Sir ARTHURCONAN DOYLE

Aventurile lui Sherlock HolmesMemoriile lui Sherlock Holmes

-ff

rtill

Cuprins

Aventurile lui Sherlock Holrnes . . . 5

ScandalinBoemia . . ... .7

LigaRo;ca1ilor. .....42

llncazdeidentitate .....73

MisteruldinValeaBoscombe . . . . .97

CincisdmburideportocalA... l3l

Omul cu buza strAmbi, . . . 156

Aventura rubinului albastru lBB

Aventurabasmaleipestrile. . . . . . 216

Aventura degetului mare al inginerului . . . . 250

Aventuraburlaculuinobil . . . . . . 277

Aventuradiademeideberile. . . . . 306

Aventura de la Fagii de Arami . . . 338

--

Mernoriile lui Sherlock Holrnes . . . . 37 |

Flaciri-de-Argrnt. ....373Fagagalbeni . . . 409

Funcgionarul agengiei de bursi . . . +35

VaporulGlorinScott .....460RitualulMusgrave . . . . . 4BB

EnigmadinReigate ....513Povesteacocogatului . . . . 539

Pacientulrezident .. ... 563

Traducitorul din limba greaci . . . 587

Tratatulnaval . . . ... 613

Ultimulcaz . .. 659

Capitolul I

Pentru Sherlock Holmes, ea era intotdeauna Femein.

Rareori l-am auzit numind-o altfel. in ochii lui, ea eclipsa

;i domina intregr.rl ei sex. Nu cd. ar fi ar,rrt fali de Irene

Adler weun sentiment cAtuqi de pulin asemdnS.tor cu

iubirea. Mintea lui rece gi precisi, dar admirabil de echi-

librati respingea orice sentimente, ;i mai ales pe acesta.

Dupi pdrerearnea) Holmes era cea mai buni masinS.rie

de gAndire ;i observalie pe care a vdzut-o vreodatilumea, dar ca iubit s-ar fi aflat intr-o posturl falsi. CAnd

vorbea despre pasiunile inimii, o ficea doar cu ironie qi

dispre!. Sunt aspecte de admirat pentru un observator

excelente pentru a inli.tura vilul ce mascheazi motivele

;i acliunile oamenilor. Pentru un gAnditor versat, a ad-

mite asemenea intruziuni in temperamentul sdu delicat

qi perfect reglat inseamni si permitd apaitia unui factor

perturbator care ar fi putut pune la indoiali toate rezul-

tatele produse de mintea sa. Pentru o fire ca a lui, un

griunte de nisip intr-un instrument de mare precizie oricripitura dintr-o lupi puternicl. ar fi fost mai pulin tul-buritoare decAt o emofie puternici. $i totqi, pentru el

exista o singuri femeie, iar aceea era fosta Irene Adler, a

cirei amintire rimAne dubioasi qi problematici.

o

SIR ARTHUR CONAN DOYLE

tn ultima vreme, il vizusem rar pe Holmes. Cisniciamea ne ficuse si ne indepdrtim. Deplina mea fericire gi

interesele domestice care il copleqesc pe cel ce se trezeste

pentru prima dati stipAn in propria casi imi absorbeau

intru totul atentia, pe cdnd Flolmes, care ura orice formide socializare din tot sufletul siu boem, rimlsese in Io-

cuinfa noastri din Baker Street, ingropat in cirgi vechi ;ialternAnd de Ia o siptimAni la alta intre cocaini qi am-

bife, intre molqeala indusi de drog;i energia neinfrA-

natd. a firii sale alerte. Ca intotdeauna insi, era profund

atras de studiul infracliunilor gi igi folosea facult5lile im-

presionante ;i capacitatea extraordinari de observagie

urmirind indiciile qi elucidAnd misterele care fuseseri

considerate firi speranll, de rezolvare de cdtre polilia

oficiali. Din cAnd in cAnd, auzeam cAte o relatare vagdaisprdvilor sale: cum fusese chemat la Odesa in cazul uci-

derii lui Trepofl cum rezolvase cazul straniei tragedii a

fragilor Atkinson din tincomalee ;i, in cele din urmi,despre misiunea dusi la bun s{brqit cu atdta delicatele gi

succes pentru familia regali din Olanda. insd, in afaride aceste indicii despre activitatea lui pe care le aflam

odati cu togi cititorii presei cotidiene, stiam foarte pufine

lucruri despre vechiul meu prieten gi tovarig.

intr-o seari era pe 20 martie IBBB -, mi intor-

ceam de la un pacient (fiindci intre timp revenisem la

meseria de medic), cAnd pa;ii m-au purtat pe Baker

Street. CAnd am trecut pe lAngi uqa atAt de cunoscuti,

care in mintea mea a rimas pentru totdeauna asociatd

cu perioada in care o curtam pe solia mea Ei cu inciden-

tele nefaste descrise in Sndiu tn ro;u aprins, m-a cuprins o

dorinp grozavd de a-l revedea pe Holmes gi de a afla in

10

Auenturile lui Sherlock Holmes

ce fel i;i mai folosea talentele extraordinare. fnciperile

erau puternic luminate si, cAnd am ridicat privirea, i-am

vizut silueta inaltd qi uscigivi trecAnd de doui ori pe la

fereastri qi proiectAnd o umbri intunecatd pe iiluzea.Se plimba in pas alert ;i energic prin camer5", cu capul

in piept qi mAinile la spate. Pentru mine, care-i cuno;-

team toate apucdturile ;i stdrile, atitudinea ;i stilul lui

vorbeau de la sine. Lucra din nou. Se trezise din transele

provocate de drog gi luase urma unui nou mister' Am

sunat la ugi;i am fost condus in inciperea care fusese

cindva ;i a mea.

Nu avea o atitudine exuberanti. De altfel, rareori

era aqa; dar cred ci se bucura si mi vadi. Firi nicio

vorbi, dar cu o privire blAndi, mi-a ficut semn spre un

fotoliu, mi-a aruncat cutia cu trabucuri gi mi-a aritatsticlele cu biuturi gi sifonul din colt. Pe urm6, a rimas

in picioare in dreptul focului gi mi-a aruncat o privire in

stilul lui introspectiv caracteristic.

- iE pri.;t. cisnicia, a remarcat el. Watson, cred ciai pus pe tine weo trei kilograrne qi jumdtate de cAnd

te- am vdzut ultima dati.

- Doar trei! i-am rispuns.* Chiar aqa, credeam ci un pic mai mult. Doar un

picule!, Watson. $i observ ci lucrezi din nou. Nu mi-ai

spus ci ai de gAnd sd te apuci iar de treabi.

- Atunci, de unde Etii?

O vid qi o deduc. De unde gtiu ci te uzi foarte tare

in ultima vreme gi ci ai o slujnici foarte nepisitoare qi

neindemAnatici?

- Dragul meu Holmes , amziseu, e prea de tot' in mod

sigur te-ar fi ars pe rug daci trdiai acum cdteva secole.

11

SIR ARTHUR CoNAN DoYLE

E adevirat ci joi am fbcut o plimbare Ia yard,;i m-amintors acasi groaznic de murdaq dar nu pricep cum aidedus asta, fiindci mi-am schimbat hainele. CAt despre

MaryJane, e incorigibilS, iar sotia mea i-a spus ci o con-cediazl, dar nici de asta nu inteleg cum ti-ai dat seama.

A rAs ca pentru sine si si-a frecat mAinile lungi Ei

neastAmpirate.

- E esenla simplititii, a zrs eI; ochii imi spun cd ininteriorul pantofului tiu stAng, exact acolo unde cade

Iumina de la foc, pielea a fost crestat5. de qase ti.ieturiaproape paralele. E clar ci au fost ficute de cineva care

ardzuitfrrd.prea multi griji marginile tilpii ca sd inli-ture noroiul uscat. Prin urmare, asa am ficut dubla de-

duclie ci ai fost pe afari pe vreme rea ;i ci ai o servitoare

tipic london e25", care a frecat cizmele cu ciudi. in ce

privegte meseria ta, cAnd un domn intri in camera mea

mirosind a iod si cu o pati de nitrat de argint pe degetul

ardtdtor almAinii drepte, pe lAngi umflStura din dreaptajobenului, unde sia dosit stetoscopul, ar trebui sd fiu de-a

dreptul neghiob si nu-mi dau seama ci e membru actival profesiei medicale.

Am izbucnit firi si vreau in rAs auzind usurinta cu

care explica procesul de deducfe.CAnd aud cum motivezi ce spui, arnzis eu, chestiu-

nea mi se pare intotdeauna atAt de ridicol de simplS,

incAt ag fi putut si-mi dau gi singur seama, desi fiecare

etapi a rationamentului mi nedumereste pAn5. OAnd

imi explici tot procesul. $i totuqi, cred ci am ochii la fel

de buni caattdi.- intr-adevir, a rdspuns el, aprinzAnd o ligard ;i cu-

fundAndu-se intr-un fotoliu. insi tu vezi, nu observi.

Auenturile lui Sherlock Holmes

Distincgia e evidenti. De exemplu, aivdzut deseori trep-

tele care duc din hol in camera asta.

Deseori.

- CAt de des?

- De vreo cAteva sute de ori.

- Atunci, cate ffepte sunt?

- CAte? Nu gtiu.

- intocmai! N-ai observat. Degi ai vdzut. Exact asta

am vrut si zic. Eu insd;tiu ci sunt saptesprezece trepte

pentru ci le-am si vizut, le-am si observat. Apropo, daci

tot te preocupi aceste mici probleme ;i intrucAt ai fost

atAt de bun sd pui pe hArtie cAteva dintre experienlele

mele, s-ar putea si te intereseze si asta. Mi-a aruncat o

foaie de hArtie groasi , rozalie, care se afla pe masi. A

sosit cu pulin timp in urmd, a zis el. Cite;te cu voce tare!

Biletul era nedatat si nu avea nici semnituri, nici

adresi.

- i.r..u.u asta,laopt fird un sfert, scria in bilet, vivavrzttaun domn care dore;te si vi consulte intr-o pro-

blemi extrem de importanti. Serviciile dumneavoastri

recente pentru o casi regali din Europa au demonstrat

cI sunteli un om cXruia i se pot incredinla in deplini

siguranli asemenea lucruri, de o importanli foarte mare'

Astfel de caracteizdri despre dumneavoastri de peste

tot am primit. Si fi1i in cameri la ora respectivi;i si nu

vi se pard ciudat dacl vzitatorul va purta mascd.

- Un adevirat mister, am remarcat eu. Ce ctezi cd

inseamni toatd Povestea asta?

- inci nu am nicio informafie. E o greqeali capitald

sd emili teorii inainte de a avea informagii. Pe nesimlite,

incepi sd denaturezi faptele ca si se potriveasci teoriilor,

12 13

SIR ARTHUR CONAN DOYLE

in loc ca teoriile si se potriveasci faptelor. Dar biletul insine. Ce deduci din el?

Am examinat cu atenfie scrisul si hArtia folositi.Probabil ci persoana care l-a scris e instdritd, am

remarcat eu, striduindu-mi si imit procedeul priete_nului meu. HArtia de acest fel nu s-ar putea cump;.ra cumai putin de o jumitate de coroani pe pachet. E neo-blnuit de rigidd si tare.

- Neobisnuit - exact ista e cuvAntul, a zis Holmes.Nu e hArtie englezeascS. Ridic-o la lumini!

Am fdcut cum a spus si am vizut un,,E,, mare, cu un,,$" mic, un,,P" si un ,,Gt'mare cu un,,t" mic imprimatepe hArtie.

- Ce pirere ai? a intrebat Holmes.

- Firi indoiali., e numele fabricantului; sau, mai de-graba. monograma lui.

- CAtu;i de putin. ,,G" si ,,t" inseamni ,,Ge sellschaft,,,cuvintul nemtesc pentru ,,Companie,,. E o prescurtareobiqnuitd, cum e ,,Co." in englezi.. ,,p,,, desigur, e de la,,Papier", adici hArtie. Acum si ne uitim la ,,Eg,,. SiaruncS.m o privire in lexiconul Continental Gazetteer.

,,Eglow, Eglontiz" - iatd,,,,Egria". Se afli intr-o tari incare se vorbeste germana - in Boemia, nu departe deCarlsbad. ,,Faimoasd ca fiind locul unde a muritWallenstein si pentru numeroasele fabrici de sticli si dehArtie." Ha, ha, bdiete, ce zici de asta?

Ochii ii sticleau si a suflat triumfitor

Auenturile lui Sherlock Holmes

despre dumneavoastri de peste tot am primit". IJn fran-

cez sau un rus n-ar fi scris asa ceva. Numai nemlii sunt

atAt de nepoliticogi cu verbele. Nu ne rimine, prin ur-

mare, decet si aflim ce dore;te acest neamt care scrie

pe hArtie de Boemia qi preferi si poarte masci in loc

si-Ei arate fa9a. $i iatd cd a venit, daci nu mi in;el, si ne

limureascl toate curiozitilile.t.r ,r..*. ce spunea acestea) s-a auzit zgomotul stri-

dent al copitelor de cai gi scArlAitul rotilor lAngi tro-

tuar) urmat de clinchetul asculit al clopolelului. Holmes

a ;uierat.- Sunt doi, din cAte aud, a zis el' Da, a continuat,

uitAndu-se pe geam. O trisurl frumqicd si o pereche de

cai minunali. O suti cincizeci de guinee fiecare. Cazul

ista promite bani, Watson, dacd nu ;i altceva'

- Cred ci ar fi mai bine sd plec, Holmes'

- Nicidecum, doctore. RdmAi pe locl Sunt pierdut

firi Boswell al meu. $i se pare ci va fi interesant. Ar fi

picat si ratezi.

Dar clientul tdu...

LasiJ pe el. S-ar putea si am nevoie de ajutorul

tdu, ca si el, de altfel. Iatd ci vine. A;azd-te pe fotoliu,

doctore, ;i acordi-ne toatd atenlia tal

Un mers lent gi greoi, care se auzise pe sciri ;i pe

coridor, s-a oprit brusc in faga u;ii. Pe urmi, s-a auzit un

ciocinit puternic gi autoritar.

- Intr6! a spus Holmes.

A intrat un birbat care nu pirea si aibi mai pulin

de doi metri in iniltime, cu piept gi brafe de Hercule.

Avea o linuti elegantd., atat de elegantd incit in Anglia

ar fi fost binuit de prost gust. Maryete groase de

15

sus un noralbastru din fgari.

- HArtia a fost fabricati in Boemia, am zis eu.

- Exact. Iar cel care a scris biletul e neamt. Ia aminte laconstructia neobiqnuitd a frazei-,,Astfel de caracteriziri

14

SIR ARTHUR CoNAN DoYLE

astrahan imbricau mAnecile si partea din fagn a haineila doui rAnduri, iar pelerina albastru-inchis de pe umeriera ciptusitS. cu mitase rosie ca focul ;i prinsi la gdt cuo brosi ce consta intr-un singur beril rosu. Avea cizmeinalte pAni la jumitatea pulpei, tivite in partea de sus cu

blani. cafenie, ceea ce completa opulenta barbari su-

geratd de intreaga lui infitisare. Tinea in mAni. o piliriecu borul Iat, iar pe fagd purta o maSci ce-i acoperea po-metii, o masci neagri de vrijitor pe care pdrea cd oasezase in ultima clipI, fiindci avea inci. mAna ridicatiin directia ei. Dupi partea de jos a fetei, pdrea si fie unom cu un caracter puternic, cu buze groase si proemi-nente si birbia lungi ;i dreapti, ce sugera o hotirAredusi pAni la incipigAnare.

- Ati primit biletul meu? a intrebat el cu o voce gravisi aspri si un puternic accent nemtesc. V-am spus ci o

si vin.

Se uita de la unul la altul, nefiind siqur cui sd. se

adreseze.

- Vi rog, luati loc! a zis Holmes. Dumnealui este co-legul si prietenul meu, doctorul Watson, care are ama-bilitatea de a mi. ajuta din cAnd in cAnd la cazurile mele.

Cu cine am onoarea si. vorbesc?

Puteti s5-mi spuneti contele Von Kramm, nobildin Boemia. tnleleg ci acest domn, prietenul dumnea-voastrd, este un om discret si onorabil, in care pot avea

incredere cu o chestiune de maximS. importantS. Daci.nu, as prefera si discut doar cu dumneavoastri.

M-am ridicat si plec, dar Holmes m-a prins de in-cheietura mAinii si m-a impins inapoi pe scaun.

I6

Auenturile lui Sherlock Holmes

- Suntem ori amAndoi, ori niciunul, a spus el. De

fap cu acest domn, puteli spune orice dorigi sd-mi spu-

neli mie.

Contele gi-a scos haina de pe umerii la1i.

- Atunci ar trebui si incep prin a vi cere si pistratiun secret timp de doi ani, a zis el. La s{hrgitul acestui ris-

timp, chestiunea nu va mai avea nicio importanli. insiin clipa de fa1i nu as exagera cu nimic dacX a; spune ciimportanla ei ar putea influenta istoria Europei-

- Promit, a spus Holmes.

- $i eu.

Vd rog si mi scuzali ci port masci, a continuat

straniul nostru izitator. Persoana augusti care m-a an-

gajat dore;te ca trimisul ei si vi rdmdnd necunoscut, iar

eu trebuie si mXrturisesc ci titlul pe care v-am rugat siJ{blosili Ia adresa mea nu imi aparline cu adevirat.

Mi-am dat seama, a zis Holmes sec.

- tmprejuririle sunt foarte delicate qi trebuie luate

toate misurile de precautie pentru a stArpi ceea ce ar

putea deveni un scandal imens care ar compromite grav

una dintre familiile stipAnitoare din Europa. Ca si vor-

besc pe gleau, problema implici marea Casi de Ormstein,

regii ereditari ai Boemiei.

- $i de acest lucru mi-am dat seama, a murmurat

Holmes, asezAndu-se mai confortabil pe scaun si inchi-

zAnd ochii.

Vizitatorul s-a uitat cu oarecare mirare la fap liniq-

titi ;i pasivi a celui care ii fusese descris, firi indoiald,

ca fiind cel mai incisiv analist;i cel mai energic agent din

Europa. Holmes a redeschis incet ochii ;i I-a privit ne-

rdbddtor pe clientul lui uria;.

l7

SIR ARTHUR CONAN DOYLE

Daci Maiestatea Voastri ar binevoi si-si prezintecazul, a zis el, as putea sd vd ofer un sfat cu mai mareuqurinti.

Omul a sirit de pe scaun ;i a inceput sd se plimbe de

colo colo prin cameri, intr-o stare de agitatie incontro-labili. Pe urm5, cu un gest disperat, si-a scos masca si a

aruncat-o la pimAnt.

- Avef dreptate, a strigat el. Eu sunt regele. De ce

mi-as bate capul s-o ascund?* intr-adevir, de ce? a murmurat Holmes. Mi-am

dat seama inainte chiar ca Maiestatea Voastri si vor-beasci de faptul cd mi adresam lui Wilhelm GottsreichSigismond von Ormstein, marele duce de Cassel-Felstein

qi regele ereditar al Boemiei.

- Dar intelegeli, a spus ciudatul nostru vizitator, ase-

zAndu-se din nou ;i stergAndu-si lruntea inalti si albi,inlelegeli ci nu sunt obisnuit si. m5. ocup in persoand de

astfel de lucruri. lnsi problem a erapreadelicati ca si oincredintez unui agent fird si mi las astfel la mAna lui.Am venit incognito din Praga si mi consult cudumneavoastrd.

- Atunci, vi rog, consultali-md! a zis Holmes inchi-zAnd ochii din nou.

- Pe scurt, acestea sunt faptele: acum vreo cinci ani,in timpul unei vizite de durati la Varsovia, am intAlnit-ope bine cunoscuta aventurieri Irene Adler. Cu siguranli,acest nume vi este cunoscut.

- Fii amabil ;i caut-o in indexul meu, doctore! a

murmurat Holmes firi sI deschidi ochii.De mulf ani, adoptase sistemul de a nota pe fise di-

verse date despre oameni ;i lucruri, aEa cd. era greu si

Auenturile lui Sherlock Holmes

pomenesti un subiect sau o persoani despre care sd

nu-1i poatd furniza de indati informagii. A;a ci i-am

gisit biografia intre cea a unui rabin evreu qi a unui co-

rnandant de stat majoE autor al unei monografii despre

pe;tii care triiesc la adAncime.

- Si vedem! a zis Holmes. Hml Niscuti la Ner,v

.fersey, in 1858. ContraltS. - hm! La Scala! Hm! Prima-

doni la Opera Imperiald din Varqovia - dal Retrasi de

pe scena operei - ha! Locuieqte la Londra - chiar aga!

Din cAte inleleg, Maiestatea Voastrd s-a inamorat de

aceasti ldndrd,, i-a scris nlte scrisori compromilStoare si

acum doreqte si recupereze acele scrisori.

- Exact a;a. Dar cum...

- A avut loc o cdsitorie secretd?

-Nu.- Nu sunt documente sau certificate?

- Nu.

- Atunci nu reu;esc si vi infeleg Maiestate. Daciaceasti tAndrd face publice scrisorile ca s5 ve santajeze

sau in orice alt scop, cum poate dovedi ci sunt autentice?

- in primul rAnd, scrisul.

Aiurea! Contra{Ecut.

HArtia mea privati.

- Furati.Sigiliul meu.

- Imitat.

- Fotografia mea.

Cumpdrati.

- Eram amAndoi in fotografie.

- Oh, Doamne! Asta e foarte riu! Intr-adevir,

Maiestatea Voastrl a comis o indiscrelie.

1B r9