BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1 -...
Transcript of BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1 -...
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 1
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 2
ÎntrebăriÎntrebări • Ar fi putut evita România deteriorarea contului
curent între 2004 şi 2008?• Este criza financiară internaţională factorul
cheie în reducerea deficitului de cont curent?• Erau previzibile reducerea deficitului contului
curent, a PIB şi a inflaţiei şi deprecierea monedei naţionale? Am fost pregătiţi pentru evoluţiile din T4 2008 şi din anul 2009?
• Către ce nivel se îndreaptă pe termen mediu deficitul de cont curent?
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 3
• Ar fi putut evita România deteriorarea contului curent
între 2004 şi 2008?
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 4
Creşterea deficitului de cont curent este dificil de evitat dacă avem în vedere ciclicitatea intrărilor de capitaluri…
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 5
I. Două tipuri de ajustări I. Două tipuri de ajustări la nivelul balanţei de plăţi la nivelul balanţei de plăţi
Ajustările cvasiindividuale: intrări relativ mari de capitaluri la nivelul unei ţări pentru o perioadă determinată de timp, urmate de reducerea acestora
Ajustările internaţionale: intrări mari şi sincrone de capitaluri într-un număr mare de ţări, urmate de o diminuare relativă a acestora la nivelul întregului grup
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 6
I. România: parte a unui ciclu sincronI. România: parte a unui ciclu sincron
Intrările masive şi sincrone de capital sunt ciclice. Cicluri recente:
1975-1982, după care a avut loc criza datoriilor
1990-1993, urmat de o restructurare a datoriilor economiilor emergente
2002-2008, încheiat odată cu acutizarea crizei financiare începute în iulie 2007; vizibil în România între 2004 şi 2008
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 7
I. Factorii ultimului ciclu sincron I. Factorii ultimului ciclu sincron
Perspective economice pozitive (şi implicit randamente aşteptate mai ridicate) în cazul economiilor emergente
Lichiditate abundentă pe pieţele internaţionale
Randamente scăzute în cadrul economiilor dezvoltate
au acţionat şi ca factori
ai crizei financiare
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 8
I. Implicaţii pozitiveI. Implicaţii pozitive
Adâncirea deficitului de cont curent a reflectat şi derularea procesului de convergenţă cu UE
Pentru a se dezvolta, România are nevoie de atragerea de economii din exterior
Competitivitatea externă nu s-a deteriorat
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 9
Adâncirea deficitului de cont curent odată cu accelerarea procesului de convergenţă cu UE
BG
CZ
EE
LV
LTHU
PL
RO
SI
SK
-14
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
Variaţie medie anuală a PIB pe locuitor (PPS) (procente, medie 2000-2008)
Val
oare
a m
edie
a d
efic
itulu
i de
cont
cur
ent î
n P
IB (p
roce
nte,
med
ie 2
000-
2008
)
Sursa: Eurostat
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 10
Transferurile curente contribuie semnificativla diminuarea deficitului extern
-0,3 -0,4 0,4 0,6
4,9 4,5 5,0 3,9 4,4
-8,7 -9,8 -12,0-14,4 -13,4
-4,2
-3,3
-3,4 -3,9
0,0
-2,9
-8,3 -8,6 -10,3 -13,5 -12,3
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
10
2004 2005 2006 2007 2008Sursa: Banca Naţională a României
servicii transferuri curente balanţă comercială(bunuri)
venituri
procente în PIB
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 11
Capacitatea de export s-a menţinut,în pofida aprecierii reale efective a monedei naţionale
0,0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,2
1,4
1,6
2004 2005 2006 2007 2008Sursa: FMI - Statistici Financiare Internaţionale, Eurostat, Institutul Naţional de Statistică
0
20
40
60
80
100
120
140
160exportul României în UE25 /total import al UE25exportul României în zona euro /total import al zonei eurocursul de schimb real efectiv (scala din dreapta)cursul de schimb nominal efectiv (scala din dreapta)
procente indici (anul anterior = 100)
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 12
0
20
40
60
80
10020
04
2005
2006
2007
2008
2009
*
2004
2005
2006
2007
2008
2009
*
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
procente
0
20
40
60
80
100procente
bunuriintermediare
bunuri deconsum
bunuri decapital
materii prime
altele
Export Import
*) ian.-mai
Capacitatea de ajustare în favoarea bunurilor cu valoare adăugată ridicată a crescut (1)
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 13
0
20
40
60
80
100
2004
2005
2006
2007
2008
2009
*
2004
2005
2006
2007
2008
2009
*
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
procente
0
20
40
60
80
100procente
textile, confecţii,încălţăminte
metale comune
produse minerale
maşini, echipamenteşi mijloace detransportmateriale plastice şichimice
altele
Export Import
*) ian.- mai
Capacitatea de ajustare în favoarea bunurilor cu valoare adăugată ridicată a crescut (2)
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 14
mld. EUR
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2004 2005 2006 2007
Sursa: Banca Naţională a României
procente
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2004 2005 2006 2007
industrie construcţii servicii altele
Capacitatea de a atrage investiţii străine directe s-a îmbunătăţit
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 15
…Dar deteriorarea deficitului de cont curent putea fi atenuată dacă anumite tendinţe nesustenabile apărute în sectorul privat erau compensate prin:
O conduită prudentă a politicii veniturilor în sectorul public
Ajustarea corespunzătoare a deficitelor bugetului public
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 16
• Apariţia tendinţelor nesustenabileApariţia tendinţelor nesustenabileîn sectorul privatîn sectorul privat
Creşterea salariilor reale într-un ritm superior câştigurilor de productivitate
Evoluţia puternic ascendentă a creditului acordat sectorului privat
Înclinaţia companiilor şi a gospodăriilor de a economisi mai puţin, favorizată de:
Tendinţa de a percepe sporurile de venit ca permanente
Optimismul privind evoluţia veniturilor viitoare (în principal în cazul persoanelor cu vârsta sub 50 de ani)
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 17
Rata de economisire şi rata de investire în economie
31,431,1
26,523,323,7
15,3 14,7 16,117,6
19,1
0
5
10
15
20
25
30
35
2004 2005 2006 2007 2008
rata de investire rata de economisire
procente în PIB
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Banca Naţională a României
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 18
100
105
110
115
120
2005 2006 2007 2008 2009*
Sursa: Institutul Naţional de Statistică; calcule Banca Naţională a României
an anterior =100
productivitatea muncii câştigurile salariale brute reale (pe baza IPPI)
Câştigurile salariale reale şi productivitatea muncii în industrie
*) ian.-iun.Notă: Date recalculate conform CAEN Rev.2 ca urmare a schimbării anului de bază (2005 în loc de 2000) şi a sistemului de ponderare
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 19
Sursa: Banca Naţională a României; Institutul Naţional de Statistică
6,3 9,113,4 14,6
2,1
3,44,1
10,6
12,0
14,4
17,718,8
1,2 1,3 1,0 0,9 0,90,2 0,90,50,20,1
4,2
1,00,5
39,335,9
26,8
20,8
16,6
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2004 2005 2006 2007 2008
procente în PIB
credite acordate societăţilor nefinanciarecredite acordate populaţiei pentru locuinţecredite acordate populaţiei pentru consumcredite acordate populaţiei pentru alte scopurialte credite
Creditul acordat sectorului privat
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 20
Creditul acordat sectorului privat
-20
0
20
40
60
80
100
120
140
160
2005 2006 2007 2008 2009
Sursa: Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică iulie
credite acordate sectorului privatcredite acordate populaţieicredite acordate populaţiei pentru consumcredite acordate populaţiei pentru locuinţecredite acordate societăţilor nefinanciare
variaţie anuală reală pe baza IPC (decembrie an anterior =100)
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 21
Aşteptările privind situaţia financiară în următoarele 12 luni
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
ian.04 iul.04 ian.05 iul.05 ian.06 iul.06 ian.07 iul.07 ian.08 iul.08 ian.09 iul.09
16-29 ani30-49 ani50-64 anipeste 65 de ani
soldul opiniilor, procente
Sursa: CE - DG ECFIN(+) îmbunătăţire, (-) înrăutăţire
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 22
• Este criza financiară internaţională factorul cheie în reducerea deficitului
de cont curent?
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 23
II. Ajustarea contului curent şi criza financiară II. Ajustarea contului curent şi criza financiară
Ideea că ajustarea a fost generată de criză este larg răspândită şi este corectă din perspectiva intrărilor sincrone de capital
Criza a fost declanşator şi accelerator al ajustărilor
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 24
II. Criza II. Criza −− factor declanşator factor declanşator
Începând cu a doua jumătate a anului 2007:
Reducerea substanţială a lichidităţii la nivel internaţional
O aversiune la risc crescândă a investitorilor străini în privinţa plasamentelor în economiile emergente
Problemele înregistrate în cadrul economiilor gazdă
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 25
II. Ajustarea ar fi avut loc şi dacă nu apărea crizaII. Ajustarea ar fi avut loc şi dacă nu apărea criza
Unele evoluţii deveniseră nesustenabile
Sursele ajustărilor ar fi fost aceleaşi:
Reducerea finanţărilor externe
Diminuarea încrederii
Scăderea cererii externe pentru exporturile mai scumpe
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 26
II. Criza II. Criza −− accelerator al ajustărilor accelerator al ajustărilor
Datorită crizei, următoarele ajustări au avut loc mai devreme şi mai rapid:
Reducerea finanţărilor externe pentru România
Diminuarea încrederii în capacitatea României de a efectua ajustări, date fiind dezechilibrele externe
Scăderea cererii externe pentru exporturi româneşti
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 27
• Erau previzibile reducerea deficitului contului curent, a PIB şi a inflaţiei şi deprecierea monedei naţionale?
Am fost pregătiţi pentru evoluţiiledin T4 2008 şi din anul 2009?
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 28
III. Am anticipat ce urma? (1)III. Am anticipat ce urma? (1)
Pot exista conexiuni între intrări sincrone mari de capitaluri şi crize ale datoriilor suverane, ale cursurilor de schimb, inflaţiei şi ale sistemului bancar
Pentru ţările cu venituri mici sau medii, probabilităţile condiţionate de existenţa intrărilor sincrone ca o criză să apară sunt substanţial mai mari decât probabilităţile necondiţionate (Reinhart şi Reinhart, 2008)
Cu alte cuvinte, numărul crizelor este mai mare în jurul episoadelor de intrări masive de capitaluri
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 29
III. Am anticipat ce urma? (2)III. Am anticipat ce urma? (2)
DA, ştiam impactul ajustărilor asupra traiectoriei PIB, a cursului de schimb, a deficitului de cont curent şi a inflaţiei
NU am ştiut magnitudinea ajustărilor
Criza a făcut diferenţa dintre soft landing şi hard landing
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 30
III. Traiectoria variabilelorIII. Traiectoria variabilelor
Tiparul evoluţiei principalelor variabile macroeconomice în cazul reducerii fluxurilor de capital (Reinhart şi Reinhart, 2008; Algieri şi Bracke, 2007): Scădere a PIB, rapiditatea reluării creşterii depinzând de destinaţia
şi modul de gestionare a capitalurilor în perioada intrării acestora
Depreciere reală a monedei naţionale, mai întâi datorită deprecierii nominale şi ulterior inflaţiei în scădere
Puseu inflaţionist pe termen scurt, datorat deprecierii nominale a monedei naţionale, urmat de scăderea inflaţiei, determinată de încetinirea activităţii economice şi de aşteptările pesimiste privind evoluţia acesteia; politica monetară face ca acest tipar sa nu fie cert
Reducerea deficitului de cont curent
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 31
Deficitul contului curent(% în PIB)
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
PIB real (variaţie anuală)
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
Cursul de schimb real(variaţie anuală)
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
Rata inflaţiei(dec./dec.)
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
apreciere
depreciere
proc
ente
proc
ente
proc
ente
proc
ente
Număr de aniînainte de IMC
Număr de aniînainte de IMC
Număr de aniînainte de IMC
Număr de aniînainte de IMC
Număr de anidupă IMC
Număr de anidupă IMC
Număr de anidupă IMC
Număr de anidupă IMC
IMC: intrări mari de capitalSursa: Stilizări după rezultatele prezentate în literatura de specialitate. Pentru cele mai recente verificări empirice s-a utilizat Reinhart şi Reinhart (2008).
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 32
III. Răspunsul autorităţilor (1)III. Răspunsul autorităţilor (1)
Acord cu instituţiile financiare internaţionale menit să:
Diminueze magnitudinea evoluţiilor menţionate şi anticipate
Refacă credibilitatea privind solvabilitatea externă
Asigure o consistenţă dinamică a mixului de politici macroeconomice
Reprezinte baza programului autorităţilor pentru diminuarea efectelor crizei
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 33
III. Răspunsul autorităţilor (2)III. Răspunsul autorităţilor (2)
Condiţionat de caracterul lax al politicii fiscale şi a veniturilor în perioada de expansiune a economiei
Deteriorarea simultană a condiţiilor externe (declinul cererii externe; dependenţa investiţiilor de surse externe de finanţare)
Investiţii publice insuficiente pentru a compensa diminuarea investiţiilor private
Efort redus de atragere a finanţărilor de la UE
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 34
• Către ce nivel se îndreaptă pe termen mediu deficitul de cont curent?
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 35
IV. Creşterea economică IV. Creşterea economică −− depindem de alte economii depindem de alte economii
Ipoteza decuplării ciclurilor de afaceri ale ţărilor emergente de cele ale economiilor dezvoltate Evidenţa empirică prezintă rezultate mixte
Kose, Otrok, Prasad (2008) – corelaţie în creştere în cadrul grupelor de ţări (emergente şi dezvoltate), dar o decuplare a ciclurilor de afaceri între cele două grupe de ţări
Rose (2009) – nu există o reducere a gradului de sincronizare a ciclurilor economice Walti (2009) – grad mai ridicat de sincronizare a ciclurilor de afaceri ale economiilor
emergente cu cele ale economiilor dezvoltate, începând cu a doua parte a anilor ’90
Criza infirmă ipoteza decuplării Efecte complexe resimţite în multe ţări Rol major al canalelor încrederii şi financiar
Consecinţă implicită: majorarea rolului variabilelor externe în reluarea creşterii
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 36
IV. Creşterea economică: evoluţii externe recenteIV. Creşterea economică: evoluţii externe recente
Semne ale revigorării economice în cadrul UE (principalul partener comercial) Sunt permanente sau reflectă doar efectul direct şi
temporar al stimulilor fiscali? Necesitatea unei retrageri treptate a stimulilor odată cu
revenirea evoluţiilor pozitive la nivelul sectorului privat
Stabilizare a aversiunii la risc a investitorilor străini faţă de ţările din centrul şi estul Europei (CDS spreads)
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 37
IV. Creşterea economică: IV. Creşterea economică: cum va evolua contul curent? (1) cum va evolua contul curent? (1)
Care este nivelul sustenabil al deficitului de cont curent?
Nu există o cifră magică
Nivelul care asigură stabilizarea ponderii datoriei publice în PIB şi intrarea la timp în ERM II
Niveluri mai mari ale deficitului de cont curent nu sunt îngrijorătoare dacă reflectă atragerea de fonduri structurale, investiţii străine directe, împrumuturi pe termen lung
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 38
IV. Creşterea economică: IV. Creşterea economică: cum va evolua contul curent? (2)cum va evolua contul curent? (2)
Când economisirea externă care sprijină procesul de convergenţă schimbă comportamentele private interne în ceea ce priveşte economisirea, guvernul trebuie să economisească mai mult. O astfel de ajustare nu a avut loc între 2004 şi 2008
Deficitul contului curent: 13,5% din PIB în 2007 şi 12,3 % din PIB în 2008
Deficitul bugetului consolidat: 2,3% din PIB în 2007 şi 5,3% din PIB în 2008
BANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEIBANCA NABANCA NAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROM ROMÂÂNIEINIEI 39
IV. Creşterea economică: IV. Creşterea economică: cum va evolua contul curent? (3)cum va evolua contul curent? (3)
Ajustare majoră a deficitului extern al sectorului privat în 2009
Deziderat: reluarea investiţiilor la nivelul sectorului privat pentru asigurarea derulării procesului de convergenţă
Condiţie necesară: mix de politici coerente, credibile şi consistente dinamic, pentru a permite lărgirea orizontului decizional