Prospecţiunile de gaze au tulburat liniştea comunei

În comuna Beba Veche oamenii sunt obişnuiţi să-şi ducă traiul în linişte.

Această linişte a dispărut de câteva săptămâni de când pe buzele tuturor există o singură problemă: gazele de şist. În urmă cu doi ani, când Guver-nul acorda o licenţă de explorare a gazelor în această zonă, nimeni n-a putut prevesti ceea ce avea să ur-meze. Acum, după doi ani, oamenii s-au trezit că sunt luaţi cu asalt de o firmă venită să pună în aplicare ceea ce s-a decis atunci.

TENSIUNI ŞI NEMULŢUMIRISituaţia s-a tensionat după ce com-pania de prospecţiuni a început să intre pe terenurile oamenilor. La Dudeştii Vechi, Cenad , Beba Veche, Cherestur, cetăţenii au luat atitu-dine şi s-au constituit în grupuri de acţiune locală, hotărâţi să îşi apere interesele. La Cenad, Dudeştii Vechi şi Beba Veche au avut loc dezbateri cu cetăţenii. S-a încercat, prin inter-mediul Asociaţiei, să se discute şi cu reprezentanţii companiei dar aceştia au fost reticenţi.

In satul Cherestur oamenii au ieşit în stradă, îmbrăcaţi cu tricouri galbene pe care au imprimat un mesaj anti-fracturare. Protestul lor a stat sub îndemnul ‘Împreună oprim otrăvirea României“. “Noi nu suntem de acord

să facă aşa ceva la noi. Si aşa e praf, numai praf şi necaz. Ne mai trebuie să avem şi otravă pe pământ?“, a spus indignată o localnică. “Dacă sapă ăştia trebuie să ne luăm catrafusele şi să plecăm“, a adăugat un bărbat. “E riscant, cumpărăm apă de la maga-

zin“, a spus un altul. “La animale ce să facem, doar nu cumpărăm apă pen-tru animale acuma“, a adaugat un bărbat prezent la protest.

Andrei Moţ, preşedintele Asociaţiei Salvăm Câmpia de Vest supne că oamenii din zonă nu sunt suficient de bine informaţi “Au fost păcăliţi să semneze pentru dreptul de servitute, dar nu ştiu ce-i asteaptă”. El a avut parte de o surpriză neplacută când a dat nasul cu Iosif Ingrisch, managerul firmei Geolink, cea care se ocupă de efectuarea explorărilor în numele

sârbilor de la Niş Petrol.

„Am fost la sediul lor din Sânnicolau Mare, am purtat o discuţie civilizată, după care lucrurile au degenerat. Managerul a incercat sa îl lovească cu maşina pe Ivan Vasilchin, pe trotuar”.

În ciuda protestelor, “căutătorii de gaze” au împânzit zona cu maşini cu numere de Serbia şi chiar s-au pus pe prospectat. Noaptea, cheresture-nii au ascultat cu groază bubuiturile făcute pe teritoriul Cenadului.

GAZE DE ŞIST ÎN SERBIA, NU ŞI ÎN ROMÂNIA

În Serbia, explorarea gazelor de şist se face deja de mai mulţi ani, fără să fi existat o opoziţie prea mare din par-tea societăţii civile. Încă din vara anu-lui trecut, la graniţa cu România şi-au făcut apariţia nişte sonde gigantice vizibile de pe teritoriul comunei. În tot acest timp, autorităţile locale din Timiş au negat orice posibilitate ca şi pe teritoriul ţării noastre să se facă prospecţiuni de acest tip, susţinând că tot ce se întâmplă în ograda noastră are de a face strict cu gazele naturale convenţionale. Între timp, aceeaşi companie care în Serbia căuta gaze de şist - neconvenţionale -, a trecut graniţa în România şi s-a apucat de căutat gaze…convenţionale.

CURIERULde BEBA VECHE

Anul VI • Nr 8 (74) • august 2014 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

Editorial: agricultură sau gaze de şist? Ne aflăm în faţa unei situaţii fără

precedent pe raza comunei Beba veche. Dacă la începutul anu-lui acţiunile pe care compania Niş Petrol intenţiona să le desfăşoare în zona de vest a ţării şi implicit pe raza comunei noastre păreau că vor consta doar în prospecţiuni seismice pentru identificarea resurselor natu-rale convenţionale, treptat, ele s-au dovedit a fi de fapt acţiuni care să conducă, în final, la o explorare şi ex-ploatare a eventualelor resurse care ar urma să fie găsite.

Din punctul meu de vedere, prob-lema cea mai gravă este că aceste explorări ar urma să se facă prin cea mai periculoasă metodă posibilă, anume prin fracturare hidraulică,

metodă prin care într-adevăr se

extrag toate hidrocarburile existente dar în urma căreia rămâne dezastrul ecologic de neimaginat. Pânzele de apă freatică vor fi afectate în de săruri şi substanțele otrăvitoare care conduc la otrăvirea apei pe care o consumăm iar asta va afecta şi potenţialul de producţie a solului, pământurile pe care noi le lucrăm fi-ind transformate în deşerturi pe care nu se mai poate face agricultură.

Vreau să mai spun că s-a creat la nive-lul comunei un grup de iniţiativă care este foarte activ şi care a reuşit, prin acţiunile sale, să informeze fiecare cetăţean de pe raza comunei de-spre situaţia creată şi mai mult decât atât au reuşit să adune semnături pentru susţinerea unei hotărâri de

Consiliu Local pentru interzicerea explorărilor. S-au strâns peste 600 de semnături iar dacă ţinem cont de cei plecaţi la muncă în străinătate, cred că putea spune că majoritatea covârșitoare, de 95% dintre cetăţeni, se împotriveşte fără drept de apel acestor acţiuni. Prin urmare, s-a acţionat în Consiliul Local pe cale legală, aşa cum trebuie să facă toate părţile implicate, atât compania de prospecţiuni cât şi fermierii.

Celor care într-o primă fază s-au lăsat lămuriţi să permită aceste prospecţiuni pe terenurile lor le facem un apel pentru a conştientiza pericolul care ne urmăreşte pe toţi. Susţinând în continuare aceste prac-tici riscăm să nu mai putem face ag-

ricultura frumoasă şi performantă pe care o facem pe raza comunei şi totodată trebuie să fim conştienţi că singura noastră avuţie este pământul pe care dorim să-l păstrăm curat, să-l înnobilăm, pentru a-l putea transmite generaţiilor viitoare aşa cum ne-a fost transmis nouă de către strămoşii noştri.

Ioan Bohancanu, primarul comunei Beba Veche

Nivel ridicat de arsen în apă Pentru a pune şi mai mult gaz pe foc, Beba Veche deja se confruntă cu posibilitatea de a rămâne fără apă potabilă, asta după ce ultimele ana-lize de laborator ale apei din reţeaua publică au scos la iveală un nivel de arsen de aproape trei ori peste limita permisă de lege.

Cel care trage semnalul de alarmă este tocmai primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohancanu, care crede că sursa de poluare o reprezintă fora-jele pentru gaze de şist efectuate pe teritoriul Serbiei, chiar lângă graniţa cu România. El susţine că pânza de apă freatică este influenţată de aces-te explorări. „Din câte ştiu au forat pe la 4.000 de metri. Este posibil ca ei să nu fi săpat doar pe verticală, ci şi în diagonală şi atunci să fi ajuns sub

teritoriul comunei noastre”, este de părere edilul. El nu-şi explică cum al-tfel ar fi putut ajunge atât de mult ar-sen în apa de la robinetul localnicilor. “În urma unor analize efectuate la un laborator specializat din Arad am constatat că conţinutul de arsen din apa potabilă de la Beba Veche în ul-timele 12 luni a crescut. Daca acest conţinut de arsen este acceptat până la 10 unităţi, în momentul de faţă este crescut la 26 de unităţi. Nu am făcut nicio sesizare până în momentul de faţă, dar o voi face în scurt timp“, a spus primarul Bohancanu.

PERICOLUL ARSENULUICert este că substanţa este una ex-trem de toxică şi cauzează probleme de sănătate grave, cu precădere can-cer, mai ales la copii. Mai mult, arsenul

a fost asociat tocmai cu…puţurile de gaze de şist! Presa din Statele Unite, ţară în care industria de profil este cea mai dezvoltată, relatează pe larg despre studiile care s-au făcut pe apa din zonele unde se extrag gazele de şist şi care arată că în aceste zone ar-senul apare în concentraţii mari, deşi nu s-a putut stabili cu exactitate cum determină fracturarea apariţia ar-senului în apă.

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Întâmpinare către Geolink

Consiliul Local şi Primăria comunei Beba Veche au transmis firmei Ge-olink un punct de vedere prin care îi pune în vedere că are nevoie de acordul proprietarului terenurilor, nu a arendaşului, aşa cum preve-de legea 238/2004. De asemenea, Consiliul Local a arătat că legea im-pune acordarea unei rente anuale şi de despăgubiri către proprietarii terenurilor afectate de exercitarea dreptului la servitute. Mai mult, proprietarii nu pot di obligaţi să accepte în orice condiţii semnar-ea de acorduri păguboase pentru ei. Consiliul Local a mai constatat că împuternicirea acordată de SC Niş Petrol nu este un act auten-tificat. În finalul punctului de ve-dere, autorităţile locale solicită companiei Geolink să revizuiască conţinutul Acordului de exercitare a dreptului de servitute în aşa fel încât să asigure deplina legalitate şi echitabilitate. Totodată, a fost pus în vederea companiei că ac-cesul în Unitatea Administrativ Teritorială Beba Veche se va face numai după obţinerea acordului de asociere cu proprietarii de ter-enuri sau împuterniciţii acestora.

Opinie Şi deputat-ul Uniunii Bulgare din Banat, Nicu-lae Mirco-vici, se opune explorărilor. „Mă opun c a t e g o r i c oricăror de-mersuri menite să transforme judeţul nostru într-o zonă poluată care să satisfacă interesele de câștig ale unor oameni care nu au nici o legătură cu Banatul. Reglementările legale în exploatar-ea petrolului şi minelor nu cuprind dreptul de încălcare a proprietăţii pentru explorarea sau exploatarea gazelor de şist. În acest context, re-gret decizia Tribunalului judeţului Vaslui, care a admis această posi-bilitate”, a declarat acesta.

HOTĂRÂREprivind interzicerea prospecţiunii seismice, explorării-dezvoltării-exploatării hidrocarburilor

neconvenţionale prin metoda fracturării hidraulice de mare volum pe teritoriul comunei administrativ al comunei Beba veche: în rezervaţia naturală ornitologică Beba Veche, pe domeniul privat al comunei

Beba Veche sau fără acordul proprietarilor”.

Consiliul local al comunei Beba Veche, judeţul Timiş,Analizând la iniţiativa Primarului, Expunerea de motive şi Raportul de specialitate înregistrat cu nr. 2125/2014,În conformitate cu prevederile OUG 195/2005 privind protecţia mediului actualizată, a Legii apelor nr. 107/1996, actualizată, a OG nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, actualizăVăzând prevederile art.1 din Legea nr. 238/2004 a petrolului, actualizată şi a Legii 123/2012, a energiei electrice şi a gazelor naturale, actualizatăVăzând legislaţia europeană în domeniu;Având în vedere Anexa nr. 1 poziţia 2742 din Legea nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejateÎn baza prevederilor Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică actualizată art. 3 alin. 4 şi a anexei cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale pct. III sub pct. 8,În temeiul art. 6 lit. f ) din Legea nr. 238/2004:În conformitate cu prevederile art. 36 alin (2) lit. b), c) şi d) alin 4 lit. e) şi f ); alin 5 lit. a), b) şi c) şi alin 6 lit. a) pct. 9 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată.În temeiul art. 45 din Legea administrației publice locale nr. 215 din 2001, republicată, cu modificările ulterioareVăzând propunerile Adunării populare din data de 21.07.02014 precum şi tabelul nominal cu susținătorii proiect-ului de hotărâre nr. 23/2014În baza avizului Comisiei de activităţi economic-financiare, amenajarea teritoriului şi urbanism, juridică şi de disciplină a Consiliului Local al comuni Beba Veche, judeţul Timiş, secretar Vlad Dumitru;În temeiul prevederilor art. 36 alin. 4 lit. „a” din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

HOTĂRĂŞTE:Articolul 1 – Se interzic activităţile de prospecţiune seismică, explorare-dezvoltare-exploatare a hidrocarburilor neconvenţionale prin metoda fracturării hidraulice de mare volum pe teritoriul rezervaţiei ornitologice Beba Veche.Articolul 2 – Se interzice concesionarea sau închirierea terenurilor proprietate privată ale comunei Beba Veche, judeţul Timiş, în scopul efectuării prospecţiilor seismice, explorare-dezvoltare-exploatare a hidrocarburilor neconvenţionale prin metoda fracturării hidraulice de mare volum,Articolul 3 – Se interzic activităţile de prospecţiune seismică, explorare-dezvoltare-exploatare a hidrocarburilor neconvenţionale prin metoda fracturării hidraulice de mare volum pe teritoriul administrativ al comunei Beba Veche fără existenţa prealabilă a acordului scris al proprietarilor de teren.Articolul 4 – Prezenta hotărâre se comunică • Instituţiei Prefectului judeţul Timiş• Consiliului Judeţean – Serviciul buget• SC Geolink SRL Timişoara în calitate de împuternicit al SC Nis Petrol SRL;• Cetăţenilor comunei Beba Veche

Beba Veche la data de 11 august 2014(adoptată cu 9 voturi pentru din 9 consilieri prezenţi)

Punct de vedere: Asociaţia “Salvăm Câmpia de Vest”

Curierul de Beba Veche l-a con-tactat pe Andrei Moţ, un tânăr

din Curtici, preşedinte al Asociaţiei „Salvăm Câmpia de Vest”, care luptă de mai mulţi ani împotriva explorării gazelor de şist în zona de vest a ţării. Asociaţia, din care fac parte mai mulţi primari din judeţul Arad, a fost interpelată de agricultori din Cenad şi Beba Veche pentru a le veni în sprijin. Cu ajutorul acestei asociaţii s-au organizat acţiuni de informare şi întâlniri cetăţeneşti. Andrei Moţ ne-a povestit de ce se opune explorării ga-zelor de şist şi ne-a transmis un punct de vedere pe care îl publicăm mai jos.

Domnule Andrei Moţ, aţi iniţiat o mişcare de protest la nivelul judeţului Arad, o mişcare care a luat amploare. Ce a generat ati-tudinea dumneavoastră radicală, tranşantă? Andrei Moţ,: Suntem extrem de radi-cali când spunem „Nu” gazelor de şist pentru că a permite explorarea şi ex-ploatarea gazelor de şist înseamnă a permite unor firme sau Guvernului României să distrugă zonele cele mai fertile din punct de vedere agricol. Avem harta României cu perimet-rele în care există gaze de şist, unde Guvernul a concesionat unor firme, nu are importanţă de unde sunt ele, Ungaria, Rusia, Statele Unite ale Am-ericii. Dacă ne uităm pe perimetrul naţional, vom vedea că doar ar-cul carpatic nu este vizat. Toate zonele fertile din punct de vedere agricol sunt vizate şi concesionate unor firme.

De ce vorbim despre distrugerea ag-riculturii? Avem această certitudine că metoda aceasta a fracturării hi-draulice este ireversibilă şi produce daune totale agriculturii româneşti?A.M.: Cu siguranţă, da! Explorarea, prospectarea gazelor de şist nu dis-truge la fel ca exploatarea. Cum se fac aceste prospecţiuni? Sunt nişte tiruri care vor descărca extrem de multă muniţie şi prin explozie ei vor face o radiogramă, vor filma dedes-ubturile pământurilor. Acolo vor vedea dacă sunt sau nu sunt gaze de şist. Există hărţi de pe vremea răposatului Ceauşescu prin care se arată clar că în zona noastră există pungi foarte mari de gaze de şist. Georgeta Ionescu, profesor univer-sitar la Bucureşti, cu care m-am şi întâlnit, ne spune clar: „Gaze de şist există întotdeauna unde există şi apă termală.” Chiar zilele acestea au fost surprinse mașini pregătite de ex-plorare plătite sau închiriate de firma

Geolink pe terenuri pe care nu aveau drept să intre. Împotriva lor s-a făcut plângere pentru tulburare de pose-sie. Din păcate au fost şi oameni care pentru 100 lei/ha au semnat şi şi-au dat acordul…

Care sunt argumentele pe care le invocă cei care susţin exploatarea gazelor de şist?A.M.: - Ni se spune nu doar că nu afectează, dar că nu îi interesează gazele de şist. Şi atunci venim cu următorul argument: Până în 1989, în zona Timiș – Arad se extrăgea foarte mult petrol dar s-a terminat. Dincolo de graniţă, ungurii au făcut acelaşi lucru până prin 1993, până s-a termi-nat şi la ei. Ici colo mai vedem câte o sondă de petrol în România sau Un-garia care extrage petrol. Gazele, de asemenea s-au terminat în această zonă. Acum vin şi ne spun că vor să extragă petrol şi gaze. De unde? Dacă mai erau rezerve de petrol şi de gaze convenţionale mai veneau astăzi să ne spună că mai există? Cu siguranţă erau extrase.

În ce măsură această exploatare poate afecta mediul, animalele, tu-rismul în zonă?A.M.: Specialiştii ne spun că la o frac-turare hidraulică, se injectează peste 32 mii metri cubi de apă, 95% apă potabilă, restul de 5% fiind compuşi chimici, aditivi, adică otravă. Aces-tea vor fi injectate pe verticală, apoi pe orizontală, creându-se presiune. După aceea, se retrag conductele, presiunea formată împingând ga-zele de şist la suprafaţă. Din păcate, nu tot gazul acesta de şist din rocile argiloase, şistoase, va ieşi controlat la suprafaţă. El va fi colectat la nivelul pământului. E o metodă extrem de poluantă. Pe lângă acest gaz, care se infiltrează în apa din pânza freatică, provoacă cutremure, contaminează terenurile. După ce vor veni să facă exploatările, vor veni cu sondele. Aţi văzut cum arată o sondă, e mai mare decât Turnul Eiffel din Paris. O sondă poate face 7-8 puţuri de fora-re. Ca să ajungi la sonda respectivă, ai nevoie de o grămadă de drumuri. Toată agricultura va fi distrusă numai prin infrastructură. În Statele Unite,

în 17-18 state s-a făcut această ex-plorare şi exploatare a gazelor de şist, dar în zone nepopulate. Dar în România, unde densitatea populaţiei pe kilometru pătrat e mai mare, cum poţi să faci acest lucru? Atentează la sănătatea omului.

Există un mare semn de între-bare legat de pânza freatică, care alimentează cu apă potabilă comunităţile noastre.A.M.: - Intervine aici un lucru extrem de important. Pentru cât timp vor fi gaze de şist în pământ? Probabil, ex-

ploatarea lor se va finaliza în 3-5 ani. Ce rămâne după? Este extrem de important. I se spune independenţă energetică. Un model de independenţă energetică cred eu că ar fi transformarea tuturor păioaselor şi a tuleilor rezultaţi de la porumb, în peleţi. Se face în Germania acest lu-cru, la o scară de 95%. Aceste rezidu-uri agricole se transformă în energie. Germania e pe primul loc la reciclare. De ce nu se face acest lucru? De ce statul român nu vine şi nu sprijină sau de ce statul român nu cumpără aceste aparate? E mai simplu..

Ce sunt gazele de şist şi fracturarea hidraulică ?

Gazul de şist este un gaz al cărui zăcământ este captiv între plăcile de şisturi ori în straturile de cărbune aflate la o adâncime mai mare decât zăcămintele de gaz convenţional. Şistul este o rocă metamorfică sau sedimentară, aflată la mare adân-cime, care are proprietatea de a se desface uşor în foi sau în plăci subţiri cu suprafeţe paralele, dar care are un grad scăzut de permeabilitate şi porozitate.

Pentru a putea extrage gazele de şist este necesară folosirea unei me-tode numită fracturare hidraulică (fracking) prin care se creşte artifi-cial permeabilitatea rocilor. Astfel, se procedează la forarea verticală a unui puţ la o adâncime de 2 – 6 km după care se forează orizontal pe aproximativ aceeaşi lungime.

Cu ajutorul unei arme de perfora-re, se introduc mici bombe care fracturează roca de şist. În puţul re-zultat se injectează cu o presiune de peste 1000 de bari între 4 şi 28 de milioane de litri de lichid de fractu-rare. Lichidul este o soluţie chimică apoasă formată din 95% apă, 4,5% nisip şi 0,5% un amestec special din 596 de substanţe chimice şi petro-chimice de sinteză. În funcţie de gradul de refacere al zăcământului, un puţ de forare poate fi fracturat de până la 18 ori, de fiecare dată fiind necesară aceeaşi cantitate de apă.Fluidul de fracturare sparge real-mente rocile fosile şi eliberează ga-zul. Acest fluid reiese la suprafaţă şi este depozitat în iazuri special ame-najate.

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Doamne, miluiește pe cei ce mă urăsc, se sfădesc cu mine și mă ocărăsc, asemenea și pe cei ce mă grăiesc de rău, ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău pentru mine, necuratul, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. Ci-i sfințește pe dânșii cu mila Ta, și-i acoperă de bunătatea Ta, Preabunule Stăpâne. Amin.

Rugăciune de împăcare

DECESE †Horvath Ileana (88 ani)

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Sărbători religioase ortodoxe

Septembrie• 8 L Naşterea Maicii Domnului• 14 D Înălţarea Sfintei Cruci• 15 L Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş

Sărbători religioase romano-catolice

Septembire - Răpciune• 8 L Naşterea Sf. Fecioare Maria• 14 F Înălţarea Sfintei Cruci• 21 D Sf. Matei• 29 L SS Mihail, Gabriel şi Rafael

Puterea vindecătoare a iertării Poveşti adevărate, poveşti cu tâlc

Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne? – Psalmii 130:3

Când armatele lui Hitler au eliberat-o din greşeală pe Corrie ten Boom din lagărul de la Ravensbrück, Cor-rie a devenit una dintre puţinii supravieţuitori. După război, ea a înfiinţat în Olanda o casă pentru foştii prizonieri de război. Ea a afirmat că diferenţa dintre cei care sufereau de depresie şi cei care şi-au revenit din experienţele lor groaznice stă în dispoziţia lor de a ierta. Cei care nu au putut să ierte, care au păstrat amărăciunea şi resentimentele, au rămas pentru tot restul vieţii cu un dezechilibru psihic.

Corrie a dus mesajul iertării lui Dum-nezeu şi al dragostei lui Dumnezeu în oraşele bombardate şi la poporul german năpăstuit. Într-o seară, a susţinut o cuvântare în Munchen.

După ce a descris cu elocvenţă ier-tarea lui Dumnezeu în faţa a sute de ascultători atenţi, a zărit în sală un bărbat. După serviciul divin, el a ven-it la ea. Era un bărbat îndesat, cu o înălţime de 1,72 m, cu ochii adânciţi în orbite şi faţa pătrată. L-a recunos-cut imediat: era unul dintre gardienii cei mai cruzi din Ravensbrück.

Acum se afla faţă în faţă cu el. El a întins mâna ca să-i ceară iertare. Cor-rie comentează întâmplarea astfel: „Aş fi vrut să-l scuip în faţă. Aş fi vrut să întind braţul şi să-l pleznesc. Totul în mine striga răzbunare. Dar mi-am spus: Ştiu că dacă nu îl iert, va pieri

din mine orice urmă de dragoste. Ştiu că amărăciunea, resentimentul şi indispoziţia de a ierta îmi vor mis-tui sufletul.”

Iertarea este decizia de a-l elibera pe cel care ţi-a greşit de sub con-damnarea ta, pentru că Hristos te-a eliberat de sub condamnarea Sa. Înseamnă să-l tratezi ca şi cum te-a iubit tot timpul, pentru că Hristos te-a iubit.

În pofida simţămintelor lăuntrice contradictorii, Corrie a întins braţul, a dat mâna cu bărbatul acela şi a spus abia şoptit:

– Frate, te iert.

Ea rememorează momentul astfel: „Când am întins mâna, am întins-o împotriva tuturor înclinaţiilor mele. Când am rostit cuvintele: «Frate, te iert», sufletul meu a fost inundat de o nouă pace.”

Căsătorii -

Petrecere de neuitat la Ruga din Cherestur!În fiecare an în data de 15 august de

Sfânta Marie Mare se sărbătoreşte ruga la Cherestur. Cu această ocazie solemnă se adună prietenii, rudele din apropiere şi din depărtare să petreacă împreună câteva clipe fru-moase.

Pe vremurile apuse au organizat bal-uri în Căminul Cultural din localitate, atunci erau atât de mulţi participanţi încât nu toţi aveau loc pe scaune, dar acest fapt nu a reprezentat o piedică, deoarece lumea era nerăbdătoare să se înghesuia pe ringul de dans, trebuie menţionat că în acele vremuri populaţia era mult mai numeroasă. Cu acest prilej era o lege nescrisă rochia nouă şi bineînţeles freza. Dar toate acestea au devenit doar amin-tiri...

...Să revenim la zilele noastre. Anul acesta a avut loc a patra ediţie a balului de rugă organizat de Clubul Femeilor cu sprijinul Primăriei locale. Balul a fost organizat în curtea Căminului Cultural, iar îmbrăcămintea nu a fost strictă, ci a dominat ţinuta lejeră.

La faţa locului au fost tombole, iar câştigătorii au fost întâmpinaţi cu ca-douri frumoase. De buna dispoziţie a avut grijă formaţia Pink. Cu toţii s-au simţit extrem de bine, o bucurie extraordinară a fost prezenţa copiilor numeroşi care au dansat împreună cu părinţii şi bunicii lor, astfel poate se vor obişnui cu aceste evenimente

şi vor păstra tradiţia strămoşilor. Veselia a fost demonstrată şi de o participantă simpatică care a de-clarat: “Acest csárdás minunat are un efect mult mai eficient decât orice medicament!”

A fost o mare împlinire că au partici-pat într-un număr atât mare la acest bal - însă nu ştim exact câţi, deoarece intrarea a fost liberă, însă aproximăm 200 de persoane.

Pe această cale dorim să le mulţumim

participanţilor prezenţa, mulţumiri speciale membrilor Clubului, dom-nului primar, Bohancanu Ioan şi echi-pei Primăriei locale pentru sprijinul acordat.

Sperăm ca în viitor puterea Maicii Domnului ne va ajuta să petrecem de nenumărate ori împreună şi cu acest prilej!

Articol realizat deFaragó Borbála şi Barath Silvia

Naşteri -

Majorat (născuţi în august 1996)

Virlea Daniel IonutTifan MiklosVarga Istvan

VÂNZĂRI DE TERENURI27.08.2014

Olah Bela 2,00 ha parcela 840/6preemptori

Scafariu Vasile - arendaşHorvath Stefan, Bartha Ioan -

vecini