Bibliotecii Romlnici swrFTJONAn{AN Cf,liltoriile Gulliver lui Gulliver - Jonathan Swift.pdf · meu,...
Transcript of Bibliotecii Romlnici swrFTJONAn{AN Cf,liltoriile Gulliver lui Gulliver - Jonathan Swift.pdf · meu,...
IlustraEii: Cuberschi ConstantinDTP: Simona ElenaCorecturi: Zecab*lia
Descrierea CIF a Bibliotecii Nagionale a RomlniciswrFTJONAn{AN
Cil&oriile lui Gulliver / Jonathan Swift; - trad. gi adapt.:Tinela lrimiciuc. - Ed. a 4-a. - Bucureqti: Steaua Nordului. 2011
rsBN 978-606-511-Ms-6I. Irimiciuc, Tinela (trad.)821.111-311.3=135.1
@ Toate drepturile asupra acestei versiuni sunt rezervate. Editurii Steaua Nordului.
Pentru comenzi online: www.steauanordului.ro
)onathan Swift
Cf,liltoriile luiGulliver
Note de subsol:
(1)un stang este un girug de gaisprezece picioare
jumitate.(z)o lege a fost dati de atunci de parlament
prin care pierderea increderii era considerati crimicapitali.
(3)Britannia - Sir W. Scot.
(4)Londra - Sir W. Scot.
(S)Acesta este textul revizuit adoptat de drHawksworth (1766). Paragraful din edigia originali(1726)incepe altfel:,,|-am spus ci daci va fi si triiesc?ntr-un regat unde mulgi erau in vogi". Numele
Tribnia gi Langdon nu sunt menfionate gi ,,sciunelul"gi semnificagia lui nu apar.
(6)Acest paragraf nu este in edigia originali.(7)Edigia originali gi cea a dr Hawksworth
mengioneaze numele Rotherhith aici, degi mai
devreme in aceeagi lucrare Redriff se spune ci ar filocul unde se afli casa lui Culliver in Anglia.
CUPRINS
PREFATA ................................................................... 5
PARTEA I " ,
O cALAToRIE iN LILLIPUTCapitolul 1
Capitolul 2..............................r............................... 3oCapitolul 3................................................ .............. 46
."............. 58Capitolul 5.. ,.......67Capitolul 6...... 78
93Capitolul 7Capitolul 8....................r.......................................704
PARTEA A II-Ao cALAToRIE iN BRoBDINGNAG
Capitolul tCapitolul 2................ro.............................. ..........,.1g7Capitolul 3.'.....i...........................'............ ........,.... 148
476 477
Capitolul 165174
204215
243
Capitolul 5.....
...........466
Capitolul 5...... 384396
Capitol ul 8................
PARTEA a lll-acAIATONIA LA LAPUTA, BAINIBARBI,
IUGGNAGG, GLUBBDUBDRIB $l JAPONIA
Capitolul 3........................................,...................257Capitol ul 4................................... 265Capitolul 5 .........275Capitolul 6...... 289
298306317
........339
Capitoluf 7......,....... ................. ............4o7capitorur ,..........:::::::::::::::::::::::::::::::....... ............41sCapitolul 9................................,...........................43oCapitolul 10 .............................................,....;..,.,..439Capitolul 11
Capitolul tzNote de subsol: 476
Capitolul 1
Capitolul 2
................. .. 234aa a a a aa aaa a aaa aaaa a aaa a a
Capitolul 10
Capitolul 11
478 479
pentru a-i aproba. Respectul tuturor m-ar ajuta la fel
de mult ca gi nechezatul celor doi biegi Houyhnhnmpe care-i gin in grajd pentru ci, chiar gi aga, in ciuda
condigiei lor; tot mi-ar innobila virtu;ile fArA a da
nattere vreunui viciu.Au puterea aceste biete animale si gAndeasci
faptul ci am decizut atit de mult incAt imi apirpropria veridicitate? Yahoo cum sunt, se ttie in totHouyhnhnmland-ul ci doar la indrumarea gi dupiexemplul ilustrului meu stepAn am fost in stare, in
doi ani de zile (degi mirturisesc, cu mare dificultate),si scap de obiceiul groaznic de a mingi, ignora, ingela,
echivoca atAt de adAnc inridicinat in sufletele intregiimele specii, dar mai ales in europeni.
Mai am gi alte nemulgumiri, dar mi voi opri aici
pentru a nu-mi stirni supirarea sau pentru a nu tederanja. Trebuie si mirturisesc ci, de cind m-am
intors, ceva din spiritul meu corupt de Yahoo a revenit
intrAnd in contact cu ceilalgi membrii ai speciei, dar
mai ales cu cei din familia mea, dintr-o nevoie ce nupoate fi evitati; de altfel, nu ar fi trebuit si inigiez un
proiect atat de absurd, gi anume acela de a realiza
o reformi a rasei Yahoo in acest regat, dar aga potafirma ci am ficut-o prin teorii ce vor pirea mereu
vizionare.
L2
2 aprilie,1727
13
PARTEA I
o CALATORIE iN TILLIPUT
Capitolul 1
[Autorul ne dd cdteva detalii despre el 5i familia sa. Ce
l-a determinatsd plecein caldtorie.Cum naufragiazd 5i
scapd cu viald inotdnd. Ajunge cu bine Ia ldrm in gara
numitd Lilliput; este luat prizonier Si dusin toatd fara.l
atil meu avea o mici proprietate in
Nottinghamshire, eu fiind al treilea dintre cei
cinci fii. CAnd am implinit paisprezece ani,
tata m-a trimis la Colegiul Emanuel din Cambridge,
unde am rimas gi m-am dedicat studiului timp de
trei ani, dar costurile intreginerii mele fiind prea mari,
degi primeam foarte pufini bani, erau peste puterile
piringilor gi am fost nevoit si intru ucenic la domnul
James Bates, un bine cunoscut chirurg din Londra la
care am rimas pentru patru ani. Din cAnd in cAnd,
cu banii pulini trimigi de tata, am inceput si invigsi navighez gi si-mi insugesc Ai ceva cunottinge
de matematici, foarte folositoare celor ce vor sicilitoreasci, dupi cum credeam ci-mi va fi dat sifac Ai eu la un moment dat.
CAnd am plecat de la domnul Bates, m-am lntors
acase, unde cu ajutorul tatilui meu, al unchiului
John gi al altor rude am primit patruzeci de lire gi
promisiunea de a primi treizeci de lire pe an pentru arimAne la Leyden; acolo am studiat medicina doi anigi gapte luni, gtiind ci-mi va fi folositoare in timpullungilor cilitorii pe mare.
La scurt timp dupi ce m-am intors din Leyden, la
recomandarea bunului meu profesor; domnul Bates,
am fost angajat ca doctor chirurg pe vasul Swallow sub
comanda cipitanului Abraham Pannel. Timp de treiani gijumitate am rimas pe acest vas cilitorind spre
Levant gi alte destinagii. La intoarcere m-am hotiritsi rimAn in Londra gi din nou incurajat de profesorul
meu, domnul Bates, am luat cigiva paciengi de-ai
dumnealui. Apoi mi-am cumpirat o casi in vechiulcartier evreiesc gi, sfituit si-mi schimb starea civili,m-am cisitorit cu doamna Mary Burton, cea de-a
doua fiici a domnului Edmund Burton, proprietarulunui magazin de ciorapi de pe strada Newgate, de lacare am primit o zestre in valoare de patru sute de lire.
Din picate, dupi doi ani, bunul meu profesor,
domnul Batet s'a stins gi neavAnd prieteni afacerea
mea a. inceput si meargi prost intrucAt conttiinlamea nu mi lisa si fac treburile de mintuiali ca atAgia
algii din brangi. Dupi ce am avut o discu;ie cu sogia
mea gi cigiva amici, m-am hotirAt si plec din noupe mare. Am fost chirurg pe doui vase gi dupi mai
T4 L5
multe cilitorii pe mare timp de gase ani in lndiilede Est gi de Vest mi-am rotunjit un pic veniturile.
Timpul liber mi-l petreceam intotdeauna citind dinmultele opere pe care le aveam la dispozigie scrise de
autorii cei mai buni, antici gi moderni. CAnd eram pe
uscat analizam felul in care se comportau gi simgeau
oamenii, le ?nvigam limba, lucru ce-mi venea foarte
ugor deoarece am o memorie foarte buni.in ultima cilitorie nu am fost prea norocos
qi fiind gi obosit am luat decizia de a rimAne acasi
alituri de sogie gi familie. M-am mutat din vechiul
cartier evreiesc in Fetter Lane, gi de aici in Wapping
cu speranga de a gisi ceva de lucru printre marinari,
dar totul a fost in zadar.
Dupi ce am atteptat trei ani ca situagia si se
imbunitigeasci, am acceptat in cele din urmi ooferti avantajoasi de la cipitanul William
Prichar4 proprietarul navei Antelope, care
pornea intr-o cilitorie inspre Marea de Sud. Amridicat ancora din Bristol, pe 4 mai 1699,9i cilitorias-a dovedit de bun augur inci de la inceput.
Nu s-ar cuveni, din anumite motive, si-l obosesc
pe cititor cu detaliile acelor aventuri pe mare, e
suficient si-i spun ci, in drum spre lndiile de Est,
vasul nostru a fost impins de o furtuni niprasnicicitre partea de nord-vest a ginutului Van Diemen.
UitAndu-ne atent pe harti, am realizat ci suntem la
30 de grade gi 2 minute latitudine sud. Doisprezecemembri ai echipajului au murit de epuizare fizicisau malnutrigie, iar ceilalgi erau intr-o stare foarteproasti. Pe 5 noiembrie, ce reprezinti inceputulverii in acele ginuturi, vremea fiind foarte cetoasi,marinarii au observat o stanci la vreo 200 de metride vas, dar vAntul bitea puternic gi ne-a izbit direct inea, rupindu-ne ambarcatiunea. $ase oameni, printrecare gi eu, am lansat o barci pe mare, am coborAt inea gi ne-am indepirtat cAt mai repede posibil de vas
gi de stAnci. Dupi calculele mele, am vAslit cam treileghe pAni nu am mai putut, dar eram deja istovigi demunca de pe vas. Aga ci ne-am lisat tn voia valurilorcAnd dintr-odati un vAnt puternic dinspre nord ne-a
risturnat in mare. N'ag putea spune ce s-a intAmplatcu tovarigii mei de pe barci sau cei ce au scipat destAnci sau de pe corabie, dar cred ci in cele din urmiau pierit cu togii. in ceea ce mi privegte am inotatin voia sorgii, impins de vint gi de ffux. Deseori imilisam picioarele in jos gi nu simgeam fundul miriidar deodati, toropit cum eram gi firi niciun pic deputere, am atins pimAntul; furtuna se potolise demult. Marea nu era foarte adAnci, dar am mers camo mili pini la mal gi cred ci era cam opt seara. Am?naintat pe plaji cam jumitate de mili, dar nu era
nicio urmi de casi sau de vreun locuitor, sau poateeram prea slibit pentru a-i observa. Eram extrem de
t6
obosit gi toropit de vreme, cilduri gi jumitatea delitru de coniac biuti pe corabie gi voiam si dorm.M-am atezat pe iarba scurre gi moale gi am cilzatintr-un somn adAnc de vreo noui ore cred, cici atuncicind m-am trezit era deja ziui.
Am incercat si mi ridic, dar nici nu mi puteammisca, stiteam intins pe spate, iar bragele gi picioareleerau legate puternic de pimAnt, la fel gi pirul meu lunggi des. Tot corpul de sub brage gi pAni Ia coapse imi eralegat de nigte atele subgiri gi nu puteam privi decAt insus. Soarele ardea puternic gi lumina imi rinea ochii.Deslugeam un zgomot confuz in jurul meu, dar dinpozigiain care eram, nu puteam vedea nimic altceva
decAt cerul. Peste ceva timp am simgit ceva migcAnd
pe piciorul stAng avansAnd incet spre piept gi apoi
aproape atingAndu-mi birbia; cAnd mi-am coboritprivirea cAt de mult am putut, am realizat ci era ofiingi umani de cAgiva centimetri in inilgime cu un'arc gi o sigeati in mAni gi o tolbi de sigegi in spate.
intre timp am mai simgit vreo patruzeci de asemenea
creaturi (sau cel pugin aga binuiam) urmAnd-o pe
prima. Eram mut de uimire gi cind am scos un gipet
puternic ca un riget, togi s'au retras speriagi; gi chiarunii dintre ei, aga cum mi s-a spus mai tArziu, s-au rinitatunci cAnd au sirit de pe mine la pimint. Cu toateacestea, au revenit imediat pe pozigii gi unul dintreei a indriznit chiar si ajungi pAni aproape de fagi,
ridicAndu-gi mAinile giochiiin admiragie gi gipAnd cu o
voce pigigiiati:,,Hekinah degul'l ceilalgi au tot repetataceleagi cuvinte, dar pe atunci nu aveam nici cea mai
vagi idee ce ar.putea insemna. in tot acest timp, eu
steteam intins intr-o pozigie foarte incomodi, dupicum vi puteliinchipui. in cele din urmi, in incercarea
mea de a mi elibera, am reugit si rup firele gi si scotcArligele ce mi gintuiau la pimAnt de bragul stAng gi
astfel ridicAndu-lam vizut prin ce metode m-au legat,
iar printr-o smucituri, ce m-a cam durut, recunosc,
am reugit si slibesc Ai firele ce-mi legau pirul pe
partea stAngi, aga ci am putut astfel si-mi ridic capul
cAgiva centimetri. Dar creaturile au luat-o la sinitoasa
18 L9
din nou inainte si le pot prinde eu, scotand gipetestridente gi, imediat dupi, cineva dincre ei a strigartare Jolgo phonac"; dintr,odati am simgit sute desigegi in mAna stAngi ce mi ingepau ca nigte ace gi
apoi au lansat inci o salvi in aer precum aruncim noibombele in Europa, din care multe mi-au atins trupul(dar nu prea le-am simgit), iar altele faga, pe care dinreflex am acoperit-o imediat cu mAna stAngi. CAnds-a incheiar aceasre ploaie de sigegi am gemur denecaz gi de durere, apoi pe cAnd incercam din nousi mi eliberez au mai trimis un rAnd de o mai mareamploare decAt primul gi in tot acesr timp unii miimpungeau cu sulige; norocul meu a fost ci purtamo scurti din piele pe care nu au putut-o stripunge.M-am gAndit ci cel mai bine era si stau nemigcatgi intengionam si stau ata gi peste noapte, cAnd cuajutorul mAinii srAngi deja eliberate si-mi dezleg totcorpul; cAt despre locuitori, puteam si stau linigtitcici puteam face fagi gi celei mai mari armare pe carear fi adus-o impotriva mea daci togierau de inilgimeacreaturii pe care o zirisem. Dar soarta imi pregiteaaltceva. CAnd localnicii au vizut ci stau tinigtit n-aumai aruncat nicio sigeata, dar dupi zgomotul ce-lauzeam, mi-am dat seama ci numirul lor crescuse gi ladepirtare de vreo patru yarzi,la urechea mea dreaite,am auzit timp de o ori un ciocinit precum cel pecare-l fac oamenii la lucru. Mi-am intors capulin acea
,,4Nw*-::..,::.direcgie, pe cAt imi permiteau clemele gi firele, gi am
vizut o sceni ridicati la cAgiva centimetri deasupra
pimAntuluice susginea cam patru omulegi, previzuticu doui sau trei sciri pentru a urca pe ea gi de pe
care unul dintre ei, care pirea un fel de oficialitate,
imi ginea un discurs din care nu am ingeles nimic, nici
micar o silabi. Dar ar fi trebuit si mentionez ci inainte
si-gi inceapi discursul personajul a strigat de trei ori
,,Langro dehul san" (cuvinte care, ca gi cele dinainte,
mi-au fost repetate giexplicate maitirziu), dupi care
la scurt timp, cam cincizeci de pitici s-au apropiat gi
mi-au tiiat firele de pe partea stAngi a capului, ceea
ce mi-a dat posibilitatea de a-l intoarce la dreapta gi
de a observa gesturile gi infigigarea persoanei care
urma si vorbeasci. Pirea de virsti medie, dar mai
inalt decAt ceilalgi trei care-l insogeau, printre acegtia
20
un paj care ii ginea trena gi care era ceva mai maredecAt degetul meu mijlociu; ceilalti doi stiteau de oparte gi de alta ca si,l ajute.
Juca perfect rolul unui orator cu momente, dupicAte ingelegeam, cAnd ameninta, promitea sau cereamili gi bunitate. Am rispuns in cAteva cuvinte, foartesupus, ridicind mAna stAngi gi ochii citre soare ca gi
cum mi-ar fi fost martor gi, ripus de foame, cici numAncasem nimic cu mult inainte si pirisesc corabia,am cedat forgelor naturii gi nu mi-am putut controlaneribdarea (gest poate impotriva regulilor bunului-simg) de a primi ceva de mAncare ducAnd des undeget spre guri pentru a le arita ci,mi este foame.
Hurgo (cici aga numeau ei pe cineva important)m-a ingeles foarte bine. A coborAt de pe sceni gi
a ordonat si fie atezate mai multe sciri pe careurcau peste o sute de pitici spre gura mea, incircaticu coguri pline de carne, trimise la ordinele regeluiimediat ce acesta aflase de prezenga mea in regat.Mi-am dat seama ci mAncam carne de diferiteanimale, dar nu puteam si le deosebesc dupi gust.Erau coaste ptrlpe, miruntaie ce aduceau cu cele deoaie, dar foarte bine pregitite insi mai mici decitaripile unei ciocArlii. Le-am mAncat pe nerisuflatecu cAte trei pAini odati care erau mari cAt nigte alice.imi tot dideau si mininc cit de repede puteau gi
ei mirAndu-se gi minunindu-se de cic puteam si
27
mininc. Apoi am ficut un semn cum ci imi era sete.
$i-au dat seama dupi apetitul meu ci o cantitatemici nu era suficienti gi fiind un popor isteg mi-au
aruncat cu mare dexteritate unul dintre cele mai mari
butoaie, apoi l-au dat de-a dura spre mAna mea, i'auscos cepul gi l-am biut pe tot dintr-odati firi mare
dificultate, cici era mai pugin de jumitate de litru gi
avea gustul unui vin ugor de Burgundia, dar mult mai
aromat. Mi-au adus un al doilea butoi, pe care l-am
biut la felde repede gi le-am ficut semn si maiaduci,dar nu mai aveau. VizAnd aceste minuni, au inceput sigipe de bucurie gi si-mi danseze pe piept repetand ca
gi prima dati:,,Hekinah degul". Mi-au ficut un semn
si arunc cele doui butoaie, dar ferind mai intii totioamenii din cale strigind:,,Borach mevolah"; cind au
vizut recipientele in aer s-a auzit un strigit general:
,,Hekinah degul". Recunosc ci mi tenta, atunci cAnd
coborau gi urcau pe mine, si prind vreo patruzeci,
cincizeci sau cAgi imi cideau in mAni gi si-i izbesc de
pimAnt. Dar amintindu-mi ce durere am simgit mai
devreme, gtiind ci nu e lucrul cel mai riu ce mi-l potface gi vizAndu-i atAt de onoragi de prezenga mea -sau cel pugin aga am interpretat eu - mi-am infrAnat
imediat acele porniri. in plus, mi simgeam obligatprin legile ospitalitigii si mi port onorabil fagi de
nigte oameni care m-au tratat atAt de bine. $i totuginu mi puteam abgine si nu mi mir de curajul acestor
22
muritori minusculi care indrizneau si se cagere gi
si meargi pe tot corpul meu in timp ce una dintremiini imi era liberi firi si rremure de frici in faga
unei creaturi gigant, ata cum trebuie si le fi pirut eua fi. Dupi ceva timp, cAnd au vizut ci am incetat sile mai cer carne, in faga mea a apirut trimisul regelui,o persoana cu o pozigie inalti in regat. Excelenga sa
urci pe partea mai subgire a pulpei piciorului drept,inainti spre fagi, insogit de o duzini de curteni, gi imiprezenti ordinul scris al regelui cu sigiliul regal, dupicare vorbi vreo zece minute firi si dea vreun semnde furie, dar foarte hotirAt aritAnd undeva inaintela vreo jumitate de mila distangi, ce reprezenta defapt, am aflat mai tdrziu, capitala unde se hotirAsede majestatea sa regele gi consiliul siu si fiu dus. Amrispuns in cAteva cuvinte, dar nu foarte clar; gi amficut un semn cu mina mea liberi spre cealalti mAni(ocolind capul excelengei sale gi a suitei) gi apoi citrecap gi corp pentru a-l face si ingeleagi ca voiam si fiueliberat. Se pare ci mi ingelesese foarte bine, dar a
refuzat dAnd din cap dezaprobator gi a ridicat minapentru a arita ci trebuie si fiu dus ca un prizonier.
Totugi am ingeles din semnele pe care le ficea civoi beneficia de un ffatament foarte bun, mAncaregi biuturi din belgug. Auzind acesr lucru, m-amgAndit din nou si incerc si mi eliberea dar cAndam simgit durerea sigegilor care-mi riniseri faga gi
23