BFK 50 S Recup Boli Respiratorii-rezolvate

download BFK 50 S Recup Boli Respiratorii-rezolvate

of 6

description

BFK 50 S Recup Boli Respiratorii-rezolvate

Transcript of BFK 50 S Recup Boli Respiratorii-rezolvate

LICENTA 2008

SUBIECTE LICENTA BFKT 2011RECUPERARE IN BOLI RESPIRATORII

1. Caile respiratorii sunt formate din:

a) cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhiib) faringe, laringe, trahee, bronhii

c) cavitate bucala, faringe, laringe, trahee, bronhii

d) cavitate nazala, laringe, trahee

2. In structura plamanilor exista:

a) segmente, lobuli, acini, alveole

b) lobi, segmente, acini, alveole

c) lobi, segmente, lobuli, acini, alveole

d) lobi, segmente, lobuli, acini

3. Contractia muschilor inspiratori modifica:

a) diametrul cranio-caudal (vertical), sagital (transversal lateral), antero-posterior

b) diametrul cranio-caudal (vertical)

c) sagital (transversal lateral)

d) antero-posterior

4. Valorile normale ale frecventei respiratorii sunt:

a) 12-14 respiratii /min.

b) 20-22 respiratii/min.

c) 16-20 respiratii/min.

d) 14-18 respiratii/min

5. Cel mai corect tip de respiratie este:

a) respiratia abdominala

b) respiratia costala

c) respiratia claviculara

d) sumarea celor 3 tipuri de respiratie

6. Fazele unei respiratii corecte sunt:

a) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor

b) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea umerilor

c) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale

d) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor

7. Reflexele respiratorii de aparare sunt:

a) tusea, sughitul, stranutul

b) tusea, sughitul,

c) sughitul,

d) sughitul, stranutul

8. Evaluarea clinica a starii functionale a aparatului respirator:

a) aprecierea gradului de dispnee la efort, testul televizorului, perimetria toracica

b) testul apneei, testul lumanarii,

c) testul formarii bulelor de apa, testul conversatiei si a cititului

d) toate testele

9. Pentru evaluarea paraclinica a plamanului se utilizeaza:

a) examenul radiologic

b) examenul radiologic si scintigrafia

c) spirograma

d) examenul radiologic, scintigrafia, spirograma, testarea de efort

10. Etapele unei sedinte de kinetoterapie respiratorie sunt:

a) relaxarea, posturarea de facilitare, posturarea de drenaj

b) posturarea, gimnastica corectoare, gimnastica respiratorie propriu-zisa

c) antrenamentul la efort, reeducarea tusei, educarea vorbitului, terapia ocupationala

d) toate cele enumerate la punctele a,b,c

11. Relaxarea se poate obtine:

a) doar extrinsic

b) doar intrinsic

c) prin metode extrinseci si intrinseci

d) nu se obtine

12. Cele mai utile metode de obtinere a unei relaxari reale sunt:

a) administrarea de sedative

b) administrare de tranchilizante

c) relaxarea Yacobson, autotraining Shultz, metode de relaxare din Yoga

d) vibromasaj si hidroterapie

13. Posturarea bolnavului pentru a obtine facilitare si relaxare se realizeaza in pozitia:

a) doar decubit dorsal,

b) ortostantism, sezand, decubit lateral cu capul pe o perna, semisezand

c) decubit ventral

d) doar sezand

14. Indicatiile drenajului bronsic sunt:

a) in chirurgie (incarcarea bronsica post anestezie), in medicina interna (toate bolile pulmonare ce presupun incarcare pulmonara cu secretii), in neurologie (bolnavii imobilizati la pat, comatosi)

b) postanestezie

c) bronsiectazii, bronsite cronice

d) pacienti cu ventilatie artificiala prelungita

15. Sindromul respirator obstructiv se defineste ca fiind:

a) tumora bronhica

b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer

c) existent unui corp strain intrabronhic

d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar

16. Sindromul restrictiv respirator se defineste ca fiind:

a) tumora bronhica

b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer

c) existent unui corp strain intrabronhic

d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar

17. Caracteristicele disfunctiei ventilatorii mixte :

a) scaderea capacitatii vitale, scaderea VEMS, scaderea Indicelui Tiffneau

b) scaderea capacitatii vitale

c) scaderea VEMS sub 70%

d) scaderea VEMS sub 40%

18. Caracteristicile disfunctiei ventilatorii obstructive sunt:

a) scaderea VEMS sub 70%

b) scaderea capacitatii vitale (CV)

c) scaderea VEMS si a CV

d) scaderea Indicelui Tiffneau

19. Caracteristicile disfunctiei ventilatorii restrictive sunt:

a) scaderea VEMS sub 70%

b) scaderea capacitatii vitalae (CV)

c) scaderea VEMS si a CV

d) scaderea Indicelui Tiffneau

20. Tehnica corecta a tusii cuprinde:

a) pozitionarea corpului in timpul tusei

b) modalitatea de control a respiratiei

c) tonifierea musculaturii expiratorii

d) toate cele enumerate la punctele a,b,c,

21. Gimnatica corectoare se adreseaza:

a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva

b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt

c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva

d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructiva

22. Gimnatica respiratorie propriu-zisa se adreseaza:

a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva

b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt

c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva

d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructiva

23. Raportul dintre timpii respiratori ai unui bolnav respirator trebuie sa ajunga la:

a) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,2

b) raportul inspiratie/expiratie = 1/1

c) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,5

d) raportul inspiratie/expiratie = 1/2

24. Terapia ocupationala se defineste ca fiind:

a) utilizarea unor activitati adecvate profesiei bonavului si stadiului bolii, cu caracter recreativ, cu scopul reeducarii functionale a bolnavului

b) munca in folosul comunitatii

c) terapie de reinsertie sociala

d) readaptare functionala

25. Tulburarile functionale (simptomele) afectiunilor respiratorii sunt:

a) dispneea, tusea

b) dispneea, tusea, expectoratia

c) expectoratia, hemoptizia

d) dispneea, tusea, expectoratia, hemoptizia

26. n testarea de efort la cicloergometru cresterea progresiva a intensitatii efortului la fiecare treapta de efort este de:

a) 10 W

b) 25-30 W

c) 40 W

d) 50 W

27. Care afirmatie referitoare la obiectivele kinetoterapiei respiratorii este falsa:

a) relaxarea

b) asuplizarea

c) tonifierea musculaturii membrelor

d) asigurarea unui drenaj respirator si a sinergismului ventilator

28. Dintre tehnicile si metodele asociate kinetoterapiei respiratorii nu fac parte:a) asistenta verbala sau audio-vizuala asociata cu tehnicile de relaxare

b) tractiunile si manipulrile

c) termoterapia si electroterapia

d) masajul

29. Programele de recuperare respiratorie nu includ:

a) ventilatia mecanica asistatab) aerosolterapia si exigenoterapia

c) respiratia in presiune negativ intermitenta

d) exercitii de vorbire

30. Modificarile adaptative respiratorii aparute in antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:

a) cresterea frecventei respiratorii in mod special

b) cresterea volumelor respiratorii

c) scaderea volumelor respiratorii

d) scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara

31. Antrenamentul aerobic se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitati fizice:

a) orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic in prezenta oxigenului

b) orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic in absenta oxigenului

c) numai activitati sportive specifice

d) orice activitate sportiva

32. Conform principiului incarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie:

a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene

b) crescuta brusc pentru a produce cresterea fortei musculare

c) crescuta progresiv

d) scazuta progresiv

33. Care dintre urmatoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizeaza disfunctia ventilatorie obstructiva:

a) hipersecretia (hipercrinia) si vascozitatea crescuta (discrinia) a mucusului bronsic

b) bronhospasmul

c) edemul mucoasei

d) procese fibrotice bronsice si peribronsice

34. Care dintre urmatoarele mecanisme de producere ale disfunctiei ventilatorii obstructive sunt reversibile:

a) hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice

b) procesele fibrotice bronsice si peribronsice

c) atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriene

d) bronhospasmul

35. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate in considerare in corelatie

directa cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare, unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv sunt:

a) reeducarea raportului inspir/expir

b) scaderea obstructiei dinamice din expir

c) corectarea inegalitatii de distributie

d) ventilatia mecanica

a) cresterea tensiunii de contractie a muschilor in activitate

b) scaderea tensiunii de contractie a muschilor in activitate

c) contractia muschilor inspiratori de rezerva (de obicei, muschi inactivi in respiratia de repaus)

d) contractia muschilor expiratori (inactivi n respiratia de repaus)

36. Care afirmatie este falsa referitoare la afirmatia: Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate in considerare in corelatie directa cu perturbarea travaliului ventilator, unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv, sunt:

a) tonifierea musculaturii respiratorii

b) reeducarea ritmului respiratiei

c) reeducarea frecventei respiratiei

d) oxigenoterapia

37. Aparitia hipoxemiei exprima instalarea insuficientei respiratorii denumita:

a) insuficienta respiratorie partiala

b) insuficienta respiratorie grava

c) insuficienta respiratorie de perfuzie

d) insuficienta respiratorie totala

38. Caracteristicile programului de recuperare medicala la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva sunt:

a) complexitatea metodelor

b) simplicitatea metodelor

c) absenta masurilor de profilaxie din componenta programului

d) intermitenta aplicarii lor

39. Dintre metodele programului de recuperare medicala aplicat la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva nu face parte:

a) indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari

b) corectarea factorilor patologici extrapulmonari de intretinere sau agravare a disfunctiei ventilatorii obstructive

c) dezobstructia bronsica

d) cresterea costului ventilatiei si relaxarea musculaturii respiratorii

40. Reeducarea tusei nu cuprinde urmatoarele componente:

a) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu adoptarea pozitiilor de facilitare a tusei

b) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu adoptarea altor pozitii de evitare a celor de facilitare a tusei

c) controlul respiratiei in accesul de tuse

d) emiterea unui zgomot de tuse cu sunet rotund, surd

b) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal

c) decubit dorsal, ortostatism, mers, sezand

d) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal

41. Care este afirmatia falsa referitor la: Controlul si coordonarea respiratiei prin kinetoterapie respiratorie la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva include urmatoarele aspecte:

a) reducerea ritmului respirator

b) cresterea ritmului respirator

c) controlul volumului curent

d) controlul fluxului de aer

42. Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:

a) relaxarea

b) posturarea

c) gimnastica corectoare

d) refacerea posturii si aliniamentului

43. Care este afirmatia falsa in legatura cu: Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:

a) corijarea curburilor patologice ale gatului si pozitiei capului

b) corijarea pozitiei umerilor si scapulei

c) corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale si lombare

d) conservarea pozitiei si mobilitatii existente ale bazinului

44. Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu cuprinde:

a) posturi relaxante

b) posturi facilitatorii

c) posturi de drenaj

d) posturi corective

45. Care este afirmatia falsa: Pacientului dispneic ii sunt caracteristice urmatoarele posturi / pozitii facilitatorii:

a) in seznd "postura rezemat de spatar"

b) posturarea conform sistemului celor "5 perne in scara

c) spate rezemat de perete, coloana cifozata, umerii cazuti, membre inferioare usor flectate

d) in sezand "postura aplecat inainte"

46. Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o exceptie:

a) inainte de masa

b) dupa masa

c) seara

d) dimineata

47. Aspectele care nu caracterizeaza posturile de drenaj bronsic sunt:

a) dureaza aproximativ 40 minute pentru intreg plamanul

b) se efectueaza dupa masa

c) se efectueaza inainte de masa

d) sunt urmate de tapotament

48. Programul de recuperare la pacientul cu disfunctie respiratorie restrictiva nu include:

a) tratarea cauzei supraincarcarii

b) ameliorarea ventilatiei alveolare

c) dezobstructia bronsica

d) antrenamentul la efort

6