţiile se încadrează intre 450 şi 650 mm, din care 100 - 150

mm în intervalul august-septembrie. Critice faţă de necesarul de apă sunt perioadele de

răsărire, formarea rozetei, înflorire, fructificare. Ritmul rapid de creştere face ca rapiţa să

valorifice eficient apa acumulată în sol în timpul iernii (TOMOROGA, 1988; GRUMEZA,

1997). Seceta înainte şi după semănat este foarte dăunătoare pentru răsărirea şi creşterea

plantelor de rapiţă.

CAPITOLUL IV

OBIECTIVELE URM ĂRITE ÎN CERCET ĂRILE CARE STAU

LA BAZA TEZEI DE DOCTORAT

Cercetările întreprinse pentru elaborarea prezentei teze de doctorat au urmărit atingerea

unor obiective de cercetare, între care: stabilirea consumului de apă la culturile de rapiţă în

condiţii de irigare şi neirigare; studiul efectului desimii plantelor la unitatea de suprafaţă şi

regimului de irigare asupra nivelului de producţie şi calităţii acesteia; studiul dinamicii

umidităţii solului în câmpul de experimentare în anii de experienţă; optimizarea factorilor

tehnologici în vederea creşterii calităţii şi cantităţii producţiei la cultura de rapiţă; identificarea

soiurilor performante pentru condiţiile Câmpiei Someşului; studiul comparativ al evoluţiei


10

producţiei şi al unor indici de calitate la soiurile experimentate; determinarea gradului de

participare a factorilor tehnologici studiaţi în influenţarea cantităţii şi calităţii producţiei.

În cadrul lucrării un element important este caracterizarea zonei agricole Satu-Mare,

din punct de vedere al condiţiilor naturale, al potenţialului agricol, precum şi analiza evoluţiei

climatice, raportat la modificările climatice la nivelul ţării şi la nivel global.

CAPITOLUL V

CADRUL NATURAL AL ZONEI ÎN CARE S-AU DESF ĂȘURAT CERCETĂRILE

5.1. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL

Judeţul Satu Mare se situează în partea de nord-vest a ţării, în zona de contact dintre

Carpaţii Orientali, Podişul Someşan şi Câmpia Tisei, ocupând un teritoriu în suprafaţă de

4.345 km2. Judeţul Satu Mare include în limitele sale toată regiunea de câmpie din nord-vestul

ţării, iar la est şi sud este dominat de o zonă montană si dealuri piemontane

Zona aleasă pentru amplasarea câmpului experimental, din punct de vedere

morfologic, face parte din Câmpia Someşului (Fig. 5.1.), care se întinde pe dreapta a văii

Someşului până la Munţii Oaş-Gutîi, marginea apuseană şi pe cea stângă până la liziera

fostului bazin al Ecedei, marcată printr-o linie care ar uni localităţile Ardud, Terebeşti,

Sătmărel, Doba şi Boghiş.

Câmpul experimental a fost plasat la ferma SCHWAB AGROPROD SRL situată în

localitatea Ardud, judeţul Satu-Mare, cu o suprafaţă cultivată de 3000 ha.

Zona câmpului experimental se caracterizează printr-o suprafaţă relativ netedă, are la

bază formaţiuni turboase-argiloase, este înţesată de o reţea de canaluri de scurgere, astfel încât

este un teren agricol cu o fertilitate bună.

Fig. 5.3. Amplasarea câmpului experimental în Câmpia Someşului Fig. 5.3. The location of the experimental field in Câmpia Someşului


11

5.2. CARACTERIZAREA CONDIȚIILOR CLIMATICE ALE ZONEI ÎN CARE S-A

AMPLASAT CÂMPUL EXPERIMENTAL

Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2009 în zona Satu-Mare.

Temperaturile înregistrate în perioada de cercetare au fost preluate de Staţia

Meteorologică Satu-Mare; Datele înregistrate arată faptul că, în perioada luată în considerare,

regimul termic a fost relativ normal. În ceea ce priveşte distribuţia temperaturilor medii lunare

pe anotimpuri, iarna 2008 - 2009, s-a caracterizat printr-un regim termic caracterizat ca fiind

răcoros spre normal, cu abateri negative. Anul 2009 se caracterizează prin alternanțele

perioadelor de secetă pronunțată, cu perioadele excesiv de ploiase.

Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2010 în zona Satu-Mare

Valorile înregistrate arată faptul că, în perioada luată în considerare, regimul termic a

fost oscilant, cu perioade răcoroase, mai scăzute faţă de normala climatologică, dar şi perioade

călduroase cu valori pozitive ale abaterilor. Anul 2010 a fost un an în care au fost înregistrate

alternanţe ale lunilor excesiv de ploioase, cu, luni secetoase.

Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2011 în zona Satu-Mare

Din datele prezentate poate fi apreciat faptul că, în perioada luată în considerare,

regimul termic a fost relativ normal, cu temperaturi uşor mai ridicate comparativ cu normala

climatologică. Anul 2011 din punct de vedere al temperaturilor înregistrate a fost unul normal,

valorile înregistrate în zona unde au fost amplasate experienţele, s-au încadrat în limite relativ

reduse, valorile abaterilor înregistrate faţă de normala climatologică au fost uşor mai ridicate.

La nivelul regiunii analizate, cantitatea medie de precipitaţii căzuta de-a lungul celui de-al

treilea an de experimentare a fost de 422,7 mm. Cantităţi deficitare de precipitaţii s-au

înregistrat în aproape toate lunile anului, excepţie fac lunile iunie şi iulie caracterizate prin

cantităţi excedentare de precipitaţii, constându-se alternanţa dintre luni extrem de secetoase şi

cele extrem de ploiase.


12

CAPITOLUL VI

MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ŞI METODELE DE EXPERIMENTARE

6.1. AMPLASAREA, DESCRIEREA EXPERIENŢELOR ŞI METODOLOGIA DE

CERCETARE

Experimentele care stau la baza prezentei teze de doctorat au fost organizate în

perioada 2009 - 2011, în condiţiile specifice ale Câmpiei Someşului. Cercetările privind

influenţa irigării, materialului biologic și desimii asupra producției de rapiţă, au fost efectuate

în cadrul unei experienţe trifactoriale; factorii experimentali studiaţi şi graduările lor sunt

prezentaţi sintetic în tabelul 6.1.

Câmpul experimental pe care s-au desfăşurat cercetările este aşezat în Comuna Ardud,

în apropierea oraşului Satu-Mare.

Tabelul 6.1. Table 6.1.

Prezentarea sintetică a factorilor studiaţi în experienţă Summary of the experimental factors

Factorii studiaţi

Analyzed factors

Graduări / Graduations

Factorul A Regimul de irigare Irigation regime

a1 – neirigat / non-irrigated a2 – irigat / irrigated

Factorul B Soi Variety

b1 – soi/variety Bristol b2 – soi/variety Capitol

b3 – soi/variety Contact

Factorul C Desime Density

c1 – desime/density 100 b.g./m2 c2 – desime/density 150 b.g./m2 c3 – desime/density 200 b.g./m2

6.2. MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT

În cadrul experienţei s-a urmărit comportarea a trei soiuri de rapiţă, în condiţii de

irigare şi neirigare, după cum urmează:

Capitol. Soiul de rapiţă Capitol este creat la firma Cargill, Franţa.

Soiul Contact. Soi de toamnă, a fost creat de firma Monsanto SAS, Franţa.

Soiul Bristol. Soi de toamna, a fot creat de firma Monsanto SAS, Franţa.

6.3. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ APLICATĂ

În experienţele organizate la Satu-Mare în perioada 2009 - 2011 s-a aplicat tehnologia

recomandată de firmele producătoare ale materialului biologic, adaptată la condiţiile specifice

ale zonei de experimentare.


13

CAPITOLUL VII

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ŢA UNOR FACTORI

TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUC ŢIEI DE SEMIN ŢE LA CULTURA DE RAPI ŢĂ

Producţia medie de rapiţă, în anii experimentali, a fost influenţată de regimul de

irigare, înregistrându-se o diferenţă distinct semnificativă statistic între producţiile obţinute la

culturile de rapiţă neirigate, luate ca martor, şi cele irigate (d = 340,64 kg/ha), cu 19,20 %

superioară în termeni relativi, indiferent de soi sau desime (Tabelul. 7.1).


Influenţa regim de irigare asupra producţiei de rapiţă, Satu-Mare, media anilor: 2009 - 2011

The influence of factor A (irrigation regime) on rapeseed yield, Satu-Mare, average years: 2009 - 2011

Varianta Variant

Producţia medie Average production (kg/ha)

Producţia relativă Relative production (%)

± d (kg/ha)

Semnificaţia diferenţei Signification of the difference

a1- neirigat/ non-irrigated

1772,04 100,0 0,00 Mt

a2- irigat/ irrigated

2112,72 119,2 340,68 **

DL/LSD (p 5%) 100,81 DL/LSD (p 1%) 232,80 DL/LSD (p 0,1%) 740,83

Factorul experimental soiul cultivat a influenţat producţia medie de seminţe de rapiţă,

în anii experimentali, într-o manieră categorică ceea ce arată potenţialul foarte productiv al

soiurilor cercetate:


Influenţa factorului B (soi cultivat) asupra producţiei de rapiţă, Satu-Mare, media: 2009 - 2011 The influence of factor B (variety) on rapeseed yield, Satu-Mare, average: 2009 - 2011

Varianta Variant



± d (kg/ha)


b1- soi/variety Bristol 1621,67 100,0 0,00 - b2- soi/variety Capitol 2225,09 137,2 603,42 ***

b3- soi/variety Contact 1980,37 122,1 358,70 ***

DL/LSD (p 5%) 36,05 DL/LSD(p 1%) 52,44 DL/LSD (p 0,1%) 78,65


14

O diferenţă foarte semnificativ pozitivă (d = 603,42 kg/ha) a fost înregistrată între

producţiile obţinute la culturile de rapiţă din soiul Capitol faţă de soiul Bristol, considerată

martor, inferioară cu 37,20 % în termeni relativi.

De asemenea o diferenţă foarte semnificativă statistic (d = 358,70 kg/ha) a fost

înregistrată între producţia de rapiţă obţinută de soiul Contact, comparativ cu a soiului Bristol,

cu 22,10 % superioară în termeni relativi, iar eroarea standard a mediei este cuprinsă în

limitele ± 11,04 kg/ha, producţia maximă a fost înregistrată la soiul Capitol.

Factorul experimental desime (b.g./m2) a influenţat producţia de rapiţă în anii

experimentali, în mod diferit, în funcţie de graduarea aplicată. O diferenţă foarte semnificativ

pozitivă a fost înregistrată între producţia obţinută la culturile de rapiţă semănate la desimea de

150 b.g/m2 şi cele semănate la desimea de 100 b.g/m2, considerată martor, (d = 218,61 kg/ha).


Influenţa desimii asupra producţiei de rapiţă, Satu-Mare, media anilor: 2009 - 2011 The influence of the density of plants on rapeseed yields, obtained in Satu-Mare,average:

2009 - 2011

Varianta Variant



± d (kg/ha)


c1 - 100 b.g./m2 1874,54 100,0 0,00 - c2 - 150 b.g./m2 2093,15 111,7 218,61 ***

c3 - 200 b.g./m2 1859,44 99,2 -15,09 -


O diferenţă foarte semnificativă statistic a fost înregistrată între producţia obţinută la

culturile de rapiţă semănate la desimea de 150 b.g/m2 şi cele semănate la desimea de 100

b.g/m2, considerată martor, (d = 218,61 kg/ha), superioară cu 11,7 % în termeni relativi.

O diferenţă negativă, care nu este semnificativă din punct de vedere statistic (d = -

15,09 kg/ha) a fost înregistrată la producţia de rapiţă semănată la desimea cea mai mare,

respectiv 200 b.g/m2, faţă de martor, 100 b.g/m2.

Eroarea standard a mediilor se situează la nivelul valorii de ± 11,26 (kg/ha).


15

În condiţiile utilizării ca martor a variantei neirigate şi soiul cultivat (b1 - Bristol) a fost

înregistrată o diferenţă distinct semnificativă statistic a producţiei de rapiţă, în condiţii de

irigare (d = 317,78 kg/ha). (Tabelul 7.4.).

În cazul utilizării ca martor a variantei neirigate şi soiul Capitol s-a înregistrat o

diferenţă distinct semnificativă (d = 465,74 kg/ha, 26,70 % în valori relative) în favoarea

variantei irigate, iar pentru soiul Contact diferenţa obţinută este de 238,52 kg/ha (12,8 % în

valori relative).

Deci, regimul de irigare este unul din cei mai importanţi factori tehnologici, care

influenţează calitatea şi cantitatea producţiei de seminţe de rapiţă, obţinute în condiţiile de la

Satu-Mare.


Influenţa interacţiunii regim de irigare x soi asupra producţiei de rapiţă, Satu-Mare, media anilor: 2009 - 2011

The influence of the interaction of irrigation regime x variety on the rape production, Satu-Mare, average: 2009 - 2011

Varianta Variant

Producţia medie Average production

(kg/ha)

Producţia relativă Relative production

(%)

± d (kg/ha)

Semnificaţia diferenţei Signification of the

difference a1b1 Mt 1462,78 100,0 0,00 -

a2b1 1780,56 121,7 317,78 ** a1b2 Mt 1992,22 100,0 0,00 -

a2b2 2457,96 123,4 465,74 ** a1b3 Mt 1861,11 100,0 0,00 -

a2b3 2099,63 112,8 238,52 ** DL/LSD (p 5%) 105,29 DL/LSD (p 1%) 221,47 DL/LSD (p 0,1%) 642.72

Influenţa interacţiunii factorilor experimentali soi cultivat x desime asupra producţiei

medii de seminţe de rapiţă este prezentată în tabelul 7.30. În condiţiile utilizării ca variantă

martor a factorilor experimentali soi cultivat (b1 - Bristol) şi desime (c1 – 100 b.g./m2), a fost

înregistrată o diferenţă statistică foarte semnificativă statistic a variantei reprezentate de soiul

Capitol şi desimea de 100 b.g./m2 (d = 585,83 kg/ha), faţă de martor (37,30 %). O diferenţă

statistică foarte semnificativă (d = 320,28 kg/ha, 20,40% în valori relative) a fost înregistrată

între varianta experimentală constituită din factorii experimentali soiul cultivat, respectiv b3 –

Contact, şi desimea de 100 b.g./m2 (vezi Tabelul 7.5.).

Când varianta martor a fost constituită din factorii experimentali soi cultivat (b1 -

Bristol) şi desime (c2 – 150 b.g./m2), a fost înregistrată o diferenţă statistică foarte


16

semnificativă a variantei reprezentate de soiul Capitol şi desimea de 150 b.g./m2 (d = 625,28

kg/ha), faţă de cea considerată martor (35,60 %). O diferenţă statistică foarte semnificativ

pozitivă (d = 389,17 kg/ha, 22,20 % în valori relative) a fost înregistrată între varianta

experimentală constituită din factorii soi, respectiv Contact, şi desimea de 150 b.g./m2

(Tabelul 7.30.).

În condiţiile utilizării ca variantă martor a factorilor experimentali soi cultivat (b1 -

Bristol) şi desimea (c3 – 200 b.g./m2) a fost înregistrată o diferenţă statistică foarte

semnificativ pozitivă a variantei reprezentate de soiul Capitol şi desimea de 200 b.g./m2 (d =

599,17 kg/ha), faţă de cea considerată martor (39,00 %). O diferenţă statistică foarte

semnificativă (d = 366,67 kg/ha, 23,80 % în valori relative) a fost înregistrată între varianta

experimentală constituită din factorii experimentali soiul cultivat, respectiv b3 – Contact, şi

desimea de 200 b.g./m2.

Eroarea standard a mediilor are valori cuprinse în intervalul ± 19,50, cu cea mai bună

producţie obţinută în condiţiile utilizării soiului Capitol la desimea de 150 b.g./m2.


Influenţa interacţiunii soi x desime asupra producţiei de rapiță, Satu-Mare, media anilor: 2009 - 2011

The influence of the interaction of variety x density on the rape production , Satu-Mare, average: 2009 - 2011

Varianta Variant


(kg/ha)


(%)

± d (kg/ha)


b1c1 Mt 1572,50 100,0 0,00 - b2c1 2158,33 137,3 585,83 *** b3c1 1892,78 120,4 320,28 ***

b1c2 Mt 1755,00 100,0 0,00 - b2c2 2380,28 135,6 625,28 *** b3c2 2144,17 122,2 389,17 ***

b1c3 Mt 1537,50 100,0 0,00 - b2c3 2136,67 139,0 599,17 *** b3c3 1904,17 123,8 366,67 ***

DL/LSD(p 5%) 58,67 DL/LSD (p 1%) 81,70

DL/LSD (p 0,1%) 114,22

Influenţa simultană a factorilor experimentali regim de irigare şi desime asupra

producţiei medii de rapiţă în anii experimentali, 2009, 2010 şi 2011 este redată în tabelul 7.6.


17

În condiţiile utilizării ca martor a variantei neirigate, desimea de 100 b.g./m2 a fost

înregistrată o diferenţă distinct semnificativă statistic a producţiei de rapiţă (19,50 %) obţinută

în varianta irigată,100 b.g./m2, (d = 333,52 kg/ha). În cazul utilizării ca martor a variantei

neirigate, semănată la desimea de 150 b.g./m2 s-au înregistrat producţii distinct semnificative

în varianta irigată (d = 344,45 kg/ha, 17,90 % în valori relative).

Varianta irigată a înregistrat producţii ridicate şi la desimea de 200 b.g./m2, distinct

semnificative statistic faţă de varianta neirigată (d = 344,08 kg/ha, 20,40% în valori relative).


Influenţa interacţiunii regim de irigare x desime asupra producţiei de rapiță Satu-Mare, media: 2009 - 2011

The influence of the interaction irrigation regime x density on the rape production Satu-Mare, average: 2009 - 2011

Varianta Variant

Producţia medie Average

production (kg/ha)

Producţia relativă Relative

production (%)

± d (kg/ha)


difference

a1c1 Mt 1707,78 100,0 0,00 - a2c1 2041,30 119,5 333,52 **

a1c2 Mt 1920,92 100,0 0,00 - a2c2 2265,37 117,9 344,45 **

a1c3 Mt 1687,41 100,0 0,00 - a2c3 2031,48 120,4 344,08 **

DL/LSD (p 5%) 102,70 DL/LSD (p 1%) 214,95

DL/LSD (p 0,1%) 625,47 Rezultatele privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x

soi cultivat x desime asupra producţiei medii obţinute la cultura de rapiţă la Satu-Mare, în cei

trei ani de cultură sunt prezentate în tabelul 7.7.


18


Influenţa interacţiunii regim de irigare x soi cultivat x desime asupra producţiei la cultura de rapiță, Satu-Mare, media anilor: 2009 - 2011

The influence of the interaction irrigation regime x variety x density of plants on the rape productions, Satu-Mare, average years: 2009 - 2011

Varianta Variant


production (kg/ha)


(%)

± d (kg/ha)


a1b1c1 Mt 1414,44 100,0 0,00 - a2b1c1 1730,56 122,3 316,11 ** a1b1c2 Mt 1613,33 100,0 0,00 - a2b1c2 1896,67 117,6 283,33 ** a1b1c3Mt 1360,55 100,0 0,00 - a2b1c3 1714,45 126,0 353,89 ** a1b2c1 Mt 1916,67 100,0 0,00 - a2b2c1 2400,00 125,2 483,33 ** a1b2c2 Mt 2167,22 100,0 0,00 - a2b2c2 2593,33 119,7 426,11 ** a1b2c3 Mt 1892,78 100,0 0,00 - a2b2c3 2380,55 125,8 487,78 ** a1b3c1 Mt 1792,22 100,0 0,00 - a2b3c1 1993,33 111,2 201,11 * a1b3c2 Mt 1982,22 100,0 0,00 - a2b3c2 2306,11 116,3 323,89 ** a1b3c3 Mt 1808,89 100,0 0,00 - a2b3c3 1999,44 110,5 190,56 *

DL/LSD (p 5%) 119,72 DL/LSD (p 1%) 216,04

DL/LSD (p 0,1%) 524,82

Cea mai mare producţie este înregistrată de soiul Capitol la toate cele trei graduări ale

factorului C (desimea), cele mai bune rezultate au fost obţinute la desimea de 150 b.g./m2,

fiind urmat de soiul Capitol la aceeaşi desime, în varianta irigat.

CAPITOLUL VIII

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ŢA UNOR FACTORI

TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUC ŢIEI DE ULEI DE RAPI ŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE

LA SATU-MARE

Producţia medie de ulei de rapiţă, în anii experimentali, a fost influenţată de regimul de

irigare, înregistrându-se o diferenţă foarte semnificativă statistic între producţiile obţinute la

culturile de rapiţă neirigate, luate ca martor, şi cele irigate (d = 174,12 kg/ha), cu 24,40 %


19

superioară în termeni relativi, indiferent de soi sau desime, cu o eroare standard a mediei egală

cu ± 1,58 kg. (Tabelul. 8.1.)


Influenţa regimului irigare asupra producţiei de ulei de rapiţă, media anilor: 2009 - 2011 The influence of factor irrigation regime on rapeseed oil, average years: 2009 - 2011

Varianta Variant

Producţia medie

Average production

(kg/ha)


(%)

± d (kg/ha)

Semnificaţia diferenţei

Signification of the difference

a1- neirigat/non-irrigated

714,88 100,0 0,00 Mt

a2- irigat/ irrigated 889,00 124,4 174,12 ***

DL/LSD (p 5%) 9,61 DL/LSD (p 1%) 22,19 DL/LSD (p 0.1%) 70,62

Factorul experimental soi a influenţat producţia medie de ulei de rapiţă, în anii

experimentali, într-o manieră diferită:


Influenţa factorului B (soi cultivat) asupra producţiei de ulei de rapiţă, media anilor: 2009 - 2011

The influence of factor B (variety) on rapeseed oil, average years: 2009 - 2011 Varianta Variant

Producţia medie

Average production

(kg/ha)


(%)

± d (kg/ha)



b1- soi/variety Bristol 754,48 100,0 0,00 - b2- soi/variety Capitol 919,22 121,8 164,74 ***

b3- soi/variety Contact 732,11 97,0 - 22,37 00


O diferenţă foarte semnificativ pozitivă (d = 164,74 kg/ha) a fost înregistrată între

producţiile obţinute la culturile de rapiţă din soiul Capitol faţă de soiul Bristol, considerată

martor, inferioară cu 21,80 % în termeni relativi.

Soiul Capitol a înregistrat o diferenţă negativă, distinct semnificativă (d = - 22,37

kg/ha), inferioară soiului Bristol, considerat martor, iar eroarea standard a mediei este cuprinsă

în limitele ± 3,25 kg/ha, iar producţia maximă a fost înregistrată la soiul Capitol.


20

Factorul experimental desime (b.g./m2) a influenţat producţia de rapiţă în anii

experimentali, în mod diferit, în funcţie de graduarea aplicată, aşa cum arată datele din

tabelul 8.3.


Influenţa desimii asupra producţiei de ulei de rapiţă, media anilor: 2009 - 2011 The influence of the density of plants on rapeseed oil, average years, 2009 - 2011

Varianta Variant


(kg/ha)


(%)

± d (kg/ha)



c1- 100 b.g./m2 790,96 100,0 0,00 - c2- 150 b.g./m2 810,89 102,5 19,93 *

c3- 200 b.g./m2 803,96 101,6 13,00 -


O diferenţă semnificativă a fost înregistrată între producţiile de ulei obţinute la

culturile de rapiţă semănate la desimea de 150 b.g/m2 şi cele semănate la desimea de 100

b.g/m2, considerată martor, (d = 19,93 kg/ha), superioară cu 2,5 % în termeni relativi.

O diferenţă negativă, care nu este asigurată din punct de vedere statistic (d = -13,00

kg/ha) a fost înregistrată la producţiile de ulei de rapiţă semănate la desimea cea mai mare,

respectiv 200 b.g/m2, faţă de desimea considerată martor, 100 b.g/m2.

Eroarea standard a mediilor se situează la nivelul valorii de ± 6,38 (kg/ha), cu

productivitatea maximă înregistrată în condiţiile desimii de 150 b.g/m2.

În condiţiile utilizării ca martor a variantei neirigate şi soiul cultivat (b1 - Bristol) a fost

înregistrată o diferenţă foarte semnificativă statistic a producţiei de ulei de rapiţă în condiţii

irigate (d = 260,96 kg/ha), faţă de cea martor (Tabelul 8.4.).

În cazul utilizării ca martor a variantei neirigate şi soiul Capitol s-a înregistrat o

diferenţă foarte semnificativă (d = 166,89 kg/ha, 20,00 % în valori relative) în favoarea

variantei irigate, iar pentru soiul Contact diferenţa obţinută a fost de 94,52 kg/ha (13,80 % în

valori relative), diferenţă foarte semnificativă statistic.


21


Influenţa interacţiunii regim de irigare x soi asupra producţiei de ulei de rapiță, Satu-Mare, media anilor: 2009 - 2011

The influence of the irrigation regime and variety on the rapeseed oil production, Satu-Mare, average years:2009 - 2011

Varianta Variant


(kg/ha)


(%)

± d (kg/ha)


a1b1 Mt 624,00 100,0 0,00 - a2b1 884,96 141,8 260,96 ***

a1b2 Mt 835,78 100,0 0,00 - a2b2 1002,67 120,0 166,89 ***

a1b3 Mt 684,85 100,0 0,00 - a2b3 779,37 113,8 94,52 ***


Influenţa interacţiunii factorilor experimentali soi cultivat x desime asupra mediei

producţiei de ulei de rapiţă este prezentată în tabelul 8.3.


Influenţa interacţiunii soi x desime asupra producţiei de ulei de rapiță, Satu-Mare, media: 2009 - 2011

The influence of the variety and the density of the plants on the rapeseed oil production, Satu-Mare, average years:2009 - 2011

Varianta Variant


production (t/ha)


(%)

± d (kg/ha)


b1c1 Mt 731,33 100,0 0,00 - b2c1 915,67 125,2 184,33 *** b3c1 725,89 99,3 - 5,44 -

b1c2 Mt 770,11 100,0 0,00 Mt b2c2 918,67 119,3 148,56 *** b3c2 743,89 96,6 - 26,22 -

b1c3 Mt 762,00 100,0 0,00 Mt b2c3 923,34 121,2 161,33 *** b3c3 726,56 95,3 - 35,45 0


În condiţiile utilizării ca martor a variantei soi cultivat (b1 - Bristol) şi desime (c1 – 100

b.g./m2), a fost înregistrată o diferenţă statistică foarte semnificativ pozitivă a variantei


22

reprezentate de soiul Capitol şi desimea de 100 b.g./m2 (d = 585,83 Kg/ha), faţă de cea

considerată martor (37,30 %).

O diferenţă negativă foarte mică (d = - 5,44 Kg/ha), care nu este asigurată statistic a

fost înregistrată între varianta experimentală constituită din factorii experimentali soiul

cultivat, respectiv b3 – Contact, şi desimea de 100 b.g./m2 (vezi Tabelul 8.5.). Când varianta

martor a fost constituită din factorii experimentali soi cultivat (b1 -Bristol) şi desime (c2 – 150

b.g./m2), a fost înregistrată o diferenţă statistică foarte semnificativ pozitivă a variantei

reprezentate de soiul Capitol şi desimea de 150 b.g./m2 (d = 148,56 Kg/ha), faţă de cea

considerată martor (19,30 %). O diferenţă negativă, care nu este asigurată statistică (d = -

26,22 kg/ha) a fost înregistrată între varianta experimentală constituită din factorii soi,

respectiv Contact, şi desimea de 150 b.g./m2 (Tabelul 8.5.).

În condiţiile utilizării ca variantă martor a factorilor experimentali soi cultivat (c1 -

Bristol) şi desimea (b3 – 200 b.g./m2 /ha) a fost înregistrată o diferenţă statistică foarte

semnificativ pozitivă a variantei reprezentate de soiul Capitol şi desimea de 200 b.g./m2 (d =

161,33 Kg/ha), faţă de cea considerată martor (21,20 %).

O diferenţă negativă, semnificativă (d = - 35,45 Kg/ha) a fost înregistrată între

varianta experimentală constituită din factorii experimentali soiul cultivat, respectiv b3 –

Contact, şi desimea de 200 b.g./m2.

Eroarea standard a mediilor are valori cuprinse în intervalul ± 11,50, cu cea mai bună

producţie obţinută în condiţiile utilizării soiului Capitol la desimea de 150 b.g./m2.

Influenţa simultană a factorilor experimentali regim de irigare şi desime asupra

producţiei medii de ulei rapiţă în anii experimentali, este redată în tabelul 8.6.

În condiţiile utilizării ca variantă martor a factorilor regim de irigare, graduarea a1 –

neirigat, şi desimea de 100 b.g./m2 a fost înregistrată o diferenţă foarte semnificativă statistic a

producţiei de rapiţă (26,50 %) obţinută de pe suprafaţa semănată la desimea de 100 b.g./m2 în

condiţii irigate (d = 184,82 kg/ha), faţă de cea martor. În cazul utilizării ca variante martor a

condiţiilor experimentale suprafaţă cultivată neirigată, semănată la desimea de 150 b.g./m2 s-

au înregistrat diferenţe, ale producţiei de ulei de rapiţă,foarte semnificative în varianta irigată

(d = 344,45 kg/ha).

Varianta irigată a înregistrat producţii ridicate şi la desimea de 200 b.g./m2, foarte

semnificative statistic faţă de varianta neirigată (d = 344,08 Kg/ha, 33,04% în valori relative).


23


Influenţa interacţiunii regim de irigare x desime asupra producţiei de rapiță ulei de rapiţă, Satu-Mare, media anilor: 2009 - 2011

The influence of the interction of irrigation regime x density of on the rapeseed oil production, Satu-Mare, average years:2009 - 2011

Varianta Variant


(Kg/ha)


(%)

± d (kg/ha)


a1c1 Mt 698,55 100,0 0,00 - a2c1 883,37 126,5 184,82 ***

a1c2 Mt 708,63 100,0 0,00 - a2c2 913,15 40,52 344,45 ***

a1c3 Mt 737,45 100,0 0,00 - a2c3 870,48 133,04 344,08 ***

DL/LSD (p 5%) 23,01 DL/LSD (p 1%) 33,19

DL/LSD (p 0,1%) 53,03

Rezultatele privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x

soi cultivat x desime asupra producţiei medii de ulei de rapiţă, obţinute la Satu-Mare, în cei trei

ani de cultură este prezentată în tabelul 8.7.

În condiţiile factorului experimental regim de irigare, interacţiunea cu factorii

experimentali soi cultivat şi desime a generat diferenţe distinct semnificative între culturile de

rapiţă exploatate în condiţiile factorului experimental regim de irigare, graduarea a1 - neirigat

luată ca martor şi graduarea a2 - irigat, aparţinând soiului Bristol la desimea de 100 b.g./m2 (d

= 241,33 kg/ha, respectiv 23,90 % în valori relative), soiului Capitol la desimea de 100 b.g./m2

(d = 195,34 kg/ha, respectiv 25,20 % în valori relative), iar soiul Contact la aceeaşi desime a

înregistrat diferenţe semnificative, faţă de martor (d = 117,78 kg/ha respectiv 17,70 % în

valori relative) (Tabelul 8.7.).

Producţiile înregistrate în cazul desimii de 150 b.g./m2, varianta irigată, pentru toate

cele trei soiuri de rapiţă diferenţele sunt distinct semnificative: Bristol (d = 262,67 kg/ha,

respectiv 41,10 % în valori relative), Capitol (d = 213,11 kg/ha, respectiv 26,20 % în valori

relative) şi Contact (d = 137,78 kg/ha respectiv 20,40% în valori relative).

La desimea de 200 b.g./m2, varianta irigată, comparativ cu martorul, au fost obţinute

rezultate diferite. Astfel, soiului Bristol şi soiul Capitol a înregistrat diferenţe distinct

semnificative ale producţiei de ulei de rapiţă (d = 278,89 kg/ha, respectiv 22,20 % în valori

relative), respective (d = 92,28 kg/ha, 10,50% în valori relative. În cazul soiului Contact


24

diferenţa obţinută este mică, nu este asigurată statistic (d = 28,00 kg/ha, respectiv 3,90 % în

valori relative).


Influenţa interacţiunii regim de irigare x soi x desime asupra producţiei de ulei de rapiță, Satu-Mare, media anilor: 2009 - 2011

The influence of interaction between the irrigation regime x variety x density on the rapeseed oil productions, Satu-Mare,average years:2009 - 2011

Varianta Variant


production (Kgha)

Producţia relativă Relative

production (%)

± d (Kg/ha)


difference

a1b1c1 Mt 610,67 100,0 0,00 - a2b1c1 852,00 139,5 241,33 **

a1b1c2 Mt 638,78 100,0 0,00 - a2b1c2 901,44 141,1 262,67 **

a1b1c3Mt 622,56 100,0 0,00 - a2b1c3 901,45 144,8 278,89 **

a1b2c1 Mt 818,00 100,0 0,00 - a2b2c1 1013,33 123,9 195,34 **

a1b2c2 Mt 812,11 100,0 0,00 - a2b2c2 1025,22 126,2 213,11 **

a1b2c3Mt 877,22 100,0 0,00 - a2b2c3 969,45 110,5 92,22 **

a1b3c1 Mt 667,00 100,0 0,00 - a2b3c1 784,78 117,7 117,78 *

a1b3c2 Mt 675,00 100,0 0,00 - a2b3c2 812,78 120,4 137,78 **

a1b3c3 Mt 712,56 100,0 0,00 - a2b3c3 740,56 103,9 28,00 -

DL/LSD (p 5%) 40,01 DL/LSD (p 1%) 55,79

DL/LSD (p 0,1%) 80,34

Cea mai mare producţie de ulei de rapiţă este înregistrată de soiul Capitol, în varianta

irigată, la desimea de 150 b.g./m2, o diferenţă foarte semnificativă (d = 213,11 kg/ha) faţă de

martor.


25

CAPITOLUL IX

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE

APĂ AL CULTURII DE RAPI ŢĂ, ÎN PERIOADA 2009 – 2011, ÎN CONDIŢIILE DE

LA SATU MARE

În cadrul parcelelor experimentale amplasate la Satu-Mare, în perioada 2009-2011,

consumul de apă la cultura de rapiţă a fost determinat atât în condiţii de neirigare, cât şi în

condiţii de irigare. În urma determinărilor efectuate, s-au întocmit graficele corespunzătoare

celor două tipuri de experienţe; astfel în figura 9.1. este redată evoluţia consumului total de

apă la cultura de rapiţă în condiţii de neirigare, iar figura 9.2. evidenţiază consumul total de

apă al plantelor în condiţii de irigare.

Pe parcursul perioadei de vegetaţie al culturii de rapiţă valorile cele mai ridicate ale

consumului total de apă s-au înregistrat în timpul lunile, mai, iunie şi iulie.

0

10

20

30

40

50

60

1-30septembrie

1-31octombrie

1-30 aprilie 1-31 mai 1-30 iunie 1-31 iulie

2009

2010

2011

Fig. 9.1. Evoluţia consumului total de apă la cultura de rapiţă în condiţii de neirigare, 2009 - 2011

Fig. 9.1. The evolution of the total water consumption in non-irrigated conditions, 2009 - 2011

În varianta irigată, consumul total de apă la cultura de rapiţă a înregistrat cele mai

ridicate valori pe parcursul lunii iulie, în perioada 1 - 15 iulie, atât în anul 2009 (710 m3/ha),

2010 (786 m3/ha), cât şi în anul 2011 (694 m3/ha), valori mai scăzute faţă de anii anteriori.

În toţi anii experimentali, consumul de apă la cultura de rapiţă a avut o evoluţie

normală, ascendentă, fără a înregistra valori deosebite, dar în acelaşi timp asigurând necesarul

de apă al plantelor (Fig. 9.2.).


26

0

10

20

30

40

50

60

1-30septembrie

1-31octombrie

1-30 aprilie 1-31 mai 1-30 iunie 1-31 iulie

2009

2010

2011

Fig. 9.2. Evoluţia consumului total de apă la cultura de rapiţă în condiţii de irigare, 2009 - 2011

Fig. 9.2. The evolution of the total water consumption in irrigated conditions, 2009 - 2011

În urma determinărilor efectuate în vederea stabilirii consumului de apă la cultura de

rapiţă la Satu-Mare, în condiţiile experimentale, în perioada 2009 - 2011, s-a constat faptul că

valorile consumului zilnic de apă al plantelor au avut o traiectorie ascendentă, necesarul de

apă este mare în perioada de fructificare, regimul de apă influenţând în mod categoric atât

cantitatea cât şi calitatea producţiei de rapiţă.

CAPITOLUL X

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND EFICIEN ŢA ECONOMIC Ă A

IRIGĂRII LA CULTURA DE RAPI ŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA SATU-MARE

Din analiza datelor de eficienţă economică la soiul de rapiţă Bristol, în regim neirigat,

în perioada 2009 - 2011, reiese un cost de producţie mediu de circa 0,94 lei/kg, un profit

maxim de 1228,693 lei/ha şi o medie a marjei brute irigat/neirigat de 41,49%. În regim de

irigare, pentru toată perioada de experimentare, rata profitului obţinut de soiul de rapiţă Bristol

a fost mai mare, profitul maxim obţinut a fost de 1407,3 lei/ha, în condiţiile unui cost mediu

unitar de producţie de 0,84 lei/kg.

În fiecare din cei trei ani experimentali, costul unitar înregistrat de soiul Bristol a fost

mai mic pentru varianta irigată (Fig. 10.1.).


27

Cost unitar/Unit cost

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

2009

-iriga

ted/ir

rigat

ed

2009

-neir

igat/n

on-ir

rigat

ed

2010

-iriga

t/irrig

ated

2010

-neir

igat-n

on-ir

rigat

ed

2011

-iriga

t/irrig

ated

2011

-neir

igat/n

on-ir

igated

Soiul/Variety Bristol

Soiul/Variety Capitol

Soiul/Variety Contact

Fig. 10.1. Costul unitar irigat/neirigat în perioada 2009 - 2011

Fig. 10.1. The unit cost of production irrigated/non –irrigated, 2009-2011

Analizând figura 10.7., se constată că pentru fiecare din cele trei soiuri, costul unitar

este mai mic pentru cultura irigată, comparativ cu cea neirigată, astfel în 2009, soiul Bristol a

avut un cost unitar de 1,01 lei/kg neirigat, faţă de 0,86 lei/kg, soiul Capitol de 0,7 lei/kg,

respectiv 0,64 lei/kg, iar Contact 0,77 lei/kg cultură irigată şi 0,68 lei/kg neirigată.

Modificarea costului unitar al producţiei raportat la martor, arată eficienţa ridicată a

soiului Capitol, în fiecare din cei trei ani experimentali, astfel că în 2009 aceasta a fost cu

25,70% superioară, în 2010 cu 29,01%, iar în 2011 cu 24,38%, media celor trei ani a fost de

26,36%.

Soiul Capitol a înregistrat de asemenea costuri unitare de producţie inferioare soiului

Bristol, considerat martor, înregistrând o medie superioară de 17,37% (Fig. 10.2.).

25.78%

20.55%

29.01%

18.08%

24.38%

13.49%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

2009 2010 2011

Modificarea procentual ă a costului unitar fa ţă de martorThe percentage change of unit cost towards the witn ess


Soiul/VarietyContact

Fig. 10.2. Modificarea procentuală a costului unitar faţă de martor, în perioada 2009 - 2011 Fig. 10.2. The percentage change of unit cost towards the witness in the period 2009-2011


28

În urma analizei profitului, se consată că soiul Capitol a înregistrat cel mai mic cost de

producţie în anii experimentali, astfel încât cultura irigată a soiului Capitol a fost cea mai

eficientă din punct de vedere economic, cel mai mare profit a fost obţinut în anul 2011, de

2320,69 lei/ha (Fig. 10.3.).

Marja bruta/Gross margin

0

500

1000

1500

2000

2500

2009-irigated/irrigated

2010-irigat/irrigated





Fig. 10.3. Marja brută irigat/neirigat, în perioada 2009 - 2011 Fig. 10.3. The gross margin irrigated/non-irrgigated, 2009-2011

Analizând modificarea marjei brute raportată la martor, se constată o productivitate

ridicată a soiului Capitol comparativ cu soiul Bristol considerat martor (Fig. 10.8.). Astfel,

soiul Capitol a înregistrat o marjă brută de 1462,49 lei/kg în anul 2009, 2107,47 lei/kg în anul

2010, şi 2320,69 lei/kg în anul 2011 în cultură irigată.

În ceea ce priveşte eficienţa culturii irigate, faţă de cea neirigată se constată că în

fiecare din cei trei ani de producţie, varianta irigată este mai eficientă din punct de vedere

economic, modificările procentuale ale marjei brute sunt semnificative (Fig.10.4.).

69.08%

24.20%

35.15%41.16%

36.75%

25.84%

14.24%

28.50%

18.22%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

2009 2010 2011

Modificarea procentual ă a marjei brute între irigat-neirigatThe percentage change in gross margin irrigated/non irrigated




Fig. 10.4. Modificarea procentuală a marjei brute irigat/neirigat, în perioada 2009 – 2011 Fig. 10.4. The percentage change in gross margin irrgated/ non-irrigated, 2009-2011


29

Analizând influenţa regimului de irigare asupra calităţii producţiei, putem afirma că, în

cultura irigată, soiul Capitol a obţinut cantităţi superiore de ulei comparativ cu soiul Bristol,

considerat martor (Fig. 10.5.).

Produc ţiile de ulei/haThe rape oil production/ha

0

200

400

600

800

1000

1200

Soiul/Variety Bristol Soiul/Variety Capitol Soiul/VarietyContact

2009-irigated/irrigated

2009-neirigat/non-irrigated


2010-neirigat-non-irrigated


2011-neirigat

Fig. 10.5. Producţiile de ulei de rapiţă/ha, în perioada 2009 - 2011 Fig. 10.5. The rapeseed oil production/ha, in period 2009-2011

În concluzie, putem afirma că aportul suplimentar de apă a generat o creştere a ratei

profitului, în toţi cei trei ani experimentali, indiferent de soiul cultivat, cel mai bun profit a fost

înregistrat de soiul Capitol, atât în ceea ce priveşte cantitatea cât şi calitatea producţiei.

CAPITOLUL XI

CONCLUZII GENERALE

11.1. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ŞI A

REGIMULUI DE IRIGARE ASUPRA PRODUCŢIEI SEMINŢELOR DE RAPIŢĂ ÎN

CONDIŢIILE DE LA SATU-MARE

Pe parcursul celor trei ani experimentali, respectiv 2009, 2010 şi 2011, producţia

medie de rapiţă a fost superioară, în culturile irigate, astfel în anul 2009, a atins valori de

1553,89 kg/ha, varianta neirigată, şi 1934,82 kg/ha în varianta irigată, comparativ cu

producţiile înregistrate în anul 2010, când s-au obţinut 1841,67 kg/ha, respectiv 2158,33 kg

rapiţă, iar în anul 2011, s-au obţinut cele mai mari valori ale producţiei, 1920,56 kg/ha

(parcele neirigate) şi respectiv 2245 kg/ha seminţe de rapiţă (parcele irigate).


30

Pe parcursul celor trei ani experimentali, 2009, 2010 şi 2011, în condiţiile factorului

experimental regim de irigare, graduarea a2 - irigat, producţia medie de rapiţă (kg) analizată în

condiţiile factorului experimental desime desime (c1 – 100 b.g./m2; c2 – 150 b.g./m2; c3 – 200

b.g./m2) a fost superioară în anul experimental 2011, cele mai bune producţii s-au obţinut la

desimea de c2 – 150 b.g./m2.

11.2. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ŞI A

REGIMULUI DE IRIGARE ASUPRA PRODUCŢIEI DE ULEI DE RAPIŢĂ, ÎN

CONDIŢIILE DE LA SATU-MARE

Pe parcursul celor trei ani experimentali, respectiv 2009, 2010 şi 2011, producţia

medie de ulei de rapiţă a fost superioară în culturile irigate, astfel în anul 2009, a atins valori

de 688,26 kg/ha, când culturile nu au fost irigate, şi 841,30 kg/ha în condiţiile practicării

irigării, comparativ cu producţiile înregistrate în anul 2010, când s-au obţinut 677,07 kg/ha,

respectiv 885,81 kg ulei de rapiţă, şi în anul 2011, când s-au obţinut cele mai mari valori ale

producţiei de ulei, 779,3 kg/ha (parcele neirigate) şi respectiv 939,89 kg/ha (parcele irigate).

Pe parcursul celor trei ani experimentali, 2009, 2010 şi 2011, în condiţiile factorului

experimental regim de irigare, graduarea a2 - irigat, producţia medie de rapiţă (kg) analizată în

condiţiile factorului experimental desime desime (c1 – 100 b.g./m2; c2 – 150 b.g./m2; c3 – 200

b.g./m2) a fost superioară în anul experimental 2011, cele mai bune producţii s-au obţinut la

desimea de c2 – 150 b.g./m2.

Factorul desime nu influenţează producţia de ulei de rapiţă obţinută în cei trei ani

experimentali. Rezultatele mai bune obţinute la desimea de 150 b.g./ m2, este determinată de

productivitatea soiului respectiv.

11.3. CONCLUZII PRIVIND STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE

RAPIŢĂ LA SATU-MARE, ÎN PERIOADA 2009-2011

În cadrul parcelelor experimentale amplasate la Satu-Mare, în perioada 2009-2011, s-a

determinat consumul de apă la cultura de rapiţă, atât în condiţii de neirigare, cât şi în condiţii

de irigare, utilizînd metoda bilanţului apei în sol.

Analiza datelor de consum lunar pe media celor trei ani ne arată că valoarea totală este

mai mare în cazul culturii irigate (5 154,66 m3), în comparaţie cu varianta neirigată (4678,66


31

m3). Pe parcursul perioadei de vegetaţie al culturii de rapiţă valorile cele mai ridicate ale

consumului total de apă s-au înregistrat în timpul lunile, mai, iunie şi iulie.

11.4. CONCLUZII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII LA CULTURA DE

RAPIŢĂ LA SATU-MARE, ÎN PERIOADA 2009 – 2011

Din analiza datelor de eficienţă economică, în regim neirigat, în perioada 2009 - 2011,

reiese un cost de producţie mediu de circa 0,94 lei/kg, un profit maxim de 1228,693 lei/ha şi o

medie a marjei brute irigat/neirigat de 41,49%. În fiecare din cei trei ani experimentali, costul

unitar înregistrat a fost mai mic pentru varianta irigată.

În ceea ce priveşte eficienţa culturii irigate, faţă de cea neirigată se constată că în

fiecare din cei trei ani de producţie, varianta irigată este mai eficientă din punct de vedere

economic, modificările procentuale ale marjei brute sunt semnificative.

Analizând influenţa regimului de irigare asupra calităţii producţiei, putem afirma că, în

cultura irigată, soiul Capitol a obţinut cantităţi superioare de ulei comparativ cu soiul Bristol,

considerat martor.


32

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

1. ARDELEAN M., 2005, Principii ale metodologiei cercetării agronomice şi medical

veterinare, Ed. Academicpress, Cluj-Napoca;

2. ARDELEAN M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed.

Academicpress, Cluj-Napoca;

3. BÎLTEANU GH., I. TRIPSA, DRAGOTA DIANA, 2005, Producerea si utilizarea

drept combustibil a uleiului vegetal crud in fermele agricole – carte, CHIMINFORM

DATA, Consultanţi ICIA: E.Cordos, M.Chintoanu;

4. BOAR FELICIA, KEREKES ADELHAIDA, 2010, Teaching bidiversity with online

tools from KeyToNature, Tools for Identifying Biodiversity: Progress and problems,

Proceeding of the International Congress, Paris;

5. BOAR FELICIA, KEREKES ADELHAIDA, HODOROGEA ANCA CRISTINA,

(coord), 2011, Educaţie pentru dezvoltare durabilă - concepte, principii, strategii şi

instrumente didactice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;

6. BOAR FELICIA, E. LUCA, 2011, The rape culture within new climate changes

context, Agricultura - Revistă de ştiinţa şi practică agricolă, anul XX, Nr. 1-2

[77-78]/2011, Editura Academicpress, Cluj-Napoca;

7. BOGDAN A., M. CĂLINESCU, 1976, Judeţele patriei, Judeţul Satu Mare, Ed.

Academiei, Bucureşti;

8. BOTZAN M., 1972, Bilanţul apei în solurile irigate, Ed. Academică Bucureşti;

9. CHINTOANU M., A. BELA, ROMAN CECILIA, PITL GABRIELA, E. CORDOŞ,

2003a, Biodiesel, Buletin CHIMINFORM;

10. CHINTOANU M., A. BELA, ROMAN CECILIA, PITL GABRIELA , E. CORDOŞ,

2003c, Ecological biodiesel and glycerin obtained through chemical processing of the

renewable resource, BIO-ENERGY – ENLARGED PERSPECTIVES” – Budapesta,

16-17 octombrie;

11. CRIVEANU H., E. LUCA, M. HĂRŞAN, 2001, Observaţii privind temperatura

aerului, precipitaţiile şi consumul de apă în Transilvania, Revista Biotera, nr. 3, anul

III, Cluj-Napoca;

12. DÂRJA M., 2004, Îmbunătăţiri funciare, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca;

13. GÂDEA ŞTEFANIA, 2003, Fiziologie vegetală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca;


33

14. GRUMEZA N., O. MERCULIEV, C. KLEPS, 1989, Prognoza şi programarea aplicării

udărilor în sistemele de irigaţii , Ed. Ceres, Bucuresti;

15. GUŞ P., şi colab., 2003, Rapiţa - tehnologie de cultivare, aliment şi combustibil, Ed.

Risoprint, Cluj-Napoca;

16. HERA C., şi colab., 1983, Optimizarea sistemului de cultură a plantelor în unităţile

agricole, Ed. Ceres, Bucureşti;

17. IONESCU – SISEŞTI V., şi colab., 1982, Irigarea culturilor, Ed. Ceres, Bucureşti;

18. LETERME PH., 1998, Physiologie et elaboration du rendement. Colza, Paris ;

19. LUCA E., şi colab., 2004, Tehnologii ecologice pentru cultura plantelor, Ed. Risoprint,

Cluj-Napoca;

20. LUCA E., şi colab., 2008, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare, Ed.

Risoprint, Cluj-Napoca;

21. LUCA E., Z. NAGY, 1999, Irigarea culturilor, Ed. Genesis Tipo, Cluj-Napoca;

22. MUNTEAN S.L., I. BORCEAN, M. AXINTE, G.V. ROMAN, 2001, Fitotehnie,

Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;

23. MUNTEAN S.L., S. CERNEA, G. MORAR, M.M. DUDA, D.I. VÂRBAN,

S. MUNTEAN, 2008, Fitotehnie, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca;

24. MUREŞAN D., I PLEŞA, N. ONU, P. SAVU, Z. NAGY, I. JINGA, AL.

TEODOROIU, I. PĂLTINEANU, I. TOMA, I. VASILESCU, 1992, Irigaţii, desecări

şi combaterea eroziunii solului, Ed. Diactică şi Pedagogică, Bucureşti;

25. NAGY Z., E. LUCA, 1994, Irigarea culturilor, curs, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca;

26. NIMIS P.L., BOAR FELICIA, STANA DOINA, 2011, Buruieni frecvente în culturile

agricole din România:http://dbiodbs.units.it/carso/chiavi_pub21?sc=496;

27. ONCIA SILVICA, 1999, Cercetări cu privire la consumul de apă al principalelor

culturi irigate în condiţiile Câmpiei Banatului, Teză de doctorat, USAMV a Banatului,

Timişoara;

28. PLEŞA I., S. CÂMPEANU, 2001, Îmbunătăţiri funciare, Ed. Cris Book Universal,

Bucureşti;

29. SIN GH., 2000, Tehnologii moderne pentru cultura plantelor de câmp, Editura Ceres,

Bucureşti;

30. TABARA V., 2005, Fitotehnie, vol. I, Plante tehnice-oleaginoase şi textile, Ed.

Brumar, Timişoara;

Biolog Felicia MARE (BOAR) REZUMATUL TEZEI DE · PDF fileÎn condi Ţii de irigare,...

Documents

Transcript of Biolog Felicia MARE (BOAR) REZUMATUL TEZEI DE · PDF fileÎn condi Ţii de irigare,...