biografia celulei

3
Descoperirea celulei Celula a fost descoperită acum 300 de ani de către englezul Robert Hook. Acesta a privit printr-un microscop rudimentar o secțiune printr-un dop de plută și a observat niște cămărute separate prin pereți rigizi. Acestea au primit numele de celule (cella lat. = celula). Mult mai târziu după ce a fost perfecționat microscopul optic a fost posibil studiul componentelor celulare. Structura celulei cu o parte restrânsă a componentelor ei a fost descrisă pentru prima dată la plante de T. Schwann în 1893. Puțin mai târziu a luat naștere teoria celulară care susține că toate plantele și animalele sunt alcătuite din celule nucleate. Descoperirea microscopului electronic a extins câmpul cercetărilor asupra componentelor celulare până la dimensiunea macromoleculelor (de ordinul nanometrilor). În concepția actuală, este unitatea fundamentala( de structura( s,i funct,ionala( a plantelor s,i animalelor pluricelulare, un organism la cele unicelulare (bacterii, flagelate, alge) s,i o faza( a otogeniei (oul). Studierea la microscopul optic a celulelor din diferite t,esuturi care alca(tuiesc corpul plantelor s,i animalelor a permis cunoas,terea unora dintre constituent,ii celulari. Cu ajutorul microscopului electronic s,tiint,a despre celula( (citologia) progreseaza( considerabil. Folosind acest mijloc înaintat de investigat,ie, s-a ajuns la descoperirea structurii de baza( a fieca(rui constituent celular în parte s,i totodata( a funct,iilor pe care le îndeplines,te. I. Date generale Celula vegetală este unitatea fundamentală de structură şi funcţională a plantelor. Studierea la microscopul optic a celulelor din diferite ţesuturi care alcătuiesc corpul plantelor a permis cunoaşterea unora dintre constituenţii

description

art

Transcript of biografia celulei

Page 1: biografia celulei

Descoperirea celulei

      Celula a fost descoperită acum 300 de ani de către englezul Robert Hook. Acesta a privit printr-un microscop rudimentar o secțiune printr-un dop de plută și a observat niște cămărute separate prin pereți rigizi. Acestea au primit numele de celule (cella lat. = celula). Mult mai târziu după ce a fost perfecționat microscopul optic a fost posibil studiul componentelor celulare.      Structura celulei cu o parte restrânsă a componentelor ei a fost descrisă pentru prima dată la plante de T. Schwann în 1893. Puțin mai târziu a luat naștere teoria celulară care susține că toate plantele și animalele sunt alcătuite din celule nucleate. Descoperirea microscopului electronic a extins câmpul cercetărilor asupra componentelor celulare până la dimensiunea macromoleculelor (de ordinul nanometrilor). În concepția actuală, este unitatea fundamentala( de structura( s,i funct,ionala( a plantelor s,i animalelor pluricelulare, un organism la cele unicelulare (bacterii, flagelate, alge) s,i o faza( a otogeniei (oul). Studierea la microscopul optic a celulelor din diferite t,esuturi care alca(tuiesc corpul plantelor s,i animalelor a permis cunoas,terea unora dintre constituent,ii celulari. Cu ajutorul microscopului electronic s,tiint,a despre celula( (citologia) progreseaza( considerabil. Folosind acest mijloc înaintat de investigat,ie, s-a ajuns la descoperirea structurii de baza( a fieca(rui constituent celular în parte s,i totodata( a funct,iilor pe care le îndeplines,te.

I. Date generale

Celula vegetală este unitatea fundamentală de structură şi funcţională a plantelor. Studierea la microscopul optic a celulelor din diferite ţesuturi care alcătuiesc corpul plantelor a permis cunoaşterea unora dintre constituenţii celulari. Cu ajutorul microscopului electronic citologia a progresat considerabil. Folosind acest mijloc înaintat de investigaţie, s-a ajuns la descoperirea structurii de bază a fiecărui organit celular în parte şi totodată a funcţiilor pe care le îndeplineşte. Celula vegetală este o celulă eucariotă.

Unele ciuperci au corpul format dintr-o singură celulă (unicelulare). În acest caz aceasta îndeplineşte toate funcţiile vitale, inclusiv reproducerea, dar cea mai mare parte a plantelor au corpul alcătuit din mai multe celule şi se numesc pluricelulare, unde diferitele funcţii sunt realizate de grupuri de celule diferenţiate şi specializate care formează ţesuturi.

II. Formă

Celulele vegetale au formă variată, plantele inferioare, unicelulare au aspect sferic, oval, cilindric sau eliptic, iar cele superioare ca urmare a funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească sunt stelate, fusiforme, poliedrice, sferice. Diversitatea formelor celulare determină încadrarea acestora în două mari categorii şi anume parenchimatice (cu axele egale

Page 2: biografia celulei

sau aproape egale şi colşurile rotunjite) şi prozenchimatice (cu axul longitudinal mai mare decât cel transversal).

III. Dimensiune

Este determinată de funcţiile pe care le îndeplinesc şi de mediul în care se dezvoltă. Variază şi în funcţie de tipul celulei. La bacterii dimensiunea este cuprinsă între 0.6-0.8 µ, la algele unicelulare 20 µ (µ=microni), iar la plantele superioare poate varia de la 0.004mm la 550mm. Unele celule vegetale sunt foarte mari şi sunt vizibile cu ochiul liber precum cele de protocală sau din fructul de pepene.

IV. Structură

Celula vegetală eucariotă este alcătuită din organite celulare care se pot împărţi în două categorii şi anume protoplasmatice (euplasmatice - acestea fiind citoplasma, nucleul, nucleolul, plastidele) şi neprotoplasmatice. Ele formează protoplastul sau conţinutul viu şi neviu al celulei.

Constituenţii celulei vegetale:(1) Membrana celulară;(2) Peliculă plasmatică (plasmalemă sau ectoplasmă);(3) Perete celular;(4) Cloroplaste (Plastide);(5) Nucleoli;(6) Nucleu;(7) Picături de ulei;(8) Cromoplaste (Plastide);(9) Vacuolă;(10) Meat;(11) Cristale de săruri minerale;(12) Amiloplaste (Plastide);(13) Condriozomi. Celula vegetală are structura asemănătoare cu cea animală numai că aceasta nu prezintă cili, centrioli sau lizozomi. Constituenţii celulari specifici plantelor sunt: plastidele, vacuolele şi peretele celular.

 Structura celulei vegetale