Bibliotecii Frumosul asaslncdn4.libris.ro/userdocspdf/791/Frumosul asasin - VT Morogan.pdfAcest...

6
W Morogon Frumosul ososin Copyright @ 2O1 4 W MOROGAN Copyright@ CffIME SCENE ,PRESS, 2O'l4-pqnhu oceosrd edfiie. , ,l l, , ,, ,. , t: .. :t . .. Toote drefrur,ile raie*or", inclusiv dreptul de:o reprodri.lfrogmente.din corte. CRIME SCENE PRESS Piofo Presei libere nr. I emoil: [email protected] tel.: O21' .317.91 .37; O21 .317 .91 .42; fox.: 02 L317 .91 .43 www.crim+scene.ro CRIME SCENE PRESS Director editoiiol: GEORGE ARIoN Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romeniei MOROGAN,VT i Frumosul asrsin/ VT Morogan. - Bucuregti: Crime Scene Press,2014 ISBN 978-606 -9367 7 -5 -9 Coperlo coleQiei: ATEMNDRA BARDAN Coperto: fotro Shufferslock Redoctor: ALEMNDRU ARION Tehnoredoctor: MIHAEIA DAMIAN Bun de tipor: noiembrie 2014 Tipdritin Romanio, FED PRINT Orice reproducere, lotold sou podiold, o oceslei luprdri, fdrd ocordul scris ol editorului, este skict interzisd gilse pedepsegb conform legiidreptului de outor. UT tlorogan Frumosul asasln

Transcript of Bibliotecii Frumosul asaslncdn4.libris.ro/userdocspdf/791/Frumosul asasin - VT Morogan.pdfAcest...

  • W MorogonFrumosul ososin

    Copyright @ 2O1 4 W MOROGANCopyright@ CffIME SCENE ,PRESS, 2O'l4-pqnhu oceosrd edfiie. , ,l

    l, , ,, ,. , t: .. :t . ..

    Toote drefrur,ile raie*or", inclusiv dreptul de:o reprodri.lfrogmente.din corte.

    CRIME SCENE PRESSPiofo Presei libere nr. Iemoil: [email protected].: O21' .317.91 .37; O21 .317 .91 .42; fox.: 02 L317 .91 .43www.crim+scene.ro

    CRIME SCENE PRESS

    Director editoiiol: GEORGE ARIoN

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomenieiMOROGAN,VT i

    Frumosul asrsin/ VT Morogan. - Bucuregti:Crime Scene Press,2014

    ISBN 978-606 -9367 7 -5 -9

    Coperlo coleQiei: ATEMNDRA BARDANCoperto: fotro ShufferslockRedoctor: ALEMNDRU ARIONTehnoredoctor: MIHAEIA DAMIANBun de tipor: noiembrie 2014Tipdritin Romanio, FED PRINT

    Orice reproducere, lotold sou podiold, o oceslei luprdri, fdrd ocordul scris oleditorului, este skict interzisd gilse pedepsegb conform legiidreptului de outor.

    UT tlorogan

    Frumosul asasln

  • Acest volum este o operd de ficliune. Orice asemdnare cu personaje nufa pte rea I e e ste intd m p I dtoa re s i n ei nte nl io n atd.

    1.

    A inchis upa fird zgomot $i a stribitut cu pa$i gribiti coridorul. Ajun-glnd la scar5, a inceput si coboare treptele doui cdte dou5. Dormisepulin Si prost. Cand se culcase, oprise ventilatia al cirei b6zAit enervanto lmpiedica si adoarmS. O idee nefericiti. Se trezise de c6teva orisclldati in sudoare, cu senzatia acuta ci se sufocd. Bduse prea multnoaptea trecutS. Fumase prea mult. Avea un gust neplScut in guri gi igislmlea capulgreu.

    ,,O porcdrie!" a exclamat cu glas tare gi a intrat in holul hotelului.lnclperea vasti zdcea pustie, cufundati intr-o lini5te deplin6. Nici micarla recep;ie nu se afla cineva. Receplionerul dormea, probabil, aciuit pevreuna dintre canapelele confortabile din hol. A privit cu ochiincelo5aficeasul de pe perete. Cinci gi douizeci 5i cinci de minute. Toati lumeadormea, in afari de ea.

    A oftat gi a ie5it in gridina interioari, nu foarte mare, mirginite pe treipi(i de zidurile albe ale cEdirii. A respirat cu aviditate aerul ricoros. Me-sele din bambus, rispdndite pe sub palmieri, erau pline cu pahare mur-dare gi scrumiere, debord6nd de mucuri de ligari. Personalul de serviciunu se trezise inci.ln schimb, zecile de pisirele zgomotoase, care ve-neau seara si se culce pe ramurile incovoiate de greutatea ciorchinilorde flori ale boschetelor de bougainvillea, dispiruser5.

    A trecut pe l6ngi bar pi a inrat in parcul hotelu lui. Regency nu era u nhotel de lur insi gridina care-l inconjura era magnificS. Diverse speciide palmieri, conifere de climi caldi, arbugtiincarcali cu floriviu colo-rate, rispandind in jur arome exotice, senzuale, ierburi imbilsdmate ginenumirate pisici. Una dintre ele, de culoare rogcat6, veni gi se frec6 de

    FRUMOSULASASIN 7

  • piciorul ei, privind-o fix cu ochii mari, de culoarea chihlimbarului, apoiscoase un mieunat moale gi dispiru printre ierburile inalte. Alexa a zdm-bit amuzati. Se simfea deja mai bine.li plSceau pisicile. O inlelegeau,iar ea le infelegea pe ele. Le unea un fel de camaraderie misterioasS. Re-marcase ci intotdeauna, cdnd nu se simlea bine sau era tristi, apdrea opisici dornici s-o consoleze. Continudnd si zdmbeascS, a gribit pasul.Dorea si ajungi c6t mai repede la mare.

    Restaurantul din capitul dinspre plaja al parcului i-a apdrut penea$teptate in fa15. $i-a scos sandalele gia pdgit pe nisipul rece. $ezlon-gurile 5i saltelele, imprigtiate alandala sub umbrelele ponosite, dinfrunze uscate de palmier, rimiseserd ata cum le ldsaseri turi5tii careobignuiau se-ti petreacS o parte a noptii pe plaj5, sub cerulinstelat. Hir-tii, pahare de plastic 5i mucuri de ligari amplificau dezordinea. Batrin,paznicul de noapte, nu se zirea niciieri. Alexa a surds. Tunisianult6ndr,care cu doui zile ln urmi o informase cu un ton decis cd vroia si se in-soare cu ea, dormea dus in bralele vreunei cuceriri de ultimi ori. Bralelenu apa4ineau in nici un caz unei rusoaice. Batrin dorea cu ardoare siemigreze, dar nu in Rusia. Cel mai probabil, era impreund cu onemloaici putin mai coapti.

    A ridicat privirea 5i a zdrit apa nemigcati a mirii, care forma o oglindduriagS, de culoare azuriu-argintie, sub soarele lipsit inci de vigoare.Linittea era desivSrgitS. Nici o adiere de vAnt, nici un striget de pescirug.

    $i-a scos rochia gia lSsat-o pe un gezlong. S-a dus la malgi s-a a$ezat penisipul ud. A rimas un timp cu privirea alintite asupra apeitransparente,in care se scildau doar razele soarelui. Roiuri de pe$ti minusculiinotaulin, in toate direcliile, rupdnd nepdsdtorifirele aurii ale nivodului lumi-nos aruncat de astrul de pe cer pentru a face prizonieri marea cea firSde stip6n.

    S-a ridicat 5i a intrat in api. lnainta incet, firi zgomot, lds6ndu-se pradltreptat imbreti$erii ricoroase. Cind apa i-a aj.uns pini la birbie, a rimasnemigcati. Simlea cum trupulii devenea ugor, fluid, se dizolva, dispdrea,unindu-se cu elementul acela primordial. A tresirit. O mugcase ceva degleznS. Un pegte. Vraja se rupsese. A scuturat piciorul 5i a inceput si inoa-te cu migciriviguroase spre larg. Nu dupi mult timp, s-a intors la 15rm.

    8 WMOROGAN

    Oboseala iitrecuse. Se simlea bine, alerti. PromitAndu-giin gdnd sinu mai bea niciodati mai mult de doui pahare, decise si se plimbe pemal. Pornispre dreapta, spre baraca in jurulcireia se odihneau bdrcicumotor, ski-jet-uri, para$ute, in fine, toate cele necesare unei vacanfe detlp sportiv.lnc6 din ziua precedentd se gdndise si inchirieze o paraguti.Dorea si vadS cdt o costi. Plaja era, in continuare, pustie. S-a apropiat deconstructia din scdnduri, acoperiti cu frunze de palmier, purtand nu-mele pompos de ,,bazi pentru sporturi nautice" gi s-a oprit in fala pa-

    noului pe care erau afi;ate prelurile diverselor activitSfi. Pustiu gi acolo.Nici micar bitrdnul tunisian, tartorul gef al bazei, nu-gi ficuse aparitia.

    $i-a amintit ci nu de mult incepuse Ramadanul gi cd, in timpul sdrbitorii,localnicii se culcau foarte tSrziu. Str6mbd ugor din buze. Prelurile i seplreau cam pipdrate.,,Nemlii gi rugii distrug totul!" a exclamat in gSndgi a intors privirea spre locul unde, sub o prelatS, se aflau paragutele.Vroia s6 vadS daci cea cu triunghiuri albastru-indigo Siviolet era acolo.Aceea ii plScea cel mai mult.

    S-a apropiat de grimada de para$ute gi a ridicat un cofi al prelatei. Ascos un tipit inibugit gi i-a dat drumul. Ochii ei mari, verzi, priveau hip-notizafiin gol.,,Nu se poate!" a exclamat Alexa Vancea gi a hotir8t se ri-dice din nou prelata. A apucat foaia grea, de p6nza cauciucati, cuambele mSini gi, tremur6nd din tot corpul, a tras-o cu o migcare brusciin sus. Corpul pe jumitate golalfemeii, mutilat de rdni urdte, nicliit desinge inchegat, zicea chircit intre doui paragute. Una, cu romburi diverscolorate, cealalti, sinilie ca un cer de vard. Chipul ii era ascuns subguvitele imbibate cu s6nge ale pirului odinioari blond. Cu un gest re-flex, a lisat prelata si cadd.

    Alexa a inchis ochii, a strdns pleoapele cu putere gi s-a intors cu spa-tele.lgi simlea trupul rigid, rece ca un sloide gheali. Dorea si plece ime-diat de acolo. Si fugi. Sd nu vadi. Sd nu gtie. Picioarele rim6neau insiinfepenitein nisip, nerdspunzdnd comenzilor creierului. Pur gi simplu, nureutea sd le migte. O cuprinse o spaimi profundi.,,Oare am paralizat?"s-a intrebat in mod absurd in g6nd. Nu, pentru ci atunci s-ar fi pribugit.Deschise gura, incercind si strige dupi ajutor. Nu reugea si scoati niciun sunet. Brusc,igireamintiexercitiilede respiralie.'1,2,3,4, inspir5.1,

    FRUMOSULASASIN 9

  • 2, 3, 4, expirA. lnspiri. Expird.A durat un timp. Mult. Pu1in. Habar nu avea. A fdcut un pas, apoiinci

    unul. A inceput si alerge. S-a trezitin holul hotelului, in fala ghigeului dela receplie. Nu gtia cum ajunsese acolo. Recepfionerul, tAnir gi foartebrunet o privea intrigat.

    - Cu ce vi pot ajuta? a auzit ca prin vis Alexa vocea birbatului.

    10 WMOROGAN FRUMOSUL ASASIN I1

    2.

    Poliligtiiigificuserd aparilia cu pu[in inaintea orei $apte. Alexa Van-cea licondusese imediat la baza pentru sporturi nautice, rdspunz6nd pe

    drum numeroaselor intrebiri lipsite de sens, dupi pdrerea ei. Cum senumea? C6[ianiavea? Unde locuia? CAnd sosise la Hammamet? Era sin-guri? De ce se afla pe plaji la ora aceea? 5i tot aga. Nici o vorbi, insi,despre cele vdzute. Pe tdrm, nu departe de baraca din scdnduri, cei treibtrle1i care lucrau la bazi se agitau frenetic, incercAnd si impingd in apio barci mare, cu motor. Zirind politigtii, se opriri brusc din lucru, pri-vlndu-i nedumeriti. Alexa iltrase de mAneci pe polilistul din dreapta ei,llarltd cu un gest nervos grimada acoperiti cu o prelati din fata baricii,apol se opri gi se intoarse cu spatele. Cu toate ce iti revenise oarecum dingocul descoperirii macabre, ficute in zorii zilei, nu avea nici cea mai micidorinli s5 revadi scena. Nu dupd multi vreme, vacarmul din spatele eilldldea de gtire ci lucrurile intraser6 in normal. Politittiivizuseri cada-vrul gi se vor ocupa de el. Rolul ei se terminase. Alexa Vancea s-alndepSrtat in grabi printre gezlongurile rdsp6ndite pe plaja in conti-nuare pustie.

    Acum, era ora trei dupS-amiaza gi bdz6itul neintrerupt al instalaliei de

    aer condilionat ii accentua durerea de cap. ExasperatS, s-a ridicat dinpat $i a inchis-o. A dat la o parte perdelele groase de catifea, a deschisuga balconului gi a iegit. Valul de aer fierbinte a luat-o prin surprindere.5-a retras grebitd in cameri gi a inchis uga. A scos o sticlS cu api din mini-bar, a deschis sertarul mesei de toalet5, a luat borcanul, lingurila, unpahar de plastic 5i a inceput si-gi pregiteasci un nescafe. A pus doui lin-gurite pline v6rf cu cafea solubilS in pahar, a adiugat cdteva picituri de

  • api Si a amestecat indelung. Apoi, a umplut paharul cu ap5. A privit cusatisfaqie caimacul gros. A deschis din nou sertarul 5i a ciutat tubul deMagnecyl. A scos doui pastile. Le-a pus pe limbd gi a bdut din cafeauafoarte rece. Era buni. Amar6, ricoritoare. Daci reugea si transpire, du-rerea sacaitoare de cap ii va trece cu siguranlS. A iegit pe balcon, ?nzipupeala infernalS. S-a agezat pe scaunulalb, din plastic. $i-a pus pi-cioarele pe balustrada de fier a balconului, vopsiti in albastru. A conti-nuat si soarbd din cafea. Dupi un timp, $i-a sim[it corpul invadat de otranspiratie abundenti, bineficitoare. Era linigte. Un uliu se rotea pecerul decolorat de c5ldurS, undeva, in dep6rtare. Doi porumbei silbatici,de culoarea cafelei cu lapte, o priveau curiogi, cu ochi negri, ca nigtemirgele, din palmierul de alSturi. Durerea incepea si cedeze. Mintea i selimpezea. Se simlea bine.

    Era ultima zl a lunii iulie. Sosise la Hammamet cu treizile in urm5.Hot5rAse brusc si plece undeva, la cdlduri. Vara ricoroasl din Stockholmo deprima. Singurul loc convenabilfusese acela, de la Regency. Andersse opusese cu invergunare. Cum sd se duci in Tunisia? ln mod special laHammamet! Oare uitase int6mplirile de anul trecut? Explozia? Fuga intimpul noplii? Desigur ci nu uitase nimic din intAmplirile tragice ale anu-lui care tocmaitrecuse, an in care, fdri gtirea ei, nimerise in ,,cercul rogu"al lui Buddha Siddhartha. Cum ar fi putut se uite? Viala i se schimbase ra-dical de atunci.ln loc si predea la Universitatea din Lome, capitala firiiafricane cu numele de Togo, locuia acum in oragul acela nordic 5i rece,unde era sau, mai bine spus, se preficea ci ar fi jurnalistS. Ficea acestlucru la cererea lui Nathan Scott. Ea, o fiin15 liberi ca pasirea cerului, as-culta ordinele unei persoane aproape necunoscute. $i asta din cauza luiPatrick! Patrick McGeen a cirui operatiune de ,,salvare a lumii" fuseseun fiasco, operatiune in care igi pierduseri viala John, Brian, Jaques giJacky. Mai ales, Jacky! T6nira gi inocenta ei prieteni, Jacky.

    Descoperirea sinistrd din dimineata aceea o tulburase. Din clipa incare pigise in ,cercul rogu" al lui Siddhartha o inconjuraseri cadavrele.lncepuse si se teami, si se ascundd de urmSritori necunoscufi, si seprefacS. Ea, care nu cunoscuse frica. La drept vorbind, nu o cuno$teanici acum, dar se siturase de primit ordine de la persoane str5ine pi, mai

    12 WMOROGAN

    tlos, se siturase de cadavre. Neamtulacela blond, din avionul Lufthansa,dlvenise, probabil, giel unuldintre acestea. Din vina ei!11 remarcasefirivole ln avion, iar apoi o intrigase faptul cd-l revizuse la scurt timp inStockholm gi, mai ales, pe insula in care se afla cabana lui Anders, locunde se refugiaserd dupi girul acela de mo4i.li povestise amuzate luiPrtrlck despre splendidul exemplar arian, care se indrigostise de ea gi ourmirea peste tot, insi acesta se impacientase giil anuntase imediat peNathan. Aflaseri, astfel, ce neamful era unul dintre asasinii antrenafi labua americani de la Bou-Azzer, din Maroc, personaj intrutotul devotatrlnlstrului profesor Reinhart Hesse. Nathan le ordonase si plece ime-dlat ln nordul Suediei, sd se ascundl intr-o cabani care apa4inea or-ganlzafiei, undeva, intr-o pddure din apropierea oragului Kalix.LocuiserS in cocioaba aceea din pidure aproape o jumitate de an.lrolafi, firi api curenti, firi electricitate, fird nici un fel de confort, doaro gl Anders Edfeldt, deoarece Patrickfusese mai tot timpul plecat. Unde,nu se gtie. in cele din urmi, primiseri ordin si se intoarci la Stockholm,orag In care locuiau gi in clipa de fat5. Alexa, corespondent al ziaruluiL'Obseruateur, iar Anders, medic la un cabinet de psihiatrie. Desigur ciblondul gi chipegul german fusese transformat in cadavru. Altfel, n-ar fiprlmlt ordinul si revini in Stockholm.

    Alexa se ridici de pe scaun gi intri in camerS. Transpirase abundent.ll era sete.lgi pregiti, la fel de minulios, al doilea nescafe. Se simlea obo-clt6. Cu toate cd nu i se intampla des, noaptea trecutS exagerase. Dan-rase mult, fumase mult, biuse mult. Trei pahare de Blue Lady. Uncocktail perfect. Tare, dar in acelagi timp ricoritor, splendid colorat.

    Se refugie din nou pe balcon piincepu si soarbd din cafeaua rece.Da, noaptea trecute simlise nevoia si se elibereze, si redevini ea insdgi.Ultimul an fusese chinuitor. Jurnalistul Jaques Brunell, nefiindu-i chiarprleten, ii fusese totu$i simpatic.ll cunogtea de mult 5i o amuza felul lui.tet de francez de a trata lucrurile. Pe Jacky Van der Veld o iubise. Ambiierau mo4i acum. Povestea de dragostea dintre Jacky gi Djamal sau, inflne, Nabil, arabul-ucigag, o tulburase profund. Cei doi muriserdlmpreunS. Fird indoialS, fericili. Poate cd nici nu 5tiuseri ci mor. Nathanll informase cd automobilulin care se aflau explodase pe Soseaua

    FRUMOSULASASIN 13

  • Bucuregti-Pite$ti. O moarte fulgeritoare. Oricum, nu putea s5-gi iertefaptul ce o atrisese pe Jacky in aventura aceea fatali.

    Noaptea trecuti fusese aproape fericiti, iar acum o chinuiau din nouamintirile. Din cauza femeii de sub prelatS. Nu avea nici cea mai miciidee despre cine era femeia sau cum murise. Dupi ce ii condusese pepolititti la locul infracliunii, se intorsese in cameri, se incuiase acolo gi nu

    .tmai iegise.In chip curios, poliligtii nu gisiserS de cuviinf5 s-o contacteze.5e ldmuriserd probabilci nu avea nici un amestecin moartea necunos-cutei. Avusese doar ne$ansa s-o giseasci. Nu era deloc curioasi si aflenici cine era femeia, nici cum murise. Voia sd uite totul, c6t mai cur6ndposibil. Venise acolo pentru a se regisi pe sine, pentru a-gi recipita echi-librul, armonia interioari.

    Se ridicd hotir6ti de pe scaun gi intrS in camerS. Se duse la dulapulde haine din holul de la intrare giil deschise. Privi un timp rochiile atir-nate cu grijtr pe umera$e. Alese una lungd, din p6nzi sublire indianS, deculoarea aramei. O imbrici, apoi se agezi pe taburetul din fala meseidetoalet5. Se priviindelung in oglindS. 5e bronzase putin, iar ochii ei verzicontrastau plScut cu arimiul rochiei. Privi ceasul de pe mas5. Era oracinci dupi-amiazi.

    Nu mdncase nimic. Nu ii era foame, insi trebuia si mindnce ceva.Nu avea chef si se duci la restaurantul hotelului care, din cauza regi-mului idiot de ,allinclusivd', se transformase intr-o cantine luati cu asaltde hoardele infometate de turigti. Va lua masa undeva, in Medina. Ghi-dul ii informase la sosirea in Hammamet ci in Medina, oragul vechi, seaflau citeva restaurante mici, care serveau specialitilitunisiene, de-osebit de gustoase.li va telefona lui Ahmed, simpaticul gofer de taxi,care o condusese cu o zi inainte la t6rgul din localitatea Nabeul. Seinlelesese cu el s5-itelefoneze de cdte oriavea nevoie. Ahmed era reli-gios, dar se dovedise a fi un om deschis gi de incredere. Fix la ora con-venitS, venise s-o ia din targ $i nu ceruse un prel mare.ll descususe pedrumul de intoarcere, afldnd multe lucruri interesante despre islam gi,maiales, despre Ramadan. Cu siguranli, Ahmed iiva recomanda cel maibun restaurant din Medina.

    A ales din grdmada de mirgele de pe masa de toaleti un colier din

    14 WMOROGAN

    r rhtale mici, verzi, de olivind gi l-a pus la g6t.ll cumpirase in insula Gran( anaria, cu putin inainte de uciderea lui Brian Upton, jurnalistulenglezplntlt de Patrick Mcceen, adici de Nathan, pentru a informa cititoriides-pre atrocitSfile petrecute la baza de la Bou-Azzer. Nu reu$ea in nici unr hlp si scape de amintirile tulburdtoare ale anului premergdtor a5a-nu-rrrltei,,primiveriarabe", primivari care se dovedise a fi o iarnd aspri 5i,Srrobabil, foarte lungS.ln locul democratiei, revoluliile din tirile arabeaduseseri la putere regimuri religioase, totalitare, dupS cum fusese de.rltfel planificat de fortele intunecate din lume. Eforturile organizafiei dinr are ficea parte Patrick gi care era condusi de Nathan Scott, de a trezioplnia publicS, eguaseri.

    Enervatd de 96ndurile negative care nu-i dddeau pace, Alexa se ridiciIrrusc in picioare, deschise sertarul mesei, cotrobii un timp in el git( oase, in cele din urmi, cdteva britiri din piele impletitS. Alese doudtllntre ele 5i le innodi pe braful sting. Pe cel drept, purta intotdeaunaIrrdfirile togoleze, din piele de garpe. Se priviinci o dati in oglindS,luitralsta marocanS, cu dungi frumos colorate, de pe fotoliu gi se indreptirpre ugi. Dupi ce va lua masa, va rimAne in Medina p6ni noaptea tAr-rlu, Dorea sd fie c6t mai departe de loculin care murise femeia aceeanecunoscuti. Va privi viafa nocturni a localnicilor, se va pierde printreel, va incerca si uite.

    FRUMOSULASASIN 15