BALTAGULde Mihail Sadoveanu- argumentare roman interbelic/realistOpera literaraBaltagulde Mihail Sadoveanu a fost publicat n perioada interbelic (1930) si este o capodoper a prozei romnesti, ndeosebi pentru concizia, dinamismul si armonia compozitiei.Ca specie literara, Baltagul este unroman, adica o specie a genului epic n proza, cu actiune mai complicata si de mai mare ntindere decat a celorlalte specii epice, desfasurat, de regula, pe mai multe planuri, cu personaje numeroase, cu caractere complexe, evidentiate treptat, pe masura ce se desfasoara actiunea. Romanul ofera o imagine ampla si profunda asupra vietii, cu o varietate de tipuri umane si cu puternice conflicte sociale, morale si psihologice.Fiind oopera epica, Baltagul are narator, actiune si personaje, prin intermediul carora autorul isi exprima in mod indirect propriile sale sentimente. Modul de expunere predominant este naratiunea mbinat cu descrierea, cu dialogul si cu monologul interior. Constructia epica este bazat pe naratiunea obiectiva in care comportamentul, sentimentele si gandurile eroinei sunt prezentate din perspectiva unui povestitor omniscient. Omniscienta este un tip de perspectiva narativa in care naratorul are o perceptie ilimitata. El cunoaste totul despre lumea pe care o prezinta, dar si despre framantarile interioare ale personajelor acestei lumi.Compozitie. Romanul preia nucleul epic al baladei populare Miorita pe care il dezvolta intr-o naratiune densa, structurata in 16 capitole, avand in centrul ei tema cautarii si a cunoasterii adevarului.Actiunea romanuluieste plasata la confluenta dintre lumea patriarhala a satului moldovenesc de munte si universul orasului invadat de elementele noii civilizatii a inceputului de secol al XX-lea. Fiind o opera epica, romanul plaseaza intamplarile intr-un anumit timp si spatiu. Actiunea se deruleaza de toamna, cand Nechifor Lipan pleaca la Dorna dupa oi, pana primavara, cand Vitoria ii descopera trupul neinsufletit. Perimetrul actiunii este destul de vast si cuprinde tinuturi de munte, de la Magura Tarcaului, zona Dornelor si a Bistritei, pana in cele de campie, la Cristesti, in Baltile Jijiei.Intamplarile din roman se desfasoara pe momente ale subiectului.Expozitiuneainfatiseaza cadrul general al actiunii si o parte dintre personaje. La sfarsitul unei toamne, Vitoria Lipan, sotia unui oier de pe Valea Tarcaului, este ingrijorata ca barbatul ei, Nechifor Lipan, intarzie sa se intoarca acasa. Ea cauta sfat la parintele Danila si la baba Maranda, vrajitoarea satului. Unele vise si presimtiri o conving ca Nechifor a murit si de aceea il cheama acasa pe Gheorghita, feciorul ei. In cele din urma, se hotaraste sa piece in cautarea sotului ei, moment ce constituieintrigaromanului. Calatoria si cautarea sunt prezentate indesfasurarea actiunii. Urmarind drumul obisnuit al oierilor, Vitoria si Gheorghita pleaca din Magura Tarcaului pe urmele lui Lipan. Ei trec pe la Bicaz, pe la Calugareni, prin Farcasa si Borca, pe la Cruci, apoi trec prin Tara Dornelor si ajung in cele din urma la Vatra Dornei. Aici afla ca Nechifor a cumparat trei sute de oi si si-a continuat drumul pe Neagra, impreuna cu alti doi oieri carora le-a vandut o parte din oi. Vitoria reconstituie drumul parcurs de Nechifor si ale insotitorii lui. De la acestia, ea afla ca Nechifor, dupa ce le-a vandut lor oile, s-ar fi mtors din drum.Continuand cautarea Vitoria descopera cainele sotului ei, Lupu, si cu ajutorul acestuia gaseste intr-o rapa cadavrul lui Nechifor. Ea se adreseaza autoritatilor spre a cerceta victima. Apoi Vitoria pregateste inmormantarea lui Lipan dupa datina, dar isi continua investigatiile, fund convinsa ca sotul ei nu a fost ucis de necunoscuti, ci de cei doi insotitori.Actiunea atingepunctul culminantin timpul praznicului funerar, cand, intr-o atmosfera de angoas, Vitoria Lipan reface cu exactitate scenariul crimei, obligandu-i pe ucigasi sa se tradeze si sa-si recunoasca fapta in fata celor prezenti.Deznodamantulromanului este foarte lapidar si infatiseaza gandul Vitoriei de a indeplini toate datinile funerare si apoi, spune ea, ,,ne-om intoarce iar la Magura, ca sa luam de coada toate cate am lasat."Numarul mare depersonajeeste o alta trasatura specifica romanului. In Baltagul exista personaje principale (Vitoria, alaturi de care se afla Nechifor Lipan si Gheorghita), personaje secundare, precum si personaje episodice. Aceste personaje au o importanta deosebita in desfasurarea evenimentelor, contribuind la descoperirea adevarului.Vitoria Lipaneste personajul principal al romanului. Figura ei se impune puternic de-a lungul intregului roman, eroina devenind un tip reprezentativ al femeii voluntare si hotarte.Caracterizarea directa a personajului principal este realizata de autor, de alte personaje sau de personajul insusi (autocaracterizarea), iar caracterizarea indirecta rezultata din faptele, comportamentul, gandurile si framantarile personajului, precum si din mediul in care traieste, din limbaj si din numele pe care il poarta.Portretul fizic cucereste prin frumusete si farmec. De la inceputul naratiunii aflam ca Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, un oier de pe Valea Tarcaului, este o femeie in plina maturitate care isi pastreaza inca frumusetea. Autorul foloseste epitetul, enumeratia si metafora pentru a-i infatisa portretui: avea ochi caprii, in care se rasfrangea lumina castanie a parului", iar ,,acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute".Vitoria este o femeie hotarata, priceputa si harnica. Ea stie sa conduca o gospodarie, este intreprinzatoare, se tocmeste cu iscusinta unui negustor si are un deosebit simt practic. Mama a doi copii, Vitoria e grijulie si vegheaza cu dragoste asupra cresterii si educatiei lor. li invata sa respecte datina i sa fie priceputi in ale gospodariei.Relatiile ei cu celelalte personaje (cu domnul David, cu subprefectul Anastasie Balmez, cu Hie Cutui si cu Calistrat Bogza) dovedesc o inteligenta vie, o darzenie si o vointa de neinfrant. Drumul pe care il parcurge cu Gheorghita, de la Magura la Vatra Dornei, la Sabasa si la Suha, are semnificatii diverse si ilustreaza un vechi si frecvent motiv in literatura romana motivul calatoriei, al drumului.Vitoria Lipan este un personaj complex, ea fiind aparatoarea unei traditii stravechi - o femeie sensibila si capabila de iubire, apropiata de natura, careia ii cunoaste semnele. Ea este nu numai o exponenta a unei clase sociale si a unui mediu, ci, dupa afirmatia criticului literar George Clinescu, ,,Vitoria e un Hamlet feminin care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale reprezentatiuni tradatoare si, cand dovada s-a facut, da drumul razbunarii".Actiuneaeste liniara si se desfasoara pemai multe planuri narative. Unul, retrospectiv, in care sunt aduse intamplari petrecute in trecut iar un alt plan prezinta intamplarile in desfasurarea lor.Caracterul monografical romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte monografice ale satului romnesc traditional: traditii legate de marile momente din viata omului (nasterea, nunta, nmormntarea), obiceiuri, relatii de familie. Prin intermediul actiunii si al personajelor, Mihail Sadoveanu ofera o imagine ampla si profunda a vietii, trasatura specifica romanului. Astfel el zugraveste modul de viata patriarhal al oamenilor de la munte, unde obiceiurile si traditiile sunt pastrate cu sfintenie. Pe de alta parte, romanul lui Sadoveanu prezinta lumea orasului de la sfarsitui secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-lea.Complexitatea lumii descrise si a personajelor, determina in romanconflicte sociale, morale si psihologice, fapt ce a condus la receptarea romanului Baltagul in diverse feluri. El este considerat ca fiind in acelasi timp, unroman monografic, roman mitic, roman initiatic, roman politistdar, totodat siroman al unei mari iubiricare impresioneaza prin discretia si daruirea cu care aceasta este traita in imprejurari dramatice.Toate aceste trsturi tem, construirea personajelor n relatie cu mediul n care triesc, tehnica detaliului, stilul sobru si impersonal, obiectivitatea perspectivei narative, veridicitate conduc la concluzia c opera literar Baltagul de Mihail Sadoveanu este un roman realist de tip obiectiv, care se nscrie, prin valoarea sa, n seria capodoperelor literaturii romne.