1

AYURVEDA

Scurt istoric

Textele antice sustin ca Ayurveda este o stiinta preluata direct de la zei. Cele mai importante

scrieri ayurvedice dateaza din sec. I-II i.Hr., dar exista documente ce atesta ca Ayurveda se practica

in India de peste 4000 de ani. In vechea limba sanscrita, ayur inseamna “viata” si veda inseamna

“stiinta”, deci se poate spune ca Ayurveda este o adevarata “stiinta a vietii”.

Pentru a intelege aceasta terapie este necesara o viziune asupra felului in care sistemul

Ayurveda vizualizeaza corpul. Principala forta a vietii in corpul omenesc este prana, un soi de

energie care alimenteza organismul. Un mare maestru yoga indian a spus: “Prana este in aer, dar nu

este oxigenul sau vreunul dintre elementele lui chimice constitutive. Este in mancare, in apa si in

lumina soarelui, totusi nu este vitamina, caldura sau raza de lumina. Mancarea, apa, aerul etc. sunt

numai mijloace prin intermediul carora prana este purtata”. Exista cinci elemente de baza care

contin prana: pamantul, apa, focul, aerul si eterul. Aceste elemente se intrepatrund, guverneaza toate

functiile corpului si sunt organizate in organismul uman in trei categorii principale, cunoscute sub

denumirea de doshas. Cele trei doshas sunt vata, pitta si kapha. Fiecare persoana are o combinatie

unica a celor trei doshas, careia i se mai spune si prakriti.

Vata dosha este asociata cu aerul si cu eterul, iar in corp promoveaza miscarea. Caracteristici

fizice: oamenii Vata sunt in general slabi si delicati din punct de vedere fizic, au pielea uscata si

trasaturi proeminente, dar sunt foarte energici si neobositi din punct de vedere mental. Caracteristici

emotionale: vioi, plini de imaginatie, entuziasti, instabili, intuitivi. Caracteristici comportamentale:

somn si mese neregulate, tulburari nervoase, anxietate. Cand Vata este dezechilibrata, apar

probleme de natura nervoasa, hiperactivitate, insomnie, dureri de spate, dureri de cap, constipatie,

colici.

Pitta dosha este asociata cu focul si apa. In corp, este responsabila cu metabolismul si digestia.

Caracteristici fizice: statura medie, par subtire, piele umeda. Caracteristici emotionale: cinstit,

ultrasensibil, iute la manie, iubitor, inteligent. Caracteristici comportamentale: ordonat, somn si

mese regulate, perfectionist, putere de concentrare. Dezechilibrele Pitta apar sub forma maniei si

agresiunii. Afectiuni ce apar frecvent in urma stresului: gastrita, ulcer, probleme cu ficatul si

hipertensiune.

Kapha dosha este asociata cu apa si pamantul. Caracteristici fizice: constitutie solida, par

ondulat, cu firul gros, ten palid, piele grasa, probleme legate de obezitate, alergii, probleme cu

sinusurile, colesterol ridicat. Caracteristici emotionale: relaxat, greu de infuriat, afectuos, tolerant,

milos, intelegator. Caracteristici comportamentale: incet, calm, linistit, politicos, doarme mult,

mananca incet, face lucrurile cu multe amanari. Dezechilibrele Kapha se manifesta emotional prin

lacomie si mania de a poseda si fizic, prin obezitate, oboseala, bronsite si probleme cu sinusurile.

Diagnosticare

In Ayurveda procesul de diagnosticare trebuie sa determine care dosha este inactiva sau

hiperactiva in corp. In general, diagnosticul este dat in urma unei consultatii amanuntite, astfel incat

medicul ayurvedic sa determine cat mai exact ce parti ale corpului sunt afectate. La diagnosticare se

folosesc deseori si analizele de laborator.

Pregatirea pentru tratament

Ayurveda este un sistem al sanatatii care contine cateva idei diferite fata de modelele

stiintifice cunoscute. Deoarece vizeaza vindecarea intregului organism, rabdarea si disciplina sunt

de mare ajutor. Asa cum unele afectiuni si boli au fost dobandite in foarte multi ani, din cauza unor

proaste obiceiuri si alimentatiei nesanatoase, pentru a le vindeca este nevoie de mult timp si

perseverenta. Filosofia ayurvedica afirma ca fiecare persoana are abilitatea de a se vindeca singura.

De aceea, cei care se gandesc sa apeleze la Ayurveda ar trebui sa fie pregatiti pentru

responsabilitatea de a participa efectiv la tratament.

Tratamentul

Tratamentul ayurvedic cauta sa redea echilibrul si armonia intregului organism. De obicei,

prima metoda care se aplica este detoxifierea generala a corpului, pentru eliminarea toxinelor

acumulate, in scopul eficientizarii tratamentului. Metodele de detoxifiere includ voma terapeutica,

2

laxativele, clisma medicinala, postul si curatarea sinusurilor. Metodele de detoxifiere mai includ

masaje cu uleiuri din ierburi aromate sau plante medicinale si tratamente termice cu ierburi. Dupa

purificare, medicii ayurvedici folosesc remedii din ierburi si minerale pentru a reechilibra

organismul. Ayurveda are o cunoastere vasta privind utilizarea ierburilor de leac pentru majoritatea

afectiunilor.

Dieta

Dintre toate tratamentele, dieta este una dintre terapiile de baza si cel mai mult folosite in

Ayurveda. O dieta ayurvedica este foarte bine organizata si individualizata. Ayurveda defineste sase

gusturi de baza: dulce, acru, sarat, iute, amar si astringent. Anumite gusturi si mancaruri au puterea

atat de a calma, cat si de a agrava o anumita boala. Dupa ce medicul ayurvedic determina profilul

constitutional al unei persoane, ii va recomanda o dieta pentru a-i corecta dezechilibrele. Dieta

ayurvedica recomanda in principal mancaruri lacto-vegetariene, proaspete si de calitate, conform

sezonului si orei din zi. Mancarurile reci se mananca vara, iar cele calde iarna, intotdeauna conform

cererilor tipului constitutional al persoanei respective. Cea mai consistenta masa a zilei trebuie sa

fie pranzul, iar cina trebuie sa se consume nu mai tarziu de ora 19, pentru a permite o digestie

completa.

Orice demers de vindecare presupune in primul rand purificarea organismului, care poate fi

obtinuta numai prin eliminarea din alimentatie a alcoolului, a cafelei, a alimentelor cu conservanti si

coloranti, a bauturilor racoritoare in general (cu exceptia sucurilor naturale proaspete, din fructe), a

alimentelor vechi, a celor indelung preparate termic, a zaharului. Trebuie sa se elimine de asemenea

obiceiul de a fuma. Ideal este un regim alimentar bazat pe cereale integrale, lactate si oua proaspete,

legume, fructe, leguminoase, seminte oleaginoase (nuci, arahide, migdale), iar bautura ideala este

apa cat mai pura - apa de izvor, apa minerala, acidulata sau plata.

Remedii ayurvedice

O ramura foarte importanta a Ayurvedei este fitoterapia. Desi se raporteaza la sistemul

ayurvedic indian de clasificare si caracterizare a plantelor, medicii ayurvedici romani folosesc

plante medicinale si aromatice autohtone (ar fi pacat sa nu foloseasca imensa bogatie si varietate de

plante de leac pe care o detinem). Ceea ce aduce nou viziunea ayurvedica este faptul ca plantele

sunt administrate nu numai in functie de proprietatile lor biochimice si farmacologice, asa cum se

face de obicei in fitoterapie, ci si in functie de starile psiho-mentale pe care le induc pacientilor.

Fiecare planta, in functie de locul in care creste, de forma, culoarea si mai ales gustul ei, creeaza in

fiinta noastra, dupa ce o ingeram, stari, sentimente si emotii specifice. Paducelul, de exemplu,

contine derivati flavonici care, alaturi de alte principii active, au actiune vasodilatatoare asupra

circulatiei coronariene si vasculare, in general, si actiune sedativa asupra sistemului nervos central.

Toate acestea il fac foarte util in tratarea afectiunilor cardiace si a hipertensiunii arteriale. Dar, in

acelasi timp, paducelul ne trezeste iubirea, compasiunea, ne deschide afectiv fata de cei din jur, ne

ajuta sa-i intelegem pe ceilalti si sa-i acceptam asa cum sunt. Toate acestea sunt foarte necesare

persoanelor care sufera de boli cardiace. Stejarul, simbolul fortei, statorniciei si curajului, contine

principii active astringente, hemostatice si cicatrizante. Ne ajuta sa ne vindecam ranile, atat cele

fizice, cat si cele sufletesti, sa ne “adunam”, sa ne strangem fortele, sa ne regasim vigoarea si

verticalitatea. Lemnul-Domnului, un bun antiseptic, ne ofera puritate si elevare. Ghimbirul, o planta

picanta, amplifica “focul” interior (atat pe cel digestiv, cat si pe cel psiho-mental), oferindu-ne curaj

si dorinta de a actiona. Vedeti deci ca plantele de leac se adreseaza atat starii fizice si fiziologice a

pacientului, cat si starii lui psiho-emotionale si mentale, realizand armonizari in toate aceste planuri.

Administrarea plantelor

Exista mai multe modalitati de preparare a plantelor pentru administrarea pe cale interna: suc

proaspat, decoct, macerat, infuzie, pulbere. Dintre toate acestea, se prefera insa administrarea

plantei fara a fi supusa la temperaturi crescute, deoarece acestea ii distrug principiile vitale. Cum

planta nu reprezinta doar o suma de componenti chimici, ci si o structura complexa subtil-

energetica, aceasta ar avea de suferit prin prepararea termica. De aceea, principalele modalitati de

administrare a plantelor in Ayurveda sunt maceratul la rece si pulberea de plante uscate. Pentru

3

ambele preparate este necesar sa folosim o rasnita electrica, care ar fi bine sa fie utilizata numai in

acest scop. Planta uscata se macina pana cand se obtine o pulbere foarte fina.

Maceratul la rece: pulberea de planta (sau amestecul de pulberi) se pune intr-un vas cu apa

plata sau apa de izvor, la temperatura camerei. Proportiile difera de la o planta la alta - de regula, o

lingurita sau doua de pulbere pentru 250 ml apa. Acest amestec se lasa la macerat 6 ore (sau se

pregateste seara pentru a fi consumat dimineata), dupa care se strecoara si se consuma lichidul

rezultat. In unele cazuri se poate consuma integral, impreuna cu planta macerata. Cantitatea de

macerat necesara pentru o zi poate varia de la una la patru cani, in functie de tipul constitutional si

caracteristicile pacientului.

Pulberea: se amesteca mai multe plante (nu mai mult de cinci) sub forma de pulbere, si din

combinatia rezultata se ia cate o lingurita, din sase in sase ore. Se tine sub limba timp de 15-20 de

minute si se umezeste bine cu saliva (timp in care cautam sa ne concentram cat mai mult asupra

efectelor pe care aceasta le are asupra noastra), apoi se inghite cu putina apa minerala sau apa plata.

Procentul de plante din fiecare amestec depinde de puterea ei activa sau de eventualul potential

toxic, de afectiunea pentru care este folosita si de tipul constitutional al pacientului. Din aceasta

cauza, este necesar ca dozele de plante sa fie prescrise de un specialist.

Rugaciunea

Ayurveda nu poate concepe medicina ca fiind separata de trairea, perceperea si reprezentarea

sacrului. Lipsa credintei in Dumnezeu este echivalenta cu lipsa de incredere in viata sau cu lipsa

vointei de a trai. Boala este adesea cauzata de absenta iubirii, a grijii pentru sine si pentru ceilalti. In

acest context, rugaciunea este un foarte bun mijloc de purificare si elevare a mintii si a sufletului.

Profilaxia ayurvedica

In Ayurveda se pune un mare accent pe prevenirea imbolnavirilor. Se stie ca e mult mai usor

sa previi o afectiune decat sa o tratezi, odata ce s-a instalat in organism. Prevenirea are o importanta

cu atat mai mare cu cat, cunoscand tipul constitutional al pacientului, se poate sti catre ce categorie

de dezechilibre si afectiuni va fi predispus in viitor, si astfel se va interveni din timp, cu metode

adecvate de reechilibrare.

Beneficii

Terapia ayurvedica nu are efecte secundare si nu este toxica, deci poate fi folosita in siguranta,

alaturi de tratamentele clasice. Ayurveda are eficienta in bolile cauzate de stres, in bolile metabolice

si in afectiunile cronice. Ayurveda este folosita in tratarea urmatoarelor boli: acnee, alergii, astm

bronsic, bronsita cronica, diabet zaharat de tip II, hipertensiune, boli de inima, probleme imunitare,

inflamatii, ulcer, insomnie, obezitate, probleme ale pielii (eczeme, psoriazis), constipatie, artrita

reumatoida, oboseala cronica, raceli, gripa, colite, tulburari nervoase (dureri de cap, anxietate,

depresie). Tratamentul ayurvedic imbunatateste starea celor care au memorie scurta. Ayurveda este

folosita cu succes, alaturi de chimioterapie si chirurgie, in recuperarea si vindecarea pacientilor care

sufera de cancer, avand in vedere ca imbunatateste activitatea sistemului imunitar.

4

LEACURI INDIENE CU PLANTE AROMATE

-Toata lumea se minuneaza de eficienta tratamentelor naturale orientale, capabile sa vindece

spectaculos fel de fel de boli. Daca terapiile chinezesti sunt recunoscute oficial in toata lumea si

aplicate in spitale de catre medicii alopati, de ce n-am avea incredere si in cele indiene, vechi de

4000 de ani, despre care se spune ca au parvenit oamenilor direct de la zei? Ayurveda, una dintre

cele mai vechi terapii din lume, se vadeste a fi o excelenta metoda de tratament, care se adreseaza

deopotriva corpului, mintii si spiritului. Daca va chinuie vreo problema mai usoara, incercati unul

dintre remediile de mai jos, recomandate de literatura ayurvedica indiana. Micul nostru indreptar s-a

limitat la plantele aromatice autohtone si la cele care se gasesc in comert. Sa va fie de leac!

Busuiocul (Ocium sanctum)

Parti medicinale: frunze, flori, seminte si radacini.

Tuse, raceala, gripa: 10-12 frunze spalate si strivite si o lingurita rasa de ghimbir se prajesc

intr-o tigaie, la foc mic, pana cand frunzele se inmoaie. Se adauga o cana cu apa si se fierb cateva

minute. Se adauga o lingurita de miere si se bea. - Se face infuzie din 10-15 frunze la doua cani cu

apa. Se bea cald. - Se stoarce sucul a 10-15 frunze; se adauga o lingurita de suc de ghimbir si o

lingurita de miere. Se amesteca si se consuma dimineata si seara. - Se foloseste pudra din frunze de

busuioc uscate, care se prizeaza pentru inlaturarea congestiilor nazale.

Probleme digestive: se fierb 20 de frunze de busuioc in 250 ml de apa si se bea.

Inapetenta: se mesteca 4 frunze de busuioc dimineata, pe stomacul gol.

Probleme ale pielii: se face o pasta din cateva frunze proaspete si putina apa. Se aplica pe zona

afectata. Suplimentar, se consuma cate o lingurita de suc de frunze de busuioc zilnic.

Busuiocul proaspat, pus in vaza, ajuta la improspatarea aerului din locuinta si alunga insectele.

Scortisoara (Cinnamomum zeylanicum)

Parti medicinale: scoarta, pudra frunzelor uscate, uleiul din frunze, radacini sau scoarta.

Raceli, bronsite: se amesteca cate o lingurita de scortisoara, turmeric, ghimbir, piper negru,

nucsoara si cuisoare. Se adauga trei lingurite de zahar nerafinat si se piseaza pana cand se obtine o

pudra fina. Se consuma cate o lingurita de pudra amestecata cu miere, de doua ori pe zi.

Gripa: se fierbe o lingurita de scortisoara intr-o cana cu apa, la foc mic, pana scade la

jumatate. Se strecoara, se adauga miere si se bea cald.

Insomnie: se adauga jumatate de lingurita de pudra de scortisoara si o lingurita de miere la o

cana de lapte cald. Se bea inainte de culcare.

Gingivita: se fierbe o lingurita de scortisoara intr-o cana de apa. Se lasa se se raceasca si se

face gargara.

Regenerare celulara: se face un amestec in parti egale (cate o lingurita) din scortisoara,

nucsoara si frunze de dafin uscate. Se pune amestecul intr-o cana cu apa fierbinte. Continutul se

imparte in doua si se bea pe durata zilei.

Tensiune nervoasa: se ia pudra de scortisoara atat cat se apuca cu degetele, se amesteca cu

miere si se consuma inainte de culcare.

Probleme ale pielii: se face o pasta din scortisoara si suc de lamaie si se aplica zilnic pe locul

afectat.

Dureri de dinti: se pun doua picaturi de ulei de scortisoara pe o bucatica de vata si se aplica in

jurul dintelui.

Stari de greata: se mananca putina pudra de scortisoara.

Stimularea lactatiei: se consuma zilnic cate o lingurita de scortisoara, amestecata cu apa calda,

cu lapte sau mancata ca atare.

Cuisoarele (Syzygium aromaticum)

Parti medicinale: muguri uscati, ulei de cuisoare.

Astm: se amesteca 5 picaturi de ulei de cuisoare cu o lingurita de miere si un catel de usturoi

pisat. Se consuma inainte de culcare.

Respiratie urat mirositoare: se mesteca doua cuisoare zilnic.

Indigestie: se prajesc doua lingurite de cuisoare si se adauga o cana cu apa fiarta. Se lasa sa se

inmoaie 30 de minute. Se soarbe cate o lingurita, de patru ori pe zi.

5

Dureri musculare sau dureri de spate: se aplica ulei cald de cuisoare pe zona afectata si se

maseaza usor.

Dureri de gingii sau de gat: se face gargara cu infuzie din cuisoare sau se mesteca patru

cuisoare.

Dureri de dinti: se aplica ulei de cuisoare in jurul dintelui, pe gingie.

Stari de greata: se prajeste o jumatate de lingurita de pudra de cuisoare, se amesteca cu o

lingurita de miere si se mananca.

In India, cuisoarele sunt mestecate impreuna cu ierburi aromate si cu frunze de betel, pentru o

respiratie proaspata si pentru a ajuta digestia.

Menta (Mentha spicata)

Parti medicinale: frunze, seminte, ulei extras din planta intreaga.

Probleme digestive (indigestie, flatulenta, greata, diaree): se spala cateva frunze de menta, se

pun intr-un bol, se adauga putina sare, 1-2 lingurite de suc de lamaie, o lingurita de coriandru si

putina pudra din seminte de chimion. Se adauga putina apa si se face o pasta. Se ia o lingurita din

aceasta pasta de doua ori pe zi, inaintea meselor sau in timpul lor. - Se mesteca un sfert de lingurita

de seminte de menta, apoi se inghit cu apa. - Se amesteca o lingurita de suc de menta cu o lingurita

de suc de lamaie si o lingura de miere. Se consuma de trei ori pe zi. - Se bea ceai de menta (o

lingurita de frunze la o cana de apa) sau lapte cald cu menta.

Respiratie urat mirositoare: se amesteca o lingurita de suc de menta in jumatate de cana de

apa. Se face gargara. - Se mesteca frunze de menta proaspete. - Se foloseste pudra din frunze uscate

de menta, pentru curatarea dintilor si a gurii.

Greata: se tine sub limba o jumatate de lingurita de pulbere de menta, timp de 15 minute, apoi

se inghite. - Se fierbe o lingurita de menta uscata si jumatate de lingurita de nucsoara intr-o cana de

apa. Ceaiul se bea caldut.

Cosuri si acnee: se pune putina pasta de menta (obtinuta din frunze zdrobite) pe zona afectata

sau se aplica frunze proaspete pe cosuri si se lasa peste noapte.

Diaree: se face un macerat din doua lingurite de frunze de menta uscate la 250 ml apa plata (se

lasa la macerat 6 ore) si se consuma trei cani pe zi.