^Ese de doa ori intr'o^ < luna, adecă in 1 si 15 > Ş dupa c. v. in formatu şj < de o cola si l 1/»- £ £ Atâtu mamiscrip- > £ tele câtu si banii de > <; prenumeratiune se se > £ adreseze la redaptiu- <J < ne,localulu acestei-a: 5 '•j Strat'a poştei vechie nr. ? ¿1. etagiulu 1. nr. 96. p)

AURORA ROMANA. Foia beletristica,

y Pretiulu de prenu-*^ < meratiune pentru pro- > £ vinciele austriace : la ÌJ < anu: 5 fi. la V» de anu > £ 2 fl. 50 cr. ; pentru £ < Romania si straineta- > Ş te la anu6 fl.20cr., la > < >/ i de anu 3 fl. 10 cr. Ş cv.a.-—Prenumeratiu- i> ^ne la trei lune nu se ? (yprimesee. fj

Anulu I. 1863. Nr. II. Pest'a 1/13. luniu.

Libertatea.

rin fam'a sunatóre, Prin fapte mari portata , O stea stralucitóre La populi se aretà ; Sé fie ori Dreptatea Ce cresce cu aventu ? Seu este L i b e r t a t e a Cu farmeculu ei santu ?

O virgina frumósa, Robusta, éro iaa , Ce porta luminósa O stema de regina ; Sì bratiu-i e 'narmare La-alu popoliloru doru, Cum sórele e mare Candu sparge greulu noru !

Sì lacrime sì sânge Ea porta pe cununa ; O mama care plânge Sì bronzulu care tuna ; — Er' armele-i, stindarde, Unesce popoli frati ; — Tiranii mi ti-i arde Cu focu ; — de ea calcati !.

Acést'a-i Libertate, Cu fama, cu ardóre ! D'in tieri, ce ea străbate La noi veni-va óre ? — Va trece óre Istru La noi a triumfa ? Carpatii pana'n Nistru Voesce a visita ? . .

Precum seninu e ceriulu Candu plói'a incetéza, D'in aburi eurcubeulu S'aréta, scinteiéza, Sì-atìnta ori sì care U n u sóre lucitoru ; Se scape de la feare Toti popoli! au doru. . .

Itali'a ferbinte P e ©a, pe ea knbratia-, Stindarde stralucinde De glorie i da viétia; La Gali, sì 1' Albionulu Suntu ochii atìntiti : Sperantia are omulu « Sì popoli asupriţi.

D'in Occidentu lucesce A dìlei mari dreptate,

Sì sunetulu ej cresce Sì dice : Libertate ! ! Voi popoli, cu 'nfratìre Ve dati imbratisiâri, Lasati a neunire ! Fugiţi de resbunâri !

Ungaria, da man'a Cu popoli de credintia, Te lasa de betran'a Stravechi'a ta dorintia ; Conchist'a n'are viétia La popoli astadi mari ; Trecutulu ne invétia Uniti câ suntemu tari ! . . .

11

Italia frumosa! — Elada, brava fiica! — Te fa e'r' gloriosa Ca Ronr'a cea antica ! Cu fam'a anticitâtii Se buciumi pan' la ceriu Triumfulu Libertăţii Ce popolii lu ceru.

Sî-atunci o! România! La sortea ta gandesce! Trecutu sî tirania Mi-ti fulgera, gonesce. — Moldov'a cu a ta sora, Sî cele ce perdii, Saluta-o aurora; Suridi, fii mare t u ! !

Latina ginte mare D e lauri cununată! Candu sorele resare, Candu noptea-e alungata,

M i r e

fl^olenitatea n u n t e i se t e rmina in 15 . I a n u a r i u 1706 pe la 11 ore seYa; toti 6spetii se r e t r a se ră de la cur tea P a ­ha rn i cu lu i Balas iu sî n u m a i Brancove-nu lu , D o m n u l u Românie i , ma i r emase cu famili'a s î sui t 'a sa. Domni to r iu lu se o c u p a in fericirea, ce o s imtiâ ved iendu pe fiulu seu Cons tan t inu case tor i tu cu u n ' a d'in cele m a i nobi le fiice r o m a n e a Moldaviei, cu u n u a l tu p l a n u to tu de acea n a t u r a . E l u a c u g e t a t u mai m u l t u t e m p u despre p l a n u l u aces tu-a s î n u avea nici nop t ea l inisce dep l ina , câ-ci des tep tandu-se se cufunda de nou in cugete , car i i r ap i au somnulu sî n u po-teâ dormi 6re rntregi .

Nop tea de 15. I a n u a r i u t recu, sorele abia se ivi p e ceriu r e s p a n d i n d u rad ie le sa le au r i e p r e melusiei i de n e u a , cari

Romanii mi-ti aduna Sî fa unu corpu d'in ei, Precum aduna o muma Pe puii mititei;

Se cânte Libertatea Sî demni a fi de tine, Se cânte ei dreptatea Sî-alu popoliloru bine; Se buciume, se cânte Scăparea tuturora, Ferice se avente In falnicu viitoru!!,

Prin fapte mari, Unire, Ca nav'a se plute'sca In und'a de mărire, Ca-o fama stramosie'sca; Câ scutulu loru potere L'alu navei cursu va f i ; — Trecutulu de dorere Ca valuri va b r â n c i ! . .

A. Pelimonu.

se p ă r e a u ca o m u l ţ i m e de s te le , s î b e t r a n u l u d o m n u B r a n c o v e a n u se p r e -a m b l â p r in g rad ina cufunda tu in me­lancol ia sî cuge t e , ce se v e d e a u a lu p r e o c u p a forte t a re . T e m p u l u erâ inna-in ta tu s î D o m n u l u plecà se dejune, se in tórse insa d u p a vre-o câ te -va m i n u t e e r a s î se p r e a m b l â c a n d u pe o cărare , c andu pe al t 'a sî in u r m a visita l acu lu celu ro tundu , a c u m a ingh ia t i a tu . T e n e -r 'a pa reche , insoci ta de boer i teneri s ì s ierbitori , inca veni la lacu sè se sanieze s î b e t r a n u l u cu p iacere se u i ta la pe ­t rece rea loru i n c a n t a n d u - l u mu l tu feri­cirea lui Cons tan t inu s ì a miresei lui, p r e c u m sì v ia l i ta tea t ene r i lo ru boer i . A c u m a esî d'in g rad ina , se duse in chi-l i 'a sa s î ac i a r u n c a n d u - s e pe o sofa incepù sè cetésca o epistola, c andu de

l e n e f e r i c i ţ i i . (Novela istorica.)

oda tă oservâ, câ R a d u c a n u l u , fiulu seu alu t re i lea , t rece pe l a n g a fer^stra, lu ch iama in l a u n t r u s î R a d u c a n u l u in-t r a n d u in chilia s ă ru t a m a n ' a venera­tu lu i p ă r i n t e , carele, d u p a ce i d î se se si^da, i ncepu :

„ F i u l e , t a re as iu dor i se-mi impli-nescu detorint ie le de p ă r i n t e cu fiecare d ' intre voi, asiu dor i inca p a n a t raescu se ve vedu pe toti fericiţi, ca se p o t u lasâ l iniscitu l umea acest 'a sciendu, câ amu facutu ceea, ce ca p ă r i n t e e r a m u detor iu se facu p e n t r u voi. Scii, fetulu meu, câ casetor i 'a face o epoca in t i 'a omulu i sî de acea m ' a m u c u g e t a t u de mul tu s î de sp re t ine. T i p u n u deci ma i na in t e in t r eba rea , câ voesci se te insor i ?"

„Voescu , păr in te le meu ," r e spunse R a d u c a n u l u .

„Apoi cuge tu , câ ar. fi b ine se ceru p e n t r u t ine m a n ' a Mari6re i , fiicei Dom­nului Cantimiru s î se facemu logodi rea inca p a n a n u ne d e p a r t a m u d e a i c i . Voiu se vorbeseu s î se me sva tuescu s î cu boeri i , voiu se me in t ie legu ma i de ap r6pe cu mare l e s p a t a r i u (ministru) Can tacuzenu lu Cons tan t inu , pe care lu a m u a v u t u t o t u d e u n a ca pe u n u t a t a s î n u ca pe unch iu . E l u mi s'a a re t a tu celu mai credint iosu sî ma i p leca tu pre­cum mie, asia s î casei mele . E l u ni vo-esce n6a b ine le s î voi devue se-lu ono­r a ţ i ; e l u e a c e l u - a b a r b a t u u n i c u , ca ru i -a i -amu impar t î tu t6 te cuge te le s î secre­tele mele sî elu t o t u d e u n a mi-a fostu cu vorb 'a sî cu fapt 'a i n t ru ajutoriu. V o m u vorb i despre acest 'a s î la p rand iu , u n d e v a fi de fatia sî comisulu R a d u sî spa-t a r iu lu Stefanu, pe cari i i amu c a p e nisce fraţi. A c e s t u - a , R a d u c a n e , e p l anu lu m e u sî cugetu , câ asia va se fia bine, d6mn 'a inca e bucur6sa s î nu devue l ă sa t a ocas iunea acest 'a ."

D i scur su lu cu rge s î devine totu mai p l a c u t u s î in te resan ţ i i , D o m n u l u vor-

besce lui R a d u c a n u despre folosulu l ega tu re i acestei-a cu famili 'a lui Ant i -ochu Cantemiru , cu ca re erâ ma i n a i n t e inimicu de m6r t e . E i inca d i scurau , candu se d e d e s e m n u l u de m e r s u l a p r a n d i u sî R a d u c a n u l u facandu-s i reve-r int i 'a esî.

T o t i , ca r i e r au ch iamat i l a meVa D o m n u l u i a ş t ep t au sosirea lui s î a D o m -n e i ; ac i e râ p a h a r n i c u l u cu ai s e i , aci e r â t e n e r u l u Cons t an t i nu cu a m a t ' a sa soţia, aci e râ R a d u c a n u l u , de care ni e vorb 'a , toti i a ş t ep tau in sa lonu\u, u n d e erâ gă t i ta mes 'a . D o m n u l u insoci tu de Domn 'a v ine s î ocupa locu in f runtea mese i , ceia-l-alti se p o s t a r ă in locur i le lo ru des t ina te . Bucur i ' a s î desfetarea se po teâ ceti p e fati 'a fiecarui-a, d a r a m a i ve r tosu D o m n u l u B r a n c o v e n u e râ vo-iosu sî se pe t recea escelintu. A c u m a in-c e p u r a d iscursur i le s î ma i a lesu Mare le S p a t a r i u Cons t an t inu C a n t a c u z e n u l u erâ forte a p t i v u ; elu cunosceâ pre^ b ine na tu r ' a D o m n u l u i , scieâ a se acomoda in t6te impreg iu ra r i l e spre p l ă c e r e a lui , elu e râ in s t a re a-i par t ic ipa supera rea , bucur i 'a , necasu lu s î p lăcer i le lu i sî as ia increderea , ce o avea D o m n u l u in elu se in ta r i â to tu mai t a r e . Se r ăd i ca ră to -aste in sane ta tea Domnu lu i , a t ene r i lo ru casetori t i , pe u r m a B r a n c o v ^ n u l u lua o puse t iune seri6sa, se cuge ta a fundu s î d îse , câ a r e se li s p u n ă u n u p l anu , ca re voesce se lu duca in depl in i re p a n a se afla inca aici. To t i ascu l tau cu a ten ţ iune s î e rau curioşi , ce p l a n u se li descopere Domnu lu , care t i en tâ ochii spre Spa ta -r iu lu Cons t an t i nu , ca cum mai a lesu lui, ca celui ma i i n c r e d i u t u , a r vo i se-i vorb^sca s î incepu :

„ A m u s tă tu 6re candu r e u cu Dom­n u l u Can temi ru s î cu famili 'a l u i , insa acele t e m p u r i a u t r e cu tu s î a s t ad i ne po temu l a u d a de o amic i ţ i a durab i la , p r e c u m se sî dee Ddieu. Sciţi, câ t r a p -t a tu lu de amic i ţ i a lu -amu inch ia tu ma i

li*

de u n a d î cu t r amisu lu sì cumnat i i lu lui, L u p u l u Bogdanii.*) E u voiu, ca amicé-ti'-a acést 'a se fia ma i str insa, ma i t a re s ì voiu sè o sigilezu cu sigilulu sacru a lu cumnat ie i . E u voiu sè ceru pe Ma-riór 'a , fiic'a D o m n u l u i Can t emi ru , de sotia lui R a d u c a n u sì speru, câ elu nu­mi va resp inge cererea . Acést 'a, e dori-r e a m e a sè me incuscrescu cu Cante­mi ru . " „ B r a v o , " s t r i ga r ă cu tot i i sì b e t r a n u l u Can tacuzenu fu celu d'in-t â i u , carele rad ica poca lu lu s ì inchina in s ane t a t ea lui R a d u c a n u s r a t u l a n d u -lu de m i r e ; u r â r i u r m a r ă d'in tòte jiar-t i le s ì R a d u c a n u l u mul t i amiâ tu tu ro ru -a .

Dómn 'a M a r i ' a , m a m ' a lui R a d u ­c a n u oservà in bucur i 'a , ce toti o mani ­festau p e n t r u p l a n u l u as tu b ine nemer i tu , o mis icare in Spa ta r lu lu Can tacuzenu c a n d u D o m n u l u p ronun ţ i a cuvintele , câ voesce sè céra p e pr inces 'a Mar iór 'a de sotia fiului seu ; ea vedea, câ o săge ta a s t r a p u n s u â n i m ' a că run tu lu i Spa ta r iu , ca­re le insa se scieâ fat iar i sì se a r e t â ma i voiosu sì int ielesu cu D o m n u l u Branco-v é n u ; d'in candu in candu simtieri le d'in l a u n t r u lu p r e d o m n i a u s î a tunc i se cu­funda in cugete . Dómn ' a s iop t i lu i B r a n -covénu la u r eche : „Vorbe le D T a l e au facutu sensa t iune m a r e in Spa ta r iu lu Can t acuzenu , eu t a r e me temu, câ aces-tu -a e u u n omu, ca re sépa p e d'in as-cunsu , ca sè su rpe cas 'a sì domni 'a D. T a l e . "

D o m n u l u e ra mai g a t a a c rede ori ce in l u m e , deeâ tu a p r e s u p u n e asia ce-va despre inc red iu tu lu seu s ì de acea adaose cu t o n u i n n a l t u : „Mane vomu face, unch iu le Constant ine , u n u revasiu, in care sè p e t î m u de la D o m n u l u Can­temiru pe Mar ió r ' a . "

„Da, m a n e Mar i ' a T a , potemu face sì a lu s ì t r ami t e . "

*) Acést'a s'a intemplatu in 9. Iuliu 1705 in tem-pulu domnirei a dóue a lui Cantemiru. Eng. Fotino.

„Asia vomu sî f ace , câ-^ci t e m p u l u de a n e intórce acasă ne grabesce ."

„Se se f aca , Mar i ' a Ta , " s t r i ga r ă toti ospetii , „se se faca. — Sè t raésca mirele R a d u c a n u , " r e s u n â d'in g u r ' a - t u ­t u r o r a .

Astufelu se fini p r a n d i u l u ; Dom­n u l u sì Dómn 'a es î ra d'in sa lonu s î toti se depă r t a r ă .

D u p a amédiu se facù o escurs iune pomposa, la ca re a l u a t u p a r t e mai tò ta famili 'a D o m n u l u i , n a i n t e erâ tener 'a p a r e c h e insoci ta de cur teni i p a h a r n i c u ­lui, d u p a aceea u r m a R a d u c a n u , fiito-r iu lu mi re in a l ta t r ă s u r a s î in fine b e t r a n u l u pr inc ipe cu dómn ' fiindu insociti de mul t i boeri s î do roban ţ i im­braca t i tot i in ve s tumin t e serba toresc i .

P e t r e c e r e a acés t 'a d u r a t re i óre, d u p a aceea se re in torse ra i n d e r e p t u to tu in acea ordine.

I n d iu 'a u r m a t ó r i a Mare le S p a t a r i u in t r a la D o m n u l u B r a n c o v é n u , ca sè p r imésca revas iu lu , de ca re se vorbise ieri. Revas iu lu erâ scrisu de m a n ' a p r in ­cipelui , carele lu dede lui C a n t a c u z e n u spre a l u duce insocitu fiindu de Stefanu C a n t a c u z e n u in mane le D o m u u l u i Can­temiru .

P r inc ipe le Can temi ru pr imi cu m a r e bucu r i a t ramisi i lui B r a n c o v é n u , i onora iu g r a d u l u celu mai m a r e sì li dechiarà , câ in scur tu t empu va r e s p u n d e la r e ­vas iu lu primiţi i , sî asia ambi i Can tacu-zeni se re in torse ra in Roman i ' a adu-candu acea veste i m b u c u r a t ó r e si dori­rea Domnu lu i se cons idera de real isa ta .

A t re ia dî d u p a re in tórcerea Can ta -cuzeni loru sosi sî r e s p u n s u l u , c a r e lu aduse Marele Spa ta r iu alu Moldaviei, D a n u Nitia, carele fù t ramis i ! d'in pa r ­t ea D o m n u l u i Can temiru sî la n u n t ' a t eneru lu i pr incipe Constant ini i . I n res-p u n s u Can temi ru ap romi te pr incipelui R a d u c a n u man 'a Mariórei desemnandu

diu 'a logodirei pe 24 . I a imar iu , d iu 'a cuviosei Cseniei.

B e t r a n u l u Domni i s t rapnsu in u n u s tadiu nou alu bucur ie i sî fericirei în­carcă cu da ru r i p e Spa t a r i u lu D a n u Ni t ia sî lu t r a c t a cu cea mai m a r e onore. I n tote dîlele pe t recer i sî desfetâri , g r a ­tu lăr i le ad resa te pr inc ipe lu i R a d u c a n u nu ma i aveau cape tu , toti lu felicitau sî i poftiau d î le s en ine ; elu insu-si nu si-a r fi p o t u t u espr ime aceea, ce s imtiâ in aces tu minu tu .

Se ne in t6 rcemu de la pr incipele teneru , carele aş tep ta d iu 'a de 24. I a n u -a r iu ca acea d î , ca rea i deschide pa -r ad i su lu p a m e n t e s c u s î se m e r g e m u la cu r t ea D o m n u l u i Cantemiru , ca se ve-demu pregăt i r i le cele minuna te , sa lonele cele decora te , se vedemu frumset i 'a sî ga l ' a c u r t e n i l o r u , cari v o m se in t im-p ine pe D o m n u l u B r a n c o v e n u sî pe t e -n e r u l u mire ,

F r u n t a ş i i s î boeri i t ierei p r i m e -scu 6spetii in c u r t e a domnesca , insu-si p r inc ipe le C a n t e m i r u insoci tu de domn 'a sa ^sa spre in t împina rea ospe-t î lo ru innal t i . A c u m a t r a su re l e se în­d r e p t a r ă ca t r a ca t ed ra la , u n d e Met ro­po l i t an i asis taţ i i de mai mul ţ i Ep iscop i sî Arch imandr i t i dede tener i loru p r in ­cipi b i n e c u v e n t a r e a p reu t iesca , ânele le se sch imbară in t re salvele t u n u r i l o r u sî can tâ r i de „mul ţ i a n i " sî asia logodi rea erâ plini tă.

D u p a t e rmina rea ac tu lu i acestui solenu sî s an tu toti, cei ce e rau de fatia, pe t r ecu ra in t re musica s î u râ r i pe logo­diţii p a n a in c u r t e a D o m n u l u i C a n t e ­miru. L a c r i m e de b u c u r i a cu rgeau pe fetiele ambi lo ru p ă r i n ţ i , cari l ă u d a u proved in t i ' a dieesca imbra t î s i andu- se a c u m a d u p a a t â t e t empes tâ t i s î inimi-cetia, ce a esis ta tu in t r e ei, n u n u m a i ca amici i m p a c a t i , ci ca doue familie i ncusc r i t e ; nici unu lu nu-si po teâ es­p r ime s imtieminte le sale, câ-ci in ânim'a

fiecarui-a se l up t a t r ecu tu lu cu bucur i ' a p resen ta .

D u p a ceremoniele îndat ina te la as tu-feliu de ocasiuni se inchià con t r ac tu lu de casetor ia sî b e t r a n u l u Brancovenu cu domn 'a sa se re in torsera acasă la-s andu pe mirele R a d u c a n u sè pe t r éca câ tu -va t e m p u in ap rop ie rea Mariórei .

E c a mominte le cele dulci, órele cele p lăcu te in viét i 'a u n u i o m u , éca t em-pulu fericirii, care fiecare j u n e , fiecare j u n a si-lti doresce. O viétia n o u a se în­c e p u a c u m a p e n t r u Raducanu , fericirea insu-si deschise Mariórei bra t ie le sale. N u m a i acelu-a a r po tè descrie simtie­minte le tener i loru acestoru-a potenţ i i -se folosi de nume le celu dulce de mire sî mirésa, carele a gus ta ţ i i d'in acelu po-calu alu p l ace r i lo ru , numa i ace lu-a , carele a i n t r a t u pr in usi 'a cea infrum-setiata cu flori d'in pa rad i su lu vietiei t re -catórie, insa sî u n u l u ca acelu-a a r devui sé a ibe celu mai eminen tu ta lent i ! poe­ticii, ca se ni pota da o icòna via despre fericirea acést 'a , Cu tòte insa sé ni fa-cemu s î noi o idea despre foculu amo­ru lu i s inceru sì innocenti! , ce ar po tè sé escite in unu j u n e o fiintia cu fatia no ­bi la s î del icata, g u r a p ropor t iona ta , ochi n e g r i ca dóue m u r e de cele m a i fru-móse, sp r incene asemenea neg re , buze roşie, t r u p u inna l tu sî subtîrelu^ cari însu­şiri o facu a t â t u de p l ă c u t a , incâ tu se pare a fi o z inis ióra , ca rea a c u m a s'a desui tu d'in Olimpu, u n u â n g e r a s i u t r a ­misi! d'in ceriu sp re a îndulc i s î ferici viét i 'a u n u i j u n e . Asemenea cali tâti , ce inf rumset iau ân im ' a nobi la a Mar ióre i , e r au in s ta re de a face pe u n u j u n e t e ­ne ru , r u m e n u la fatia cu ochi neg r i sî infocati, p r e c u m erâ Raducanu lu , se cu­gete , câ e in l éganu lu fericirii, i ncun-g iu ra tu de cele mai subl ime piacer i , ce po tu se fia pe aces tu p a m e n t u pecatosu.

T e m p u l u t recea acuma p e n t r u fiin-d'a p a r e c h e cu mu l tu mai r e p e d e , de-

câ tu p a n a aci, dî le le e rau n u m a i óre s ì órele minute . D' in fericirea loru depl ina nu l ipsiâ n imicu al ta decâ tu acelu ac tu solenu s î s an tu a lu cununiei , ce p r in amoru lu i m p r u m u t a t u i m p r e u n a ân i -mele, cugete le s ì s imtieri le d u o r u te­neri , car i de acuma na in te to tu aceea voru cugeta , to tâ aceea vo ru simtî . Insa aces tu t empu, in care erâ se se impli-nésca aces tu ac tu dor i tu n u erâ inca de-t ie rmur i tu , p e n t r u - c â pr incipele domni­tori i! se aflà in astufelu de impreg iurâr i , incâ tu n u po teâ sè de te rmine t e m p u l u nunte i .

Sè l a s â m u a c u m a pe mirele Radu-canu in b ra t i e l e mi rese i , i ncan ta tu de vorbe le ei cele dulci , sè-lu l a sàmu n e -con tu rba tu in pe t rece rea sa parendu- i - se , câ tòta na tu r ' a i s iop tesce , câ elu e fiulu fericirii s ì se ne in tó rcemu in Ro-man i ' a s ì sè vedemu c a t e - v a p a s a g e d'in p o r t a r e a aceloru-a , car i e r au in tò te dî le le la cu r t ea D o m n u l u i Brancovénu s ì in cari elu se inc redeâ mai t a r e , ca sè ni po t emu esplica cele u r m a t ó r i e .

P e candu Constant in i i B rancovénu se desfetâ cu famili 'a sa la nun t ' a fiu­lui seu Cons tan t inu s ì la logodi rea lui R a d u c a n u , pe a tunci tunur i l e pes te Car­pa r t i inca r e sunau , insa n u de p a r a d e ori bucur i a , ci amen in t i au mòr t e sì pe­r i re , torent i de sânge c u r g e a u d'in cei ce au cad iu tu v ip t im'a luptèi , a rm 'a s ì foculu p r e d a s ì devas ta to tu ce i s te teâ na in te . — Rakotzi , Voivodulu Arde iu­lui p o r t a resboiu incon t ra lui losifu I., impera tu lu Germanie i .

D o m n u l u Românie i in to rcandu-se acasa aflà capi ta l ' a tierei ce rce ta ta de ciuma. Mul te sute de ómeni be t r an i s ì t ener i , barba t i , muer i , boeri s ì cers ì tor i cad iu ra vipt im'a acestui m o r b u infiora­t o m i sì l ipit iosu. D o m n u l u Brancovénu se re t rase cu famili 'a sa, ca sè incun-

g i u r e per icululu , la caste lulu seu d'in Tergvovisce . Abia in 5 Mar t iu 1707 s'a p o t u t u in tórce in p a l a t u l u seu l a Bu­cureş t i .

Mirele R a d u c a n u , pe care lu -amu lasa tu in g iu ru lu Mariórei s ì angeru lu i seu iubi tu , vedieridu câ t e m p u l u cunu­niei n u se pote otar! d'in caus 'a nel inis-ciri loru es te rne se in tórse p e câ tu -va t e m p u in ce rcu lu familiei sale spre a u r g í de te rminarea d î le i dori te . „Voiu merge , a n g e r u l u m e u , " d îse elu in t r 'o d î d u p a amédiu p r e a m b l a n d u - s e p r in cor idoru cu mires 'a f r u m ó s a , „vo iu merge , câ-ci v e d u , câ impreg iu ra r i l e a m a n a diu 'a , ce sè-mi dee corón 'a ferici­rii. F o c u l u resbelu lu i infricosiatu a rde in g iu ru lu tierei nòs t re s ì n o r d u l u t r e m u r a de sabi 'a celoru doi b a r b a t i renumiţ i , de alui Caro lu X I I . sî P e t r u L, t ia ru lu i musca lescu . Voiu merge acasa, s cump 'a mea , câ-ci pa t r i ' a po tè sè cé ra a ju tor iu lu meu s ì a tunc i se iéu a r m ' a in m a n a sì sè me lup tu a l ă t u r e a cu b u n u l u m e u p ă r i n t e s ì cu boeri i t ierei p e n t r u a p e r a -rea ei. De cum-va insa vomii fi in li-nisce voiu s t a ru l ca câ tu mai c u r e n d u sè se defiga diu 'a , ca rea o dorescu d'in àn ima sì ca rea me va face pe depl inu fer i t i t i ! ."

„ S u m fericita l a n g a b ra t iu lu t eu d î se M a r i ó r ' a , „ d a r a ma i fericita voiu fi a t u n c i , c andu aces tu b ra t iu si va fi culesu laur i pe c a m p u l u lupte i p e n t r u pa t r i a s ì na ţ iune . Voiu fi mai fericita, dèca diu'a, in ca rea vomii m e r g e la al-t a r i u , v a fi t o tuoda t a d i u ' a , in ca rea vo ru t r iumfa bă rba ţ i i b rav i , cari se vo ru l u p t a cu eroismu p e n t r u n a ţ i u n e a ro ­mana , p e n t r u aceste t ier i m a n c a t e s ì sgud iu te de s t r a in i , p e n t r u aces tu pa-m e n t u b i n e c u v e n t a t u , p e ca re sabi 'a turcésca si-a aflatu s tad iu lu r e sbunâ r i i s ì j ocu lu furiei sale, voiu fi mai fericita, c andu acea d ì va fi d iu 'a e l iberâr i i aces­t o r a dóue t ieri surori , in car i pagan i i

pr in c r u d î m e a lo ru inferna la si-au scal­d a t a mane l e in s ânge cres t inescu s î r o m a n u , èra alţii s i-au aflatu cuibulu , u n d e t iesu mach ina t iun i i ncon t r a dom-ni loru sî boer i loru b rav i ai t ierei si in­cont ra gintei romane . " L a aces te cuvin te Mariór 'a e râ forte mis ica ta s î ochii ei frumoşi s î lucitori se u m p l u r ă de la­cr ime.

Abia trecu u n u m i n u t u d u p a scen 'a acést 'a mis icat iva s î o r o l o g i u l u s u n â o r ' a t rei , t r a s u r ' a erâ g a t a s î R a d u c a n u in-c u r a g i a t u de cuvin te le miresei sale p r ò -n u n t i a t e cu a t â t u - a curag iu , ce ca rap te -r iséza o a n i m a adeve ra tu r o m a n a se in tórse ca t r a Mariór 'a s î adencu p e t r u n s u con templandu-o cu o c ă u t ă t u r a amo­rósa i d î s e : „ O s ă r u t a r e , M a r i ó r a , s î adio p a n a la r evede re . "

„ A d i o , R a d u c a n e , Dd ieu te porte in pace ; spune acasă sa lutăr i le sî inchi-na t iun i l e mele . A d i o , R a d u c a n e . . . " dîse ea a dóu ' a óra, insa a c u m a lacr imele i i n u n d a r ă gene l e n e g r e sî ca doi torent i c u r g e a u p e fati 'a ei a lba s î f rumosa sî in fine si pleca c apu lu p e p e p t u l u lui R a d u c a n u . E a s te te u n u t e m p u nemisi-ca ta pe p e p t u l u lui sî se pa reâ , câ si-a p e r d u t u tote s imtî r i le sî câ viéti 'a ei deoda tă s'a t e rmina tu . R a d u c a n u ve-d iendu o mis icare a t â t u de m a r e in iu­bi t ' a sa mirésa o s t r inse cu amóre la pep tu lu seu, in fine i d î s e : „Aibi cura-giulu, ce te carapter iseza , â n g e r u l u meu, fii R o m a n a ca t o t u d e u n a . " Cuvin te le aste deş tep ta ră p e Mar ió r ' a s î r ad ican-du-si c a p u l u de pe pep tu lu lui adaose : „Adio, Raducane , sp re r e v e d e r e . " O să­ru t a r e puse capett i acestui de l i ru s ì Ma­riór'a merse in salonu, era R a d u c a n u se u r c a in t r ă s u r a sî porn i spre caste lulu de l a Tergovisce , u n d e erâ tò ta famili'a D o m n u l u i Brancovénu .

* D o m n u l u Brancovénu s'a in to rsu la

Bucuresc i in 5. Mar t iu . C a n d u a a junsu

î a casă p r imi de la Su l t anu lu m a n d a t u , ca d ' impreuna cu Ant iochu Can temi ru

1 se plece sub conducerea lui Iusuf, P a -si'a de la Baba sî sé in ta résca ceta tea Bender . Domnulu , d u p a ce a t r amisu tò te cele debuint ióse p e n t r u in t a r i r ea cetât i i , mura r i , bardas i , ma i mu l t e mii de luc ra to r i s î u n u n u m e r u in semna tu de care , p lecà sî elu in 6. Apri le , se in­tórse insa d u p a u n u t e m p u scu r tu in-dereptu , câ-c i pe cale inca a c a p e t a t u de la S u l t a n u l u insci int iare sé se inforca acasă sî asia in 3. Maiu a i n t r a t u èra in Bucuresc i .

(Va urma.)

La o copila romana.

8 ana unde auriulu sore Lumineza, nu e flore, Ca sî tine de frumosa, Ca sî tine gratiosa.

Trupusiorulu teu subtîre Plinu de gratii, de răpire Pe-a ta fatia beleora Crepa blând a auroTa'

Perulu netedu de metasa, Candu pe sinu-ti dalbu se lasa. Par' câ noptea se intinde Spre colinele dorminde.

Suavu suride-a ta guritia, Buzele-ti suntu de pomitia, Ochii tei ca doue stele Pe-orizonulu vietiei mele.

Peptulu teu e o gradina, Cu dulci floricele plina; Ce-su aceste flori zimbinde ?! Totu atâte simtieminte!

Cea mai scumpa floriora In rotunda-ti gradiniora, E a m o r e a n a t i u n a l a , — Cresce-o, cresce-o gintei tale !

Vien'a. Iustinii Popfiu.

Fét 'a boerului. (Novela de M a u r i t i u J o k a i . )

•disandru Cliiriachi avea celu mai fru-mosu pala tu in tòta Romani 'a ; siese fetiori sì o unica féta frumósa faceau famili'a lui.

Elu era unulu d' intre acei boeri, cari in anu lu 1825 au por ta tu cea mai sangerósa lupta incontra Turci loru. Acolo a fostu elu cu Io rdache in lupt 'a ultima sì s'a luptatu cu cu-ragiu sì ne in t re rup tu innaintea mănăstir i i . F r a t e l e lui a fostu acelu a, pe care Iordache lu-a edatu Tu rc i l o ru , candu asti d'in u rma au luatu cu asal tu mănăst i rea de la Dragusieni . Turci i sub acestu nume lu-au decu la tu , au espusu capulu lui trei dîle sì trei nopţi naintea seraiulu, ca sè-lu pota vede totu insulu. Se afla intre remasìt iele familiare a le lui Alisan-dru Chiriachi capulu aces tu -a , pe care l u a rescumperatu elu insu-si de la pasi 'a Sansund cu a tâ tu-a a u r u , câtu a fostu capulu de greu.

Candu tote bataliele au incetatu , candu Iordache s'a re t rasu in loculu seu de refugiu, candu Ipsylant i fu pr insu sì candu domnia era pace in t i é r a , atunci boerulu nostru be-t ranu , Alisandru Chiriachi, si-a ascunsu sabi 'a sub capetaniu sì a spusu sotiei sa le , carea acumalfera in pr imavér 'a vietiei : „Eu acuma me cui èli/ 'sì voiu se dormu. — Nopte buna l iber ta te /grecésca , nópte buna gloria moldo-venésca sì t iéra romanésca, nopte buna lume! P e mine nime se nu me deştepte d'in somnii pana atunci, pana candu nu va sosi o deminé-tia mai f rumósa, câ eu dormi i , nu vedu , nu audu nimicu."

C e a spusu , de acea s'a sì t ienutu , câ-ci de acuma vièti'a lui era unu somnii eternu. E lu petrecea cea mai mare par te a dìlei sie-diendu intinsu pe sofa ; a lasatu lumea sì afa-cerile ei in p a c e , nu cetiâ vre-odata gazete, nu mergea la nime sì nicairi, nu mai por ta grija de averea sa, câ-ci tota diu'a siedeà cul-catu intru-unu locu sì unic 'a var iat iune in vié­ti 'a lui monotona e r a , câ d'in candu in candu se intorceà de pe o lă ture pe alt 'a.

Avea mare norocu in jun ' a sa sotia, carea e ra forte diliginte sì de candu a dìsu elu lumei adio por ta grija de tota economi'a; ea ara , semenâ, se suadiâ cu lucratorii, ea radica edi-ficie n ó u e , câ ci de pe par tea bărbatului tòta cur tea o ar fi potutu muta cine-va d'in locu sì a radica alt 'a in loculu ei. De crescerea copii-loru, cari d'in dì in dì se desvoltau, totu ea se ingrijiâ. O féta sì siese fet ior i , unulu mai

f rumosu, clecâtu altulu. Mam'a loru i invetiâ cele bune sì frumóse, ea li dedea lectiuni in

jlimbe straine sì sciintie, ea invetiâ tét 'a musica, a còse sì in tòte cele devuintióse pen t ru casa. Păr in te le loru de tòte aceste-a nu avea grija ;

jdupa amédiu chiama fetiorii sei la sine, scotea sabi'a de sub cape tan iu , o dedea celui mai mare sì lu invetiâ cum devue sé o iiitórca. In fine faceau toti siese acést 'a, sì care poteâ mai indelungatu tcmpu intórce sabi'a, acelu-a era

.discipululu mai bunu sì capetâ de regula ca premiu unu leu.

I D e câte ori punea sabi 'a sub capetaniu to tudeuna li spunea, câ acést 'a a fostu in a tâ te bătăl ie, câ pe cine sì cum a taiatu, cine pòr ta sì acuma semnele, ce le-a capetatu de sabi'a l u i , scirbirile sabiei de care lupte i aducu aminte.

Acést 'a era tòta desfetarea sì ocuparea lui, câ-ci boerulu be t ranu nu dedea alte semne de viétia sì cunoscuţii lui nu mai in t rebau, câ ,,mai t raesce bet ranulu Chir iachi ," ci numai câ „mai dorme be t ranulu Chiriaclii ?"

In t r ' o dì de véra fetiorii lui i n t ra ră in chili 'a părintelui cu fetiele ridiende de bucuria , nu precum li era datin 'a pana acuma tr is t i si posomoriţi.

„Buna deminéti 'a ta ta ! — Deminét ia fe­ricita sì frumósa e adi in Moldavi 'a sì t iér 'a romanésca. Oştirile t iarului au t recutu preste fluviulu P r u t u , imperatulu crestiniloru vine cu òste mare sì cu tunur i sé puna capetu im­peratici Turci loru sì se cobóra lun 'a de pe bi-seric 'a santei Sofie sì se implante in verfulu ei crucea cea santa. Destépta- te dara acuma, cauta-ti sabi 'a cea in atâte-a lupte invingató-ria, cauta st indardulu sfasiatu de gloria, câ deminéti 'a dorita a sositu !"

L a cuvintele aste betranulu Alisandru sari odata d ' in patu, r ìur i de lacrime de bucu­ria curgeau d'in ochii lui, sabi 'a lucia in ma-n'a lui sì radicandu-si ochii la ceriu si plecà genunchii sì intona lui Ddieu multiamire, câ a sositu diu'a acea, in care mortii d'in morminte invia.

Tre i dîle sì trei nopţi suna tambur 'a sì cobs'a in palatura boerului , usi 'a erâ deschisa la fericitu sî nefericiţii, vinulu curgea ca r îur i de sânge. N e s t ' a , fiic'a lui siedeâ langa elu sì cantâ cântece glorióse, in cari erau descrise faptele eroiloru de demultu. Ventulu leganâ

r

st indardulu sfasiatu in luptele gloriose, ce erâ implanta tu in ferestr'a palatului , jun i i frumoşi veniau se se inscrie in oştea sânta sî N e s t ' a tenera sî frumosa li punea pe peptu sî in cu-sima o cruce de a r a m a , care semnu va se-i îndemne in lupt 'a veni tor ia , ca fiecare se se lupte cu curagiu sî eroismu pent ru sant ' a li­ber ta te .

Bet ranulu Chiriachi erâ asia de fericitu, incâtu se s imt iâ , câ in teneresce ; elu a dor-mitu 29 de ani sî in acestu t empu a visatu to tu aceea, câ de ar pote luâ mai odată pa r t e la acea lupta, carea va se e l i b e r e p e B. o-m a n i s î se - i f a c a e r a d o m n i i n v e ­c h i u 1 u l o r u p a m e n t u s t r a m o s i e s c u , p r e c u m a u f o s t u o d a t ă s u b M a r e l e B e s a r a b u .

Fet ior i i s 'au nascu tu in sîru frumosu, celu mai mare erâ de 25 de ani, era ceia-l-alti fie­care câte cu unu anu mai t e n e r u ; celu mai micu erâ P e r u , carele numerâ numai 18 ani. era mai pe u r m a s'a nascutu N e s t ' a , carea

!| acuma erâ de 16 ani. „Peca tu , câ nu e sî acest 'a fetioru," dî

cea adese-ori be t ranulu b o e r u , „de s 'ar afla vre-unu b a r b a t u , cu care se si pota impart î simtierile ânimei! Na tu r ' a inca a re taci tu la copii mei doi d'in u r m a , pentru-câ P e r u a fostu se fie feta sî N e s t 'a fetioru. O, de a r fi as ia ."

Fet 'a e râ to tudeuna asia de voiosa, sprin cena, naltutia, de s ta tura eroica, bruneta , cu t rasur i orientali, pr in car i abia acuma a s tra-ba tu tu rosieti 'a junet iei , ea si por ta capulu cu fal'a unui fetioru, ochii ei negri schinteiau cu­r a g i u , era in misiGarea sprinceneloru zaceâ ce-va impunetoriu, ce a r fi potu tu face mare tiu pe ori sî ce j u n e sî candu adese punea d'in gluma cusim'a lui P e r u in capu, a tunci nime nu ar fi cugetatu, câ ea nu e fetioru, d'in con­t r a a r fi crediutu pe Pe ru de fe ta , câ-ci elu avea fatia asia b lânda sî privire melancolica, incâtu nime nu 1' a r fi t ienutu de frate cu fe­tiorii lui Chiriachii .

Sî ce e adeveru, nu e minciuna, N e s t ' a pusicâ mai bine, decâtu P e r u , insa cestu d'in u rma paicepeâ mai bine art 'a musicei, decâtu soru-sa, ce era d'in contra a r devui se fia. Be­t r anu lu Chiriachi nu se poteâ d'in destulu mira de evenimentulu acestu straordinariu sî mira rea lui o spunea elu sî na in tea altoru-a.

P e r u cu N e s t 'a se iubiau ferbinte inca d'in prunci 'a loru frageda, ei impart iau bucu­ria sî într is tare sî deca in anii mai crudi pă­rintele ori mam'a loru pedepsiâ pe unulu d'in

ei, pen t ru câ a gresi tu ce -va , atunci amendoi erau partasi la pedépsa, p recum sî la bucatur 'a cea d'in u rma sî mai dulce. I nca ca prunci mici P e r u numiâ p e N e s t ' a totudeuna , ,ne- :

vestuti 'a m e a " sî vorbiâ cu ea ca despre u n u lucru securu, câ deca va fi elu odată mare nu va luâ pe nime in lume a l f a de muere, decâtu pe N e s t 'a frumosa. D u p a ce insa a crescutu mare a vediutu, câ asia ce-va nu e cu potin-tia sî asia sărutăr i le sî imbratîsiarile e rau acuma mai ra re , nu se ui tau cu orele întregi unulu la a l tu lu , precum făceau mai nainte , afara deca Nest 'a doriâ acést 'a, insa sî atunci ea devuiâ sé-lu c a u t e , sé-lu imbrat is ieze , ea devuiâ se depună pe buzele lui nectarulu celu dulce a guritiei ei frumóse sî elu sî a tuncia se t r ageâ d' innaintea sarutar i loru dîcandu, câ asia ce-va nu se cuvine, la cari cuvinte Nes t ' a salta de bucuria Numirea de „nevestu-ti'a m e a " insa a remasu sî acuma

„ E deminétia frumosa, fiii mei !" dîse be­t ranulu siediendu in societatea mai multoru-a cu fiii sei la més 'a incarca ta cu vinu sî in t r ' adeveru a sî fostu o dî f rumosa , câ ei s'au pusu ieri séra la mésa sì diorile deminetiei totu langa mésa i aflà. „Se revérsa diu'a, insa cine scie spre ce bine ori reu se va santî , cine scie, ce lucru ne aş tepta astadi pe noi. Sé incepemu câtu mai de g r a b a sì sé-lu finimu câtu mai curendu, câ cu a tâ tu-a e mai b ine . "

Ochii juniloru luciau la cuvintele aste sî fiecare si spunea aceea, ce adeseori a visatu. „ E u voîu fi calaret iu ," dîse Ionu fiulu celu mai be t ranu alu lui Alisandru, „câ-ci calare-tiulu fuge ca ventulu sî spahii fugu d'innain­tea lui. U n u calaretiu ajunge doi pedest raş i ."

„ E u voiu fi l ance r iu , " continua fratele seu Pavelu, „lancea e a rm'a cea mai buna, éa s t răba te pr in scutu sî se mesura cu sabia sî baionetu."

„Eu me voiu lupta numai pedes t ru ," dîse indata Alisandru, „pedestraşi i decidu lupt 'a , ei se potu lupta sî sub murii Bizantiului, sî potu mai curendu planta s t indardulu pe murii ocupaţi, pana ce călăreţii se ui ta numai d'in depăr tare . E u tienu cu-pedestraşi i ."

„Aste tòte suntu g lume ," dîse Leu luandu firulu vorbirii de Ia fraţii sei, „ tunulu e dom­nulu celu mai mare in bătălia, naintea tunului se inchina pedes'trasiu sî calaretiu, scutu sî coifu, n' ajunge curagiulu niniîcu incontra tunului ; eu voiu fi tunariu. Voi Hoti veti dormi inca atunci, candu bombele mele sburatór ie voru nimici lun 'a de pe bisericele nòstre der îmandu orasiulu inimiciloru."

„Eu voiu conduce oste libera," dîse Euti-miu, „voiu ambia cu ea pe câmpurile inimici-loru sî voiu incungiurâ oştea loru, ca vulturulu, ce se lasa pe prad'a sa ; voiu prinde si voiu ucide santinelele, ca sé nu scóle trup'a loru d'in somnu."

Cuvintele aceste ajuniloru forte tare i-au placutù'N e s t e i sî ea cugeta in sine, toti voru fi bravi s ì ero i vestiti, fiecare si va incununâ numele cu glori'a nemuririi, e i v o r u c a ­s t i g a R o m â n i e i l i b e r t a t e s î b u n ă ­s t a r e . La unu coltiu alu mesei siedeâ Perulu si asculta cuvintele confratiloru sei, Ddieu scie insa unde sborâ cugetulu lui.

„Dara tu Perule," dîse betranulu, „tu, ce vei se faci in bătălia ?"

Tenerulu si radica ochii, suspina sî res-punse : „Mie mi-ar place', deca glontiulu d'in-tâiu s'ar opri in ânim'a mea !"

Respunsulu lui Peru întrista tòta socie­tatea ; unii d'in eroii teneri priviau in pocalele cu vinu cugetandu, câ vinulu rosiu nu potè fi deodată sì sangele loru propriu.

„Ei ! ce ve intristati ," dise boerulu be-tranu, „copilulu acestu-a nu e nascutu de fe-tioru, vina K e s t a drag'a mea, ie-ti tambur'a sì incuragéza pe tenerii aceşti ; in ânim'a ta este sufletu fetiorescu. Fii incuragiatoriulu, candii alţii se voru lupta. Tu, fiule, insa su­spina pana ce alţii s i j^rbescu glori'a."

N e s t ' a strinse in ascunsu man'a lui Peru sî arunca ochii pe elu, farà sé o fie ve-cfiutu cine-va, pe urma luandu in mana tam­bur'a auria, a cârei cordi tremurande acom-paniau cântarea ei, i întreba :

„Voiţi sé ascultaţi istori'a Ileanei ?" „Se audîmu, se audîmu !" strigară tenerii

sî fiecare si golia pocalulu, ca cu atâtu mai mare atenţiune sé asculte sî pe urma radie-mandu-si fruntea de mana si dedera perulu la o parte, ca mai bine sé auda.

N e s t ' a frumósa mai cauta odată in ochii lui P e r u, ca sî candu ar fi voitu sé dica : de àcea cantjţ eu acuma cantulu acestu-a, pen-tru-câ tie d'iatre tòte acestu-a ti mai place, sî începu :

„La resboiu odată trei etoi plecară, Unu ero,u; ce porta coron'a magiara, Altulu loapu voda, celu faimosu osténu, Sî alu treia Draculu, prince moldovénu. — Toti trei de acasă la drumu candu plecară De la-ai loru adio, remasu bunu luară ; Câ-ci nu scie nime, ce s'a intemplâ Sì la-ai loru acasă ori s'oru intornâ ? Câ-ci nu pléca densii la inmormentare, Séù dupa mirésa, la o desfetare, Ci s'au dusu»cu òste gata a mori, Pe pagani a-i bate, s î a-i nimici."

„Dieului potinte, dieului pre amare, Nu-i fii spre piacere acést'a lucrare, Câ toti trei odată pace au joratu Sî-arm'a 'nvingatoria 'n teca au bagatu, Sî-acum joramentulu tustrei 1' au calcatu,"

„Dara dieulu mare, dieulu prea potinte, Vre ca sè-i oprésca de-a merge nainte, Sî-a inisicatu pamentulu prin cutremura mare Candu fugiau ca ventulu, — dar nu fu in stare Cutremurulu groznicu a-i impedeeare ; Er' a dou'a óra dumnedieulu mare Li stricase drumulu prin o innundare; — Dara reesîra toti prin innotare ; — La aceste dieulu prin poterea-i mare Li tramise 'n urma o minune 'n cale ; — O fetitia mandra, gingasîca flore, Bela, rumeneóra, ce ca zin'a-ti pare, A esîtu nainte brnviloru in cale." . . .

„Ilenuti'a bela iute s' aruncà, Sì cu d'alb'a-i mana frèulu apucà. Cu inspaimentare la eroi priviâ Sì rogandu-i duleeastufelu li graia :

.,Dulcele meu tata s î v t4rege 'nnalte, Ve rogu sè nu mergeţi c^m-va mai departe ; E blastemu pe tiéra, unde ati placatu Sì pe acelu nume ce v'a inarmatu ; Deci lasati in pace loculu blasteinaiu, Câ-ci in visu dieimea tòte mi-aretatu ; Amu vediutu in Tisu-mi trist* visiune De infricosiare, spaima sì minune ; Mii de oseminte p' unu campii sangeratu Amu vediutu, câtu fòrte m'ama infiorata; Amu vediulu pe rege mortu sì farà capu, — Capulu lui pe stéguri Turcii lu-au 'ntiepatu. — Capulu tristu suride cu inspaimentare, Chiar' cum ridi acuma, o tu rege mare."

,,Eegele de Unguru incepù a ride, Era Draculu Voda de necasu s'aprinde, Sì machnitu Ilenei astufelu i respunde : — O nefericita, drumulu ce ni-opresci. Sì ca sì o mama nóa ni vorbesci, Care-si teme forte scumpu-si copilasiu Ca sè nu-lu ucidă pe elu vre-unu vrăjmăşia, ? ! Pe noi nici cutremura nu ne-a impedecatu, La rìulu celu mare noi nici câtu n'ama statu, Dar' acuma plansulu unei copilandre Vre se nu ne lase pe noi mai departe ! . . . Taci tu Ilenutia, du-te 'ncetu acasa, Te-apuca sì lucra, torce, tiese, còsa, Sì nu piange draga aici inzadaru, Nu-mi face, Iléna, trainili meu amara-Du-te acasa-Iléna, du-te tu in pace, Tempu putienu va trece sì noi ne-omu intóree, Sì iti vomu aduce, dieu, mărgăritare, Sè le puni in pèru-ti in dì de serbare, Pe rumen'a-ti fatia. casta sărutare, Ca sè n' o albésca nici o frica mare."

„Dulcele ei tata candu asia grai, Ilenuti'a mandra cu totulu rosi, Dar' luandu curagiulu aste «a rosti : — Frica de bătaia nicicandu n'amu avutu, De sì in vietia mai multe-amu vediutu ; Nici de pocniture, ce tunuri dedeau, Nici de arme crunte, ce pepturi frangeau ; Nu fugu eu de sânge, ce curge perèu, Pe voi, dulce tata, pe voi ve temu eu,

Sî-anii ăstui june teneru, frumosielu, I Câ in bătălia nu potu fi cu elu, Se oprescu en arm'a, ce-a veni sburandu Capulu lui se lu franga, se-lu bage 'n mormentu, Cn aceste bratie, sî 'n mine-a-o-opri, Pentru elu, se- veda, câ sciu a mori."

„Bravii pe llean'a de mana-o luară, Cu ea d'impreuna la resboiu plecară ; — Regele celu teneru i-a dîsu eu surisu : Romancutia bela, drumulu ti-e deschisu, Ti-e deschisu la lupta se vini tu cu noi, Se" vedi osiea brava, lupta de eroi. Tener'a fetitia dulce suridea, Bucuria mare pe fatia-i ardea."

Aci intrerupse N e s t ' a cântarea frumosa, ca sî candu tonulu i-ar' fi negatu continuarea sî numai cordele tamburei vibrau, ca unu su-spinu doiosu.

„Mai departe, mai departe!" strigară toti d'in tote părţile.

Nest'a arunca ochii la P e r u, ca sî candu ar fi vrutu se-lu întrebe: „se mai cantu ?" Sî numai dupa ce amendoi schimbară o căutătura amorosa continua mai departe :

„Innainte merge oştea romanesca, Fatia cu ea vine arini'a turcesca ; Ca doi nori gigantici ele s'au lovitu, Dar' napoi nici un'a unu pasiu n'a pasîtu . . . A câmpului flore, ce-atunci infloriâ De-a Turcilom saoge.tare.se. roşia.".

„Sî atunci Sultanulu, unu osmanu betranu, — Barb'a lui cea lunga se 'ntindeâ pe sinu, — Cu-oehii plini de lacrimi la ceriu a privitu, Sî cu machnitiune astufelu a graitu : — Uita-te potinte Ia cei, ce-au joratu, Sî-acum joramentulu era l'au calcatu; Prapadesce, domne, de esci Dumnedieu Pe cei ce se j6ea cu numele teu !"

„Sî candu elu vrăjmaşii astnfelu blastema, D'in 6stea contraria tîpetu s' audia : 12 'n periculu mare regele magiaru, Elu se lupta crancenu, dar' totu inzadaru ;

Mic'a sa oştire s'a imprastiatu, Armi'a turcésca lu-a meungiuratu ; Ilenuti'a brava se lupta cu elu, Ca o dina mandra, angerasiu d'in ceriu ; — Ti-amu spusu tie rege sé nu vini la lupta, Câ-ci ti afli mortea, — ânim'a ti-e crunta ; Mórtea ne aştepta'n crud'a bătălia,— Fierţi mortea dulce, precum mi-e sî mie ! . . . . Aste ea le dîse sî atunci mori, Sufletulu ei fragedu catra ceriu porni ; — Prin arm'a-acea, care llean'a peri, Prin aceea arma regele mori . . . ."

„Capetele dóue in Bizantiu le-au dùsu, La seraiu afara spre vediutu le-au pusa ; Trei nopţi sî trei dîle afara au stătu, Pe ele mulţime mare le-a-admiratu."

„In dlori, deminéti'a, o multîme mare Veniâ, ca sé veda capete barbare, Le afià intórse dandu-si sarutâri Cu recile-si buze sì 'ntonandu cantari. Ér' pe campu afara 'n érb'a sângerată, Dóue reci cadavre zăcu langa o-l-alta, Peptu la peptu culcate se imbratîsieza, Ventulu linu ca dórulu preste-ele oftéza . . . ."

„Ce minunatu de frumósa e cântarea acést'a," dîse o parte d'intre óspeti.

„Urita cantare, nu e pentru o dî ca sî astadi," dîsera alţii, intre cari erâ sî betra­nulu Óhiariachi cu fetiorii sei,afara de P e r u , carele taceâ , insa tăcerea lui a fostu pentru Nest'a eeţşymai bunu reşpunsu.

„Nu ni devue nóa astadi cantari asia triste," dîse Chiriachi. „Astadi amu radicata tricolorulu romanu spre eliberarea patriei de sub jugulu turcescu, astadi ni canta tu despre Georgiu Castriota sî despre Thermopyleia nu despre Varna sî capete tăiate !"

Sì indata incepura tenerii óspeti unu cantu mai vesulu sì desfetatoriu sì preste o óra se uitară cu totulu de llean'a sî de cape­tele mortiloru, ce se s ă r u t a u . . .

(Va urma.)

Cunnna de n o u t â t i . (!) Iu n u m e r u l u 9. alu fóiei nòstre

a u remasu d'intre dómnele, cari a u sur-

prinsu pe D l u Baritiu c u portufoliulu

de atâte-ori amintitu, numele D ó m n e i

Rozali'a P a p p născuta D r a g â n sì a Drei Mari'a Dragân. N o i a m u voitu se indrep-

t â m u erórèa acést'a in numerulu trecutu,

dara la cererea stimatei Domne Rozali'a P a p p a m u intrelasatu, a c u m a insa fa-

candu-se nisce vorbe, cari presupunu,

câ noi (n' a m u sci d'in ce causa) cu voi'a

a m u fi lasatu n u m e l e Domnialoru afara,

dechiarâmu constrinsi de necesitate, câ

numele Domnialoru n u m a i de acea a u

remasu afara, fiindu câ, candu a m u ve­

diutu noi adres'a, stimatele surori n u

erau subscrise, sî asia nici n u - a m u po-

tutu sci, câ subscrie-se-voru ori nu, c u

a t â t u mai m u l t u , câ n u e r au tocmai intielese cu p l a n u l u de a t r ami te Dlui Bar i t iu u n u portufoliu. T o t u d e o d a t a ne r o g â m u de D l u B a r i t i u , ca in favórea adeveru lu i sè a ibe b u n e t a t e ori a pu ­bl ica n u m e l e dómneloru ,car i ausubsc r i su adres 'a , ori se m â n g â i e pe cale p r i v a t a p e amint i te le dóue surori , ca se n u cu­g e t e , câ c ine-va ar fi a v u t u v r e - u n u in-teresu , ca sè r e m a n a n u m e l e D o m n i a -lo ru d 'm adresa afara.

(!) P r e u t î m e a r o m a n a d'in d is t r ip-t u l u cetât i i de pé t r a a p re sen ta tu II. Sale, c ă p i t a n u l u i s u p r e m u de acolo, D lu i S i g i s m u n d u P a p u n u poca lu forte fru-mosu de a rg in tu , pe care se afla i n sc r ip -t i unea m a g i a r a(!) ,,in s emnu de coin-t ie legere sî f ră ţ ie ta te ." II. Sa a d o n a t u poca lu lu aces tu-a bisericei gr . r. d'in S iomcut ' a Mare . — N e m i r â m u t a re cum p reu t îmea romana , c a r e a e ch i ama ta de a ape râ s ì a p ro t ege l imb 'a poporu lu i , a p o t u t u p r e s e n t a a c u m a in vé r ' a anu lu i 1 8 6 3 u n u i chefu r o m a n u u n u poca lu cu i n s c i * i p t i u n e m a g i a r a , to tudeo­da ta ne m i r â m u , cum II. Sa a p r i imi tu poca lu lu aces tu-a sì lu-a dona tu Sante i b i s e r i ce , u n d é secuii in t regi ni v a da u n u tes t imonium paupe r t a t i s . Confraţ i i nos t r i de pes te C a r p a t i cau ta sè se des­facă in b iser ica de s t r a in i smu s ì noi n u des tu lu , câ a v e m u biserice sì m o n u m i n t e san te cu inscr ip t iun i serbesci, ci a c u m a v i r ì m u in biser icele nos t re s ì l imb'a m a g i a r a ! I n t r u - a d e v e r u depa r t e a m u a junsu !

(!) D l u Greorgiu Bar i t iu a mu l t i a -m i t u tener imi i r o m a n e studióse la uni ­vers i ta tea P e s t e i , carea lu-a g r a t u l a t u la diu'a-i onomast ica s ì t o t u o d a t a la iub i leu lu apt iv i tâ t i i sale de ani 25 p e c a m p u l u publ ic i tă ţ i i r o m a n e , p r in o

epistola, c a r e a d'in a n g u s t i m e a locului u u o p o t e m u rep roduce .

(!) R e u n i u n e a dómne lo ru r o m a n e d'in L u g o s i u a t r a m i s u la 10 tener i de la un ive r s i t a t ea P e s t e i u n u ajutor iu de 100 florini P r i m ésca zelós'a r eun iune , a cărei m e m b r e la ori sî ce ocas iune s'au a re ta tu , câ s u n t u demne de n u m e l e une i Cornel ie , mu l t i ami rea nòs t ra sì a na t i -unei . — A u d î m u d'in funte securii , câ Reve rend i s imu lu D o m n u Ioni i P a p p , r ec to ru lu seminar iu lu i r o m a n u d'in Ora ­d e a Mare inca a r fi deschisu o cóla de subscr iere p e n t r u jur iş t i i l ipsiţ i d ' in Pes t ' a .

(!) U n u esemplu frumoşii de imi ta tu ni da comi ta tu lu cetât i i de b a l t a d' in Ardé lu , in ca re to tu R o m a n u l u economu e i nde to r a tu sè con t r ibue p e n t r u a juto-r i r ea ascu l ta tor i lo ru de d r e p t u r i câ te o m e s u r a de g r â u in n a t u r a . Asia comu­ni ta tea S a r d , carea n u n u m e r a mai m u l t u de 500 suflete de diferite n a t i u -na l i tâ t i a contr ibui ţ i i 58 de mesur i de g râu . I n a n u l u aces tu-a , d u p a o ord ina-t iune fiecare p ropr i e t a r iu de oi deve sè dee lap te le de pe dóue d î le spre sco-p u l u at insu.

L i t e r a t u r a . (!) A esîtu de sub t ipar iu : M ă n ă s t i ­

r i l e d î s e B r a n c o v e n e s c i de D . C e -s a r B o l l i a c . Ni cunoscuta neobosinti 'a Dlui au toru in privinti 'a cestiunii manast i r i -loru sî de acea cutezâmu a o recomendâ ono­ratului publicu.

(!) Poesiele poetului nost ru Grigorie M. Alessandrescu au esîtu de sub t ipariu. Pre t i -ulu unui volumu mare este unu auru . D lu Alessandrescu e destulu de cunoscutu naintea Romaniloru, incâtu operele sale se nu mai aibe t rebuint ia de nici o recomendare sî credemu, câ toti Romanii amatori de l i te ra tur 'a nat iu-nala se voru grăb i a-si procura aceste scrieri.

Propr ie tar iu , redaptoru respundietoriu si eda tor iu : IOAIMICHIU M I C U L E S C U .

JMF" Mai a v e n i u inca p u c i n e e s e m p l a r l e c o m p l e t e d'in i n c e p u t u . " ^ P j f

Cu tipariulu lui : EMEEICU BAETALITS.