Balan Claudia Mihaela Proiect IT
-
Upload
dianascmpk -
Category
Documents
-
view
27 -
download
0
Transcript of Balan Claudia Mihaela Proiect IT
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Specializarea Economie şi Afaceri Internaţionale
Piaţa mondială a serviciilor IT şi poziționarea României
Coordonator ştiinţific,
Prof. univ. dr. I. Popescu
Studentă,
Balan Claudia Mihaela
Iaşi, 2012
CUPRINS
CUPRINS........................................................................................................................................2
LISTA FIGURILOR......................................................................................................................3
LISTA TABELELOR....................................................................................................................4
INTRODUCERE............................................................................................................................5
CAPITOLUL 1. Dinamica serviciilor IT în SUA, Finlanda şi Singapore.................................6
1.1 Serviciile IT – evoluţie şi structură........................................................................................6
1.2 Schimburile comerciale........................................................................................................12
1.3 Piaţa consumatorilor de servicii IT.......................................................................................14
CAPITOLUL 2. Outsourcing-ul în Uniunea Europeană și România.....................................17
2.1 Cererea de servicii software și IT în UE..............................................................................17
2.1.1 Cererea pentru software.................................................................................................17
2.1.2 Cererea de servicii IT....................................................................................................18
2.2 Outsourcing-ul în Uniunea Europeană și România.............................................................18
CAPITOLUL 3. Piaţa serviciilor IT în România......................................................................24
3.1 Poziţionarea României pe piaţa serviciilor IT......................................................................24
3.2 Principalul furnizor de servicii IT în România: HP..............................................................28
CONCLUZII.................................................................................................................................30
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................31
2
LISTA FIGURILOR
Figura nr. 1.1 Veniturile aferente industriei IT în SUA în perioada 2002 – 2011...........................7
Figura nr. 1.2 Evoluţia veniturilor aferente serviciilor IT în Finlanda în perioada 2007 – 2011.....9
Figura nr. 1.3 Evoluţia veniturilor din industria serviciilor IT în Singapore în perioada 2005 –
2011.....................................................................................................................................................10
Figura nr. 1.4 Dinamica exporturilor în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2002 – 2011....11
Figura nr. 1.5 Dinamica importurilor în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2002 – 2011. . .12
Figura nr. 1.6 Evoluţia utilizatorilor de internet în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2000 –
2009.....................................................................................................................................................14
Figura nr. 1.7 Evoluţia furnizorilor de internet în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2000 –
2011.....................................................................................................................................................15
Figura nr. 1.8 Evoluţia utilizatorilor de telefonie mobilă în SUA, Finlanda şi Singapore în
perioada 1997 - 2009...........................................................................................................................15
Figura nr. 2.1 Domeniile principale utilizatoare de ITO în anul 2011...........................................22
Figura nr. 2.2 Topul domeniilor de activitate.................................................................................23
Figura nr. 2.3 Europa Germanică...................................................................................................23
3
LISTA TABELELOR
Tabelul nr. 1.1 Indicele de competitivitate a industriei IT în SUA, Finlanda şi Singapore.............9
Tabelul nr. 2.1 Piaţa de sisteme şi aplicaţii software din Europa, în mil. EUR, 2010:..................18
4
INTRODUCERE
Cuvântul IT provine din limba engleză şi reprezintă prescurtarea termenului
InformationTechnology. IT-ul este reprezentat de o clasă largă de discipline şi domenii legate de
gestionarea calculatoarelor şi prelucrarea bazelor de date.
De obicei tehnologia informaţiei se ocupă cu utilizarea de computere şi software pentru stocarea,
protecția, prelucrarea, transmitere şi recepţionarea informaţiilor. Încă de la inventarea “ENIAC” în
1946 antreprenorii americani au început o adevărată cursă îmbunătățirii calculatorului, atât din punct
de vedere hardware cât şi din punct de vedere software.
Chiar dacă această cursă a început şi s-a derulat în mare parte în SUA, în prezent în cursa
dezvoltării ştiinţei informaticii s-au alăturat şi alte ţări ce pot fi clasificate astfel: ţări cu importanță
majoră în exportul produselor IT, din aceasta clasă făcând parte: SUA, China, Canada, UK,
Germania, Franţa, Belgia, Ţările de Jos, Suedia, Finlanda, Japonia, Elveţia,Australia, Irlanda, Israel
şi India, mare parte din aceste ţări fiind membri OECD; ţări cu industria IT în curs de dezvoltare, din
această clasă făcând parte: Brazilia, Costa Rica,Mexic, Filipine, Malaezia, Sri Lanka, Corea,
Pakistan, România, Bulgaria, Ucraina,Polonia, Cehia, Ungaria, Rusia; ţări slab sau neexportatoare
de IT: Salvador, Iordania, Egipt, Iran, ş.a., majoritatea fiind ţări mici şi slab dezvoltate.
În ultimii ani, se constată o creştere semnificativă a contractelor de tip offshore, care presupun
externalizarea realizării software-ului şi a altor activităţi către terţe părţi din afara graniţelor
naţionale, în special din ţările în curs de dezvoltare, în care media costurilor salariale este scăzută.
În momentul de faţă, cele mai atractive ţări pentru offshoring sunt India, China, Singapore,
Malaezia, Filipine, Thailanda, Hong Kong. Alte zone geografice căutate sunt America Centrală şi
câteva ţări din Africa de Sud. În ultimul timp, un interes din ce în ce mai mare îl prezintă ţările din
Europa de Est, cum ar fi Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Ucraina, Lituania, Bulgaria, precum şi
România.
În prezent 97% din piaţa românească de IT este axată pe externalizarea serviciilor şi doar 3% pe
produsele cu valoare intelectuală mai mare.
5
CAPITOLUL 1. Dinamica serviciilor IT în SUA, Finlanda şi Singapore
Industria serviciilor IT cuprinde o gamă variată, începând de la servicii de bază precum
consultanţa, externalizarea, mentenanţa şi asistarea prin telefon (call-center) şi până la soluţii
software şi consultanţă adiacentă, soluţii integrate etc. Din aceeaşi categorie fac parte serviciile de
telecomunicaţie şi furnizare internet prin diverse modalităţi (acces broadband, wireless, telefon etc.).
Având în vedere gama variată a serviciilor IT la ora actuală în toate statele lumii, pe parcursul
acestui capitol ne-am axat doar pe ţările aflate în topul celor mai mari jucători de pe această piaţă.
Astfel, conform statisticilor realizate de Business Software Alliance (BSA) la sfârşitul anului 2011,
în topul serviciilor IT se aflau Statele Unite ale Americii, Finlanda şi Singapore.1
1.1 Serviciile IT – evoluţie şi structură
Chiar dacă starea economiei globale rămâne în continuare o provocare din cauza efectelor crizei
şi datoriilor suverane din zona euro, potrivit statisticilor realizate de o serie de organizaţii la nivel
internaţional, cheltuielile cu serviciile din industria IT înregistrează o creştere uşoară de 5,2% la
nivel mondial.2 În acest context, potrivit aceleiaşi surse, principalul factor de creştere a cheltuielilor
IT sunt serviciile de externalizare şi internet wireless.
Având în vedere că serviciile IT oferite variază în fiecare stat nu putem realiza o comparaţie
exactă între acestea în funcţie de tipul şi structura serviciilor oferite, motiv pentru care vom realiza o
analiză comparativă globală a evoluţiei şi structurii în statele vizate, şi anume: SUA, Finlanda şi
Singapore.
Statele Unite ale Americii dispun de cele mai avansate servicii în industria IT. Pe parcursul
ultimilor 10 ani, veniturile industriei IT în SUA au crescut cu 4% anual, reprezentând 551 miliarde
de dolari la sfârşitul lui 2011, în timp ce cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea în industria IT au
crescut cu 6,1%, ajungând la 34,8 miliarde de dolari tot în anul 2011.
În SUA există mai mult de 100.000 de companii care oferă servicii IT, peste 99% dintre acestea
fiind sunt firme mici și mijlocii (adică sub 500 de angajați). Acest total include editori de software,
furnizori de servicii personalizate de programare pe calculator, firme de design și companii care
oferă facilități servicii de asistenţă management. Industria se bazează pe o forță de muncă calificată
1 Rönkkö, M., Peltonen, J., Software Industry Survey 2012, Aalto University, School of Science, 2012,
http://www.softwareindustrysurvey.fi/SlidesFinland2012.pdf, p. 82 Raport Gartner Group, 2012, p. 5
6
și competentă, reprezentată de aproape 2 milioane de oameni, care a continuat să crească în ultimul
deceniu.
Firmele de software din SUA operează pe o piață matură, armonizată și au o reputație pentru
producerea de soluții fiabile și eficiente, care accelerează rapid pe piaţă. Companii internaționale din
industrie au arătat un interes deosebit pentru piața din SUA datorită legilor puternice de protecţie a
drepturile de proprietate intelectuală și a legilor de aplicare. Companiile americane conduc pe
piețele mondiale de software personalizat, fiind ambalate competitive în aproape toate segmentele
de pe piață, cu o cotă de piață relativ stabilă.
International Data Corporation (IDC) estimează că cererea pentru servicii IT în SUA va creşte
mai mult de 5% în 2012. Studiile IDC arată că proiectele de infrastructură sunt priorități pentru
întreprinderile din SUA și interesul este în creștere pentru instrumentele de colaborare, tehnologia
informației verde, cloud computing și aplicații mobile.
Principalele sub-sectoare ale industriei de servicii IT sunt:
Serviciile de cloud computing: veniturile globale din serviciile de cloud-computing vor creşte de
cinci ori mai repede decât cheltuielile cu tehnologia informaţiei, fiind preconizate la valoarea de 55
miliarde de dolari în 2014. Jumătate din cererea pentru astfel de servicii vine de pe piaţa americană,
companiile americane însăşi dominând clasamentul anual al furnizorilor de astfel de servicii.
Software-ul de divertisment: veniturile combinate din software-ul de divertisment pentru
calculator și jocuri video a crescut cu 10 la sută în perioada 2005 – 2009, ajungând la 10,5 mld.
dolari. Subsectorul are angajate mai mult de 120.000 de persoane în mod direct și indirect.
Tehnologia Verde a Informației: piața globală de management al carbonului și servicii conexe
de tehnologie a informației este de așteptat să crească cu mai mult de 40 la sută anual, ajungând la
peste 4,3 miliarde dolari în 2017, potrivit previziunilor de Cercetare Pike. Companiile de IT din
SUA au dezvoltat tehnologii inovatoare pentru a oferi clienților soluții inteligente pentru
managementul energiei și gazelor cu efect de seră.
Tehnologia Informației pentru Sănătate: cunoscut şi sub denumirea de e-sănătate sau de
sănătate 2.0, acest subsector constă într-o serie de produse și servicii care înregistrează şi urmăreşte
în format electronic asistența medicală unui pacient oferind în același timp un tratament îmbunătățit
și diagnosticare. Investițiile semnificative în curs de desfășurare în acest domeniu realizate de către
Guvern și sectorul privat sunt justificate de ținerea pasului cu schimbările demografice profunde,
cum ar fi îmbătrânirea populației. Ariile specifice de interes în acest domeniu sunt: dosarele
medicale, infrastructura, sisteme de stocare și de schimb, servicii conexe profesionale, toate în
format electronic.
7
Figura nr. 1.1 Veniturile aferente industriei IT în SUA în perioada 2002 – 2011
Sursa: Census Service Annual Survey, 2012
* - valorile sunt exprimate în miliarde dolari
Analizând datele reprezentate în figura 1.1 se observă că veniturile aferente serviciilor IT au
devansat pe cele software în perioada luată în calcul. De altfel, veniturile din produsele software au
avut o ascensiune mai lentă faţă de serviciile IT, acestea din urmând generând mai mult decât dublu
faţă de veniturile din produse la sfârşitul anului 2011. Acest fenomen este oarecum justificat nu doar
în SUA, ci la nivelul tuturor statelor lumii, având în vedere că o bună parte a produselor software
vândute beneficiază de servicii de întreţinere şi mentenanţă la o anumită perioadă, fapt care conduce
la creşterea veniturilor din astfel de activităţi.
Comparativ cu SUA, în ultimii ani industria finlandeză a serviciilor IT este într-o continuă
ascensiune, fapt ilustrat şi de indicele de competitivitate a industriei IT. Potrivit statisticilor
realizate de BSA, Finlanda se clasa pe locul 2 după SUA la finele anului 2011. Diferenţa dintre
Finlanda şi SUA este doar de 8,5 puncte, aceeaşi dintre Finlanda şi Japonia care ocupă locul 16 în
clasament. Având în vedere că indexul a fost publicat în toamna anului 2011, el conţine informaţii
colectate în perioada 2006 – 2010. în continuare vom prezenta rezultatele obţinute în cadrul
studiului doar pentru cele trei state aflate în topul clasamentului.
Mai întâi menţionăm că prin indicele de competitivitate a industriei IT sunt avute în vedere 6
dimensiuni: mediul de afaceri, infrastructura IT, capitalul uman, cercetarea şi dezvoltarea IT, mediul
legal şi suport pentru serviciile IT.
8
În tabelul nr. 1.1 prezentăm poziţionarea statelor de pe primele 3 locuri, potrivit indicelui de
competitivitate a industriei IT.
Tabelul nr. 1.1 Indicele de competitivitate a industriei IT în SUA, Finlanda şi Singapore
State TotalMediul de
afaceri
Infrastructură
IT
Capitalul
uman
Cercetare
şi
dezvoltare
IT
Mediu
legal
Suport
servicii IT
SUA 80.5 95.3 76.5 74.1 74.3 92 87.2
Finlanda 72 98.2 71 52.1 67.3 89.5 78.6
Singapore 69.8 91 65.2 51.8 67.2 81.5 82.3
Sursa: http://globalindex11.bsa.org/country-table/
În mediul de afaceri, Finlanda se află diferență de trei puncte la Statele Unite ale Americii, care
deține locul al doilea. Clasamente;e pe această dimensiune se bazează în schimb pe evaluări
subiective realizate de analiști din cadru Intelligence Unit Economist în domeniul politicii de
protecție a investițiilor străine, proprietate privată, reglementările guvernamentale privind înființarea
de noi întreprinderi private, precum și libertatea afacerilor existente de a concura pe piețele interne.
În concluzie, nivelul ridicat al acestei dimensiuni ilustrează faptul că guvernul finlandez face o
treabă bună neamestecându-se în treaba companiilor, protejând astfel proprietatea privată.
În ceea ce priveşte celelalte dimensiuni Finlanda este apreciat ca fiind un promotor al
comunicaţiilor digitale şi mobile, având realizate cheltuieli importante în această direcţie.
Industria serviciilor software în Finlanda se ridică la aproximativ 6 miliarde de euro. Fiind o ţară
de dimensiuni reduse, piaţa serviciilor IT este în principiu cea internaţională şi, în special, online.
Informaţiile referitoare la piaţa finlandeză a serviciilor IT relevă o creştere a gradului de
internaţionalizare a activităţii companiilor din domeniu, mai mult de jumătate din veniturile realizate
fiind de pe urma activităţii pe pieţele internaţionale.
Pentru o ţară cu o piaţă mică de desfacere a serviciilor software, internaţionalizare este adesea
apreciată ca fiind pasul următor pentru expansiune şi creşterea profiturilor. Din acest punct de
vedere putem spune că industria IT din toate cele 3 state supuse spre analiză se comportă oarecum
atipic faţă de celelalte industrii, în sensul că uşurinţa comunicării din mediul online a avut o
influenţă semnificativă în dezvoltarea afacerilor în domeniu.
9
Analizând veniturile obţinute în industria serviciilor IT în Finlanda în perioada 2007 – 2011 (vezi
figura nr. 1.2) se constată că acestea au crescut susţinut, singura descreştere înregistrându-se în anul
2009, pe perioada crizei economico-financiare.
Figura nr. 1.2 Evoluţia veniturilor aferente serviciilor IT în Finlanda în perioada 2007 – 2011
Sursa: www.indexmundi.com/finland/economics/IT services/
* - valorile sunt exprimate în miliarde euro
În Singapore, stat care ocupă locul 3 conform indicelui de competitivitate a industriei IT, un loc
important în economie şi unul din motoarele dezvoltării economice îl ocupă industria IT şi a
serviciilor IT. Astfel conturile acestei industrii înregistrează o medie de 70 de miliarde de euro anual
şi o rată de creştere de 12% pe an. Din totalul înregistrat serviciile IT reprezentau doar 4 – 5
miliarde de euro la nivelul anului 2006 – 2008, în timp ce previziunile pentru 2012 indicau o valoare
totală de 7,4 miliarde de euro.
Potrivit statisticilor oferite de site-ul oficial al guvernului din Singapore, veniturilor obţinute din
industria serviciilor IT în perioada 2005 – 2011 se prezintă astfel:
10
Figura nr. 1.3 Evoluţia veniturilor din industria serviciilor IT în Singapore în perioada 2005 –
2011
Sursa: http://www.singstat.gov.sg/pubn/reference/yos12/statsT-services.pdf
După cum afirmam şi anterior, piaţa serviciilor IT prezintă un trend crescător susţinut,
majoritatea companiilor din Singapore adresându-se, la fel ca şi în cazul Finlandei, pieţelor
internaţionale.
Comparând valoarea industriei serviciilor IT din cele 3 state luate spre analiză se constată că
SUA devansează simţitor celelalte 2 ţări, nu doar din prisma veniturilor realizate, care sunt
substanţial mai mare, dar şi prin poziţia ocupată pe pieţele internaţionale de profil, reputaţia şi
calitatea serviciilor oferite. Cu alte cuvinte, SUA este la ora actuală cel mai important actor pe piaţa
serviciilor de IT, devansând state precum India şi China, care deşi apreciate, mai au de lucrat la
capitolul calitate şi reputaţie a serviciilor sau produselor pentru a fi apreciate ca fiind adversari
serioşi pe această piaţă.
11
1.2 Schimburile comerciale
Schimburile comerciale de pe piaţa serviciilor IT prezintă o specificitate anume în sensul că se
desfăşoară mult mai rapid decât comerţul de bunuri şi servicii tradiţionale, uneori chiar cu decontare
în timp real (prin tranzacţii on-line).
Astfel putem afirma că tocmai aceste caracteristici au condus la intensificarea schimburilor din
această industrie şi la creşterea veniturilor pe care le generează anual într-un timp foarte scurt.
Dat fiind faptul că industria IT înglobează o multitudine de servicii, care pot sau nu fi prezente în
cadrul statelor luate în studiu, am considerat că pentru a asigura comparabilitatea datelor să tratăm
valoarea globală a exporturilor şi importurilor realizate de cele trei state în perioada 2002 – 2011.
Datele au fost culese de pe site-urile oficiale ale Departamentului de Comerţ din SUA
(http://www.census.gov/#), Institutul Naţional de Statistică din Singapore
(http://www.singstat.gov.sg) şi de pe Eurostat – pentru informaţiile referitoare la Finlanda
(http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/themes).
Datele colectate au fost prelucrate în Excel, fiind reprezentate grafic după cum urmează:
Figura nr. 1.4 Dinamica exporturilor în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2002 – 2011
Sursa: prelucrările autoarei
Analizând evoluţia exporturilor în cele trei state între anii 2002 – 2011 observăm că pe parcursul
întregii perioade luate în calcul exporturile SUA le-au devansat în general pe cele din Finlanda şi
Singapore.
12
Evoluţia exporturilor în nici una din cele trei ţări nu urmează un anumit trend. Se observă în
schimb că exporturile prezintă rate de creştere constante, cele mai mari fiind înregistrate în anii 2009
– 2011, în ciuda crizei economice care a dominat perioada. De altfel, industria IT a fost poate
singura neafectată de criză pe parcursul perioadei respective, acest fapt dovedindu-se prin ratele de
creştere susţinută ale exporturilor înregistrate în perioada respectivă.
Cea mai mare valoare a exporturilor realizate aparţine SUA, fapt care se justifică prin locul I în
lume în IT deţinut şi în prezent.
Figura nr. 1.5 Dinamica importurilor în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada 2002 – 2011
Sursa: prelucrările autoarei
Evoluţia importurilor în perioada supusă spre analiză este invers proporţională cu cea a
exporturilor în toate cele trei state. Astfel la nivelul anilor 2002 – 2007, valoarea importurilor era
destul de ridicată din 2008 se observă o scădere a acesteia în special în SUA. Dacă în 2002 valoarea
importurilor în SUA a fost de 804 milioane euro, în 2011 acestea ajung să fie doar de 344 milioane
euro, mai puţin de jumătate din valoarea lor iniţială.
Aceste discrepanţe mari nu sunt semnalate şi în Finlanda sau Singapore, importurile diminuându-
se ca valoare la 30-50% în perioada 2002 – 2011.
Observăm că pe măsură ce exporturile au crescut ca valoare, importurile s-au diminuat
corespunzător, fapt care denotă consolidarea poziţiei pe piaţa internaţională a serviciilor IT a celor 3
state, în special a SUA.
13
1.3 Piaţa consumatorilor de servicii IT
În paralel cu progresul tehnologic, interconectivitatea la nivel mondial crește într-un ritm rapid în
zilele noastre. Începând din 2011, la nivel mondial, există peste 2 miliarde utilizatori de Internet
(Internet World Stats 2011) și peste 5.3 miliarde de conturi active de utilizatori de telefonie mobilă
(Mobile World 2011).
Cisco (2011) prezice că până în 2015 vor exista 15 de miliarde de dispozitive conectate la nivel
mondial prin rețele IP. Suntem astfel martorii unei explozii în varietatea de servicii IT, abordarea
nevoilor diverse ale acestui consum acoperind întreaga populaţie a globului.
Unele dintre aceste servicii oferă acces la infrastructură (de exemplu, telefonie fixă și mobilă,
furnizarea de servicii de internet), în timp ce altele sunt servicii cu valoare adăugată (de exemplu,
VoIP, web-hosting etc).3
Conform Gartner (2011), la nivel mondial veniturile previzionate din industria de VoIP vor
ajunge la 21.3 miliarde dolari până în 2015. Industria de telefonie mobilă, cel mai în creștere sector
al telecomunicațiilor, a depășit recent 1100 miliarde dolari în venituri la nivel mondial, din care
aproximativ 900 miliarde de dolari au acoperit serviciile pentru voce și date. (Ahonen 2010, 2011).
În acest context, dată fiind varietatea serviciilor IT oferite consumatorilor, ne vom axa pe
serviciile de Internet şi comunicaţii mobile de date din cele trei state luate în studiu.
Datele privind utilizatorii şi furnizorii de servicii internet au fost culese de pe indexmundi.com,
fiind prelucrate în Excel. Acolo unde nu au existat serii de date, acestea nu au fost trecute.
Figura nr. 1.6 prezintă evoluţia utilizatorilor de servicii Internet în perioada 2000 – 2009,
statisticile variind de la ţară la ţară.
Analizând datele existente observăm că SUA devansează de departe celelalte două state, având în
vedere numărul mare a populaţiei existente.
Dacă ar fi să urmărim evoluţia numărului de utilizatori putem afirma că acesta s-a dublat pe
parcursul perioadei analizate în toate cele 3 ţări. Acest fapt se justifică prin creşterea gradului de
folosire a IT&C dar şi a gamei din ce în ce mai variate a serviciilor.
3 Niculescu, M.F., Shin, H., Whang, S., Underlying Consumer Heterogeneity in Markets for Subscription-Based IT
Services with Network Effects, http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1869168, p. 2
14
Figura nr. 1.6 Evoluţia utilizatorilor de internet în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada
2000 – 2009
Sursa: prelucrările autoarei
În ceea ce priveşte evoluţia furnizorilor de servicii Internet observăm că numărul acestora este
mult mai mare în SUA spre deosebire de Finlanda şi Singapore, ritmul de creştere menţinându-se pe
parcursul întregii perioade analizate.
Figura nr. 1.7 Evoluţia furnizorilor de internet în SUA, Finlanda şi Singapore în perioada
2000 – 2011
Sursa: prelucrările autoarei
15
Figura nr. 1.8 Evoluţia utilizatorilor de telefonie mobilă în SUA, Finlanda şi Singapore în
perioada 1997 – 2009
Sursa: prelucrările autoarei
Analizând evoluţia utilizatorilor de telefonie mobilă se observă că cel mai mare număr se
înregistrează în SUA, unde, de exemplu, la sfârşitul lui 2009 existau 279 milioane de utilizatori spre
deosebire de Finlanda, cu 8.390.000 utilizatori sau Singapore, cu 7.307.000 utilizatori.
16
CAPITOLUL 2. Outsourcing-ul în Uniunea Europeană și România
2.1 Cererea de servicii software și IT în UE
2.1.1 Cererea pentru software
Piața totală a produselor software din UE sa ridicat la € 76 miliarde de euro în 2010, în creștere
cu 12,9% față de anul 2008. Piața era de așteptat să realizeze o creștere solidă de un procent de 6%
în 2007. Piața este formată din sistemul software de o valoare de 40.5 miliarde în 2010 și aplicații
software de 35.1 miliarde în 2010. Segmentul sistemului software a înregistrat o creștere de 14%
față de anul 2009. 4
În ceea ce priveşte principalii furnizori de sisteme software în “Top 200 furnizori de software”
prezenţi pe piața europeană, furnizorii de software americani sunt omniprezenţi (73 în Top 200, 53
în Top 100, și 8 în Top 10), în special datorită infrastructurii de instrumente software. Celelalte trei
țări mari sunt Germania (12%), Regatul Unit (UK) (5%) și Franța (5%). Poziția Germaniei este
unică, deoarece SAP- lider mondial în aplicații de întreprindere reprezintă 69% din greutatea
Germaniei în Top 200.
Germania a fost cea mai mare piața a produselor software din UE- în 2010, ridicându-se la
aproape 17 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 9,2% față de anul 2009,fiind urmată
de Marea Britanie, cu un total de € 15.5 miliarde de euro în 2010, în creștere cu 17,6% față de anul
2009. A treia ţară clasată a fost Franța (12.7 € miliarde de euro în 2010, o creștere de 15,3% față de
2009). Țările cu rata cea mai mare de creștere între 2007 și 2010, au fost Republica Cehă (+40%),
Polonia (+36%) și Slovacia (34%). Preconizările pentru viitor (2010-2012),cu cea mai mare creștere
în piața aplicațiilor vizează Polonia (+30%), Slovacia (24%), Bulgaria (24%) și România (+24%).
4 http://www.ibef.org/industry/informationtechnology.aspx
17
Tabelul nr. 2.1 Piaţa de sisteme şi aplicaţii software din Europa, în mil. EUR, 2010:
Sisteme Aplicaţii
EU total 40,531 35,102
Germany 8,664 8,306
United Kingdom 8,597 7,039
France 7,073 5,655
Netherlands 2,878 2,465
Italy 2,680 2,357
Spain 1,723 799
Switzerland 1,458 1,333
Sweden 1,393 1,425
Belgium/Luxemburg 925 989
Austria 872 722
Sursa: http://www.ibef.org/industry/informationtechnology.aspx
2.1.2 Cererea de servicii IT
Piața totală de servicii IT din UE a fost evaluată la 140 miliarde de euro în 2010, o creștere de
11% față de anul 2007. În general, outsourcing-ul și serviciile administrative vor continua să fie
principalii factori ai pieței de creștere. Această tendință arată diferențe puternice geografice între
Europa de Nord și Europa Centrală sau de Sud . Piața UE de servicii IT este împărțită în servicii
profesionale si servicii de sprijin. 5
2.2 Outsourcing-ul în Uniunea Europeană și România
În ultimele decenii, a avut loc un proces continuu de glisare în economia mondială de la
dezvoltarea bazată pe factori tradiţionali (resurse materiale, muncă şi capital) la una bazată pe
cunoaştere, în care bunurile intangibile precum educaţia, cunoştinţele tehnologice, inovaţiile,
managementul informaţiei devin factorii principali ai creşterii economice, contribuind la
intensificarea productivităţii factorilor tradiţionali de producţie, a căror contribuţie cantitativă devine
secundară.6
5 http://www.innovation.gov.au/industry/informationandcommunicationstechnologies/itiic/Pages/default.aspx
6 http://altabel.wordpress.com/2011/10/31/top-3-software-market-trends-in-it-industry/
18
Combinaţia dintre revoluţia cunoaşterii şi globalizare oferă statelor în curs de dezvoltare o şansă
de progres rapid, prin absorbţia, odată cu investiţiile atrase de forţa de muncă ieftină, a cunoştinţelor
şi tehnologiilor străine, sporind astfel productivitatea internă. Pentru economiile dezvoltate, ce
dispun de capacităţi înalte de cercetare şi tehnologice, strategiile competitive se axează pe efortul de
inovaţie internă ce permite specializarea în produse şi servicii cu valoare adăugată mare, care fac
sustenabil un nivel ridicat al salariilor.
Directorii IT continuă să caute modalităţi de a face economii prin outsourcingul offshore, iar
Everest Research Institute face previziuni cum că aceste economii vor continua să conducă
sourcingul offshore în următorii 30 de ani. În prezent, 73% dintre companiile IT declară că
offshoringul este o parte importantă a strategiei lor de creştere la nivel global, conform studiului
2010 Duke University CIBER/Archstone Consulting. Previziunile Gartner arată că investiţiile
offshore la nivel global vor atinge suma de 50 de miliarde USD anul viitor.
Costurile de muncă şi cele operaţionale din ţări central europene precum Polonia, Ungaria şi
Republica Cehă - opţiuni atractive de outsourcing pentru companiile din Europa de Vest - continuă
să crească, apropiindu-se de nivelul clienţilor lor. Î
De asemenea, în România, Bulgaria şi Ucraina există oportunităţi deosebite de dezvoltare a
serviciilor de outsourcing. Bulgaria însă are o forţă de muncă redusă: doar 800 de bulgari au absolvit
cu diplome tehnice în fiecare an, investiţiile în IT sunt cele mai mici din Europa Centrală şi de Est.
Conform unor experţi în domeniu, România, a luat locul Indiei şi al Chinei în clasamentul celor
mai căutate ţări pentru web development. În faţa marilor destinaţii de outsource, România a bifat o
serie de plusuri care au dus-o pe primele locuri în topul preferinţelor marilor companii, nu numai
pentru dezvoltarea de aplicaţii software, dar şi pentru alte domenii cum ar fi producţia, asamblarea
de componente, call center-uri sau cercetare.
De câţiva ani a fost descoperită de marile companii din Europa de Vest şi din America de Nord,
fapt ce a dus la o creştere exponenţială a proiectelor ce s-au îndreptat spre piaţa de outsource din
România. Un plus în relaţia cu ţările vestice este apropierea orară, făcând mult mai uşoară
comunicarea şi lucrul în timp real.
În domeniul proceselor operaționale, România excelează în serviciul de relaţii cu clienții (unde
există mari competitori, inclusiv din zona geografică apropiată, ca Ungaria, Cehia sau Polonia) şi la
procesarea datelor (unde pe lângă ţările vecine, suntem concuraţi în mod direct şi de către firme din
India sau Brazilia). Există însa un potenţial real de creştere pe subsectoare precum resurse umane,
administrare şi financiar, unde există, de asemenea, expertiza necesară a companiilor româneşti.7
7 http://imap.com/imap/media/resources/HighTechReport_WEB_89B4E29C01817
19
Deşi costurile forţei de muncă continuă să fie factorul conducător din spatele offshoringul,
companiile trebuie să integreze "ecuaţia costuri versus risc", a declarat Ian Marriot, vicepreşedinte
de cercetare la Gartner. Când se face offshore, riscurile comune (precum stabilizarea infrastructurii,
maturizarea proceselor, securitatea) devin din ce în ce mai importante, iar riscurile care nu se
întâlnesc în fiecare zi (precum anticiparea resurselor umane, stabilitatea politică) ies la suprafaţă.
Competiţia în creştere pentru outsourcingul offshore promite o creştere a standardelor la nivel
global, însă mai multe oportunităţi reprezintă şi mai multe riscuri, iar alegerea unei locaţii este o
decizie complexă.
Feedbackul companiilor din străinătate în ceea ce priveşte proiectele realizate în România este
unul pozitiv având ca puncte principale seriozitatea şi calitatea muncii, dar şi preţul. Calitatea
serviciilor de outsourcing se datorează în primul rând calităţii învăţământului, în România existând
aproximativ 100 de universităţi de stat şi particulare care dau anual 30.000 de ingineri, din care
8.000 sunt ingineri IT.
Şi la capitolul limbi străine românii stau foarte bine, pe lângă numărul mare de vorbitori de limba
engleză care este în creştere, ajungând la aproximativ 5 milioane, limba franceză, 4-5 milioane,
italiană, 2 milioane, spaniolă, 1 milion şi germană, 1,5 milioane, oferă un plus în relaţia cu
companiile străine.
Acest lucru duce la o mai mare apropiere de Europa de Vest din punct de vedere lingvistic cât şi
cultural, fapt ce face mai uşoară colaborarea, în comparaţie cu specialiştii din India, China sau
Rusia. Acest gen de apropiere culturală cu ţările din vestul Europei şi America de Nord a dus şi la o
rezolvare a problemelor pe care acestea le aveau la rândul lor cu dezvoltatorii din alte părţi ale
globului.
Deşi România se află în strânsă concurenţă cu alte ţări din Europa şi Asia pe outsourcing, un real
avantaj în acest gen de competiţie este calitatea resurselor mult mai ridicată decât a celorlalte ţări,
dată de numărul mare de absolvenţi din domeniul IT. În 1986 în România erau circa 3.000 de
absolvenţi ai facultăţilor de profil, iar în prezent sunt 8.000, un număr destul de mare raportat la o
populaţie de 22 de milioane de locuitori. Procentul de absolvenţi IT este mult mai mare decât in
marile ţări dezvoltate cum ar fi SUA.8
Marile ţări dezvoltatoare de software au apelat de foarte mult timp la ţările asiatice pentru
outsourcing, dar pe măsura trecerii timpului, preţurile acestor dezvoltatori de web design şi
programare au început să crească, acest lucru ducând la căutarea de noi variante.
8 http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry
20
Una dinte cele mai bune s-a dovedit a fi România ai cărei web developeri fac web design şi web
development la standarde înalte pe preţuri chiar mai mult decât accesibile pentru aceştia.
Pe piaţa locală de outsourcing îşi desfăşoară activitatea circa 600 de firme de IT care au ca
angajaţi 12.500 de specialişti în IT, fără a mai lua în calcul şi personalul administrativ. Din totalul
pieţei de outsourcing din Europa Centrală şi de Est, de 1,67 miliarde de euro, 283 de milioane de
euro sunt reprezentate de piaţa din România, aflându-se pe locul doi după Ucraina.
La întrebarea de ce ar trebui să se outsourceze către România sunt foarte multe variante de
răspuns:
preţul mic în comparaţie cu alte ţări din Europa de Sud-Est şi Centrală
seriozitatea
calitatea muncii
pregătirea programatorilor
apropierea de Europa Centrală, de Vest, America de Nord şi Canada din punct de
vedere cultural, orar şi geografic.
forţa de muncă bine educată şi vorbitoare de limbi străine
fus orar şi avantaje de infrastructură
afinităţi culturale
competenţe lingvistice
Cauzele folosirii outsourcing-ului:
Folosirea resurselor interne pentru alte scopuri
Resursele interne sunt indisponibile pentru alte proiecte
Accelerarea beneficiilor modernizării
Proiectul este greu de realizat sau de materializat
Fondurile capitale sunt disponibile pentru mai mult timp
Împărțirea, reducerea riscului
Infuzia de capital
Principalele beneficii din outsourcing:
Acces direct la competenţe specializate şi cunoştinţe necesare pentru un anumit
domeniu.
Posibilitatea de a oferi servicii de calitate clienţilor, cu un cost mult mai mic decât cel
plătit în mod normal.
21
Posibilitatea de a-şi îmbunătăţi imaginea şi de a executa proiecte la nivel global.
Reducerea şi controlul costurilor operaţionale
Outsourcing-ul regiunilor europene:
Țările de Nord
9
Figura nr. 2.1 Domeniile principale utilizatoare de ITO în anul 2011
Sursa: http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry
9 http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry
22
Figura nr. 2.2 Topul domeniilor de activitate
Sursa: http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry
Figura nr. 2.3 Europa Germanică
Sursa: http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry
23
CAPITOLUL 3. Piaţa serviciilor IT în România
3.1 Poziţionarea României pe piaţa serviciilor IT
Piața mondială a serviciilor IT din Romania a crescut anul trecut cu 48%. Piața de servicii IT din
România a depășit anul trecut 363 mil dolari ( circa 265 mil euro), in creștere cu 48,7 % faţă de anul
precedent. Oficialii companiei de cercetare precizează ca aceasta creștere va continua in ciuda
fluctuațiilor economice mondiale.
Piața serviciilor IT a fost influențata pozitiv in special de proiectele foarte mari din industria
petroliera si a energiei, precum si proiecte de pe segmentele bancare si telecomunicații. Valul de
investiții străine din industria petroliera, telecom sau bancara a dus la o nevoie in creștere de servicii
IT.
Piața românească de servicii IT este dominata de jucători internaționali, care ocupa primele 10
poziții pe acest segment. Cei mai mari jucători din Romania pe nișa de servicii IT au fost in 2010
HP, IBM si S&T, care au deținut împreuna o cota de peste 31% din piața.
Integrarea de sisteme a adus anul trecut cele mai mari venituri pe segmentul de servicii IT
(26,7%), urmata de instalare si suport hardware (15,5%), conform datelor statistice. Compania de
cercetare considera ca aceste doua tipuri de servicii vor domina si in viitor. Aceștia estimează ca
segmentul de servicii IT va continua sa crească de la an la an cu circa 22%. Industria IT din
România cunoaşte o ascensiune constantă, îndreptându-se către stabilitate.
Există totuşi o mare diferenţă între vânzările de pe piaţa internă faţă de exportul produselor IT,
dacă luăm în considerare rata de creştere, aceasta este favorabilă vânzărilor interne. În acelaşi timp,
vânzările de software câştigă teren asupra vânzărilor de echipamente, clienţii fiind din ce în ce mai
interesaţi de proiecte complexe. Piaţa românească de software este dominată de exporturi şi servicii,
realizând un total de 97% din totalul proiectelor, ceea ce înseamnă un volum scăzut al vânzărilor de
licenţe, deci al câştigului pentru cel care produce.
Din cauza unui mix de factori politici, economici şi financiari, dar şi a managementului unor
elemente culturale, economia românească va avea parte de un declin abrupt în piaţa serviciilor de IT
şi software în anul 2012. Un studiu recent condus de Pierre Audion Consultants (PAC) avertizează
că situaţia politică din România nu numai că blochează noi proiecte şi iniţiativele în accelerarea
adopţiei soluţiilor IT în administraţia publică şi centrală, dar creează şi o problemă în luarea
deciziilor.
24
Nimeni sau aproape nimeni din guvern nu este interesat sau doritor să semneze aprobarea unor
proiecte IT, chiar dacă unele dintre ele, din punct de vedere legal, nu mai au nici un motiv să fie
amânate. Conform studiului de piaţă efectuat pe platforma de servicii IT şi de software, studiu
condus de PAC, sectorul public, în care statul are control total în procesul de luare a deciziilor,
generează aproximativ jumătate din vânzările locale de software, servicii şi echipament în sectorul
corporate în România. Eugen Schwab, Managin Director PAC pe Europa de Est, specifică „o
scădere realistică de 15% – 20% în venituri pe acest segment reprezintă un declin de 7% – 10%
pentru întreaga piaţă de IT”.
În sectorul privat, băncile şi companiile de telecomunicaţii au adoptat o abordare conservativă, cu
foarte puţine iniţiative substanţiale în IT şi alte proiecte. Pierderea încrederii în România, declinul
semnificativ în marjele de profit, precum şi imaturitatea consumatorilor locali, au dus la un
dezinteres acut al investitorilor internaţionali care sunt responsabili de majoritatea cheltuielilor în
servicii de IT şi software. Ca rezultat, sectorul IT din România nu a cunoscut nici o îmbunătăţire în
ceea ce priveşte calitatea serviciilor sau adoptarea unor standarde internaţionale la nivel de
tehnologie.
IMM-urile, care au fost motoarele tradiţionale de folosire a uneltelor de informatică, au în
continuare de suferit, pentru al patrulea an consecutiv, din cauza unei profunde lipse de fonduri. În
absenţa altor opţiuni de finanţare, fie fonduri europene sau finanţare de la guvern, IMM-urile din
România continuă să investească puţin şi să se confrunte cu o presiune a preţurilor foarte mare,
având prea puţine stimulente pentru a se concentra pe calitate şi fiind lipsiţi de o viziune
cuprinzătoare de automatizare şi tehnologie. Într-o mare măsură, companii din industrie, comerţ şi
logistică arată o mai mare deschidere de utilizare a instrumentelor IT, în special în contextul de
adoptarea rapidă a standardelor de grup cu privire la control, resursele de management, relaţiile cu
partenerii (furnizori şi clienţi) şi planificarea pe termen mediu a business-ului.
Chiar şi pe aceste verticale, există o tendinţă de fragmentare a proiectelor în IT, presiune pe
preţuri, consolidarea şi optimizarea resurselor umane din IT şi „accidente” precum insolvenţe,
falimente, restricţii sau anulări de activitate sau chiar anularea totală a proiectelor.
Companiile private din sectorul de energie, controlate de multinaţionale, întâlnesc într-o mare
măsură planurile de investiţii, dar comparând cu anii precedenţi, după privatizare volumul
proiectelor şi a planurilor de investiţii a scăzut considerabil.
Din punct de vedere regional (Europa de Est), este important de subliniat ce România face parte
din categoria ţărilor cu perspective negative pentru 2012, fiind cea mai mică şi mai imatură din
25
zonă. Acest lucru va creşte diferenţa dintre România şi ţări precum Polonia, Turcia, Cehia sau
Slovacia.
Totuşi, pe termen mediu (2015 – 2016), creşterea medie pentru piaţa din România se prevede a fi
considerabil mai mare decât cea a celor mai multe ţări dezvoltate din Europa Centrală şi de Est.
Odată ce va avea parte de o recuperare economică serioasă, împreună cu o politică coerentă pentru
sectorul public şi calmarea pieţelor financiare, România este ţara care va atrage cel mai ridicat
interes pentru furnizarea de servicii şi soluţii în IT, precum şi investiţii în tehnologie pe toate
verticalele.
Bucurestiul continua sa atragă cele mai mari investitii din sectorul IT romanesc. Din datele
Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS), intr-un Top 5 al oraselor cu cei mai
multi bani in acest domeniu, dupa capitala, se situeaza in ordine Timisoara, Cluj, Iasi si Brasov.
"Bucurestiul e pe primul loc, aceasta deoarece are o populatie activa mai mare, implicit un numar
mai mare de firme. In plus, are atuul de a fi un puternic centru universitar, deci produce forta de
lucru calificata pentru marile firme din domeniul IT, iar acest lucru constituie un magnet pentru
companiile straine din domeniu, care vin si deschid centre de dezvoltare la noi.
Nume precum IBM, Amazon, Oracle, si-au instalat deja bazele in Bucuresti, anuntand ca
intentioneaza sa investeasca in Romania pentru productia de hard sau soft sute de milioane de euro.
Cele mai importante centre universitare din tara, precum Timisoara sau Iasi au devenit, la randul
lor, in ultimii ani, locatii de referinta pentru firmele internationale de profil. Motivul: costuri de
productie mici, mai reduse chiar decat in Bucuresti. "tin minte ca acum cativa ani toate firmele
straine care au deschis centre in Cehia mergeau direct la Praga. Dar, in timp, au inceput sa se extinda
catre alte orase, precum Ostrava, exact asa cum se intampla acum la noi", spune Gabriel
Mardarasevici, directorul general al Ness Romania.
Astfel, din punctul de vedere al numarului de specialisti de care poate dispune, informaticienii ar
situa Iasiul imediat dupa Bucuresti, deoarece are un potential urias de a "lansa" oameni foarte bine
pregatiti. "Facultatile de profil din Iasi, si anume “Facultatea de Informatica de la Universitatea
Alexandru Ioan Cuza” si cea de “ 10Automatizari si Calculatoare din cadrul Universtatii Tehnice
Gheorghe Asachi”, produc pe banda rulanta, in fiecare an, sute de absolventi, din care, potrivit
reprezentantilor firmelor din IT, cel putin 10% sunt exceptionali.
De altfel, cele doua institutii se afla in primele cinci pozitii intr-un clasament al universitatilor din
tara,. In plus, estul tarii devine atractiv pentru marile companii si si deoarece forta de munca din
Timisoara sau Cluj a fost deja absorbita de companiile care au deschis unitati de lucru aici. "Potrivit
10 http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry
26
unor studii realizate de ANIS, Timisoara reprezinta o piata inchisa - resursele umane disponibile nu
mai permit localizarea unor companii cu centre de dezvoltare puternice care sa angajeze un numar
mare de specialisti.
Localizarea la Timisoara a centrelor de dezvoltare ale Alcatel si Siemens a absorbit, practic, toate
resursele disponibile. Clujul va fi si el, in scurt timp, in aceeasi situatie, ceea ce lasa Iasiului un loc
bun pe harta destinatiilor IT.
Specialistii spun ca estul tarii, desi cu potential urias, a ramas in urma si pentru ca a avut si are
inca mari probleme in ceea ce priveste oferta de spatii de birouri sau infrastructura rutiera, fapt care
ingreuneaza mult accesul marilor companii IT spre aceasta zona. Cele mai mari salarii din
multinationalele din Romania sunt platite specialistilor IT. Departamentele de IT au cel mai bine
platiti angajati din companiile multinationale prezente in Romania, cu un salariu brut mediu de circa
1.300 de euro, iar pe locurile doi si trei se afla departamentele care se ocupa de finantele
companiilor si de vânzări si marketing. Informaticienii romani isi pun capul la contribuție mai mult
pentru a găsi soluții pentru firmele din străinătate. Astfel, conform datelor furnizate de marile
companii, cea mai mare parte din producția de soft sau hard, mai exact peste 95%, se face pentru
străinătate.
Reprezentanții firmelor de profil spun ca, in ultimii zece ani, sectorul IT a înregistrat un trend
ascendent, dar in ultimii doi-trei ani a fost o creștere explozivă. Una din cauze este si dezvoltarea
produselor de soft pentru telefonia mobila. Mai mult, expansiunea pieței IT e dovedita si prin cifrele
înregistrate in aceasta perioada.
Romania, ca nou stat membru al Uniunii Europene, reprezintă o piața atractiva pentru vânzătorii
de software din Europa, precum si pentru companiile multinaționale interesate de noile oportunitati.
Piața de hardware va rămâne cea mai importanta componenta a pieței IT, ca urmare a cererii
foarte mari pentru calculatoare personale (PC).
Piața serviciilor IT din Romania va continua sa înregistreze o creștere si in 2012, deși încetinita,
in ciuda fluctuațiilor economice mondiale.
Aceasta creștere se datorează interesului manifestat de majoritatea companiilor multinaționale de
a investi in Romania in domeniul IT, pentru ca exista o creștere pe aceasta zona de 20%, lucru care
nu se întâmplă in nici o tara din jurul nostru.
Segmentul IT de la noi a devenit unul din cele mai atractive domenii de investiții pentru
companiile străine, iar segmentul IMM a atras in aceste an peste 40% din investiții.
27
3.2 Principalul furnizor de servicii IT în România: HP
HP continuă să fie furnizorul nr. 1 pe segmentul serverelor Linux, cu o creştere de două ori mai
rapidă decât restul pieţii atât în ceea ce priveşte veniturile, cât şi numărul de unităţi livrate. HP
deţine în al patrulea trimestru o cotă de piaţă de peste 33% în ceea ce priveşte veniturile şi numărul
de unităţi. HP şi-a păstrat poziţia de lider pe segmentul de piaţă al serverelor high-end UNIX(4) în
anul calendaristic 2010. În acelaşi timp, şi-a sporit veniturile şi numărul de unităţi livrate, pentru
segmentul de livrări UNIX(5) de volum, câştigând cotă de piaţă de la competitori.
HP deţine din nou un avans considerabil, cu o cotă de piaţă de 31,3 procente, în privinţa
veniturilor cumulate din servere Windows®, Linux şi UNIX® pentru anul 2010, în condiţiile în
care cele trei sisteme de operare reprezintă peste 97% din totalul serverelor livrate în întreaga lume
şi peste 80% din totalul veniturilor din servere.
HP ocupa prima poziţie în privinţa veniturilor pentru 2010 pe piaţa dispozitivelor de calcul de
înaltă performanţă. Cota de piaţă de 33 de procente pe care o deţine a depăşit de aproape două ori
creşterea înregistrată de segmentul industrial în privinţa veniturilor, care înregistrează o evoluţie de
16,7 procente de la an la an. Aceasta înseamnă că pentru al patrulea an consecutiv HP este lider în
privinţa veniturilor pe piaţa dispozitivelor de calcul de înaltă performanţă.
In România, HP deţine o cotă de piaţă de 41,7% pe întregul an calendaristic 2010, la serverele de
tip x86, în privinţa unităţilor, conform raportului IDC EMEA PC Tracker 2010. Cifrele publicate de
IDC demonstrează că HP continuă să îşi păstreze poziţia dominantă pe piaţa serverelor x86. „Vom
continua să furnizăm soluţii inovatoare pentru întregul nostru portofoliu de servere, oferind clienţilor
o infrastructură IT superioară, care să contribuie la dezvoltarea afacerii şi la reducerea costurilor..11
HP a fost declarat cel mai mare producator de PC-uri din lume in anul 2010, cu o cota de piata de
18,8 % din livrarile globale de unitati PC per an calendaristic, conform studiului realizat de
compania de studii de piata IDC. HP si-a mentinut pozitia de lider in privinta livrarilor de PC-uri la
nivel global, acaparand 19 % din cota de piata. In cel de- al patrulea trimestru calendaristic,
compania a cunoscut o rata de crestere de 23,3 % fata de aceeasi perioada a anului trecut, in raport
cu rata generala de crestere de 15,5 % a pietei de PC-uri din intreaga lume in aceeasi perioada.
In anul calendaristic 2007, HP a imbunatatit designul portofoliului de PC-uri pentru
consumatorii finali sau pentru companiile mici sau mari. Raportul IDC indica faptul ca toti
consumatorii au aratat un interes crescut fata de produsele HP datorita designului lor de inalta clasa
si a tehnologiei de ultima ora. „Vom continua sa lucram pentru a castiga loialitatea clientilor, prin
11 www.anis.ro( Asociatia Nationala a Patronatelor de Software si Servicii din Romania)
28
furnizarea unor inovatii si a unei experiente deosebite, care ne diferentiaza cu adevarat pe piata”, a
declarat Todd Bradley, vice-presedinte executiv in cadrul Personal Systems Group, HP.
Linia de PC-uri de la HP beneficiaza de cele mai cochete designuri si caracteristici din industrie
care permit utilizarea acestora cu usurinta, asa cum este cazul notebook-ului special creat pentru
tineri Artist Edition HP Pavilion si HP Pavilion tx2000 Entertainment, ambele lansate la
inceputul lunii ianuarie 2008. HP isi concentreaza activitatea pe simplificarea utilizarii tehnologiei
pentru toti clientii sai, de la consumatorii individuali pana la cele mai mari organizatii. Cu un
portofoliu ce cuprinde solutii de imprimare, calculatoare personale si infrastructura IT, HP este una
dintre cele mai mari companii IT din lume.
29
CONCLUZII
În România activează aproximativ 4000 de companii în domeniul IT, aceste companii având
aproximativ20000 angajaţi ce au un salariu cuprins între 3.000 – 8.000$ , relativ mic faţa de ţari
precum SUA sau Japonia , ţări in care salariul de bază porneşte de la 40000 $ şi se ridică până la
6500 $.
Calitatea resurselor umane este recunoscută ca fiind unul dintre avantajele competitive ale
României. Dacă în 1986 erau aproximativ 3.000 de absolvenţi de la facultăţile de profil, în prezent
sunt aproximativ 5.000 de absolvenţi, raportat la o populaţie de 23 de milioane,comparativ cu
Statele Unite, unde se înregistrează un număr de 23.000 de absolvenţi, raportat la o populaţie de 290
de milioane. De asemenea, românii au competenţe lingvistice în România fiind 5 milioane de
vorbitori de engleză, 5 milioane de vorbitori de franceză, 1,5 milioane de vorbitori de germană, 2
milioane de vorbitori de italiană şi 1 milion de vorbitori de spaniolă. Cultura europeană,
proximitatea geografică şi un fus orar compatibil cu orarele de lucru, atât pentru Statele Unite şi
Europa de vest, împreună cu costuri mai mici decât în Ungaria, Cehia sau Polonia, reprezintă
avantajele competitive ale României în această industrie.
În concluzie tendinţa actuală a majorităţii firmelor este de a apela la externalizare pentru
minimizarea costurilor de dezvoltare a software-ului şi de atragere a specialiştilor IT înalt calificaţi.
Ca răspuns la problemele ridicate de tendinţele şi competiţia acerbă din domeniul IT,firmele se
orientează către transferarea specialiştilor IT, a facilităţilor şi echipamentelor către terţe părţi cu
localizare în ţările în curs de dezvoltare, în care există un mare potenţial uman şi multiple
oportunităţi.
În acest context, România poate fi una dintre ţările ce poate câştiga„războiul” competitivităţii de
pe piaţa externalizării IT-ului.
30
BIBLIOGRAFIE
1. Census Service Annual Survey, 2012
2. Niculescu, M.F., Shin, H., Whang, S., Underlying Consumer Heterogeneity in Markets for
Subscription-Based IT Services with Network Effects,
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1869168, p. 2
3. Rönkkö, M., Peltonen, J., Software Industry Survey 2012, Aalto University, School of
Science, 2012, http://www.softwareindustrysurvey.fi/SlidesFinland2012.pdf, p. 8
4. Raport Gartner Group, 2012, p. 5
5. www.anis.ro ( Asociatia Nationala a Patronatelor de Software si Servicii din Romania)
6. www.eito.com ( European Informationa Technology Observatory)
7. http://www.businessvibes.com/blog/industry-insight-software-industry
8. http://imap.com/imap/media/resources/HighTechReport_WEB_89B4E29C01817
9. http://www.softwaretop100.org/the-top-100-software-companies-in-the-us
10. http://altabel.wordpress.com/2011/10/31/top-3-software-market-trends-in-it-industry/
11. http://www.innovation.gov.au/industry/informationandcommunicationstechnologies/itiic/
Pages/default.aspx
12. http://www.ibef.org/industry/informationtechnology.aspx
13. http://altabel.wordpress.com/2011/10/31/top-3-software-market-trends-in-it-industry/
14. http://inspirationfeed.com/articles/business/changing-trends-developments-and-innovations-
in-software-industry/
15. http://globalindex11.bsa.org/country-table/
16. www.indexmundi.com/finland/economics/IT services/
17. http://www.singstat.gov.sg
18. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/themes
19. http://www.ibef.org/industry/informationtechnology.aspx
31