Atestat Ciobanu

8/15/2019 Atestat Ciobanu

1/39

LICEUL TEHNOLOGIC VEDEA

FILIERA: TEHNOLOGICĂ

PROFILUL: SERVICII

DOMENIUL: COMERT Ṭ

CALIFICAREA: TEHNICIAN Î N ACTIVITĂTI DE COMERT Ṭ

NIVELUL: 4

Proiect pentru sust Ṭinere e!"enu#ui $e certi%icre

co"petent Ṭe#or pro%esion#e

Pro%esor n$ru"&tor: A'so#(ent: ȋ

Motorn Lu"init Ṭ te%n Sorin M&$inȘ

)*+,


2/39

E(#ure stocuri#or $e "r%uri #

-SC. SITCO GRUP SRL.

2


3/39

CUPRINS:ARGUMENT......................................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1......................................................................................................................... 5

Delimitări conceptuale privind stocurile de materii prime si materiale 5

1.1 Politici contabile adoptate la evaluarea stocurilor 6

1.2 Metodele de determinare a costului 7

CAPITOLUL 2....................................................................................................................... 10

Or/ni0re cont'i#it&tii stocuri#or ...............................................................................................10

2.1. Obiectivele organizării contabilităţii stocurilor materiale 1

2.2. !eguli de evaluare a stocurilor materiale 12

2.2.1."valuarea stocurilor materiale la intrarea #n gestiune..........................................................12

2.2.2."valuarea stocurilor materiale cu ocazia inventarierii..........................................................13

2.2.$."valuarea stocurilor la #nc%iderea e&erciţiului prin bilanţul contabil ........................................14

2.$. 'istemul de inventar 15

2.$.1. Metoda inventarului permanent .....................................................................................15

2.$.2. Metoda inventarului intermittent ....................................................................................15

CAPITOLUL 3....................................................................................................................... 17

Meto$e $e e(#ure stocuri#or # ie1ire $in /estiune.......................................................................17

$.1. Metoda costului mediu ponderat ().M.P.* 17

$.2. Metoda prima intrare + prima ie,ire --O (/irst input0 /irst output*1$.$. Metoda ultima intrare + prima ie,ire -O (last input0 /irst output*1

$.3. Metoda pro&ima intrare + prima ie,ire 4-O (ne&t input0 /irst output* 1

$.5. Metoda costului standard1

$.6. Metoda identi/icării speci/ice 2

CAPITOLUL 4....................................................................................................................... 21

Stu$iu $e c0 # SC SITCO GR2P SRL.........................................................................................21

3.1 ') ')O !8P '!0 storic si date de identi/icare 21

3.2 'tructura organizatorică si operatională 22

3.$ !ecunoa,terera ,i evaluarea stocurilor 23

3.3 "valuarea stocurilor la intrare 26

CONCLUZII......................................................................................................................... 27

PROPUNERI.........................................................................................................................30

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................31

3


4/39

ARGUMENT

În zilele noastre, o mai bună cunoastere a situatiei patrimoniului este strict

necesară pentru a participa cu succes la viata economică şi chiar sociala a unei

societăţi. În tara noastră contabilitatea reprezintă o provocare atorită eselor

schimbări şi ambi!uităţi prezente "n meiul le!islativ, precum şi a tenintei e

armonizare cu sistemul contabil european# contabilitatea trebuie să se aapteze

meiului e a$aceri tot mai inamic, sa răspună unor provocări in ce "n ce mai

incitante cum ar %& pietele %nanciare "n ezvoltare, instrumente %nanciare noi,

miscarea rapiă a capitalurilor etc.

Încă e la aparitia ei ca stiintă, contabilitatea a $ost le!ată e constituirea,

!estionarea şi utilizarea e%cientă a patrimoniului, %in isciplina care pune la

ispozitia conucerii %rmei at't ate c't şi in$ormatii operative privin starea şi

!estionarea patrimoniului.

În carul elementelor patrimoniale ale unei societăţi, un rol important "l au

activele circulante materiale in carul cărora $ac parte şi stocurile, aică acelemateriale etinute pentru a % v'nute pe parcursul es$ăşurării normale a

activitătii,"n curs e prouctie "n veerea v'nzării "n aceleasi conitii ca mai sus

sau sub $ormă e materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a %

$olosite "n procesul e prouctie sau pentru prestarea e servicii. (ceasta

importantă este ata e $aptul că o unitate e prouctie nu poate $unctiona $ără

e)istenta stocurilor.

* %rmă care are ca obiect principal e activitate prouctia, trebuie sa eţinăsu%ciente stocuri +materii prime, materiale, etc. ast$el "nc't procesul e prouctie

să aibă continuitate. În acelasi timp, structura şi mărimea stocurilor trebuie

stabilită -uicios, ast$el "nc't sa nu e)iste lipsuri intro anumită materie primă sau

in contra,să e)iste supra stocuri in alte materii prime. /ipsa stocurilor e materii

prime poate uce la "ntreruperea activitătii e prouctie şi automat sunt

4


5/39

inuentate ne!ativ veniturile %rmei cu repercusiuni irecte asupra pro%tului. În

acelasi timp, o aprovizionare "n e)ces cu materii prime şi alte materiale poate uce

la un bloca- %nanciar ca urmare a obli!ativitătii achitării către $urnizori a valorilor

imobilizate "n stocurile procurate şi care nu sunt $olosite imeiat "n procesul e

prouctie. e e altă parte, aceste stocuri aprovizionate "n e)ces se pot e!raa

sau altera ca urmare a epozitării necorespunzătoare sau ca urmare a inuentelor

$actorilor e meiu, mai ales "n inustria alimentară.

/ucrarea intitulată valuarea stocurilor e mar$uri este structurată pe

patru capitole mari, "mpărtite la r'nul lor "n subcapitole, ast$el "nc't săse asi!ure

o tratare -uicioasă a tuturor aspectelor le!ate e contabilitatea stocurilor.

(st$el primul capitol ,,Delimitări conceptuale privind stocurile de materii

prime şi materiale, tratează sub aspect teoretic notiunea e stocuri, principiile şi

re!ulile aplicabile. 6apitolul al oilea ,, Organizarea contabilitătii stocurilor’’ ,

pune accent pe re!ulile e evaluare a stocurilor, "n timp ce "n capitolul al treilea

este eicat "n totalitate metoelor e evaluare a stocurilor la ieşirea in

patrimoniu.

/ucrarea continuă cu un stuiu e caz realizat la societatea comerciala 6. 896*

:;


6/39

CAPITOLUL 1

Delimit!i "#$"e%t&'le %!i(i$) *t#"&!ile )e m'te!ii %!ime *i m'te!i'le

tocurile reprezintă, materiale, lucrări şi servicii estinate să %e consumate

la prima lor utilizare, să %e v'nute "n situaţia c'n au starea e mar$ă sau

prouse rezultate in prelucrare, precum şi proucţia "n curs e e)ecuţie.

8n !eneral, stocurile reprezintă >cantitatea e active materiale şi %nanciare

e)istente la un moment at "ntro unitate patrimonială.??8n cate!oria stocurilor sunt cuprinse&

• materiile prime, care participă "n mo irect la $abricarea prouselor#• materiale consumabile, respectiv materiale au)iliare, combustibilii,• materialele e plantat, care participă sau a-ută procesul e proucţie#• materiale e natura obiectelor e inventar#• prousele, respectiv prouse %nite#• semi$abricate#• prouse reziuale#•

animale şi păsări#• ambala-e care inclu stocurile utilizate pentru păstrarea şi transportul

bunurilor#• proucţia "n curs e e)ecuţie, aică proucţia care nu a parcurs toate

etapele procesului tehnolo!ic#• măr$urile, aică bunurile cumpărate e unitate "n veerea rev'nzării prin

unităţile proprii sau prin alte unităţi comerciale.

@


7/39

8n cate!oria stocurilor e natura obiectelor e inventar intră&

• bunuri cu valoare mai mică ec't limita prevăzută e le!e pentru a %

consierate mi-loace %)e#• echipamente e protecţie,echipamente e lucru,"mbrăcăminte e lucru şi

"mbrăcăminte specială#• mecanisme, ispozitive, veri%catoare, aparate e măsură şi control#• baracamente, amena-ări provizorii.

Stocurile se pot clasi%ca upă mai multe criterii&

Aupă sursa e provenienţă&

• stocuri cumpărate• stocuri $abricate

Aupă apartenenţa la patrimoniu&

• stocuri care $ac parte in patrimoniu• stocuri care nu $ac parte in patrimoniu

Aupă !raul e iniviualizare şi moul e !estionare&

• stocuri ienti%cabile• stocuri interschimbabile sau $un!ibile.

Ae asemenea,"n cate!oria stocurilor mai intră bunurile aate "n custoie pentru

prelucrare sau "n consi!natie la terţi.

8n calitatea lor e active, stocurile sunt recunoscute numai atunci c'n este posibil

ca ele să aucă "ntreprinerii bene%cii economice viitoare şi costul lor să poată %

evaluat "n mo creibil.

În cazul "ntreprinerilor in omeniul comerţului, ciclul e e)ploatare constă "n

cumpărarea e măr$uri, care se v'n ulterior "n aceeaşi stare.

1.1. Politici contabile adoptate la evaluarea stocurilor

tocurile trebuie evaluate la cea mai mică valoarea intre cost şi valoarea

netă e realizare.6ostul stocurilor se re$eră la costurile e achizitie, costurile e trans$ormare şi alte

costuri an!a-ate pentru a auce bunurile "n locul şi "n starea "n care ele se !ăsesc.

6osturile e achizitie cuprin&

• pretul e cumpărare

7


8/39

• ta)ele vamale şi alte ta)e +altele ec't ta)ele recuperabile ulterior e

"ntreprinere e la aministraţia %scală• cheltuielile e transport, e manipulare şi alte costuri irect imputabile• achizitiei e măr$uri, materiale şi servicii

6um ta)a pe valoarea aău!ată este "n mo normal recuperabilă, cea mai

mare parte intre stocuri sunt evaluate "n a$ara ta)elor. tocurile "ntreprinerii

pentru care ta)a nu este euctibilă sunt evaluate incluz'n "n cost 9=(.

;eucerile comerciale, rabaturi comerciale, remize şi alte elemente similar sunt

euse in costul e achizitie. entru reucerile %nanciare, "n !eneral motivate e

o plată anticipată +conturile e econtare şi o altă solutie e "ncarare, solutia

reţinută trebuie să %e coerentă cu cea aoptată pentru contabilizarea cumpărărilor

*bli!aţia e a inclue o cotă parte in cheltuielile inirecte e prouctie interzice, "n principiu, limitarea valorii stocurilor numai la costurile irecte sau variabile. 6a

atare, "ntreprinerile a căror contabilitate e !estiune se bazează pe calculul

costurilor parţiale nu pot, "n mo normal, sa utilizeze aceste costuri pentru

evaluarea stocurilor "n bilanţ.

($ectarea cheltuielior !enerale %)e e proucţie costurilor e trans$ormare este

bazată pe capacitatea normală a instalaţiilor e prouctie. 6apacitatea normală

este proucţia meie ce se aşteaptă să se realizeze pe un anumit număr e

e)erciţii sau e sezoane, "n circumstanţe normale, tin'n cont e piererea e

capacitate ce rezultă in "ntreţinerea plani%cată. ste posibil să se reţină nivelul

real e proucţie, acă acesta este mai apropiat e capacitatea normală e

proucţie. Barimea cheltuielior !enerale %)e a$ectate %ecărei unitaţii prouse nu

este ma-orată ca urmare a unei scăeri e

proucţie sau a unui utila- e proucţie neutilizat.

6heltuielile !enerale nea$ectate sunt contabilizate "n perioaa e proucţie

anormal e riicată, marimea cheltuielior !enerale %)e a$ectate %ecarei unităti

prouse este ast$el iminuată "nc't stocurile să nu %e evaluate la o mărime

superioară costului lor.

6heltuielile !enerale variabile e proucţie sunt a$ectate %ecărei unităti

prouse, pe baza utilizării e$ective, a instalaţiilor e proucţie.

C


9/39

6elelalte costuri nu sunt incluse "n costul stocurilor ec't "n măsura "n care

ele sunt an!a-ate pentru a auce stocurile la locul şi "n starea "n care ele se

!ăsesc. Ae e)emplu, poate să %e aecvat să se incluă "n costul stocurilor alte

cheltuieli !enerale ec't cele e proucţie sau costurile e concepţie a$erente

unor prouse estinate unor clienţi speciali.

1.2. Metodele de determinare a costului

6ostul stocurilor e elemente care nu sunt "n mo obisnuit con$unabile şi al

bunurilor sau serviciilor prouse şi a$ectate proiectelor speci%ce trebuie să %e,

eterminat printro ienti%care istinctă a costurilor lor iniviuale.

valuarea stocurilor e bunuri per$ect ienti%cabile, aică ale căror costuri

speci%ce pot % imputate "n mo iniviual, trebuie să se $acă pe baza costuriloriniviuale.

8enti%carea istinctă a costului presupune că ast$el e costuri istincte sunt

atribuite elementelor ienti%cabile ale stocurilor. (cesta este un tratament aecvat

pentru elementele care sunt a$ectate unui proiect speci%c, ini$erent că ele au $ost

cumpărate sau prouse. 9otusi, ienti%carea istinctă a costurilor nu este

aecvată,atunci c'n e)istă un număr mare e elemente ale stocurilor care sunt "n

principiu con$unabile. 8n ast$el e circumstante, moul e selectare a elementelor

care răm'n "n stocuri ar putea % utilizat pentru obtinerea unor e$ecte

preeterminate privin rezultatul net al e)ercitiului.

9ratamentul contabil e bază a!re!at e stanar recomană, pentru evaluarea

stocurilor care nu se pot istin!e "n mo substantial unele e altele metoa

Dprimul intrat primuliesitD +E8E* şi metoa Dcostului meiu poneratD.

tocurile care au caracteristici similare "n ceea ce priveste natura şi utilizarea

lor trebuie evaluate utiliz'n aceeasi metoa e eterminare a costului.

8n cazul utilizării la iesire a uneia sau mai multor metoe trebuie speci%cate "n

situatiile %nanciare.

valuarea stocurilor e bunuri con$unabile, aică a bunurilor cumpărate şi

v'nute "n cantităţi mari şi care nu permit o ienti%care a costurilor speci%ce

pentru articolul v'nut, se $ace prin recursul la iverse metoe autorizate. (ceste

metoe sunt le!ate e u)ul $actorilor costurilor# e e)emplu& metoa Dprimului

F


10/39

intratprimuluiiesitD +E8E*, metoa costului meiu ponerat, metoa Dultimului

intrat G primuluiiesitD +/8E*.

Metoda FIFO consieră că elementele ies in stoc "n orinea intrări lor,"n

consecintă, stocul e la s$'rsitul perioaei este constituit in elementele cele mai

recente.

Metoda costului mediu ponderat tine cont e toate intrările şi e toate

iesirile e)erciţiului. l poate să %e calculat perioic sau cu ocazia receptiei %ecărei

noi livrări, "n $unctie e situatia particulară a "ntreprinerii.

Metoda LIFO presupune că elementele stocului care au $ost achizitionate

sau $abricate ultimele sunt v'nute primele si, ca atare, elementele care răm'n "n

stoc la s$'rsitul e)erciţiului sunt primele cumpărate sau primele $abricate. ste

metoa pre$erată e "ntreprineri "n perioaele e crestere a preţurilor, eoarece

această moalitate e evaluare conuce la creşterea valorii consumurilor, ieşirilor

şi la micsorarea valorii stocurilor %nale.

9e)tele nu precizează conitiile e utilizare a acestor i$erite metoe

autorizate. le inică numai $aptul că metoa e retinut este cea care permite să

se reecte cel mai bine venitul perioaei.

9otusi, la acest nivel, consieratiile e orin %scal nu sunt neutre. (st$el pentru

aministratia %scală americană, acă o "ntreprinere recur!e, "n contabilitate,lametoa /8E*, ea este obli!ată să o utilizeze şi in punct e veere %scal. Într

operioaă e crestere a preturilor şi e stocuri care nu se micsorează, se va

obtineun rezultat mai mic, ceea ce conuce la o reucere a impozitului.

9otoată se poate mentiona că numeroase "ntreprineri ce aplică metoa /8E*

$urnizează "n raportul anual o in$ormare privin i$erentele rezultate ca urmare

a$olosirii metoelor E8E* şi /8E*, ceea ce permite analistilor, acă este cazul, să

retrateze rezultatul.racticile "n i$erite tări ezvoltate ale lumii sunt iverse şi cu -usti%cări

variate.(st$el, "ntreprinerile britanice pre$eră utilizarea metoei E8E*, eoarece ea

corespune cel mai bine u)urilor reale e epuizare a stocurilor. Întreprinerile

americane pre$eră metoa /8E*, eoarece aceasta masoară u)urile costurilor c't

10


11/39

mai aproape e realitate, acestă metoă %in amisă e aministratia %scală

americană.

/a "nchierea e)erciţiului, stocurile trebuie să %e evaluate la costul lor sau la

valoarea lor realizabilă netă , acă aceasta in urmă este mai mică. stimarea

valorii realizabile nete trebuie să tină cont e estinatia elementului consierat.

(st$el, elementele care $ac parte in clauzele unui contract e v'nzare sau e

prestare e servicii e-a "ncheiat, trebuie să %e evaluate "n $unctie e pretul

stipulat "n contract.

e e altă parte, materialele sau $urniturile nu trebuie să se eprecieze, at'ta

timp c't prousele, pentru care ele vor % v'nute la un pret mai mare sau e!al

ec't cu costul lor. 9otusi acă o scaere a preturilor arată că marimea costului

prouselor %nite va % mai mare ec't valoarea netă e realizare, materiile prime

vor % ause la valoarea netă e realizare. Întrun ast$el e caz, costul e "nlocuire

al materiilor prime poate să%e cea mai bună masură isponbilă a valorii nete e

realizare.

ractica e epreciere a stocurilor sub nivelul costului, pentru a le auce la

valoarea lor netă e realizare, este aaptată principiului con$orm caruia activele nu

trebuie să %!ureze la o valoare mai mare ec't cea care se a teaptă să %e obtinută

in v'nzarea lor sau in utilizarea lor.stimarile valorii nete e realizare sunt $unamentate pe elementele

probantecele mai %abile, isponibile la ata la care sunt e$ectuate respectivele

operaţii. (ceste estimari ţin cont e uctuaţiile e preţuri sau e costuri irect

le!ate e evenimentele care survin upă "nchierea e)erciţiului, "n masura "n care

ast$el e evenimente con%rmă conitiile e)istente la s$'rsitul e)erciţiului.

11


12/39

CAPITOLUL 2

O!+'$i,'!e' "#$t'-ilittii *t#"&!il#!

2.1. Obiectivele organizării contabilităţii stocurilor materiale

6ontabilitatea stocurilor se poate or!aniza $olosin una in următoarele metoe, "n

$uncţie e speci%cul activităţii şi e necesităţile proprii ale entităţiieconomice

Metoda operativ - contabil +pe soluri presupune

es$ăşurareaurmătoarelor activităţi&

a evienţa cantitativă a bunurilor la locurile e epozitare, iar "n carul

acestora, pe cate!orii e stocuri, cu a-utorul %şelor e ma!azie. Eişele e

ma!azie se "ntocmesc zilnic, pe baza ocumentelor e intrare şi a

ocumentelor e ieşire#b preluarea ocumentelor e intrare ieşire "n contabilitate pe baza

borerouluie preare a ocumentelor#c "ntocmirea re!istrului stocurilor la s$'rşitul perioaei, "n care se "nscriu&• cantităţile e stocuri preluate in %şele e ma!azie#• valoarea stocurilor calculate prin "nmulţirea cantităţilor cu preţul e

$acturare#

• totalurile valorilor pe pa!ini, pe !rupe, sub!rupe, ma!azii, conturisintetice#• "n contabilitate se $oloseşte %şa centralizatoare a mişcărilor valorice pe!rupe

e bunuri.

Metoda cantitativ - valoric +pe %şe e cont analitic presupune

parcur!erea următoarelor etape&

• "nre!istrarea cantitativă a intrărilor şi ieşirilor e stocuri "n %şele e ma!azie#• preluarea ocumentelor e intrare şi ieşire a stocurilor "n contabilitate#• "nre!istrarea ocumentelor "n %şele e cont analitic#•

veri%carea concoranţei "nre!istrărilor in %şele e ma!azie cucele in %şelee cont analitice#

• veri%carea concoranţei "nre!istrărilor in %şele e cont analitice cu situaţia

in %şele sintetice.

Metoda !lobal - valoric vizează ţinerea evienţei numai valoric, at't la

nivelul !estiunii, c't şi "n contabilitate. (ceastă metoă se utilizează "n cazul

12


13/39

măr$urilor şi al ambala-elor aate "n entităţile e es$acere a măr$urilor cu

amănuntul.

*r!anizarea contabilităţii stocurilor şi a circuitului valorilor materiale maiţine

seama şi e sistemul de inventar pus la punct e respectiva entitate

economică,%in obli!atorie istincţia $unamentală intre& metoa inventarului

intermitent şimetoa inventarului permanent. istemul inventarului permanent se

aplică la entităţile economice e mari imensiuni şi constă "n "nre!istrarea "n

contabilitate a tuturor operaţiunilor e intrare Hieşire a bunurilor materiale, ceea ce

permite stabilirea şi cunoaşterea "n orice moment astocurilor in punct e veere

cantitativ şi valoric.

Înre!istrarea se $ace la nivelul costului e achiziţie, e proucţie, sau a preţului

stanar. =aloarea stocurilor se stabileşte $olosin relaţia&

Sf = şi + I - E

Metoda cantitativ " valoric

rincipalele obiective ce revin contabilităţii "n acest omeniu sunt&

• urmărirea şi controlul programului de aprovizionare. rin or!anizarea

evienţei aprovizionării pe !rupe şi $eluri e stocuri, precum şi a cheltuielilor

e transport aprovizionare, pe $eluri e cheltuieli, compărate permanent cu

preveerile pro!ramelor, se asi!ură in$ormaţii utile cu privire la staiulaprovizionării#

• asigurarea integrităţii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare şi

urmărirea permanentă a mişcării lor. e asi!ură, prin or!anizarea

contabilităţii mi-loacelor circulante materiale pe !estiuni şi, "n carul

acestora, pe $eluri e stocuri,cantitativ şi valoric, "nre!istrarea e)actă şi la

timp a cuantumului mişcărilor şi a i$erenţelor rezultate la inventariere,

sesizarea stocurilor $ără utilitate sau cu mişcare lentă, pentru luarea

măsurilor necesare lichiării acestora#• urmărirea utilizării raţionale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un

asemenea mo e or!anizare, care să permită respectarea normelor

econsum speci%c la eliberarea lor in epozit, evienţa economiilor sau

materialelor neutilizate, precum şi a materialelor recuperabile rezultate in

prelucrarea "n secţiilee $abricaţie#

13


14/39

• asigurarea delimitării cheltuielilor de transport aprovizionare devaloarea

materialelor aprovizionate impune or!anizarea contabilităţii ast$el

"nc'taceasta să poată $urniza in$ormaţii cu privire la nivelul şi structura

cheltuielilor etransport G aprovizionare#• evaluarea realistă a stocurilor şi determinarea in!uenţelor asupra

patrimoniului şi a rezultatelor prin aplicarea corectă a re!ulilor e evaluare#• promovarea principiului prudenţei şi a principiului continuităţii activităţii.

2.2. Reguli de evaluare a stocurilor materiale

6ontabilitatea trebuie să asi!ure elimitarea costurilor incorporabile "n stocuri şi să

instituie proceee e eterminare a costurilor e intrare a stocurilor "n patrimoniu.

În con$ormitate cu preveerile in "egea #ontabilităţii pentru evaluarea

elementelor patrimoniale, stocurilor materiale le sunt stabilite următoarele

momente şi re!uli e evaluare.

2.2.1.Evaluarea stocurilor materiale la intrarea în gestiune

;e!ula !enerală e evaluare şi "nre!istrare a stocurilor materiale este evaluarea lacostul istoric care, "n $uncţie e natura intrării stocului "n patrimoniu poate %&

• costul e achiziţie pentru stocurile procurate cu titlu oneros#• costul e proucţie pentru stocurile materiale obţinute din activitatea

proprie.

rin aceasta, se asi!ură respectarea principiului realităţii, costurile e$ective e

achiziţie şi e proucţie %in parametrii reali ai valorii stocurilor.

/a intrarea "n patrimoniu, bunurile materiale se evaluează şi se "nre!istrează

"n contabilitate ast$el&

• materiile prime, materialele consumabile şi cele e natura obiectelor

einventar procurate cu titlu oneros+cumpărate, la cost e achiziţie,• costuri e)terne +comisioane, cheltuieli e tranzit,transportul e)tern,

asi!urare

14


15/39

• cheltuieli interne +e transport pe parcursul intern,cheltuieli e "ncărcare G

escărcare, recepţie,

manipulare

$u se cuprind %n costul de achiziţie cheltuielile %nanciare a$erente %nanţării

necesare constituirii stocurilor şi nici sconturile %nanciare acorate pentru plata

"nainte e scaenţă.

(ceastă soluţie prezintă cel puţin ouă inconveniente&

1


16/39

=aloarea e utilitate sau preţul pieţei, ca bază e evaluare a bunurilor material la

inventariere, se ienti%că "n $uncţie e estinaţia lor. (st$el&

• materiile prime şi materialele consumabile destinate utilizării %ne&ploatare se

evaluează la costul lor e "nlocuire +e reaprovizionare#• bunurilor materiale destinate v'nzării li se stabileste, e re!ulă,valoarea e

inventar sub $orma valorii nete de reali&are% care este ată e preţul e

v'nzare, in care se sca cheltuielile rămasee e$ectuat pentru comercializarea lor +cum sunt cheltuielile e transport,

comisioane ceate, cheltuieli "n perioaa e !aranţie#

/a inventariere pot % constatate şi stabilite valori actuale, care elimitează

stocurile materiale "n trei cate!orii&

•

stocuri care nu prezintă deprecieri şi pentru care valoarea e inventar estee!ală cu valoarea contabilă#

• stocuri care au suferit deprecieri, care se evaluează la preţ posibil e

valori%care şi la care, ca urmare, valoarea e inventar este mai mică ec't

valoarea contabilă#• stocurile la care utilitatea sau preţul pieţei creşte şi eci, valoarea e

inventar este mai mare ec't valoarea contabilă.

2.2.3. Evaluarea stocurilor la înciderea e!erciţiului prin bilanţul contabil 6u această ocazie, evaluarea şi "nre!istrarea bunurilor materiale se $ace la

valoarea e intrare "n patrimoniu, respectiv valoarea contabilă pusă e acor cu

rezultatele evaluărilor la inventariere.

=aloarea "nscrisă "n bilanţ la s$'rşit e e)erciţiu provine intro comparaţie

acostului e intrare cu valoarea actuală +la ata bilanţului a bunului# "n virtutea

principiului pruenţei, aceasta este valoarea cea mai redusă dintre cele două +the

loIer o$ cost or marJet, care constituie valoarea la s$'rşit e e)erciţiu.

=aloarea e intrare +contabilă se compară cu valoarea e utilitate +e inventar&

• pentru stocurile la care au rezultat diferenţe %n plus "ntre valoarea e

inventar şi valoarea e intrare, %n bilanţ acestea sunt evaluate la valoarealor

de intrare. Aeci, plusul e valoare +valoarea e inventar K valoarea e

intrare, nu se "nre!istrează "n contabilitate#

1@


17/39

• pentru stocurile la care sau constatat diferenţe %n minus "ntre valoarea e

inventar şi valoarea lor e intrare, acestea se evaluează %n bilanţ la valoare

de inventar . În contabilitate, aceste stocuri vor continua să %e "nre!istrate la

valoare lor e intrare +ca valoare brută, iar minusul e valoare

atorat unor deprecieri probabile se vor "nre!istra prin intermeiul conturilor

e a-ustări. Aacă in valoarea e intrare a stocurilor se e uce valoarea

eprecierilor pentru care au $ost calculate şi "nre!istrate a-ustări, se obţine

valoarea e inventar ca valoare netă care se "nscrie "n bilanţ.

e observă, eci, că principiul prudenţei cere ca&

• plusurile de valoare "ntre valoarea e inventar şi valoarea eintrare să nu (e

%nregistrate, acestea ne%in realizate#• pentru minusurile de valoare se vor constitui ajustări, in care aceste

minusuri vor % acoperite "n caz că la valori%carea stocurilor, minusurile e

inventar se con%rmă total sau parţial.

2.3. "istemul de inventar

În con$ormitate cu )egulamentul de aplicare a "egii

#ontabilităţii,contabilitatea valorilor materiale se poate or!aniza upă ouă

metoe& metoda *sausistemul+ inventarului permanent şi metoda inventarului

intermitent.

2.3.1. Metoda inventarului permanent

În cazul $olosirii inventarului permanent, "n contabilitate, %ecare intrare e

bunuri se "nre!istrează cantitativ şi valoric "n conturile e stocuri

corespunzătoare,cantităţile evalu'nuse la costul e achiziţie, costul e proucţie,

preţul stanar +prestabilit, preţul in $actură, upă caz, şi mai rar la preţul pieţei

+situaţii e)cepţionale. /a r'nul ei, %ecare ieşire se evaluează cantitativ şi valoric "n conturile respective e stocuri.

În carul acestei metoe, "n contabilitate, "n conturile e stocuri se

"nre!istrează, pe baza ocumentelor -usti%cative, toate operaţiile e intrare şi

ieşire,ast$el "nc't aceste conturi, prin solurile lor, $ac posibilă cunoaşterea "n orice

17


18/39

moment a stocurilor, at't cantitativ c't şi valoric, permiţ'n controlul !estionar,

acă "n acest scop se e$ectuează şi inventarierea $aptică a stocurilor.

)elaţia de calcul proprie conturilor de stocuri, "n această situaţie, este următoarea&

Si + I – E = Sf

i L valoarea stocului iniţial la "nceputul perioaei#

- L valoarea intrărilor "n cursul perioaei#

E L valoarea ieşirilor "n cursul perioaei#

f L valoarea stocului e)istent la s$'rşitul perioaei.

tocul iniţial "l !ăsim "n contul '() *Materii prime+% sau '(, *Materiale

consumabile+ +upă caz, peste care operăm >-ntrările, separat >-eşirile , contul

etermin'n "n orice moment stocul / soldul materialelor %n depozit

*neconsumate+.

2.3.2. Metoda inventarului intermittent

(ceastă metoă e contabilitate sintetică are "n veere necesitatea

simpli%cării evienţei şi reucerii costurilor lucrărilor e contabilitate la

"ntreprinerile mici şi mi-locii, une posibilitatea e urmărire şi control irect al

!estiunii şi mişcării stocurilor e către mana!eri poate suplini cu succes valenţele

$uncţionale ale unei evienţe contabile mai ri!uroase ar şi mai costisitoare.

Betoa presupune stabilirea ieşirilor şi eci, "nre!istrarea lor "n contabilitate pe

baza inventarierii stocurilor la %nele

%ecărei luni.

-eşirile, "n acest caz, se determină ca diferenţă %ntre stocurile iniţiale plus

valoarea intrărilor , pe e o parte şi valoarea stocurilor determinate prin

inventariere, pee altă parte.)elaţia de calcul proprie costurilor de stocuri, "n acest

caz, este&

Si + I - Sf = E

În carul acestei metoe sa renunţat la utilizarea, "n cursul lunii, a conturilor

e stocuri pentru evienţierea intrărilor şi, respectiv, la calcularea stocurilor

scriptice upă %ecare intrare. #onturile de stocuri se utilizează numai la %nceputul

şi la sf'rşitul lunii. În timpul lunii, intrările e stocuri e materii prime, materiale şi

1C


19/39

alte stocuri sunt contabilizate irect "n conturile e cheltuieli corespunzătoare, la

cost e achiziţie, preţ e $actură sau preţ prestabilit, upă caz. /a s$'rşitul %ecărei

luni se stabilesc stocurile

%nale prin inventariere şi se "nre!istrează "n conturile e stocuri, concomitent cu

mişcarea cheltuielilor. (ceste stocuri %nale vor eveni stocuri iniţiale ale lunii

următoare şi ele se vor anula prin incluerea lor pe cheltuieli la "nceputul lunii

următoare. Aezavanta-ul ma-or pe care "l prezintă această metoă este at e

următoarea situaţie& este su%cientă o eroare sau o omisiune "n inventarul %zic,

pentru ase a-un!e la in$ormaţii $alse "n conturile anuale.

1F


20/39

CAPITOLUL 3

Met#)e )e e('l&'!e ' *t#"&!il#! l' iei!e' )i$ +e*ti&$e

* problemă eosebită pentru contabilitate o reprezintă cea a evaluării stocurilor,

av'n "n veere următoarele&

• pe e o parte, sursele i$erite e provenienţă ale acestora#• iar pe e altă parte, e$ectele liberalizării şi ne!ocierii preţurilor,care pot

conuce la variaţii ale valorii lor e la o perioaă la alta, cu inuenţe pozitive

şi ne!ative asupra costurilor e proucţie şi circulaţie.

(v'n "n veere comple)itatea operaţiei e evaluare a ieşirii bunurilor

materiale, "n practica entităţilor economice in ţările cu economie e piaţă sauconsacrat anumite metoe care, chiar acă nu asi!ură evaluarea cu e)actitate a

ieşirilor,realizează o apropiere e valoarea reală a stocurilor materiale ieşite in

patrimoniu.

;e!lementările şi stanarele internaţionale recomană următoarele

metoee evaluare& 0etoda costului mediu ponderat *#.0.1.+, 0etoda prima

intrare primaieşire 2-2O *2-)3 -$143, 2-)3 O43143 % 0etoda ultima intrare 5

prima ieşire"-2O *"63 -$143, 2-)3 O43143+ 0etoda pro&ima intrare 5 prima ieşire$-2O*$E73 -$143, 2-)3 O43143+, 0etoda costului standard şi 0etoda identi(cării

speci(ce

3.1. Metoda costului mediu ponderat #$.M.P.%

0etoda costului mediu ponderat *#.0.1.+ poate % aplicată "n ouă variante&

• actualizarea costului unitar meiu ponerat upă %ecare intrare#• actualizarea perioică a costului unitar meiu ponerat %e lunar,%e la alte

perioae care, "n principiu, să nu epăşească urata meie e stocare.În carul sistemului contabilităţii, pentru evaluarea ieşirilor e stocurialte

estinaţii, se utilizează metoa costului meiu ponerat calculat upă %ecare

intrare, situaţie "n care ieşirile sunt evaluate cu ultimul cost meiu ponerat.

În această situaţie, metoa costurilor meii ponerate presupune eterminarea

costului meiu ponerat pe unitatea e prous, $olosin at't pentru determinarea

20


21/39

costului valorilor materiale ieşite +ate "n consum, sau pentru alte estinaţii, c't

şipentru evaluarea stocului (nal.

În coniţiile acestei variante, pentru %ecare $el e material se utilizează o

singură (şă analitică cantitativ valorică, ini$erent e numărul preţurilor

ecumpărare +costul e achiziţie la care respectivul material se procură. Eişa este

ast$el concepută, "nc't să permită "nscrierea "n coloane istincte a preţurilor de

cumpărare +costul e achiziţie la care se evaluează intrările şi a costurilor medii

ponderate,calculate upă %ecare nouă intrare, costuri ce se vor $olosi la evaluarea

ieşirilor. În

calcul se iau stocurile la "nceputul perioaei şi aprovizionările in cursul perioaei.

3.2. Metoda prima intrare & prima ie'ire ()(O #*irst input+ *irst output%otrivit acestei metoe, bunurile ieşite in !estiune se evaluează la costul

primului lot intrat, respectiv al articolului care este cel mai vechi %n stoc. e măsura

epuizării lotului, bunurile ieşite in !estiune se evaluează la costul lotului următor ,

"n orine cronolo!ică. rin urmare, stocurile sunt evaluate la costurile ultimelor

loturi achiziţionate.

3.3. Metoda ultima intrare & prima ie'ire ,)(O #last input+ *irst output%

(ceastă metoă presupune ca bunurile materiale ieşite in !estiune să se

evalueze la costul e achiziţie +sau e proucţie al ultimei intrări. e măsura

epuizării lotului, bunurile ieşite in !estiune se evaluează la costul lotului anterior.

În continuare, pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite in !estiune se consieră

ca aparţin'n lotului imediat anterior, %n ordine cronologică. Eolosirea uneia sau

alteia intre cele trei metoe e evaluare a ieşirilor pentru materialul p'nză albă

*m.l.+, pe baza atelor in evienţa operativă.

Aeoarece metoa E8E* evaluează stocul %nal la ultimul cost e achiziţie maimare,ieşirile vor avea o valoare mai mică $aţă e cea eterminată prin metoa /8E*,la

care stocul %nal este cel mai scăzut. 6ele ouă metoe, E8E* şi /8E*, au

rezultatee)treme. Betoa costului meiu ponerat, aproape sub toate aspectele,

este consieratăca %in >o cale e mi-loc.

21


22/39

6ele ouă metoe e evaluare a stocurilor la ieşirea in patrimoniu prezintă,

"n practică, at't avanta-e c't şi ezavanta-e.(st$el, avantajele metodei 2-2O sunt

următoarele& uşurinţa utilizării# concoranţa intre elementele luate "n calcul şi

u)ul %zic al valorilor materiale# imposibilitatea inuenţării arti%ciale a pro%tului#

solul stocurilor in bilanţ se apropie e valoarea curentă e piaţă. 9oate

avanta-ele metoei provin in $aptul că se utilizează cele mai vechi costuri pentru

bunurile care au $ost consumate sau v'nute. ro%tul nu poate % inuenţat prin

ale!erea unui prous sau a altuia pentru consum, ci a celor mai vechi, elimin'nu

se ast$el inuenţa bunurilor procurate "n ultimul timp asupra costului prouselor

ate "n consum sau a pro%tului.

Dezavantajul metodei 2-2O constă "ntro suprata)are pe timp e inaţie.

6vantajele metodei "-2O se aă "n le!ătură irectă cu $aptul că preţurile

"nre!istrează o creştere constantă e la o perioaă la alta, ceea ce conuce la

apariţia pro%tului >pe h'rtie, numit şi >pro%tul stocurilor, %in at e i$erenţa

intre costulcurent e aprovizionare al materialelor consumate şi costul e

"nre!istrare +istoric.

În r'nul dezavantajelor metodei "-2O se inclu& costul bunurilor neconsumate

inuenţează veniturile# !enerează o puternică subevaluare a stocurilor# permite

manipularea venitului.

3.-. Metoda pro!ima intrare & prima ie'ire )(O #ne!tinput+ *irst output%

În acest caz, evaluarea ieşirilor se $ace la valoarea lor e "nlocuire. a este

suma pe care "ntreprinerea va accepta să o plătească pentru achiziţionarea unui

bune substituire care să permită asi!urarea unui u) ientic e bunuri "n

aceleaşiconiţii e e)ploatare. În practică, ieşirile sunt evaluate la preţul in ultima

$actură,sau intro estimare apropiată.

3./. Metoda costului standard

/e!islaţia economică in ţară noastră permite evaluarea şi "nre!istrarea "n

contabilitate a materiilor prime, materialelor şi altor stocuri la preţuri stanar

+prestabilite, pe baza preţurilor meii ale bunurilor respective, enumite preţuri

de %nregistrare, cu coniţia evienţierii istincte a i$erenţelor e preţ $aţă e

22


23/39

costul e achiziţie sau costul e proucţie, upă caz. ractic, aceste costuri pot %

costuri

antecalculate sau costuri meii intro perioaă anterioară. În cazul $olosirii acestei

metoe, bunurilor li se stabilesc anticipat costurile e "nre!istrare, cu a-utorul

cărora se evaluează şi "nre!istrează intrările şi ieşirile.

Eolosirea preţurilor stanar impune ca diferenţele care apar %ntre costul de

%nregistrare *standard+ şi costurile efective *de achiziţie sau e proucţie la

intrarea bunurilor respective "n patrimoniu să se "nre!istreze proporţional at't

asupra bunurilor ieşite, c't şi asupra stocurilor. reţurile stanar $olosite pentru

"nre!istrarea "n contabilitate a bunurilor materiale trebuie actualizate perioic, e

re!ulă, cel puţin oată pe an, "n $uncţie e evoluţia preţurilor şi alţi $actori. Aacă

entităţile economice utilizează evaluarea bunurilor materiale la nivelul preţurilor

stanar, i$erenţele intre acest preţ şi costul e achiziţie, sau e proucţie

e$ectiv trebuie evienţiate istinct "n contabilitate.

Reparti&area di#eren$elor de pre$ asupra valorii bunurilor ie.ite .i

asuprastocurilor se asi!ură prin intermeiul unui coe%cient e repartizare, ast$el&

Suma de repartizat = coecientul de repartizare x valoarea bunurilor

ieşite din gestiune la preţ de nregistrare

uma e repartizat obţinută se "nre!istrează "n conturile "n care au $ost "nre!istratebunurile ieşite.

6oe%cienţii e repartizare a i$erenţelor e preţ pot % calculaţi la nivelul conturilor

sintetice e !raul 8 şi 88 prevăzute "n planul !eneral e conturi, pe !rupe sau

cate!orii e stocuri.

rin cumularea solurilor conturilor e i$erenţe cu solurile conturilor e stocuri,

la %nele perioaei e !estiune, aceste conturi reectă valoarea stocurilor lacostul

e$ectiv e achiziţie sau e proucţie, upă caz.!olul costului standard

istemele costurilor stanar sunt "n mare măsură $olosite, eoarece furnizează

date despre cost pentru $oarte multe scopuri, cum ar %&

• asistarea la $ormarea bu!etului#• simpli%carea realizării inventarului#• prezicerea costurilor viitoare pentru a % $olosite "n luarea eciziilor#

23


24/39

• $urnizează ate espre costul e control şi evaluarea per$ormanţelor.

6osturile stanar şi analizele variaţiilor vor % "nsă solicitate şi pentru alte scopuri.

În meiul e proucţie avansat, analizele variaţiilor pot simpli%ca munca pentru

realizarea inventarului şi pre!ătirea rapoartelor e pro%t anuale şi lunare şi pot, easemenea, $urniza controlul "napoi pentru semnalarea nevoii e actualizare a

stanarelor bu!etare şi a eciziilor.

3.0. Metoda identi*icării speci*ice

Betoa ienti%cării iniviuale +speci%ce constă "n ienti%carea valorilor

materiale şi a altor stocuri care au $ost date %n consum sau v'ndute şi a celor

rămase %n stoc. e $oloseşte e către %rmele care, pentru articolele !estionate,

utilizează preţuri $oarte mari, i$erenţiate net "ntre ele.

CAPITOLUL 4

St&)i& )e "', l' SC SITCO GRUP SRL

-.1. SC SITCO GRUP SRL/ istoric si date deidenti*icare

6 896* :;


25/39

ocietatea este "nmatriculată la *%ciul ;e!istrului 6omerţului , sub numărul

O35H5C0H2003 ,in ata e 14.02.2003, iar coul e "nre!istrare %scală atribuit

societăţiieste ;* 5341254.

(lte elemente e ienti%care&

9ele$on& 021230PPPP

Ea)& 021230PPPP

Aurata e $uncţionare& nelimitată.

ocietatea şia "nceput activitatea "n $ebruarie 2003.

6 896* :;


26/39

$erestre e t'mplărie =6 e pro%le =Q( G :ermania "n iverse imensiuni şi

$orme solicitate e clienţi.

În viitorul apropiat societatea nu "şi propune să realizeze alte investiţii

substanţiale, aceasta eoarece obiectivul principal va % rambursarea creitului

contractat cu ocazia recentelor investiţii realizate.

Eerestrele in =6 au evenit "n c'teva ecenii lieri ai pieţei $aţă e cunoscutele

materiale e rame& lemn şi aluminiu cu un procent e 55R pe piaţa !ermană şi

apro)imativ 40R pe piaţa europeană.=6 este astăzi principala materie primă

pentru $erestre, ce se prouce şi prelucrează $ără probleme iar upă trecerea unei

perioae lun!i e $olosire se poate recicla. ro%lele e $erestre in =6 au viaţă

lun!ă , $actorii e meiu cum ar %& ploaia, zăpaa, soarele sau $ri!ul neav'n

inuenţe asupra urabilităţii.

Eerestrele in =6 sunt $olosite preominant la renovări şi construcţia e locuinţe.

retenţiile necesare unor $erestre, cum ar %&

S Euncţionalitate "naltă

S


27/39

activitate e marJetin! pentru a convin!e clienţii ,lu'n "n evienţă o$ertele şi

avanta-ele pe care le !enerează această %rmă.

Airectorul e proucţie se ocupă cu proucţia, prelu'n mar$a e la $urnizori

şi o$ertele către clienţi. Aupă ce mar$a a $ost evienţiată "n !estiunea contabilă a

%rmei,aceasta este transportată la hala e proucţie, une este preluată e

irectorul eproucţie.

6omenzile cerute e către clienţi sunt evienţiate e către secretariat care

calculează, cu a-utorul unui pro!ram e t'mplărie, o$erte e preţuri pe baza

imensiunilor şi caracteristicilor ate e către client. *$erta e preţ, pentru

realizarea "ntre!ii lucrări cerută e client, i se comunică acestuia e către

secretariat personal sau prin tele$on.

"emo ##$roiect%&& program calcul tamplarie

e baza o$ertelor e preţ şi con%rmărilor privin e)ecutarea lucrărilor către

clienţi, irectorul e proucţie se eplasează cu oamenii săi la locul "n care se vor

amplasa $erestrele şi va lua măsurile e)acte pe baza cărora va $abrica tipurile e

$erestre cerute e către clienţi. Aacă clientul este e acor cu o$erta ată e

%rmă , eleste obli!at să plătească cel puţin 50R in contravaloarea lucrării la

"nceperea acesteia,

urm'n ca pe o perioaă e ma)im 30 e zile să achite şi restul e plată. 9oateaceste plăţi se realizează pe bază e $acturi şi chitanţe care se vor "nre!istra "n

contabilitate e către epartamentul %nanciarcontabil. 6lientului i se eliberează un

certi%cat e !aranţie care este valabil timp e 5 ani e zile. Aacă clientul nu

oreşte ca lucrările e)ecutate să %e montate e către %rmă, atunci el nu va mai

bene%cia e nici o !aranţie.

Avanta/ele unei ast#el de structuri or!ani&atorice0

•

transmiterea eciziilor şi a in$ormatiilor se $ace $oarte clar#• autoritatea şi responsabilitatea sunt bine e%nite#• permite mentinerea isciplinei "n munca şi respectarea principiului unitătii

e comană#• mana!erul %rmei nu are o pre!atire comple)ă "n toate omeniile, insă e)istă

o str'nsă le!ătură "ntre epartamentul e proucţie, epartamentul

27


28/39

%nanciarcontabilşi ceilalţi mana!eri, etermin'n ast$el o calitate mai bună

a eciziilor#• $acilitează cooronarea activităţilor in interiorul compartimentelor "ntruc't

toate aparţin aceleiaşi $uncţiuni#• orientarea an!a-aţilor spre sarcinile a$erente unei sin!ure $uncţiuni ceeace

permite acumularea e e)perienţe şi creşterea e%cienţei pe termen scurt#• răspunsul la apariţia unor probleme cu acoperire multi$uncţională.

1e&avanta/e0

• lipsa unui epartament specializat e marJetin! care să $avorizeze

situaţia %rmei pe piaţă#• an!a-aţilor in acest omeniu le lipseşte o viziune e ansamblu asupra

activităţii !enerale a "ntreprinerii, ar mai ales asupra obiectivelor

!enerale, put'n apărea o teninţă e necooperare "ntre

epartamente.

Tala e proucţie a %rmei este amplasată pe o supra$aţă e 1F7 mp si ispune e&

• 3 utila-e e proucţie#• 2 calculatoare per$ormante#• un $a) moem echipat la un calculator#• 2 sisteme e aparat e aer coniţionat#• 1 !ara- pe o supra$aţă e 35 mp#• epozitul e aprovizionare#• atelier pentru revizii şi reparaţii#• alte caracteristici#

ersonalul an!a-at "n această hală se compune in&

1 irector e proucţie# 2 muncitori cali%caţi# 1 portar.

Eirma ispune e 1 mi-loc e transport + autovehicul e transport mar$ă e tip

=olJsIa!hen cu a-utorul cărora transportă lucrările la client pentru a le amplasa.

6lientul este scutit e cheltuielile e transport.

2C


29/39

ro!ramul e lucru este e la C ore pe zi, aceasta %in evienţiată şi "n cartea e

muncă. alariul unui an!a-at ca muncitor cali%cat este "n meie e 15 ronHoră la

care se aau!ă un spor pentru vechime şi e)perienţă.

-.3 Recunoa'terera 'i evaluarea stocurilor

entru contabilizarea stocurilor se impune evaluarea lor, aică stabilirea

valorilor care se atribuie stocurilor la "nre!istrarea lor "n sistemul e conturi, c't şi

la prezentarea "n bilanţul contabil, componentă a situaţiilor %nanciare. valuarea

stocurilor riică o serie e probleme ce se impun a % soluţionate "ntro manieră

unitară pentru toate "ntreprinerile, aceasta pentru a se etermina o valoare c't

mai creibilă, ini$erent e speci%cul activităţii şi a permite comparabilitatea

structurilor stocurilor şi valorii acestora in "ntreprineri i$erite. 9otoată nutrebuie ne!li-at $aptul că valoarea atribuită stocului, la %nele e)erciţiului,

inuenţează semni%cativ venitul impozabil şi eci mărimea atoriei %scale "n

perioaele următoare.

entru evaluarea stocurilor e)istă o serie e metoe, "n scopul prezentării lor

"n situaţiile %nanciare. Ba-oritatea metoelor sunt bazate pe cost, %e pe mărimea

cea mai mică intre cost şi valoarea e piaţă. (mbele tipuri e metoe sunt

a!reate şi recomanate e stanar. În carul stanarului sunt e%nite structurile

%ecărei componente a metoelor e evaluare şi coniţiile e aplicare a acestora.

* problemă nouă, ce apare "n le!ătură cu stocurile, ca e alt$el, şi cu activele

imobilizate, o reprezintă recunoaşterea acestora care, pe l'n!ă elementele

esenţiale incluse "n e%niţie, impune anumite criterii e recunoaştere. 6riteriile

necesare pentru recunoaşterea stocurilor, ca active, sunt escrise "n 6arul

!eneral 8(6. (st$el, con$orm art. C2 in 6arul !eneral e "ntocmire a situaţiilor

%nanciare, re!ula e recunoaştere impune "neplinirea a ouă criterii şi anume

stocurile sunt recunoscute oar atunci c'n& este posibilă !enerarea către

"ntreprinere e bene%cii economice a$erente activului precum şi costul activului

poate % evaluat "n mo creibil. 6'n nu este posibil a se estima bene%ciile

economice viitoare, se va recunoaşte o cheltuială a perioaei .

otrivit art. 12 in /e!ea contabilităţii nr. C2H1FF1, republicată, moi%cată şi

completată prin oronanţa :uvernului nr. @1H2001, eţinerea, cu orice titlu, e

2F


30/39

bunuri materiale, titluri e valoare, numerar, alte repturi şi obli!aţii, precum şi

e$ectuarea e operaţiuni economice, $ără să %e "nre!istrate "n contabilitate sunt

interzise. În aplicarea acestor preveeri este necesar să se asi!ure&

a recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate "n unitate şi "nre!istrarea lor

la locurile e epozitare. Nunurile materiale primite pentru prelucrare, "n

custoie sau "n consi!naţie se recepţionează şi se "nre!istrează istinct ca

intrări "n !estiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se "nre!istrează

"n conturi in a$ara bilanţului#b "n situaţia unor ecala-e "ntre aprovizionare şi recepţia bunurilor care se

oveesc a % "n mo cert "n proprietatea unităţii, se proceează ast$el&

bunurile sosite $ără $actură se "nre!istrează ca intrări "n !estiune at't la locul

e epozitare, c't şi "n contabilitate, pe baza recepţiei şi a ocumentelor "nsoţitoare# bunurile sosite şi nerecepţionate se "nre!istrează istinct "n

contabilitate ca intrare "n !estiune#c "n cazul unor ecala-e "ntre v'nzarea şi livrarea bunurilor, acestea se

"nre!istrează ca ieşiri in unitate, nemai%in consierate proprietatea

acesteia, ast$el bunurile v'nute şi nelivrate se "nre!istrează istinct "n

!estiune, iar "n contabilitate, "n conturi "n a$ara bilanţului# bunurile livrate,

ar ne$acturate, se "nre!istrează ca ieşiri in !estiune at't la locurile e

epozitare, c't şi "n contabilitate, pe baza ocumentelor care con%rmă

ieşirea in !estiune potrivit le!ii# bunurile aprovizionate sau v'nute cu clauze privin reptul e proprietate

se "nre!istrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, at't "n !estiune, c't şi "n

contabilitate, potrivit contractelor "ncheiate.

-.- Evaluarea stocurilor la intrare

În principal, la intrare "n "ntreprinere stocurile sunt evaluate la costul istoric,

ienti%cat upă caz, prin costul e achiziţie, pentru stocurile cumpărate, costul e

proucţie pentru stocurile $abricate, valoarea e aport stabilită "n urma evaluării

pentru bunurile reprezent'n aport la capitalul social, valoarea -ustă pentru

bunurile obţinute cu titlu !ratuit . Aeci, stocurile intrate "n patrimoniul "ntreprineri

sunt evaluate şi "nre!istrate "n contabilitate "n $uncţie e moul lor e ob'nire

30


31/39

tocurile procurate cu titlu oneros +contra plată sunt evaluate con$orm 8(2, la

costul e achiziţie, care cuprine& preţul e cumpărare $ără 9=(, ta)ele

nerecuperabile +ta)ele vamale, accize, comisioane, ta)e e asi!urare, cheltuieli e

transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot % atribuite irect achiziţiei, costurile

"natorării +concretizate "n cheltuieli cu ob'nzile , numai "n situaţia "n care este

%nanţată proucţia unui element al stocurilor care necesită un timp mai "nelun!at

pentru ca prousul %nit să %e estinat v'nzării sau utilizării.

9a)a pe valoarea aău!ată +9=(, %in e re!ulă recuperabilă, nu intră "n costul e

achiziţie al stocurilor. În cazul "ntreprinerilor neplătitoare e 9=( sau c'n ta)a nu

este euctibilă, evaluarea stocurilor se $ace la valoarea inclusiv 9=( +"n asemenea

situaţii, 9=( evine element al costului e achiziţie al stocurilor.

Operatii e#ectuate de SC. SITCO GRUP SRL

In /estine SC3 SITCO GR2P SRL in #un inurie )*+4 u (ut #oc ur"tore#e "o$i%icri #

stocuri#e $e %erestre $in PVC $e pro%i#e VE5A:

6 stoc # *+3*+3)*+4 +* 'uc ! )*** #ei7'uc

'6 intrre pe *,3*+3)*+4 +* 'uc ! ),**#ei7'uc

c6 iesire pe +,3*+3)*+4 , 'uc

$6 intrre pe ),3*+3)*+4 +* 'uc ! ),,*#ei7'uc

St'i#ire (#orii tot#e iesiri#or $e pro$use inre/istrte in cursu# #unii inurie )*+4 si (#orestocu#ui # 8+3*+3)*+4 %o#osin$ "eto$ costu#ui pon$ert in ce#e $ou (rinte:

1% $ostul mediu ponderat #$MP% la s*arsitul lunii este

CMP9c#cut # s%rsitu# #unii6

CMP )8,* #ei7'uc

31


32/39

2% $ostul mediu ponderat dupa *iecare intrare este

D't' E0%li"'tieI$t!'!i Ie*i!i St#"

Cntitte Pretunitr

V#ore Cntitte Pretunitr

V#ore Cntitte Pretunitr

V#ore

*+3 Stociniti#

+* )*** )****

*,3 Intrre +* ),** ),*** )* )),* 4,***

+,3 Iesire , )),* ++),* +, )),* 88;,*

),3 Intrre +* ),,* ),,** ), )8;, ,


33/39

contribuie şi realizarea unei bune comunicări şi relaţii cu clienţii şi $urnizorii e

materiale.

Aomeniul "n care %rma "şi es$ăşoară activitatea este unul eosebit e

pro%tabil , eşi la ora actuală e)istă o piaţă concurenţială puternică, eoarece

această piaţă e t'mplărie in =6 este "n plină ezvoltare "n ;om'nia iar această

zonă este $avorabilă acestui tip e activitate %in pre$erată e ma-oritatea

investitorilor care $ac a$aceri "n ;om'nia. ;entabilitatea acestui !en e a$acere

este inuenţată şi e bunele rezultate obţiute e %rmele străine "n Betoe e evaluare a stocurilor, "n carul evaluării stocurilore măr$uri la momentul ieşirii in patrimoniu, pe baza unui e)emplu am calculat

costule achiziţie al măr$urilor v'nute "n cursul unei luni şi valoarea stocului la

s$'rşit e lună prin cele trei metoe e evaluare a ieşirilor e măr$uri& 6B# E8E*,

pentru a abora comparativ rezultatele obţinute prin aceste metoe e evaluare.

33


34/39

Ain calculele obţinute, rezultă că costul e achiziţie al măr$urilor v'nute şi

valoarea stocului la s$'rşit e lună i$eră "n $uncţie e metoa e evaluare aplicată

şieci şi rezultatele vor % i$erite cu consecinţe asupra situaţiei %nanciare a

societăţii comerciale şi asupra %scalităţii.

Aeşi societăţile comerciale ispun e o anumită >libertate "n ale!erea

metoei e evaluare a stocurilor, această metoă trebuie aleasă cu !ri-ă "n $uncţie

e $enomenul e mişcare a preţurilor şi e politică contabilă a %rmei, pentru a nu

enatura rezultatul contabil şi mărimea stocurilor.

În perioaa e creştere a preţurilor, prin aplicarea metoei E8E*, ieşirile e

măr$uri sunt evaluate la valoarea minimă, stocul %nal e măr$uri şi pro%tul sunt

evaluate la valori ma)ime. Aacă preţurile sca, e$ectele aplicării metoei E8E* sunt

inverse.(ceastă metoă se recomană a se aplica "n coniţii e inaţie. În coniţii

e relativă stabilitate a preţurilor este recomanată a se $olosi metoa 6B.

entru es$ăşurarea normală şi continuă a activităţii la 6 896* :;


35/39

moment pe piaţă,put'n e)ista şi "nt'rzieri cu aprovizionări, "n aceste coniţii,

pentru a se asi!ura es$ăşurarea continuă şi ritmincă a v'nzărilor acestei măr%, şi

pentru a evita cheltuielile suplimentare inutile rezultate at't in stocuri

insu%ciente, c't şi in stocuri

e)cesive, societatea trebuie să cunoască mărimea optimă a stocului curent şi

mărimea stocului e si!uranţă.

În urma stuiului $ăcut, aşa cum am precizat şi "n lucrare, am constatat că

societatea analizată se caracterizează printro ci$ră e a$aceri aată "n crestere e

la un e)erciţiu la altul şi a cărei valoare este ată e proucţia v'nută, şi e cea a

activităţii e comercializare.

6reşterea e%cienţei economice a "ntreprinerilor este str'ns le!ată e moul

e $olosire a resurselor umane, materiale şi %nanciare. :estiunea stocurilor

reprezintă oar o parte in ansamblul operaţiilor unei entităţi economice, "nsă e

corecta realizarea acestora epine "n mare măsură buna $uncţionare a

"ntreprinerii şi e%cienţa activităţii acesteia. 6reşterea e%cienţei presupune "n

primul r'n utilizarea raţională a resurselor materiale, e aceea un rol important "l

are moul e e$ectuare a cheltuielilor ocazionate e achiziţia materiilor şi

materialelor necesare "n procesul e proucţie.

oate că "n unele sectoare inustriale, stocurile, şi "n special cele e materiiprime nu au un rol cov'rşitor "n activitatea %rmelor, ar pentru .6. 896* :;


36/39


37/39

'I'(I)*!,IE

Lucrari de specialitate 0

1. (riana Auţescu G :hi pentru "nţele!erea şi aplicarea

tanarelor8nternaţionale e 6ontabilitate, iţia a 88a revizuită, . 666(;,

Nucureşti20022. 6.Aiaconovici G nciclopeia rom'nă, tom 888, ibiu 1F04

3. 6. abău, 8. ereş 6ontabilitatea Întreprinerii, 9imişoara, ituraurostampa,

2000,

4. 6icilia 8onescu 6ontabilitate, baze şi proceuri, itura Eunaţiei ;om'nia

eB'ine Nucureşti, 2007

5. 6oman Elorin, 6ontabilitatea %nanciară a societătilor comerciale ,

ituraEunatiei ;om'nia e B'ine, Nucureşti,2007.

@. 666(; G :hi pentru "nţele!erea şi aplicarea tanarelor 8nternaţionale

e6ontabilitate G tocuri, . 666(;, Nucureşti 2004

7. A.atriche Nazele comertului .conomica, Nucuresti,1FFF

37


38/39

C. Aorel/ucian 8lincuţă 6hivu ;amonaBaria, :'ău /iana 6ontabilitate%nanciară&

aplicaţii practice şi teste !rilă pentru autoevaluare, itura Eunaţiei;om'nia e

B'ine, Nucuresti 200C

F. Aumitru AimaG Eunamentele ştiinţei măr$urilor. Băr$uri alimentare,

.conomică, Nucureşti 2005

10. 8acob etru 'ntea G 6ontabilitatea %nanciară rom'nească con$ormă cu

Airectivele uropene, . 8ntelcreo. Aeva 2007

11. 8acob etru 'ntea, :heor!he Noea G 6ontabilitatea %nanciară

rom'neascăcon$ormă cu irectivele europene, . 8ntelcreo, Aeva 2007

12. 8oan Oin!a, lena 8strate G Banual e pea!o!ie, itura (ll, Nucureşti 200@

13. /. Uăineanu G Aicţionar universal al limbii rom'ne, e. rev. şi aau!. Ae

(l.Aobrescu ş.a., BVA* 6enter 8aşi, /itera 6hişinău 1FFC

14. /. Uăineanu G Aicţionarul universal al limbii rom'ne, e.a @a, crisulrom'nesc,

6raiova 1F45

15. Barieta *laru G Eunamentele ştiinţei măr$urilor G . conomică,

Nucureşti2001

1@. ;istea Bihai şi colab., 6ontabilitatea societăţilor comerciale, vol. 8 şi 88,

itura


39/39

24. =ioleta 8sai G 6ontabilitate G manual pentru clasa a P8a, . (ll

ucational,Nucureşti 2001

25. WileX 8E; 2005 G 8nterpretarea şi aplicarea tanarelor 8nternaţionale

e6ontabilitate şi ;aportare Einanciară, . NB9 ublishin! Touse, Nucureşti2005

Atestat Ciobanu

Documents

Transcript of Atestat Ciobanu