privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării...
Transcript of Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării...
Aspecte Economice ale Utilizării, Producției șiTaxării Produselor din Tutun în RomâniaÁrpád Szabó, Centrul Educațional MÜTFEde Lázár, Universitatea SapientiaHunor Burián, Universitatea SapientiaTodd Rogers, RTI InternationalKristie Foley, Wake Forest UniversityZoltán Ábrám, Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu MureşCristian Meghea, Michigan State UniversityTeodora Ciolompea, CETTT Sfântul Stelian BucureștiFrank J. Chaloupka, Universitatea Illinois, Chicago
Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureş Tîrgu Mureş, România, 2016
Aspecte Economice
ale Utilizării, Producției și
Taxării Produselor din
Tutun în România Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureş Tîrgu Mureş, Romania, 2016
Sursă de finanţare:Acest raport a fost finanţat de Fogarty International Center şi National Cancer Institute -National Institutes of Health, în cadrul grantului de cercetare Nr. 1 R01 TW09280, intitulat “Dezvoltarea capacității de cercetare în domeniul fumatului în România”; investigator principal K. Foley.
Sugestie de citare:Szabó A, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ. Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România Tîrgu Mureş, Romania. Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş, 2016.
Descrierea tobaconomiei:Tobaconomia este o colaborare a unor cercetători cu reputaţie internaţională care au studiat aspectele economice ale politicilor de control al tutunului timp de aproape 30 de ani. Echipa este dedicată să ajute cercetătorii, susţinătorii şi legislatorii să acceseze ultimele şi cele mai bune cercetări despre ce functionează şi ce nu functionează în efoturile de reducere a consumului de tutun şi a impactului acestuia asupra economiei. Ca program al Universităţii Illinois din Chica-go, tobaconomia nu este afiliată cu nici un producător de tutun.
Vizitaţi www.tobacconomics.org sau urmaţi-ne pe Twitter www.twitter.com/tobacconomics.
Versiunea electronică este disponibilă la adresele:tobacconomics. orgtrr.umftgm.ro/tobacconomics
Traducerea:Adrian Năznean
Coperta şi design grafic:Valentin Nădăşan
Tehnoredactarea:Iosif Balint
Sursa imaginilor copertelor:Publicdomainpictures.net şi Dreamstime.com
Tipar:Editura University Press Tîrgu MureşUniversitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș Gh. Marinescu, 38, Târgu Mureș, Mureș,540139, ROMÂNIA Telefon: +40-265-21 55 51/ int. 126Fax:+40-265-21 04 07
Cuprins Rezumat ..................................................................................................................................... 5
I. Introducere .............................................................................................................................. 8
II. Consumul de tutun și consecințele sale în România ........................................................... 10
Profilul țării .......................................................................................................................... 10
Consumul de tutun la adulți ................................................................................................. 10
Fumatul în rândul tinerilor ................................................................................................... 13
Consumul produselor din tutun ............................................................................................ 16
Consecințele consumului de tutun asupra sănătății și economiei ........................................ 17
III. Oferta de tutun și produse din tutun din România ............................................................. 20
Cultivarea tutunului ............................................................................................................. 20
Producția de țigări ................................................................................................................ 23
IV. Controlul tutunului în România ........................................................................................ 27
Justificarea intervenției guvernului ...................................................................................... 27
Politica de control al tutunului în România ......................................................................... 28
V. Taxele și prețurile tutunului în România ............................................................................. 33
Structurile taxelor pe tutun................................................................................................... 33
Taxele pe tutun în România ................................................................................................. 34
Veniturile fiscale de tutun în România ................................................................................ 36
Prețurile țigaretelor în România ........................................................................................... 37
Taxele și prețurile țigaretelor în comparație cu alte țări din regiune ................................... 38
VI. Cererea de țigări din România .......................................................................................... 43
Taxe, preț și cererea pentru produsele din tutun – Dovezi la nivel mondial ....................... 43
Cererea de țigări în România - Noi dovezi .......................................................................... 45
VII. Impactul creșterilor taxelor pe țigări în România ............................................................. 50
Impactul creșterii taxelor asupra consumului de țigări și a veniturilor fiscale .................... 50
Impactul creșterii taxelor asupra sănătății publice ............................................................... 51
Impactul asupra populației cu stare materială precară ......................................................... 53
Evaziunea fiscală ................................................................................................................. 54
Ocuparea forței de muncă .................................................................................................... 55
VIII. Rezumat și recomandări .................................................................................................. 57
Rezumat ............................................................................................................................... 57
Recomandări ........................................................................................................................ 58
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 5
Rezumat
Introducere
Consumul de tutun este ridicat în România,
aproape 5 milioane de adulți (27%) fumând
produse din tutun. Bărbații sunt de două ori
mai predispuși să fumeze decât femeile, cu
prevalența fumatului în rândul bărbaților de
37,4%, comparativ cu 16,7% în rândul femei-
lor. Cu toate acestea, diferența de gen s-a di-
minuat de-a lungul timpului, cu prevalența fu-
matului dublându-se în rândul femeilor în anii
post-comunişti și în scădere ușoară în ultimii
ani. În timp ce rata generală a fumatului a scă-
zut în ultimii ani, în continuare mai mult de 1
din 4 adulți fumează zilnic, iar aproape toți fu-
mătorii consumă țigări fabricate. Există un
gradient socio-economic puternic, românii cu
o situație financiară mai bună având o proba-
bilitate mai mică de a fuma.
La fel ca în multe țări, consumul de tutun în
România începe pentru cei mai mulți în ado-
lescență. Printre cei tineri, prevalența consu-
mului de tutun în rândul fetelor este doar cu
puțin mai mică decât în rândul băieților, suge-
rând că diferența de gen în ceea ce privește fu-
matul în rândul adulților din România este
probabil să dispară. Un număr semnificativ de
tineri români în continuarea încep să consume
tutun, 12,2% dintre băieți și 10,1% dintre fete
de vârsta 13-15 ani consumând tutun într-o
formă sau alta.
Aproape 43.000 de români au murit în 2010
din cauza unei boli cauzate de fumat. Aproape
un sfert (23,8%) din totalul deceselor în rândul
bărbaților și aproximativ unul din doisprezece
(8,2%) din totalul deceselor în rândul femeilor
din 2010 au fost cauzate de tutun. Aceste rate
sunt mai mari decât media altor țări cu venituri
medii. Majoritatea acestor decese se datoreaza
cancerului de plămâni sau altor tipuri de can-
cer cauzate de consumul de tutun, accidente
vasculare cerebrale, cardiopatie ischemică și
alte boli cardiovasculare și respiratorii. Costu-
rile pentru tratamentul bolilor atribuite fuma-
tului au fost de peste 1,2 miliarde RON în
2012, aproximativ 5,4% din cheltuielile totale
de sănătate din acel an. Aceste costuri sunt cu
siguranță subestimate dat fiind faptul că aces-
tea reflectă doar costurile cazurilor spitalizate
și a cazurilor finanțate prin Programele Națio-
nale de Sănătate și sunt limitate la un subset al
bolilor cauzate de consumul de tutun.
Cultivarea tutunului și manufacturarea pro-
duselor din tutun
Cultivarea tutunului în România s-a schimbat
dramatic în ultimele decenii. În anii perioadei
post-comuniste, în special de la aderarea la
UE, cultivarea tutunului în România a scăzut
considerabil. România importă acum cea mai
mare parte a frunzelor de tutun utilizate în pro-
ducția locală. Ca rezultat, relativ puțini români
se bazează pe agricultura tutunului pentru tra-
iul lor iar politicile de control al tutunului, care
încearcă să scadă consumul intern de tutun vor
avea un impact redus asupra lor.
Ca și în cazul cultivării tutunului, industria de
fabricare a țigaretelor din România a suferit
schimbări dramatice de-a lungul ultimelor de-
cenii. În timpul perioadei comuniste, Mono-
polul Tutunului Românesc controla piața de
țigări din țară. Piața de țigări în România este
în prezent foarte concentrată, așa cum este ca-
zul în cea mai mare parte a lumii. Cele mai
mari trei companii multinaționale de tutun -
British American Tobacco, Philip Morris In-
ternational și Japan Tobacco International -
domină piața locală de țigări, cu fabrici care
produc un număr mare de țigări. Cele mai
multe țigarete produse în România sunt expor-
tate în alte țări ale UE. Pe măsură ce producția
de țigări a crescut, ocuparea forței de muncă
în industria de fabricaţie a țigărilor a crescut
de asemenea; cu toate acestea, având în vedere
natura intensivă a capitalului de producție, re-
lativ puțini români sunt angajați în industria
fabricării de țigări. Pentru că majoritatea pro-
ducției este exportată, politicile de control al
tutunului care reduc consumul intern vor avea
un impact minim asupra ocupării forței de
muncă în această ramură a industriei.
Eforturile de control al tutunului
Convenția-cadru a Organizației Mondiale a
Sănătății pentru controlul tutunului (CCCT),
primul tratat de sănătate publică din lume,
6 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
cere guvernelor să adopte politici comprehen-
sive pentru a reduce consumul de tutun. Ro-
mânia a semnat CCCT la 24 iunie 2004 și a
ratificat tratatul optsprezece luni mai târziu, la
data de 27 ianuarie 2006. Însă, precum multe
alte țări cu venituri mici și medii, politicile de
control al tutunului în România sunt departe
de cele cerute de CCCT. Cu toate acestea, po-
liticile de control al tutunului din România s-
au consolidat de la aderarea sa la UE, Româ-
nia conformându-se cu diferitele directive ale
UE legate de tutun. Evoluțiile recente suge-
rează că această tendință va continua în urmă-
torii ani.
Legea antifumat implementată în martie 2016
este relativ comprehensivă și acoperă centre
de asistență medicală și de educație (inclusiv
universități), clădiri guvernamentale, locurile
de muncă închise, restaurante, transport pu-
blic și în alte locuri publice interioare și in-
clude terenuri de joacă interioare și în aer li-
ber, dar respectarea legislaţiei este incertă. Pu-
blicitatea pentru tutun este interzisă la postu-
rile de radio și televiziune naționale și interna-
ționale, în reviste locale și ziare, pe panourile
publicitare și în aer liber, precum și pe inter-
net, dar permisă în reviste și ziare internațio-
nale și la punctele de vânzare. Sponsorizarea
evenimentelor publice de către companiile de
tutun este permisă, precum și reducerile pro-
moționale și distribuirea de mostre gratuite.
Avertismente grafice de sănătate sunt obliga-
torii pe pachetele de țigări, iar utilizarea de ter-
meni și descrieri care induc în eroare, cum ar
fi „conținut redus de gudron”, „light” sau
„mild”sunt interzise.
România are o situaţie relativ bună în ce pri-
vește sprijinul pentru renunțarea la fumat.
Există o linie telefonică națională cu apel gra-
tuit, astfel încât cei care doresc să renunțe la
fumat să poată discuta cu consilieri instruiți. O
varietate de produse farmaceutice sunt dispo-
nibile, unele acoperite în întregime în cadrul
programului național de asigurări de sănătate.
Sprijinul în renunțarea la fumat este disponibil
de la mulți furnizori de servicii medicale și
este de asemenea acoperit integral în cadrul
programului național de asigurări de sănătate.
În plus, există o mișcare de susținere în creș-
tere a controlului tutunului în România, con-
dusă de Aer Pur România, care a creat Rețeaua
Română pentru Prevenirea Fumatului, o coa-
liție având membri dintr-o varietate de organi-
zații ale societății civile. inclusiv Rețeaua Eu-
ropeană pentru Prevenirea Fumatului și a
Consumului de Tutun (ENSP - European
Network for Smoking and Tobacco Preven-
tion), Alianța Convenției Cadru privind Con-
trolul Tutunului (The Framework Convention
Alliance for Tobacco Control), precum și
Campania pentru Copii Fara Tutun (CTFK -
Campaign for Tobacco-Free Kids). În luna
septembrie a anului 2016, Coaliția „România
Respiră”, un grup de peste 250 de membri ai
societății civile, atât instituții cât şi persoane
individuale, cu sprijinul ENSP și CTFK și sub
patronajul Președinției României, a lansat o
propunere de strategie națională de reducere a
consumului de tutun în România.
Taxarea tutunului, prețuri și cerere
Odată cu aderarea la UE în 2007, România a
devenit obiectul directivei taxei de tutun a UE
(Directiva 2002/10/CE), care stabilește stan-
darde pentru accize pe țigarete și alte produse
din tutun. România și alte țări ale Uniunii Eu-
ropene pun în aplicare o structură fiscală
mixtă, combinând taxe specifice și accize ad
valorem. În plus față de accizele pe care le
aplică la țigări, România aplică și taxa pe va-
loarea adăugată care se aplică multor alte bu-
nuri și servicii.
Accizele reprezintă 60% din prețurile medii
de vânzare cu amănuntul a țigărilor, în timp ce
totalul taxelor pe țigări reprezintă aproximativ
trei pătrimi din prețurile de vânzare cu amă-
nuntul. Acest nivel se află sub cel recomandat
de OMS, care sugerează ca accizele să repre-
zinte 70% sau mai mult din prețul de vânzare
cu amănuntul, și sub nivelul înregistrat în ță-
rile care au aplicat taxe pentru produsele din
tutun ca parte a unei strategii comprehensive
de reducere a consumului de tutun.
Un numar foarte mare de studii de cercetare
din tot mai multe țări au documentat relația
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 7
inversă dintre prețurile țigărilor și fumat. Ro-
mânia nu este o excepție. Creșterile conside-
rabile în taxele și prețurile țigărilor din ultimii
15 de ani au contribuit la reduceri semnifica-
tive ale fumatului în România. În ciuda creș-
terilor semnificative ale prețurilor în ultimii
15 de ani, țigările din România sunt acum mai
accesibile decât erau acum douăzeci de ani.
Dovezi existente, precum și noi estimări reali-
zate pentru acest raport, reiterează faptul că o
creștere a prețului țigărilor reduce fumatul,
dacă toate celelalte condiții rămân constante.
Aceste estimări indică faptul că o creștere de
10% a prețurilor medii de țigări în România va
duce la o reducere de 6% a consumului de ți-
gări.
Impactul creșterii taxelor asupra sănătății pu-
blice și a veniturilor din taxe
Pe baza rezultatelor noi și existente ale reacţiei
cererii de țigări la modificări de preț, am esti-
mat impactul unor creșteri în ratele de taxare
ale țigărilor. Creșterea accizelor, astfel încât
acestea să reprezinte 65% din prețurile medii
de țigarete ar crește prețurile medii cu aproape
19% și ar reduce vânzările de țigări cu 18,1%.
Estimăm că această creștere a taxei și a prețu-
lui va determina mai mult de 403.000 din ac-
tualii fumători adulți români să renunțe la fu-
mat și va împiedica peste 170,000 tineri ro-
mâni să devină fumători. Împreună, aceste re-
duceri ale fumatului vor preveni peste
225.000 de decese premature cauzate de con-
sumul de tutun în cohorta populațională actu-
ală. În același timp, majorarea taxei va genera
peste 1,3 miliarde RON venituri fiscale adiţio-
nale din țigări. O creștere și mai mare de im-
pozitare ar avea un impact mult mai mare asu-
pra sănătății publice.
Recomandări
1. Punerea în aplicare a unei creșteri mari ale
accizelor pe țigări, care să crească în mod
substanțial prețurile țigărilor și să reducă
fumatul în România.
2. Includerea de ajustări anuale ale taxelor pe
țigări care să garanteze că accesibilitatea
țigaretelor se reduce pe măsură ce venitu-
rile cresc.
3. Creșterea impozitelor pe alte produse din
tutun ca să devină echivalente cu taxele pe
țigări și pentru a reduce consumul acestor
produse.
4. Creșterea valorii taxelor pe tutun alocate
și alocarea unei părți din veniturile adiţio-
nale pentru eforturi de prevenire și de re-
nunțare la consumul de tutun.
5. Consolidarea administrării taxelor pe tu-
tun, aplicarea mai strictă a legislaţiei, și
eliminarea vânzările produselor din tutun
în regim duty-free pentru a controla evazi-
unea fiscală.
8 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
I. Introducere
Fumatul și alte forme de consum de tutun cre-
ează o problemă de sănătate publică semnifi-
cativă și în creștere atât la nivel global cât și
în România. La nivel global, fumatul cauzează
în prezent aproximativ 6 milioane de decese
premature în fiecare an, iar tendințele actuale
sugerează că un miliard de oameni vor muri
din cauza consumului de tutun în secolul
XXI1.
Consumul de tutun cauzează costuri econo-
mice semnificative, începând de la cheltuielile
de asistență medicală necesare pentru a trata
bolile cauzate de consumul de tutun până la
productivitatea scăzută cauzată de boli care
pot fi atribuite fumatului și moartea prema-
tură.
Consumul de tutun este ridicat în România, cu
aproape 5 milioane de adulți care consumă
produse din tutun; în 2010, aproape 43,000 de
români au murit prematur datorită bolilor ca-
uzate de fumat .
Consumul de tutun este ridicat în România, cu
aproape 5 milioane de adulți care consumă
produse din tutun; în 2010, aproape 43,000 de
români au murit prematur datorită bolilor ca-
uzate de fumat2. Bărbații sunt de două ori mai
predispuși la fumat decât femeile, prevalența
fumatului în rândul bărbaților fiind 37,4%,
comparativ cu 16,7% în rândul femeilor.
Aproape toți fumătorii consumă țigări fabri-
cate, iar marea majoritate fumează zilnic. În
plus, un număr semnificativ de tineri români
încep să consume tutun, 12,2% dintre băieți și
10,1% dintre fete cu vârste cuprinse între 13 și
15 ani consumând diverse produse din tutun3.
Înțelegerea crescândă a consecințelor econo-
mice și a celor asupra sănătății datorate con-
sumului de tutun i-a determinat pe mulți să so-
licite adoptarea și implementarea de măsuri
stricte de control al tutunului, ceea ce i-a de-
terminat pe factorii de decizie politică să in-
troducă o varietate de măsuri legislative. Deși
România a semnat și ratificat Convenția-cadru
a Organizatia Mondială a Sănătății (OMS) pri-
vind controlul tutunului4, încă este nevoie de
mult progres în îndeplinirea cerințelor și ghi-
durilor tratatului5. Legislația de interdicție a
fumatului implementată în martie 2016 este
relativ comprehensivă și include unitățile de
Un număr semnificativ de tineri români încep
să consume tutun, 12,2% dintre băieți și
10,1% dintre fete cu vârste cuprinse între 13 și
15 ani consumă diverse produse din tutun.
asistență medicală și cele educaționale (inclu-
siv universitățile), clădirile guvernamentale,
locurile de muncă închise, restaurantele, tran-
sportul public, spațiile publice închise și tere-
nurile de joacă de interior și de exterior6, însă
respectarea politicii este îndoielnică. Publici-
tatea produselor din tutun este interzisă la pos-
turile de radio și televiziune naționale și inter-
naționale, în reviste locale și ziare, pe panou-
rile publicitare interioare și exterioare, precum
și pe internet, dar este permisă în reviste și zi-
are internaționale și la punctul de vânzare.
Companiilor de tutun le este permisă sponso-
rizarea evenimentelor publice, precum și apli-
carea reducerilor promoționale și distribuirea
de mostre gratuite. Avertismentele grafice ale
efectelor pe care consumul de tutun le are asu-
pra sănătății sunt obligatorii pe pachetele de
țigări, iar utilizarea de termeni și descrieri care
induc în eroare, cum ar fi „conținut redus de
gudron”, „light” și „slab” este interzisă. Ta-
xele rezultate din accizele de tutun au crescut
în timp, mai ales de la aderarea României la
Uniunea Europeană, dar produsele din tutun
sunt mai accesibile în prezent decât la începu-
tul noului mileniu7. Piața de țigări din Româ-
nia este aproape exclusiv controlată de trei
companii multinaționale - British American
Tobacco
Taxele rezultate din accizele de tutun au cres-
cut în timp, mai ales de la aderarea României
la Uniunea Europeană, dar produsele din tu-
tun sunt mai accesibile în prezent decât la în-
ceputul noului mileniu.
România SRL (BATR), reprezentând aproape
jumătate din totalul vânzărilor, Philip Morris
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 9
România SRL (PMR), reprezentând aproxi-
mativ un sfert din piață și Japan Tobacco In-
ternational (România) SRL (JTI), reprezen-
tând peste o cincime din piață.
Acest raport descrie pe scurt situaţia tutunului
în România, începând cu o discuție despre
consumul de tutun și a consecințelor sale asu-
pra sănătății și economiei, urmată de o scurtă
trecere în revistă a ofertei de tutun și a produ-
selor din tutun. Având în vedere modelele de
consum și datele disponibile, cele mai multe
dintre discuții se concentrează asupra țigarete-
lor fabricate. Vom furniza o scurtă descriere a
politicilor de control al tutunului în România,
urmată de o discuție mai detaliată a taxelor pe
tutun și a prețurilor. Vom prezenta dovezile
existente și noi estimări ale efectelor prețurilor
asupra consumului de tutun, rezultate ce vor fi
utilizate pentru a estima impactul unor creșteri
în taxare asupra consumului, veniturilor fis-
cale din accize, prevalenței consumului de tu-
tun, precum și asupra viitoarelor decese cau-
zate de consumul de tutun în rândul cohortei
populationale actuale. Raportul se încheie cu
recomandări pentru politica fiscală aplicată
tutunului în România.
Referinţe bibliografice pentru capitolul I 1 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Raising Taxes on Tobacco.
Geneva: World Health Organization. 2015. 2 Irimie S. Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2012. 3 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Country Profile - Romania.
Geneva: World Health Organization, 2015. 4 World Health Organization. WHO Framework Convention on Tobacco Control. Geneva: World Health Organi-
zation. 2003. 5 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015:Raising Taxes on Tobacco.
Geneva: World Health Organization. 2015. 6 Parlamentul României, Camera Deputaților. Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru
prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Monitorul official al României partea I, Nr.
72/1.II.2016 7 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Country Profile - Romania.
Geneva: World Health Organization, 2015.
10 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
II. Consumul de tutun și consecințele sale
în România Rata consumul de tutun, în principal sub
formă de țigări, a scăzut în România, dar ră-
mâne ridicată în raport cu alte țări ale Uniunii
Europene, în special în rândul bărbaților. Di-
ferența de gen s-a diminuat de-a lungul timpu-
lui, iar prevalența fumatului s-a dublat în rân-
dul femeilor în perioada post-comunistă, dar a
scăzut ușor în ultimii ani. În mod similar, con-
sumul de tutun în rândul tinerilor a scăzut în
ultimii ani în România, dar prevalența consu-
mului de tutun în rândul fetelor este doar cu
puțin mai mică decât în rândul băieților.
Această secțiune oferă câteva informații gene-
rale privind România și descrie nivelurile și
tendințele consumului de tutun în rândul adul-
ților și al tinerilor din România precum și con-
secințele asupra sănătății și economiei.
Profilul țării
România este situată în sud-estul Europei
Centrale. Granițele sale au o lungime de 3.150
kilometri și se învecinează cu: Ucraina (nord
și nord-est), Republica Moldova (est), Bulga-
ria (sud), Serbia (sud-vest) și Ungaria (nord-
vest). România este împărțită în 41 de județe
și capitala București care are un statut special.
În cadrul acestor județe există 103 municipii,
217 alte orașe, 2.856 comune cu alte comune
subdivizate în aproape 13.000 de sate. Româ-
nia a fost o țară comunistă între anii 1947-
1989. România este membră NATO din 2004
și a aderat la Uniunea Europeană (UE) în
2007.
La recensământul din 1 ianuarie 2014, Româ-
nia avea 19.942.600 de locuitori, din care
9.738.400 (48,8%) bărbați și 10.204.200
(51,2%) femei. Populația a cunoscut un declin
și există o emigrare netă a rezidenților, rezul-
tând o scădere de 153,400 de persoane a nu-
mărului populației între 1 ianuarie 2012 și 1
ianuarie 2014. Populația României este relativ
mai în vârstă, cu mai puțin de 15% din popu-
lație sub 15 de ani și 21,5% în vârstă de 60 de
ani sau peste. Banca Mondială clasifică Ro-
mânia ca o țară cu venituri medii superioare,
cu un PIB pe cap de locuitor de 8.973 $
(35.943 lei), în 20158. Economia României a
crescut rapid în jurul anilor aderării la UE, îna-
inte de a scădea în timpul crizei globale din
2009-2010. În ultimii ani, economia s-a redre-
sat, cu o creștere medie a PIB-ului anual de
peste 3,4% din 2012. Peste 98% din populația
adultă știe să citească și să scrie, dar sărăcia
este răspândită, cu peste un sfert din populație
trăind sub pragul sărăciei în 2013.
Tutunul se consumă în România de multe se-
cole. Cele mai vechi artefacte care dovedesc
folosirea tutunului sunt pipele descoperite la
ruinele Cetății Suceava, în zona de nord-est a
României de astăzi. În a doua parte a secolului
al XVII, Țările Române au fost recunoscute ca
și centre comerciale pentru produse locale și
străine din tutun.
Consumul de tutun la adulți
O varietate de studii au evaluat gradul consu-
mului de tutun în România de la sfârșitul peri-
oadei comuniste (a se vedea Figura 2.1)9. Un
studiu condus în 1989 de către Centrul de Sta-
tistică Medicală și Documentare Medicală a
Ministerului Sănătății a estimat că prevalența
Prevalența fumatului s-a dublat în rândul
femeilor în perioada post-comunistă, dar a
scăzut ușor în ultimii ani.
fumatului la adulți a fost de 25,9%, cu o pre-
valență în rândul bărbaților (43,9%) aproape
de patru ori mai mare decât în rândul femeilor
(11,3%)10. Un studiu desfășurat în 1994 de că-
tre Ministerul Sănătății, folosind aceleași me-
tode, a constatat că prevalența fumatului a
crescut la 28,0%, creșterea datorându-se pre-
valenței mai mari în rândul femeilor
(15,2%).11
Pe de altă parte, un studiu din 2002 de către
Centrul de Statistică Medicală și de Documen-
tare Medicală a constatat că prevalența fuma-
tului în rândul persoanelor de 15 ani și peste a
fost de 20,8%12. Un studiu din 2004 de către
Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate
a documentat o rată de prevalență mult mai
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 11
mare, de 35,3% în rândul românilor între 14 și
60 de ani13. Sondaje ulterioare au confirmat
ratele de prevalență relativ mai mari. De
exemplu, sondajul Eurobarometru din 2007 a
estimat că 31% dintre românii adulți au fost
fumători, cu o estimare similară de 30% mă-
surată prin Eurobarometrele din 2009 și
201214,15,16. Studiile efectuate de Institutul Na-
țional de Pneumologie Marius Nasta au con-
statat rate ceva mai mari, cu prevalența esti-
mată de 36,1% (2008) și 32,4% (2009)17.
Ratele de prevalență din studiile mai recente,
sunt, în general, mai mici. De exemplu, son-
dajul Politicile de stabilire a prețurilor și de
control al tutunului în Europa (PPACTE) din
2010 a estimat o prevalență totală de 26,0%18.
În mod similar studiul Global Adult Tobacco
Survey (GATS) din 2011 (Sondaj mondial al
fumătorilor adulți) a estimat că prevalenta fu-
matului în rândul romanilor cu vârsta de 15
ani sau mai mare a fost de 26,7%, cu o preva-
lență în rândul bărbaților (37,4%) mai mult
decât dublă decât în rândul femeilor (16,7%).
Sondajul Eurobarometru, cel mai recent dis-
ponibil realizat în noiembrie-decembrie 2014,
a estimat prevalența totală a fumatului la 27%.
Având în vedere această rată a prevalenței și a
estimărilor populației actuale, în România
există aproximativ 5 milioane de fumători
adulți.
Estimări inconsistente ale prevalenței din di-
feritele sondaje reflectă probabil o varietate de
factori, de la variații ale metodelor și popula-
țiilor care fac obiectul sondajului până la dife-
rențe în măsura fumatului (de exemplu, fuma-
tul de zi cu zi versus orice fel de fumat, fuma-
tul versus orice fel de consum de tutun). În
ciuda acestor diferențe, se pare că prevalența
fumatului adulților în România a fost în scă-
dere în ultimii ani, după creșterea din anii
1990 și începutul anilor 2000. Se observă ten-
dințe diferite în fumatul la bărbați și femei, cu
rate de fumat intre bărbați, în general, în de-
clin constant în timp, pe când ratele în rândul
femeilor par să fi crescut, reducând astfel di-
ferența prevalenței între bărbați și femei. De
exemplu, în cel mai recent sondaj Eurobaro-
metru, prevalența de sex masculin (33%) a
fost de 1,5 ori mai mare decât cea de sex fe-
minin (22%)19.
Tendințe diferite reies asupra fumatului la
bărbați și femei, cu rate de fumat de sex mas-
culin, în general, în declin constant în timp, pe
când ratele în rândul femeilor par să fi crescut,
reducând astfel diferența prevalenței între
bărbați și femei.
Figura 2.1 - Estimările prevalenței fumatului la adulții din România, 1989-2014
Surse: 1989 și 1994 - Ministerul Sănătății, Centrul de Statistică Medicală; 2002 - Centrul de Statistică Me-
dicală și Documentare Medicală; 2004 - Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate; 2007, 2008b,
2009b, 2012, 2014 - Eurobarometru; 2008a și 2009a - Institutul Național de Pneumologie; 2010 - Politici
de stabilire a prețurilor și de control al tutunului în Europa; 2011 - Sondaj mondial fumatul la adulți
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
1989 1994 2002 2004 2007 2008a 2008b 2009a 2009b 2010 2011 2012 2014
Pre
vale
nța
12 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
Pe baza datelor referitoare la anul începerii și
renunțării la fumat conform studiului GATS
2011 reprezentativ la nivel național, am calcu-
lat datele de prevalență pentru fiecare an din
perioada 1981-2011 (a se vedea Figura 2.2)20.
Așa cum se arată în Figura 2.3, există dife-
rențe în ratele de fumat bazate pe diverși fac-
tori socio-economici și demografici. Preva-
lența fumatului în România crește, în general,
cu vârsta, înainte de a începe să scadă la vârsta
mijlocie și perioada vârstnică. Educația pare
să aibă un impact redus asupra ratelor fumatu-
lui, dar se pare că există un gradient socio-eco-
nomic pronunțat, fumatul fiind mai puțin pre-
valent în rândul românilor care au o siguranță
financiară. Ratele fumatului sunt ceva mai
mari în rândul celor care locuiesc în mediul
urban decât în rândul locuitorilor din mediul
rural.
Figura 2.2 - Estimarea prevalenței între anii 1981-2011 (pe baza GATS 2011)
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002 2005 2008 2011
Pre
vale
nța
Fumător Fost fumător
Figura 2.3 - Prevalența fumatului în România pe grupuri demografice și socio-economice
Surse: Conform educației și domiciliului - Sondaj mondial fumatul la adulți, 2011; conform vârstei și dificul-
tăților la plata facturilor - Eurobarometru, 2014.
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
15-24
25-39
40-54
55+
Primară sau Mai Puţin
Liceu
Facultate sau Post-Liceală
Destul de Des
Uneori
Aproape Niciodată / Niciodată
Urbană
Rurală
Vâr
stă
Edu
caţi
e
Dif
icu
ltăţ
i la
pla
tach
elt
uie
lilo
rR
eşe
din
ţă
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 13
Aproape întregul consum de tutun la adulții
din România este sub formă de țigarete fabri-
cate. Potrivit GATS 2011, doar 2,8% dintre
fumători au consumat țigări rulate manual, iar
3,6% au consumat o altă formă de tutun (tra-
bucuri, țigări de foi sau tutun pentru pipă).
Având în vedere Directiva Uniunii Europene
Printre fumătorii de zi cu zi, consumul de ți-
gări este relativ mare, mai mult de jumătate
fumând cel puțin 20 de țigări pe zi.
privind produsele din tutun, cele care nu eli-
mină fum nu sunt disponibile în mod legal în
România. Utilizarea de țigări electronice și a
altor dispozitive asemănătoare începe să se
răspândească în România, 8% dintre adulții
români declarând că le-au încercat, conform
sondajului Eurobarometru din 2014. Cu toate
acestea, utilizarea regulată este foarte rară, cu
doar 2% dintre respondenți raportând că le-au
utilizat în mod regulat în trecut şi foarte puţini
raportând utilizare curentă.
Cei mai mulți fumători din Romania fumează
zilnic, cu mai puțin de unul din unsprezece fu-
mători fumând mai rar decât zilnic. Printre fu-
mătorii de zi cu zi, consumul de țigări este re-
lativ mare, mai mult de jumătate fumând cel
puțin 20 de țigări pe zi. Bărbații fumează mai
mult decât femeile, bărbații care fumează zil-
nic consumând aproape 18 de țigări pe zi, în
medie, în comparație cu doar 14 de țigări pe zi
consumate de către femeile care fumează zil-
nic.
Mai mult de unul din cinci fumători (20,4%)
și aproximativ unul din șase nefumători
(16,4%) nu cred că fumatul cauzează acci-
dente vasculare cerebrale, infarct miocardic,
cancer pulmonar sau alte tipuri de cancer.
Cei mai mulți fumători din Romania sunt re-
lativ dependenți, aproape 70% raportând fu-
matul în decurs de 30 de minute de la trezire.
Cu toate acestea, renunțarea la fumat nu este
mai puțin frecventă în România, aproximativ
o treime dintre cei care au fumat vreodată re-
nunțând cu succes la fumat conform studiului
GATS și 37,8% dintre fumători au făcut o în-
cercare de a renunța la fumat în anul prece-
dent. Doar o treime din fumători nu exprimă
niciun interes de a renunța, dar cei mai mulți
fumători care sunt interesați să renunțe indică
faptul că nu se vor lăsa de fumat în anul urmă-
tor. Peste două treimi dintre fumătorii care au
vizitat un medic în anul precedent au fost sfă-
tuiți să renunțe.
Majoritatea adulților români (75,1%), rapor-
tează că au vizionat publicitate anti-fumat la
televizor, dar mulți nu sunt conștienți de unele
dintre consecințele fumatului asupra sănătății.
De exemplu, mai mult de unul din cinci fumă-
tori (20,4%) și aproximativ unul din șase ne-
fumători (16,4%) nu cred că fumatul cauzează
accidente vasculare cerebrale, infarct miocar-
dic, cancer pulmonar sau alte tipuri de cancer.
81,9% au raportat că au început să fumeze îna-
inte de vârsta de 20, 38,8% începând de la vâr-
sta de 16 ani.
Conștientizarea la riscurilor expunerii la fu-
matul pasiv este mai mare, dar aproape unul
din 11 fumători (9,3%) nu crede că expunerea
unui nefumător la fumul de tutun poate pro-
voca boli grave.
Conform GATS 2011, circa trei din zece
adulți nefumători (29,2%) au raportat că sunt
expuși la fumul de tutun la locul de muncă, și
aproape un sfert (24,4%) au raportat expunere
la fumul de tutun cel puțin lunar la domiciliu.
Nefumătorii raportează un sprijin puternic
pentru politicile anti-fumat, 81,9% favorizând
interzicerea totală a fumatului în restaurante și
66,2%, sprijinind interzicerea totală a fumatu-
lui în baruri, în comparație cu 44,6% și 31,5%
din fumători.
Fumatul în rândul tinerilor
La fel ca în multe țări, consumul de tutun în
România începe în timpul adolescenței. Con-
form GATS 2011, dintre cei care au fumat
14 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
vreodată având vârste între 20 și 34 de ani
81,9% au raportat că au început să fumeze îna-
inte de vârsta de 20 de ani, 38,8% începând de
la vârsta de 16 ani. Sondajul mondial al fumă-
torilor
Utilizarea de țigarete nefabricate este relativ
mare în rândul tinerilor consumatori de tutun
din România, aproximativ unul din șase con-
sumatori actuali fumând altceva decât țigări.
tineri Global Youth Tobacco Survey (GYTS),
un studiu bazat pe școlarii de 13-15 ani, a fost
efectuat de trei ori în România (2004, 200921
și 201322). Prevalența estimată a scăzut între
fiecare rundă a GYTS, cu prevalența generală
a fumatului în scădere la aproape jumătate, de
la 17,6% până la 9,4% între 2004 și 2013 (a se
vedea Figura 2.4). Fumatul în rândul băieților
a scăzut mult mai rapid decât în rândul fetelor,
iar decalajul dintre prevalența în rândul băie-
ților și a fetelor s-a redus considerabil. Date
din GYTS 2013 indică faptul că 14% dintre
băieți și 13,9% dintre fete sunt susceptibile de
a începe consumul de tutun și doar puțin peste
o treime din tineri raportează că au fumat tu-
tun vreodată.
Utilizarea de țigarete nefabricate este relativ
mare în rândul tinerilor consumatori de tutun
din România, aproximativ unul din șase con-
sumatori actuali fumând altceva decât țigări.
Spre deosebire de adulți, utilizarea țigărilor
electronice de către tinerii români este relativ
Cei mai mulți fumători tineri (72,3%)
cumpără țigări de la magazine, chioșcuri, iar
aproape trei din patru nu au fost împiedicați să
cumpere din cauza vârstei lor.
ridicată, cu 8,8% dintre băieți și 4,5% dintre
fete raportând utilizarea acestora în luna ante-
rioară. Fumătorii tineri din România par a fi
mai interesați să renunțe decât cei de vârste
mai mari, cu mai mult de două treimi dintre
respondenți raportând că au avut o încercare
de a renunța în cursul anului precedent și
aproape două treimi indicând faptul că își do-
resc să renunțe la fumat. Cu toate acestea, se
pare că dependența de fumat este subestimată,
84,1% dintre pacienții fumători gândesc că ar
fi în stare să renunțe la fumat dacă ar dori și
34,9% din toți tinerii răspunzând că renunța-
rea la fumat este cu siguranță dificilă pentru
cineva care a început să fumeze.
Figura 2.4 - Prevalența fumatului în rândul tinerilor (13-15 ani) 2004, 2009 și 2013
Sursa: Sondajul mondial al fumătorilor tineri (GYTS), ani diferiți
0%
5%
10%
15%
20%
Total Băieţi Fete
2004 2009 2013
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 15
Cei mai mulți fumători tineri (72,3%) cum-
pără țigări de la magazine, chioșcuri, iar
aproape trei din patru nu au fost împiedicați să
cumpere din cauza vârstei lor. Comercializar
30% dintre elevii români care au împlinit vâr-
sta de 16 de ani în 2015 au fumat în luna pre-
cedentă și mai mult de jumătate (52%) au fu-
mat cel puțin o dată în viață.
ea țigărilor la fir este problematică, aproape
jumătate (44,4%) dintre fumători tineri au ra-
portat că au cumpărat fire individuale. Expu-
nerea tinerilor la campaniile de marketing este
redusă, puțin peste patru din zece (41,1%) ti-
neri români raportează că au văzut reclame de
tutun sau promoții în magazine și aproximativ
unul din zece (9,9%) raportează că deține pro-
duse promoțional ale companiilor de tutun. Cu
toate acestea, expunerea la tutun în mass-me-
dia este larg răspândită, aproximativ șapte din
zece tineri (69,7%) văzând consum de tutun la
televizor, în filme sau în videoclipuri.
Mulți dintre tinerii români sunt expuși la fu-
matul pasiv. Peste o treime (35,5%) au rapor-
tat că au fost expuși la fum de tutun la domi-
ciliu, în timp ce patru din zece raportează ex-
punere în locuri publice închise și aproape ju-
mătate (44,6%) la expunere în locuri publice
în aer liber. Aproximativ două treimi (63,8%)
consideră că expunerea la fumul de tutun al al-
tor persoane este cu siguranță dăunătoare pen-
tru ei. Cei mai mulți tineri sprijină politicile
privind interzicerea fumatului în locurile pu-
blice, 77,9% sprijinind politicile privitoare la
interzicerea fumatului în spațiile închise și
66,1% a fumatului in aer liber.
Așa cum era de așteptat, fumatul în rândul ti-
nerilor mai mari din România este mai mare
decât în rândul celor de 13-15 de ani conform
GYTS. Potrivit datelor furnizate de Proiectul
sondajului în școlile europene privind alcoolul
și alte droguri (ESPAD)23, 30% dintre elevii
români care au împlinit vârsta de 16 de ani în
2015 au fumat în luna precedentă și mai mult
de jumătate (52%) au fumat cel puțin o dată în
viață. Diferențele de gen în rândul tinerilor de
16 ani sunt minime, 31% dintre băieți și 30%
dintre fete au raportat că au fumat în luna an-
terioară și 53% dintre băieți și 51% dintre fete
au raportat că au fumat vreodată. Poate cel mai
îngrijorător aspect este că datele ESPAD in-
dică faptul că prevalența fumatului în rândul
Figura 2.5 - Prevalența fumatului în rândul elevilor români de 16 ani, 1999-2015
Sursa: Proiectul sondajului în școlile europene privind alcoolul și alte droguri, 2015.
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
1999 2003 2007 2011 2015
Total Băieţi Fete
16 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
tinerilor de 16 ani din România a crescut în
timp (a se vedea Figura 2.5), în contrast cu
tendința de scădere aparentă a fumatului în
rândul adulților. Mai mult decât atât, creșterea
prevalenței la tineri pare a fi în întregime atri-
buită unei creșteri semnificative a fumatului în
rândul fetelor.
Mai mult de jumătate din fumătorii tineri
(52,3%), aproape trei din zece dintre foști fu-
mători (29,2%) și 7% din nefumători au încer-
cat o țigară electronică, în timp ce 7,8% dintre
fumători și 4,6% dintre foști fumători au utili-
zat o țigară electronică în luna anterioară
Tinerii din România au început să folosească
țigările electronice și alte dispozitive de va-
ping. Un studiu din 2013 efectuat pe 342 de
elevi de liceu cu vârste între 16 și 18 ani, în
două orașe mari din România a constatat că
mai mult de jumătate din fumătorii tineri
(52,3%), aproape trei din zece dintre foști fu-
mători (29,2%) și 7% din nefumători au încer-
cat o țigară electronică, în timp ce 7,8% dintre
fumători și 4,6% dintre foști fumători au utili-
zat o țigară electronică în luna anterioară24. Un
alt studiu din 2013 efectuat pe studenți cu vâr-
ste între 19 și 24 de ani din Cluj-Napoca, a fur-
nizat estimări similare: 53,3% dintre fumători,
25,5% din foști fumători și 5,5% dintre nefu-
mători au încercat o țigară electronică și 7,8 %
dintre fumătorii actuali au utilizat o țigară
electronică în luna precedentă25.
Consumul produselor din tutun
Consumul de țigări în România a scăzut con-
stant în timp, atât per total cât și pe cap de lo-
cuitor (a se vedea Figura 2.6)26. Între 2001 și
2015, vânzările totale de țigări în România au
scăzut la aproape jumătate, de la peste 41 de
miliarde de țigări în 2001 la mai puțin de 20,9
miliarde de țigări în 2015. Vânzarea pe cap de
locuitor a scăzut semnificativ de la 1.870 de
țigări pe cap de locuitor în 2001 la 1.061 în
2015.
Vânzările totale de țigări în România au scăzut
la aproape jumătate, de la peste 41 de miliarde
de țigări în 2001 la mai puțin de 20,9 miliarde
de țigări în 2015.
Pe de altă parte, vânzările de trabucuri au cres-
cut în timp, de la 1,2 milioane în 2001 la 6 mi-
lioane în 2015, o mare parte a creșterii având
loc începând cu anul 2010 (a se vedea Figura
2.6). În mod similar, vânzările de tutun au
crescut de la 0,5 tone în 2001 la 83,6 tone în
Figura 2.6 - Vânzările de țigări în România, 2001-2015
Sursa: Euromonitor
0
200
400
600
800
1,000
1,200
1,400
1,600
1,800
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
40,000
2001 2004 2007 2010 2013
Fire
pe
Cap
de
Lo
cuit
or
Mili
oan
e d
e F
ire
Total Per Capita
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 17
2015 (a se vedea Figura 2.7). Creșterea în vân-
zarea tutunului a început aproape în totalitate
cu anul 2010, când vânzările au fost de 0,6
tone și reflectă creșterea în utilizarea tutunului
pentru țigările rulate manual, având în vedere
prevalența neglijabilă a fumatului de pipă în
România.
Vânzările de trabucuri au crescut în timp, de
la 1,2 milioane în 2001 la 6 milioane în 2015,
o mare parte a creșterii având loc începând cu
anul 2010.
Vânzările de produse de vaping au crescut, de
asemenea, în mod dramatic în ultimii ani, cu o
valoare de vânzare mai mult de triplul celei
din 2010 (26,4 milioane de lei) până în 2015
(81,1 milioane de lei), cu toate că rata de creș-
tere în vânzarea produselor de vaping a scăzut
în ultimii doi ani.
Consecințele consumului de tutun asupra
sănătății și economiei
În prezent, consumul de tutun provoacă apro-
ximativ șase milioane de decese pe an în în-
treaga lume - aproape unul din opt decese la
adulți. Aproximativ 90% din aceste decese au
loc în rândul fumătorilor, iar 600.000 de de-
cese în rândul nefumătorilor sunt cauzate de
expunerea la fumatul pasiv. Având în vedere
tendințe actuale, se preconizează că decesele
cauzate de fumat vor depăși 8 milioane la ni-
vel mondial până în 2030, aproximativ 80%
din aceste decese apărând în țările cu venituri
mici și medii. Aproximativ jumătate din tota-
lul deceselor cauzate de tutun apare la vârste
între 35 și 69 ani, rezultând o pierdere de 20-
25 de ani de viață la fumători față de nefumă-
tori27. Renunțarea la fumat, cu toate acestea,
este eficientă în reducerea consecințelor fu-
matului asupra sănătății, cei care au renunțat
Vânzările de produse de vaping au crescut, de
asemenea, în mod dramatic în ultimii ani, cu o
valoare de vânzare mai mult de triplul celei
din 2010 (26,4 milioane de lei) până în 2015
(81,1 milioane de lei).
înainte de vârsta mijlocie evitând aproape
toate riscurile de sănătate asociate cu fumatul
continuu28,29.
Dovezi substanțiale arată că aproape o jumă-
tate din fumători vor muri prematur ca urmare
a dependenței lor30. Aproximativ o treime din
Figura 2.7 - Vânzările de trabuc și tutun în România, 2001-2015
Sursa: Euromonitor
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
0
1
2
3
4
5
6
7
2001 2004 2007 2010 2013
Ton
ne
de
Tu
tun
Mill
ioan
e d
e T
rab
ucu
ri
Trabucuri Tutun
18 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
aceste decese sunt cauzate de cancerul provo-
cat de consumul de tutun, decesele respiratorii
și cardiovasculare care pot fi atribuite consu-
mului de tutun reprezentând aproximativ 30%
fiecare. Consumul de tutun este un factor de
risc major pentru bolile netransmisibile, cu
aproximativ 14% din decesele la adulți la ni-
vel global, care pot fi atribuite consumului de
tutun, inclusiv 10% din decesele de boli cardi-
ovasculare, 22% din decesele de cancer și
36% din decesele de boli respiratorii. Fumatul
42.800 de români au murit în 2010 de o boală
cauzată de tutun.
de tutun cauzează majoritatea (71%) din dece-
sele de cancer pulmonar și cele mai multe ca-
zuri mondiale de boli pulmonare obstructive
cronice (75%). În plus, consumul de tutun este
responsabil pentru aproximativ 5% din dece-
sele la nivel mondial cauzate de boli transmi-
sibile, inclusiv decese cauzate de tuberculoză
și boli respiratorii inferioare.
Conform datelor din cel mai recent Atlas al tu-
tunului31, 42.800 de români au murit în 2010
de o boală cauzată de tutun. Aproape un sfert
(23,8%) din totalul deceselor în rândul bărba-
ților și aproximativ unul din doisprezece
(8,2%) din totalul deceselor în rândul femeilor
din 2010 au fost cauzate de tutun, rate mai
mari decât media altor țări cu venituri medii.
Ca și în alte țări, majoritatea acestor decese re-
zultă din cancer pulmonar și alte tipuri de can-
cer, accidente vasculare cerebrale, ischemice
și alte boli cardiovasculare, precum și boli
respiratorii.
Având în vedere numeroasele boli cauzate de
consumul de tutun, costurile serviciilor medi-
cale pentru tratarea acestor boli sunt substan-
țiale. Un studiu recent a estimat costurile pen-
tru tratarea bolilor care pot fi atribuite fuma-
tului la peste 1,2 miliarde de lei în 2012, apro-
ximativ 5,4% din cheltuielile totale de servicii
de sănătate. Cancerele de fumat (524,700,000
RON) și bolile respiratorii (461,100,000 lei)
au reprezentat cea mai mare parte a acestor
costuri32. Aceste costuri sunt aproape cu certi-
tudine subestimate dat fiind faptul că acestea
reflectă doar costurile cazurilor spitalizate și a
cazurilor finanțate prin Programele Naționale
de Sănătate și sunt limitate la un subset al bo-
lilor cauzate de consumul de tutun.
Costurile pentru tratarea bolilor care pot fi
atribuite fumatului au fost de peste 1,2 mili-
arde de lei în 2012, aproximativ 5,4% din
cheltuielile totale de servicii de sănătate.
În plus față de costurile considerabile de ser-
vicii de sănătate care rezultă din consumul
produselor din tutun, decesele premature și in-
validitatea cauzate de fumat duc la pierderi de
productivitate semnificative. În majoritatea
țărilor cu venituri ridicate, costurile de pro-
ductivitate pierdute din cauza fumatului sunt
adesea similare sau ușor mai mari decât cos-
turile de servicii medicale care pot fi atribuite
fumatului. În multe țări cu venituri mici și me-
dii, cu toate acestea, costurile de productivi-
tate pierdute sunt adesea mult mai mari. De
exemplu, un studiu din Ungaria a estimat că
costurile de servicii medicale care pot fi atri-
buite fumatului au fost de 26 de miliarde de
forinți în 1998, în timp ce costurile de produc-
tivitate pierdute datorită morbidității și morta-
lității cauzate de fumat au fost 237 miliarde de
forinți33. Un studiu recent a estimat că costu-
rile economice ale fumatului au crescut la 441
miliarde de forinți până în 201034.
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 19
Referinţe bibliografice pentru capitolul II
8 http://data.worldbank.org/country/romania 9 Irimie S. Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2012. 10 Center for Medical Statistics and Medical Documentation Center, Ministry of Health. Health Status of Roma-
nian Population 1990-2002. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2002. 11 Center for Medical Statistics and Medical Documentation Center, Ministry of Health. Health Status of Roma-
nian Population 1990-2002. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2002. 12 Center for Medical Statistics and Medical Documentation Center, Ministry of Health. Health Status of Roma-
nian Population 1990-2002. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2002. 13 Centre for Health Policies and Studies, Smoking and Public Health in Romania - Knowledge,
Attitudes and Practices about Tobacco Products Consumption in Romanian Population,
Bucharest, 2004 14 Special Eurobarometer 272c. Wave 66.2 Attitudes of Europeans towards Tobacco, 2007,
European Commission – DG SANCO, available at: www/ec.europa.eu/public_opinion/archives/
ebs/ebs_272c_en.pdf. 15 Eurobarometer 2009 16Eurobarometer 2012 17 National Institute of Pneumology Marius Nasta, Evaluation of knowledge, attitudes and practices of Romanian
adults about active and passive smoking, Bucharest, 2008 18 Currie L, Townsend J, Leon Roux M, Godfrey F, Gallus S, Gilmore AB, Levy D, Nguyen L, Rosenqvist G,
Clancy L (2012). Pricing Policy and Control of Tobacco in Europe: Integration of findings from the PPACTE
Project and Recommendations for Tobacco Policy in the European Union. Dublin: The PPACTE Consortium.
Available at: http://www.tri.ie/uploads/3/1/3/6/31366051/ppacte_policy_recommendations_and_integrated_re-
port.pdf 19 Special Eurobarometer 429 Attitudes of Europeans towards tobacco and electronic cigarettes, 2014,
European Commission – DG SANCO, available at: http://ec.europa.eu/public_opinion/ar-
chives/ebs/ebs_429_sum_en.pdf. 20 Irimie S. Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2012 21 Irimie S, Mireștean, I.M., Samoilă A.C., Beldean-Galea I., Decanovici A. Tobacco Use Among Students from
Romania 2004 versus 2009 GYTS Data. (2010) Applied Medical Informatics 27(4), 55-61. 22 Ciolompea T. Building Capacity for Tobacco Research in Romania. Presented October 20, 2014, Tîrgu Mureş,
Romania. 23 http://www.espad.org/sites/espad.org/files/ESPAD_report_2015.pdf 24 Lotrean LM et al. Opinions and practices regarding electronic cigarette use among Romanian high school stu-
dents. Gaceta Sanitaria 2016;30(5):366–369 25 Lotrean LM. Use of electronic cigarettes among Romanian university students: a cross-sectional study. BMC
Public Health 2015, 15:358. 26 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania 27 Jha P, Chaloupka FJ, CorraoM, Jacob B. Reducing the burden of smoking world-wide: effectiveness of inter-
ventions and their coverage. Drug Alcohol Rev 2006;25:597-609. 28 Jha P, Chaloupka FJ, CorraoM, Jacob B. Reducing the burden of smoking world-wide: effectiveness of inter-
ventions and their coverage. Drug Alcohol Rev 2006;25:597-609. 29 IARC (2007). IARC Handbooks of Cancer Prevention. Tobacco Control. Volume 11: Reversal of Risk After
Quitting Smoking. Lyon, IARC Press. 30 U.S. Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Smoking: A Report of the Sur-
geon General. Atlanta (GA): U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and
Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and
Health, 2004. 31 http://www.tobaccoatlas.org 32 Ciobanu M, Bogdan M (2014). Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate din
România în anul 2012: Analiză preliminară a cheltuielilor și veniturilor datorate fumatului. 33 Barta J. Economic impact of smoking and tobacco control in Hungary. Budapest: GKI Economic Research
Institute. 2000. 34 Bodrogi J. Economic Impact of tobacco smoking. In Increasing Capacity for Tobacco Research in Hun-
gary,2008-2013. Balázs P, editor. Budapest, 2013
20 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
III. Oferta de tutun și produse din tutun
din România
Tutunul se cultivă în România de mai multe
secole, iar partea de ofertă din piaţa de tutun a
suferit numeroase modificări în timp. În peri-
oada comunistă, România a fost un cultivator
major de tutun, cea mai mare parte din pro-
ducția de frunze de tutun fiind utilizată de mo-
nopolul Centrala Industriei Tutunului condus
de guvern. În 1990, monopolul național a fost
restructurat și redenumit Regia Autonomă a
Tutunului din România, dar a rămas o între-
prindere deținută de stat. În 1997, guvernul a
decis să privatizeze producția de țigări, creând
societatea pe acțiuni Societatea Națională Tu-
tunul Românesc (SNTR), care deținea opt fa-
brici de prelucrare a frunzelor de tutun, șase
fabrici producătoare de țigarete, un centru de
cercetare, precum și o fabrică de instrumente.
În perioada postcomunistă, în special după
aderarea la UE, agricultura de tutun din Ro-
mânia a scăzut considerabil, iar România im-
portă acum cea mai mare parte a frunzelor de
tutun utilizate în producția locală. În același
timp, cele mai mari trei companii de tutun
multinaționale – British American Tobacco,
Philip Morris International și Japan Tobacco
International – domină piața locală de țigări,
înființând fabrici care produc un număr mare
de țigări, cu cea mai mare producție exportată
către alte țările ale UE. Prin urmare, relativ
puțini români se bazează pe cultivarea tutunu-
lui și de fabricare a produselor din tutun pen-
tru traiul lor, iar politicile care încearcă să
scadă consumul de tutun în România vor avea
impact redus asupra lor.
În perioada postcomunistă, în special după
aderarea la UE, agricultura de tutun din Ro-
mânia a scăzut considerabil, iar România im-
portă acum cea mai mare parte a frunzelor de
tutun utilizate în producția locală.
Cultivarea tutunului
Cultivarea tutunului în România s-a schimbat
dramatic în ultimele câteva decenii (a se vedea
Figura 3.1)35. În 1989, ultimul an al erei co-
muniste, s-au cultivat 27.500 tone de tutun pe
35.200 de hectare. Până în momentul în care a
România devenit un stat asociat al UE în 1995,
producția de tutun scăzuse cu mai mult de ju-
mătate, până la 13.358 de tone, tutunul culti-
vându-se pe puțin mai mult de un sfert din aria
culturilor anterioare (9.623 ha). Suprafața de-
dicată culturii tutunului și a frunzelor de tutun
Figura 3.1 – Cultura tutunului în din România – Suprafață și producție 1980-2015
Surse: FAOSTAT (1980-2013) și Institutul Național de Statistică (2014-2015).
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
50000
1980 1984 1988 1992 1996 2000 2004 2008 2012
Ton
e
He
ctar
e
Producţie (tone) Suprafaţă (hectare)
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 21
a scăzut și mai mult, chiar în momentul în care
România a devenit membru cu drepturi de-
pline al UE în 2007, cu o producție de 1.128
de tone de frunze de tutun cultivate pe numai
757 de hectare. Deși a crescut puțin de atunci,
cultura tutunului în România rămâne la un ni-
vel minim istoric.36
Declinul în producția de tutun a României s-a
produs în pofida unei creșteri a subvențiilor
pentru agricultura de tutun. UE oferă anual
subvenții tuturor agricultorilor din România,
în funcție de suprafața de teren agricol culti-
vat. În plus, guvernul României asigură sub-
venții suplimentare pentru anumite culturi in-
clusiv fibre, hamei, răsaduri de legume, sfeclă
de zahăr și de tutun. Evoluția subvențiilor
acordate pentru cultivarea tutunului de la ade-
rarea României la UE este prezentată în tabe-
lul 3.1.37,38
Cultivatorii de tutun pot deconta cheltuieli de
140 €/ ha pentru combustibil, în cazul în care
utilizează mașinării în cultivarea tutunului și
50-70% din costurile lor de asigurare, în func-
ție de risc, în cazul în care culturile le sunt asi-
gurate. Tabelul 3.239 prezintă subvențiile to-
tale pe care un cultivator de tutun ar pu-
tea să le obțină, în funcție de producția medie
de frunze de tutun. Creșterea subvențiilor to-
tale disponibile între anii 2007-2009 ajută la
explicarea creșterii în suprafața dedicată pro-
duselor din tutun și cantitatea de frunze de tu-
tun produs între anii 2008-2010, cu scăderile
ulterioare din suprafața cultivată și de produc-
ție care să reflecte reducerile de subvenții în-
cepând cu anul 2009.
Agricultorii au fost nemulțumiți de modifică-
rile aduse subvențiilor, care fiind bazate pe su-
prafața de teren și nu pe producție începând
din 2010, au dus la o reducere semnificativă a
veniturilor lor. Problemele acestora au fost ac-
centuate de prețurile relativ stagnante pentru
tutun (în jur de 1 €/ kg de foi de tutun de înaltă
calitate) în timp ce costurile de producție au
fost în creștere. În plus, pentru a primi subven-
țiile disponibile din partea guvernului român,
agricultorii trebuie să producă tutun pe o su-
prafață mai mare decât un hectar.
În 2014, a existat doar o singură companie
agricolă cultivatoare de tutun pe scară largă şi
Tabel 3.1 - Subvenții pentru cultivarea tutunului în România
An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Plăți directe UE pe
suprafață (EUR/
ha)
50,55 60,75 71,12 80,36 100,65 119,66 139,17 156,89
Plățile naționale
complementare le-
gate de producție
(EUR/ kg)
2 2 2
Plățile naționale
complementare
care nu sunt legate
de producție
(EUR/ ha)
47,00 46,71 44,64 2.650,64 1.200 1.235 1.300 1.300
Total
EUR/ ha + EUR/
kg)
97,55 +2 107,46+2 115,76+2 2.731,00 1.300,65 1.351,66 1.439,17 1.456,89
Sursa: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
22 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
folosind tehnologii agricole moderne în Ro-
mânia, SC Seeds Processing SRL. Această so-
cietate a produs tutun pe 300 de hectare. Res-
tul de 555 de hectare pe care s-a cultivat tutun
în România a fost divizat în 451 de ferme,unde
munca a fost efectuată manual de către zilieri
și membri ai familiei. Cele mai multe dintre
acestea au fost ferme de un hectar sau mai
mici, deci neeligibile pentru subvențiile din
România. Viabilitatea cultivării de tutunului
Agricultura de tutun la scară mică din Româ-
nia aproape că a dispărut și foarte puțini agri-
cultori trăiesc din cultura de tutun.
pentru micii fermieri a fost complicată și mai
mult de schimbările din 2013, care au impus
cultivatorilor de tutun să plătească contrava-
loare semințelor de tutun, anterior disponibile
gratuit, precum și transportul producției de tu-
tun pe distanțe lungi la centre de colectare în
locul colectării directe de la fermele lor. În
sfârşit, pentru ca un agricultor să fie eligibil
pentru subvențiile din România, acesta trebuie
să aibă contracte cu firme de prelucrare a frun-
zelor de tutun și trebuie să vândă întreaga pro-
ducție de tutun acestor firme. Doar două com-
panii de prelucrare a frunzelor de tutun au fost
acreditate de către guvernul român, oferindu-
le o putere de cumpărare considerabilă și per-
Tabel 3.2 - Numărul total de subvenții posibile luând în considerare producția medie anu-
ală în România
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Producția
media (kg/
ha)
1.025 1.916 1.842 1.939 1.524 1.066 1.442 1.643
Subvenții
totale pentru
suprafață și
producție
(EUR)
2.147,55 3.939,46 3.799,76 2.731,00 1.300,65 1.351,66 1.439,17 1.456,89
Sursa: Institutul de Statistică și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Figura 3.2 – Număr de ferme cultivatoare de tutun din România, anii 2002-2013
Sursa: Institutul Național de Statistică (Recensământul General Agricol 2002 și 2010; Anchetă structurală a
fermelor pentru anii 2005, 2007 și 2010)
0
2000
4000
6000
8000
10000
2002 2005 2007 2010 2013
Nu
măr
de
fe
rme
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 23
mițându-le să scadă prețul pe care un agricul-
tor îl primește pentru frunzele de tutun culti-
vate în România.
Aceste costuri și cerințe suplimentare, costu-
rile ridicate de angajare a zilierilor pentru a lu-
cra la fermă și prețurile scăzute primite pentru
frunzele de tutun au transformat cultivarea de
tutun într-o afacere nerentabilă pentru fermele
de familie.40 Ca rezultat, agricultura de tutun
la scară mică din România aproape că a dispă-
rut și foarte puțini agricultori trăiesc din cul-
tura de tutun (a se vedea Figura 3.2).
Scăderile în cultura de tutun au dus la o creș-
tere bruscă a importurilor de frunze de tutun
în România pentru fabricarea țigărilor, în timp
ce exporturile de foi de tutun sunt la niveluri
foarte scăzute (a se vedea Figura 3.3).41 Bra-
zilia este cel mai mare exportator de frunze de
tutun către România, aproape 30% din impor-
turile de frunze provenind din Brazilia în
2012; printre alți furnizori mari se numără
Germania, Belgia, Portugalia, India, China,
Statele Unite și Turcia.
Producția de țigări
Ca și în cazul agriculturii tutunului, industria
de fabricare a țigaretelor din România a suferit
schimbări dramatice de-a lungul ultimelor de-
cenii. În timpul perioadei comuniste, piața de
țigări din țară era controlată de Monopolul Tu-
tunului Românesc care avea șase fabrici de
producție a țigaretelor. În urma căderii comu-
nismului, monopolul tutunului intern a fost di-
vizat în mai multe companii private, Societa-
tea Națională Tutunul Românesc (SNTR) și
Papastratos Cigarette Manufacturing Com-
pany (PCMC) având cea mai lungă durată.
Până în 2004, companiile care s-au format în
timpul privatizării monopolului de stat au pă-
răsit piața, vânzând fabricile lor companiilor
multinaționale de tutun, iar până în 2011, ni-
ciuna dintre aceste fabrici nu a rămas în func-
țiune. R.J. Reynolds (RJR) a fost prima dintre
Trei companii multinaționale de tutun domină
piețele de țigări din România.
companiile multinaționale de tutn care a pă-
truns pe piața românească, urmată de British
American Tobacco (BAT). În cele din urmă
RJR a vândut operațiunile sale internaționale
firmei Japan Tobacco International (JTI), iar
Philip Morris International a intrat pe piață.
Tabelul 3.342 sintetizează modificările cotelor
de piață ale celor mai mari societăți producă-
toare de țigări din România începând cu anul
2001.
Figura 3.3 - Importul și exportul foilor de tutun, România, 1980-2013
Sursa: FAOSTAT
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012
Ton
e
Exporturi Importuri
24 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
În prezent, trei companii multinaționale de tu-
tun domină piețele de țigări din România. Bri-
tish American Tobacco România (BATR) este
cea mai mare dintre cele trei, deținând aproape
jumătate (48,3%) din piața de țigări în 2015.
Philip Morris România (PMR), cu o cotă de
piață de 24,9% în 2015 și Japan Tobacco In-
ternational (România ) (JTIR), cu o cotă de pi-
ață de 20,6%, reprezintă cea mai mare parte
din restul pieței. Un număr de companii mai
mici, printre care Imperial Tobacco Group
(ITG 0,3%) și Karelia Tobacco Company Inc
(KTC 0,2%) acoperă restul pieței.
Poziția dominantă a companiilor multinațio-
nale de tutun este reflectată în cotele mărcilor,
cu toate mărcile cele mai vândute de primele
trei companii multinaționale, înlocuind măr-
cile autohtone care au fost cele mai populare
sub monopolul de tutun (a se vedea Tabelul
3.4)43. În frunte se află marca Kent a BATR,
cu aproape un sfert din piață (23,9%) după o
creștere constantă în ultimii 15 de ani. Mar-
lboro, marcă a PMR este pe locul al doilea, cu
aproximativ jumătate din cota de piață a Kent-
ului. Aproximativ două cincimi din brandurile
vândute sunt mărci premium, alte aproximativ
două cincimi sunt mărci cu preț mediu, iar res-
tul sunt mărci ieftine.
Toate țigările comercializate în mod legal în
România sunt vândute în pachete de 20 de ți-
garete. Marea majoritate (99,4%) sunt cu fil-
tru, iar cele mai multe țigări (88,4%) conțin
amestec de tutun “American blend”. Relativ
puține din țigările vândute în România au un
conținut redus (15,1%) sau ultra-scăzut
(0,9%) de gudron. Cele mai multe țigări
(90,6%) nu sunt aromate, cele mentolate (non-
capsulă) reprezintă 5,5% din vânzări, iar toate
cele cu capsulă aromată (inclusiv mentol) re-
prezintă 3,9% din total. Puțin peste jumătate
din vânzări (56,2%) sunt țigarete superking
sau lungi, cea mai mare parte din rest (43,5%)
sunt de dimensiuni normale sau king size;
doar 0,3% din vânzări sunt țigarete scurte. Ți-
gările slim (11,9%) și cele superslim (0,9%)
au câștigat cote de piaţă în ultimii ani.
Țigările sunt comercializate printr-o varietate
de modalităţi de vânzare în România. Cele
Tabel 3.3 – Cotele de piață ale companiilor de țigări, România, 2001-2015
2001 2005 2010 2015
BATR 25,6% 32,9% 40,3% 48,3%
PMR 17,8% 32,1% 25,5% 24,9%
JTIR 19,6% 20,2% 24,5% 20,6%
SNTR 18,3% - - -
PCMC 10,7% - - -
Alte 8,0% 14,8% 9,7% 6,2% Sursa: Euromonitor International.
Tabel 3.4 – Cotele pieței în funcție de marcă, România, 2001-2015
Brand Company 2001 2005 2010 2015
Kent BATR 3,98 9,31 18,90 23,90
Marlboro PMR 2,35 8,27 9,40 12,00
L&M PMR 10,46 16,98 12,90 9,60
Pall Mall BATR 3,75 6,02 6,80 9,40
Viceroy BATR 2,59 6,26 5,50 6,90
Winchester JTI 6,20 7,38 8,50 5,90
Winston JTI 1,96 3,20 6,30 5,00
Lucky Strike BATR 3,73 6,09 3,40 4,00
Monte Carlo JTI 6,73 3,71 2,90 3,50
Dunhill BATR - 0,04 1,10 2,00
Alte 58,25 32,73 24,3 17,8 Sursa: Euromonitor International.
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 25
mai multe țigări sunt vândute prin intermediul
comercianților cu amănuntul (80,4%), restul
fiind vândute de hoteluri, restaurante, baruri
(19,4%). Vânzările pe internet reprezintă o
cotă minimă din totalul vânzărilor de țigări din
Relativ puțini români sunt angajați în fabrica-
rea de țigări.
România (0,3%). Între comercianții cu amă-
nuntul, cele mai multe țigări sunt vândute de
către comercianții mici, inclusiv: magazine
alimentare independente mici (44,3%); chioș-
curi de presă, tutungerii și alte chioșcuri
(20,9%); şi vânzători de stradă (2,6%).
Investiții considerabile au fost făcute în indus-
tria fabricației produselor de tutun în ultimii
zece ani, așa cum se arată în Figura 3.4.
Cele mai multe țigarete produse în România
sunt exportate în general în alte țări ale UE.
Figura 3.4 – Investiții în producția de țigări din România, 2005-2014
Sursa: Institutul Național de Statistică
0
10
20
30
40
50
60
70
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Mili
oan
e d
e E
uro
Figure 3.5 - Producţia de ţigări, import şi export, România, 2001-2014
Source: Euromonitor International.
0
10,000
20,000
30,000
40,000
50,000
60,000
2001 2004 2007 2010 2013
Mill
ioan
e d
e F
ire
Producţie Importuri Exporturi
26 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
Aceste investiții au fost însoțite de o creștere
constantă a producției de țigări din această pe-
rioadă, pe măsură ce România a devenit un
centru de producție de țigări de la aderarea sa
la UE. În paralel cu creșterea investițiilor, pro-
ducția de țigări din România a crescut con-
stant, aproximativ dublându-se în ultimii zece
ani, de la 34,5 miliarde de țigări în 2005, la
69,4 miliarde în 2015. Ocuparea forței de
muncă în industria prelucrătoare de țigări a
crescut în timpul acestei perioadei, dar având
în vedere natura intensivă a capitalului pro-
ducției, relativ puțini români sunt angajați în
fabricarea de țigări. Potrivit Ministerului Fi-
nanțelor, ocuparea forței de muncă a fost de
2.373 în 2014.
Cele mai multe țigarete produse în România
sunt exportate în general în alte țări ale UE (a
se vedea Figura 3.5)44. Destinațiile de export
includ Italia, România, Olanda, Austria și
Grecia (a se vedea Tabelul 3.5)45.
Notă de final pentru capitolul III
35 http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=45 36 http://faostat3.fao.org/browse/Q/QC/E and http://www.insse.ro TEMPO-online database 37 Răspuns la interpelarea nr. 71181/09.05.2016 Ministerul de Finanțe Publice 38 Răspuns la interpelarea nr. 70369/04.03.2016 Ministerul de Finanțe Publice 39 Răspuns la interpelarea nr. 253.082/03.03.2016 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 40 Bazat pe interviuri cu cultivatori 41 http://faostat3.fao.org/browse/Q/QC/E 42 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. http://www.euromonitor.com/search?txtSearch=to-
bacco+market+research 43 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. http://www.euromonitor.com/search?txtSearch=to-
bacco+market+research 44 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. http://www.euromonitor.com/search?txtSearch=to-
bacco+market+research 45 http://faostat3.fao.org/browse/Q/QC/E
Table 3.5 - Leading Destinations for Manufactured Tobacco Product Exports, Romania, 2012
Parteneri Tone Procentajul din totalul de
exporturi
Italia 7,930 24,34%
Germania 7,306 22,42%
Olanda 2,996 9,19%
Austria 2,049 6,29%
Grecia 1,832 5,62%
Bulgaria 1,462 4,49%
Republica Cehă 1,423 4,37%
Polonia 1,363 4,18%
Total exporturi 32,580 Source: FAOSTAT
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 27
IV. Controlul tutunului în România
În plus față de considerentul major de sănătate
publică pentru controlul tutunului, există ar-
gumente economice puternice pentru inter-
venția guvernului în reducerea consumului de
tutun46,47. Această secțiune trece în revistă
eșecurile pieței care oferă motivația econo-
mică pentru intervenția guvernului în reduce-
rea consumul de tutun și descrie controlul tu-
tunului în România.
Există argumente economice puternice pentru
intervenția guvernului în reducerea consumu-
lui de tutun.
Justificarea intervenției guvernului
Noțiunea de suveranitate a consumatorului –
principiul conform căruia o persoană face cele
mai bune alegeri pentru sine – depinde de
două ipoteze principale: un individ înțelege pe
deplin costurile și beneficiile acestor decizii și
un individ suportă toate costurile și primește
toate beneficiile deciziilor sale. Consumul de
tutun încalcă în mod cert ambele aceste ipo-
teze, având ca rezultat eșecuri ale pieței care
justifică intervenția guvernamentală48,49.
În general, consumatorii dețin informații in-
complete despre consecințele consumului de
tutun asupra sănătății. Mulți consumatori nu
înțeleg pe deplin riscurile de sănătate asociate
cu consumul de tutun, iar cei care au o înțele-
gere generală a riscurilor nu internalizează în
mod adecvat aceste riscuri50. Acest lucru este
valabil mai ales în România, unde mulți fumă-
tori nu conștientizează pe deplin consecințele
fumatului asupra sănătății. De exemplu,
10,8% dintre români nu cred că fumatul cau-
zează accident vascular cerebral, iar 10,0% nu
cred că acesta provoacă infarct miocardic. În
mod similar, 17,0% nu cred că fumatul cau-
zează boli parodontale, iar 25,3% nu cred că
fumatul în timpul sarcinii poate cauza naștere
prematură51.
Această informație incompletă este compli-
cată de faptul că cei mai mulți devin consuma-
tori de tutun ca tineri. Așa cum am menționat
anterior, mai mult de unul din șase (17,1%)
adulți tineri care fumează zilnic au început să
fumeze înainte de vârsta de15 ani, și aproape
patru din zece (38,8%) au început înainte de
vârsta de 16 ani. Abilitatea copiilor și adoles-
cenților de a lua decizii complet informate și
corect anticipative este cel puţin limitată, ceea
ce duce la implicarea guvernelor în ceea ce
privește tineretul, în multe domenii, cum ar fi
şofatul, consumul de alcool și dreptul la vot.
Problema informației imperfecte este compli-
cată în plus de dependenţa dată de consumului
de tutun, care este slab înțeleasă și subapreci-
ată, în special în rândul celor care încep con-
sumul de tutun. Dependența face renunțarea la
fumat foarte dificilă, chiar și printre utilizato-
rii tineri, așa cum este ilustrat de cele aproape
două treimi (63,6%) de tineri români fumători
care doresc să renunțe și de cele aproape 70
procente care au încercat fără succes să re-
nunțe în anul anterior52.
În cele din urmă, există externalităţi asociate
cu consumul de tutun. Expunerea nefumători-
lor la fumul generat de fumători duce la dife-
rite tipuri de cancer, boli respiratorii și cardi-
ovasculare sau alte boli53. Așa cum s-a descris
anterior, mulți tineri români sunt expuși la fu-
mul de tutun la domiciliu și în locuri publice.
În mod similar, mai mult de o treime dintre
adulții români sunt expuși la fumul de tutun la
Există externalităţi financiare datorită asisten-
ței medicală finanțate de stat din fonduri pu-
blice pentru tratarea bolilor cauzate de consu-
mul de tutun.
domiciliu sau la locul de muncă54. În plus,
există externalităţi financiare datorită asisten-
ței medicală finanțate de stat din fonduri pu-
blice pentru tratarea bolilor cauzate de consu-
mul de tutun. În sfârşit, neconcordanțe de timp
în preferințe care conduc la conflicte între do-
rințele pe termen scurt și rezultatele pe termen
lung duc la „internalizări” care decurg din
consecințele fumatului în cantităţi mai ridi-
cate55.
28 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
Politica de control al tutunului în România
O varietate de politici și programe de control
al tutunului pot fi folosite pentru a rezolva de-
ficiențele inerente piețelor pentru produsele
din tutun. Convenția Cadru privind Controlul
Tutunului (CCCT) a OMS, primul tratat de să-
nătate publică din lume, cere guvernelor să
adopte politici comprehensive pentru a reduce
consumul de tutun. România a semnat CCCT
la 24 iunie 2004 și a ratificat tratatul optspre-
zece luni mai târziu, la data de 27 ianuarie
2006.
Însă, precum multe alte țări cu venituri mici și
medii care au semnat și ratificat tratatul, poli-
ticile de control al consumului de tutun din
România sunt departe de cele cerute de
CCCT56. Cu toate acestea, politicile de control
al tutunului din România s-au consolidat de la
aderarea sa la UE, conformându-se cu diferi-
tele directive ale UE legate de tutun, iar evo-
luțiile recente sugerează că această tendință va
continua în următorii ani. Această secțiune
examinează politicile de tutun din România,
cu excepția controlului impozitării tutunului,
care e analizată în secțiunea următoare.
Publicitatea produselor de tutun la radio și te-
leviziune a fost interzisă începând cu anul
2002, în conformitate cu Legea audiovizualu-
lui (Legea nr. 504)57. În anul 2004, ca parte a
Legii nr. 457 privind publicitatea și sponsori-
zarea produselor din tutun, limitele asupra co-
mercializării tutunului s-au extins pentru a in-
clude interdicții precum: publicitatea scrisă
locală în ziare și reviste (cu excepția publica-
țiilor destinate pentru cei implicați în industria
tutunului); panouri publicitare, transport pu-
blic, precum și alte forme de publicitate de ex-
terior; şi publicitatea în locurile de divertis-
ment. Această lege a restricționat, de aseme-
nea, o varietate de activități de promovare de
către companiile de tutun, inclusiv distribuirea
produselor promoţionale personalizate, di-
verse activități de extindere a mărcilor, pre-
cum a și limitat activitățile de sponsorizare.
OMS (2015) raportează conformitate relativ
ridicată cu interdicțiile privind publicitatea de
tutun din România, dar conformitate mai slabă
cu interdicțiile privind distribuirea produselor
personalizate cu mărci de tutun și de plasare
plătită de produse în cadrul programelor de te-
leviziune și filme58. În ciuda acestor interdic-
ții, marketingul produselor de tutun rămâne
foarte răspândit în România, deoarece nu
există limite privind publicitatea la punctele
de vânzare sau în ziarele și revistele internați-
onale, distribuirea de mostre gratuite, reduce-
rile promoționale a prețurilor, majoritatea
sponsorizărilor și alte activități de marketing.
Avertismentele grafice de sănătate pe pache-
tele de țigări sunt obligatorii în România înce-
pând cu anul 2008, şi necesită ca 30% din par-
tea din față a ambalajului și 40% din partea din
spate a ambalajului să fie acoperite de avertis-
mente. Şaisprezece avertismente de sănătate
sunt necesare, prin rotaţie, inclusiv avertis-
mente legate de o varietate de efecte asupra
sănătății (deces, cancer pulmonar și alte boli
respiratorii, disfuncții sexuale, accident vas-
cular cerebral, riduri), dependență, consecin-
țele expunerii sugarilor și copiilor la fumul pa-
siv și diverse mesaje de renunțare la fumat.
Legea specifică dimensiunea și stilul caracte-
relor din text cât și culoarea acestor mesaje,
Marketingul produselor de tutun rămâne
foarte răspândit în România, deoarece nu
există limite privind publicitatea la punctele
de vânzare sau în ziarele și revistele internați-
onale, distribuirea de mostre gratuite, reduce-
rile promoționale a prețurilor, majoritatea
sponsorizărilor și alte activități de marketing.
însă nu specifică locaţia avertismentelor pe
ambalaj sau obligativitatea includerii pe am-
balaj a unui număr de telefon unde se pot cere
informații despre renunțarea la fumat. Alte ce-
rințe de ambalare includ interzicerea utilizării
de descriptori care induc în eroare, cum ar fi
„light”, „conținut redus de gudron”, sau
„slab”, dar pachetele trebuie să conțină infor-
mații despre cantitățile de gudron, nicotină și
monoxid de carbon, bazată pe metoda ISO.
Prin Legea nr. 349/2002, privind prevenirea
consumului de produse din tutun și combate-
rea efectelor acestuia, România a limitat fu-
matul în spațiile publice închise, cu restricții
mai puternice în unele locuri, inclusiv cele de
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 29
asistență medicală și unele intituții educațio-
nale, precum și locuri care oferă servicii de
protecție și asistență a copilului59. Având în
vedere sfera sa de acţiune limitată, legea a fă-
cut prea puțin pentru a proteja majoritatea
adulților și copiilor români de expunere la fu-
mul de tutun. La 15 decembrie 2015, după
lungi dezbateri, Parlamentul României a ex-
tins Legea nr. 349 promulgând Legea nr. 15
din 2016. Noua lege a fost promulgată cu o
majoritate convingătoare (81%) și a fost rezul-
tatul unui efort de cinci ani. În timp ce primele
propuneri de modificare au fost depuse în
2011, majoritatea acestor dispoziții cuprinse
în noua lege au fost formulate în anul adoptă-
rii. Formularea finală a dispozițiilor legii a
fost precedată de dezbateri aprinse, în princi-
pal în cadrul Comitetului de Sănătate și Fami-
lie a Camerei deputaților unde au participat
atât reprezentanții societății civile cât și cei ai
industriei tutunului. Nu cu mult înainte ca le-
gea să fie adoptată, o ultimă modificare a fost
făcută așa cum a propus Consiliul Concuren-
ței.
Există o întâmplare interesantă în spatele
acestei legi recent publicate. Propunerea de
modificare a fost inițiată de deputatul social-
democrat Manuela Mitrea și a fost prezentată
în februarie 2011. Legea a fost adoptată rapid
în Senat, în cea mai mare parte în forma pro-
pusă la data de 8 iunie 2011. Însă legea a ră-
mas blocată timp de mai mult de patru ani în
Camera Deputaților. După ce în cele din urmă
a fost promulgată de Camera Deputaților, 33
senatori au ridicat o problemă de constituțio-
nalitate în ultimul moment, astfel legea a fost
trimisă Curții Constituționale.
Problemele de constituționalitate includeau:
a) definiția „spațiilor publice închise”, care, în
opinia deputaților se extindea și în sfera pri-
vată; b) discriminare, deoarece legea permite
fumatul în spațiile desemnate în aeroporturi și
în celulele închisorilor, în timp ce interzice fu-
matul în toate celelalte spații închise; și c) in-
terzicerea vânzării țigărilor la fir, ceea ce, în
opinia lor, limitează libertatea economică și ar
fi avut un efect opus deoarece consumatorii
sunt obligați să cumpere un întreg pachet de
țigări, fapt care ar consolida și mai mult de-
pendența de tutun. Curtea Constituțională a
respins în unanimitate aceste probleme rezul-
tând legea care a intrat în vigoare din 17 mar-
tie 2016 așa cum trecuse de Parlament. Preșe-
dintele Curții Constituționale, parțial în
glumă, a menționat faptul că el însuși va re-
nunța la fumat atunci când legea intră în vi-
goare.
Noua lege extinde legea nr. 349 în mai multe
feluri, în timp ce închide multe dintre „por-
tiţele” din vechea lege. În locul restricționării
fumatului în spațiile publice închise, noua
lege interzice în totalitate fumatul în toate spa-
țiile publice închise, în toate spațiile de lucru
închise, în vehicule de transport public, inclu-
siv taxiuri, și, de asemenea, pe toate terenurile
de joacă închise sau deschise. Fumatul este in-
terzis, de asemenea, în instituțiile de sănătate,
educație și protecție a copilului, indiferent de
finanțarea publică sau privată.
Noua lege interzice în totalitate fumatul în
toate spațiile publice închise, în toate spațiile
de lucru închise, în vehicule de transport pu-
blic, inclusiv taxiuri, și, de asemenea, pe toate
terenurile de joacă închise sau deschise. Fu-
matul este interzis, de asemenea, în instituțiile
de sănătate, educație și protecție a copilului,
indiferent de finanțarea publică sau privată.
Problema principală în punerea în aplicare a
noii legi este în clarificarea definiției spațiilor
publice închise. Legea consideră „spațiu în-
chis” orice spațiu care are un tavan sau un aco-
periș și este înconjurat de cel puțin doi pereți,
indiferent de natura acestor pereți. Un „spațiu
public” este deschis publicului sau are funcția
de spațiu utilizat în mod colectiv, indiferent de
tipul de proprietate sau dreptul de acces și in-
diferent dacă acesta este utilizat în mod per-
manent sau temporar. O interpretare extinsă
propusă de CCCT și prevederile legii muncii
nr. 319 din 2006 a fost dată definițiilor spații-
lor publice închise și spațiilor de lucru închise.
În ambele cazuri, fumatul va fi interzis. Sco-
pul acestei inițiative este de a lăsa cât mai pu-
ține excepții în interpretarea legii pentru a asi-
gura eficiența în aplicare și fără a afecta inte-
resul unor categorii de persoane.
30 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
Noua lege permite două excepții de la preve-
derile prohibitive: fumatul rămâne permis în
celulele deținuților din penitenciarele de ma-
ximă securitate și în spațiile destinate fumăto-
rilor din zonele de tranzit în aeroporturi inter-
naționale, în cazul în care aceste spații desem-
nate îndeplinesc anumite condiții: a) sunt uti-
lizate exclusiv pentru fumat; b) sunt echipate
cu sisteme de ventilație funcționale corespun-
zătoare care să asigure ventilația fumului; c)
au scrumiere și extinctoare; d) scopul spațiului
este indicat în mod clar pe ușa („cameră pen-
tru fumători, spațiu pentru fumat”). Fumatul
în celulele de securitate maximă din peniten-
ciare este permis deoarece există doar un sin-
gur prizonier în fiecare celulă și, prin urmare,
fumatul pasiv nu dăunează sănătății altor pri-
zonieri sau gardienilor.
Noua lege prevede, de asemenea, campanii
publice de educare mass-media pentru a in-
forma românii cu privire la consecințele fuma-
tului.
Un lucru important e că, spre deosebire de le-
gea din 2002, noua lege nu interzice numai fu-
matul, dar previne posibilitatea legală de înfi-
ințare a spațiilor destinate fumătorilor în res-
taurante, baruri, hoteluri și restul sectorului
ospitalității, precum și în toate instituțiile pu-
blice (inclusiv administrative, culturale, de să-
nătate, instituții educaționale).
Noua lege include, de asemenea, o serie de
alte dispoziții care închid „portiţele” din legi
anterioare. De exemplu, se interzice vânzarea
la fir a ţigaretelor, ţigărilor de foi şi cigarillos.
Această dispoziție a fost necesară având în ve-
dere creșterea disponibilității țigaretelor la fir.
Noua lege interzice, de asemenea, vânzarea de
produse din tutun în toate instituțiile medicale
și de învățământ, indiferent de natura lor pu-
blică sau privată, înăsprind interdicțiile anteri-
oare care se adresau doar vânzării de produse
din tutun în spitale, dispoziții care însă permi-
teau vânzarea în alte tipuri de instituții medi-
cale, cum ar fi birouri ale medicilor, labora-
toare sau clinici ambulatorii. Însă, dispoziția
de a interzice vânzarea de tutun pe o rază de
250 de metri de instituții sanitare și de învăță-
mânt a fost abandonată din versiunea finală a
noii legi. O altă limitare a noii legi este faptul
că utilizarea de țigări electronice a fost inter-
zisă numai în vehiculele de transport în comun
și nu în toate locurile în care fumatul este in-
terzis.
Legea nouă include, de asemenea, penalități
semnificative pentru încălcări ale legii. În ca-
zul persoanelor fizice, amenzile pentru încăl-
carea legii sunt între 100 și 500 de lei, la fel ca
și în vechea lege. Însă, în cazul persoanelor ju-
ridice pot fi impuse sancțiuni mai stricte: pen-
tru prima încălcare există o amendă de 5.000
lei; pentru a doua încălcare amenda crește la
10.000 lei, iar funcționarea unității poate fi
suspendată până când situația de încălcare este
remediată. În cazul în care, după două sancți-
uni persoana juridică încalcă din nou legea,
amenda este de 15.000 lei, iar unitatea comer-
cială a persoanei juridice va fi închisă. În tre-
cut, în cazul persoanelor juridice, minimele și
maximele amenzilor au fost lăsate la latitudi-
nea autorității de sancționare, iar amenzile de
obicei au fost abrogate. În viitor, amenzile vor
avea o sume fixe, iar aplicarea unor sancțiuni
complementare (cum ar fi suspendarea funcți-
onării sau închiderea unității comerciale) va fi
obligatorie în cazul unor încălcări repetate.
Astfel, practicile recente când unii proprietari
de unitaţi comerciale au considerat că este mai
rentabil să plătească amenzi decât să respecte
legea nu va mai fi o opțiune viabilă.
Noua lege se extinde, de asemenea, asupra au-
torităților de aplicare a legii, parțial restabilind
autoritatea Ministerului Sănătății și a Autori-
tății pentru Protecția Consumatorului, dar, de
asemenea, acordând poliției locale și naționale
autoritatea exclusivă de sancționare pentru
cele mai multe infracțiuni prevăzute de lege.
Din moment ce poliția locală și națională au
personal și mobilitate considerabile, aplicarea
legii va deveni mai eficace acordându-li-se
autoritatea de aplicare.
Punerea în aplicare a noii legi este facilitată de
măsuri care prevăd că managerii instituțiilor și
unităților în care se aplică reglementările tre-
buie să elaboreze regulamente interne privind
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 31
interzicerea fumatului, calificând-o drept aba-
tere disciplinară gravă. O astfel de reglemen-
tare este importantă din punct de vedere al
dreptului muncii, deoarece Codul muncii per-
mite, printre alte penalități, rezilierea unilate-
rală a contractului de muncă de către angajator
pentru abateri disciplinare grave. Acest lucru
oferă posibilitatea reglementării interne a
comportamentului angajaților, în plus față de
aplicarea de către autorități. Mai mult decât
atât, managerii sunt obligați să afișeze un
semn internațional „fumatul interzis” și textul
aferent în locurile în care fumatul este interzis.
Există o mișcare de control al tutunului în
creștere în România
Pentru prima dată în România, noua lege pre-
vede, de asemenea, campanii publice de edu-
care mass-media pentru a informa românii cu
privire la consecințele fumatului. Mai precis,
se cere posturilor de radio și televiziune să
acorde cel puțin 30 de minute pe săptămână
instituțiilor de educație, sănătate, tineret și or-
ganizațiilor sportive, precum și ONG-urilor,
astfel încât acestea să poată difuza mesajele
informative privind prevenirea și controlul fu-
matului. Această dispoziție extinde în mod
semnificativ cercul organizațiilor mass-media
afectate de această cerință, întrucât măsura an-
terioară era aplicată numai la posturile națio-
nale de radio și televiziune, fapt care a limitat
influenţa acestor mesaje în rândul populației.
România are o situaţie relativ bună în ce pri-
vește sprijinul pentru renunțarea la fumat.
Există o linie telefonică pentru apeluri națio-
nale gratuite, astfel încât fumătorii să poată
discuta cu consilieri instruiți despre renunța-
rea la fumat. O varietate de produse farmace-
utice, inclusiv terapii de înlocuire a nicotinei
(NRT), Buproprion și Varenicline, sunt dispo-
nibile unele fără prescripție medicală, iar al-
tele, precum Buproprion și Varenicline, dis-
ponibile pe bază de rețetă, însă compensate
prin programul național de asigurări de sănă-
tate. Sprijinul în renunțarea la fumat este dis-
ponibil de la mulți furnizori de servicii medi-
cale și este de asemenea acoperit integral în
cadrul programului național de asigurări de
sănătate.
În plus, există o mișcare de control al tutunu-
lui în creștere în România, condusă de Aer Pur
România, care a creat Rețeaua Română pentru
Prevenirea Fumatului, o coaliție având
membri dintr-o varietate de organizații ale so-
cietății civile. Eforturile lor sunt susținute de
către organizațiile regionale și mondiale, in-
clusiv Rețeaua Europeană pentru Prevenirea
Fumatului și a Consumului de Tutun (ENSP -
European Network for Smoking and Tobacco
Prevention), Alianța Convenției Cadru pri-
vind Controlul Tutunului (The Framework
Convention Alliance for Tobacco Control),
precum și Campania pentru Copii Fara Tutun
(CTFK - Campaign for Tobacco-Free Kids).
Eforturile lor au fost extrem de importante
pentru ratificarea de către România a CCCT
OMS și adoptarea noii legi de control al tutu-
nului, și vor juca un rol important în adoptarea
și punerea în aplicare a viitoarelor programe și
politici de control al tutunului. În luna septem-
brie a anului 2016, Coaliția „România
Respiră”, un grup de peste 250 de membri ai
societății civile, atât instituții cât şi persoane
individuale, cu sprijinul ENSP și CTFK și sub
patronajul Președinției României, a lansat o
propunere de strategie națională de reducere a
consumului de tutun în România.
32 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
Referinţe bibliografice pentru capitolul IV
46 Jha P, Chaloupka FJ, eds. Tobacco control in developing countries. Oxford, United Kingdom: Oxford Univer-
sity Press, 2000. 47 Jha P, Chaloupka FJ, CorraoM, Jacob B. Reducing the burden of smoking world-wide: effectiveness of inter-
ventions and their coverage. Drug Alcohol Rev 2006;25:597-609. 48 Jha P, Chaloupka FJ, eds. Tobacco control in developing countries. Oxford, United Kingdom: Oxford Univer-
sity Press, 2000. 49 Jha P, Chaloupka FJ, CorraoM, Jacob B. Reducing the burden of smoking world-wide: effectiveness of inter-
ventions and their coverage. Drug Alcohol Rev 2006;25:597-609. 50 Jha P, Chaloupka FJ, CorraoM, Jacob B. Reducing the burden of smoking world-wide: effectiveness of inter-
ventions and their coverage. Drug Alcohol Rev 2006;25:597-609. 51 Irimie S. Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2012. 52 Ciolompea T. Building Capacity for Tobacco Research in Romania. Presented October 20, 2014, Tîrgu Mureş,
Romania. 53 U.S. Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Smoking: A Report of the Sur-
geon General. Atlanta (GA): U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and
Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and
Health, 2004. 54 Irimie S. Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2012. 55 Gruber J, Köszegi B. A Modern Economic View of Tobacco Taxation Paris, France: International Union
Against Tuberculosis and Lung Disease; 2008. 56 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Country Profile - Romania.
Geneva: World Health Organization, 2015. 57 Legea nr. 504 din 8 iulie 2002 (cum a fost modificată), Legea audiovizuală. 58 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Country Profile - Romania.
Geneva: World Health Organization, 2015. 59 Legea nr. 349 din 6 iunie 2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun
(cum a fost modificată).
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 33
V. Taxele și prețurile tutunului în România
Structurile taxelor pe tutun
Taxele pe tutun care rezultă în creșteri de preț
sunt considerate pe scară largă opțiunea cea
mai eficientă pentru reducerea consumului de
tutun60,61,62,63. Creșteri semnificative ale taxe-
lor rezultând în creşteri ale prețurilor produse-
lor din tutun vor reduce consumul, în acelaşi
timp generând şi creșteri substanțiale ale veni-
turilor. Din taxele percepute pe produsele din
tutun, accizele sunt cele mai importante, deoa-
rece acestea sunt percepute pe produse speci-
fice și cresc prețurile în raport cu alte produse.
Există două tipuri de bază ale accizelor apli-
cate tutunului - accize specifice (taxe fixate
care sunt sume fixe bazate pe cantitate sau
greutate și care sunt independente de preț) și
accize ad valorem (taxe aplicate ca procent
din preț). Fiecare tip de taxă are puncte forte
și punctele slabe în ceea ce privește adminis-
trația fiscală și impactul asupra sănătății pu-
blice și asupra veniturilor64.
Creșteri semnificative ale taxelor rezultând în
creşteri ale prețurilor produselor din tutun vor
reduce consumul, în acelaşi timp generând şi
creșteri substanțiale ale veniturilor.
Cu accize ad valorem, taxa pe unitate crește
odată cu prețurile, astfel încât taxa și venitu-
rile pe care le generează au o probabilitate mai
mare să țină pasul cu inflația, spre deosebire
de taxele specifice unde valoarea reală a taxei
și veniturile rezultate vor scădea cu inflația, cu
excepția cazului în care taxele cresc prin ajus-
tări periodice. Taxele specifice nu au acest
avantaj și necesită creșteri sistematice pentru
a ține pasul cu inflația. Unele țări au rezolvat
problema inflației care diminuează valoarea
unei taxe specifice de tutun, prin crearea unor
mecanisme de ajustări anuale sau de altă na-
tură administrativă a ratelor de impozitare
specifice care în timp mențin valoarea reală a
taxei.
În ceea ce privește impactul lor asupra prețu-
rilor produselor din tutun, taxele ad valorem
duc la diferențe mai mari ale prețurilor între
produsele scumpe și cele ieftine decât în cazul
unei taxe unice specifice. Diferența de preț sti-
mulează utilizatorii să treacă la mărci mai ief-
tine ca reacție la creșterile de prețuri cauzate
În ceea ce privește administrația fiscală, acci-
zele specifice tind să fie mai ușor de adminis-
trat decât accizele ad valorem având în vedere
că acestea se bazează pe cantitate și nu pe va-
loare.
de taxare, reducând astfel impactul creșterii
taxelor și a prețurilor produselor din tutun.
Din cauza potențialului de înlocuire cu mărci
mai ieftine, producătorii de mărci premium
(deseori fiind vorba de companii multinațio-
nale) preferă, în general, taxe specifice în loc
de taxele ad valorem, având în vedere că ta-
xele specifice reduc diferența de preț dintre
brandurile premium si brandurile mai ieftine
(adesea produse de către producătorii lo-
cali)65.
Veniturile fiscale din tutun sunt mai stabile și
previzibile cu o taxă specifică decât cu o taxă
ad valorem. Cu o taxă ad valorem, valoarea
taxei variază în funcție de prețurile din indus-
trie, ceea ce înseamnă că industria poate re-
duce veniturile și impactul asupra sănătății pu-
blice a unei creșteri fiscale prin reducerea pre-
țurilor. În plus, orice reducere a prețului de că-
tre industria tutunului va avea ca rezultat o re-
ducere a taxei pe unitate, ducând la o reducere
mai mare a prețului de vânzare cu amănuntul
decât scăderea de preț a producătorilor. În
schimb, veniturile generate de taxele specifice
sunt mai stabile și previzibile având în vedere
că valoarea taxei nu este afectată de strategiile
de preţ ale industriei de tutun.
În ceea ce privește administrația fiscală, acci-
zele specifice tind să fie mai ușor de adminis-
trat decât accizele ad valorem având în vedere
că acestea se bazează pe cantitate și nu pe va-
loare. Cu accize ad valorem, firmele au o
oportunitate mai bună de a manipula regle-
mentările fiscale atunci când sistemul taxelor
se bazează pe prețurile de fabrică. De exem-
plu, companiile de tutun pot reduce taxele plă-
34 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
tite prin stabilirea unui preț scăzut în mod ar-
tificial al produselor pe care le vând propriilor
lor distribuitori, care apoi cresc în mod semni-
ficativ prețurile înainte de a vinde en gros și/
sau comercianților cu amănuntul. Posibilitatea
de a întâmpina această problemă ar putea fi
evitat prin aplicarea unei taxe uniforme speci-
fice.
O structură fiscală mixtă care combină taxe
specifice și ad valorem combină avantajele
ambelor tipuri de impozite limitând în același
timp punctele slabe ale acestora. România și
alte țări ale Uniunii Europene aplică o struc-
tură fiscală mixtă. Totalul taxelor va fi mai pu-
țin diminuat din cauza inflației, având în ve-
dere componenta semnificativă ad valorem;
cu toate acestea, componenta specifică va tre-
bui să fie crescută în mod regulat pentru a ține
pasul cu inflația pentru ca taxa totală să-și păs-
treze valoarea sa reală. În mod similar, având
în vedere componenta specifică semnificativă
uniformă, diferența de preț dintre mărcile pre-
mium și cele ieftine va fi mai mică decât ar fi
în cazul aplicării unei taxe uniforme ad valo-
rem.
Accizele aplicate țigaretelor variază într-o țară
pentru că suma și tipul accizelor depinde de
valoarea, caracteristicile țigaretei și de alți fac-
tori66. Statele Unite ale Americii, Australia,
Africa de Sud și multe alte țări percep o taxă
uniformă de accize specifice cu privire la toate
țigările, în timp ce Filipine, India sau alte țări
aplică o structură fiscală pe nivele, ceea ce im-
pune accize specifice diferențiale ce variază în
funcție de prețurile producătorilor, cantităţile
produse, de tipul de țigară cu filtru sau fără,
lungimea ei, sau alți factori. În mod similar,
Vietnam și alte țări percep o taxă ad valorem
uniformă a accizelor la toate țigările, în timp
ce Bangladesh și alte țări impun taxe ad valo-
rem diferențiate în funcție de preț sau de alți
factori. În țările Uniunii Europene și multe al-
tele, sunt aplicate ambele tipuri de accize,
unele dintre acestea variind nivelul de impozi-
tare specifică și/ sau rata de impozitare ad va-
lorem pe baza prețurilor, caracteristicile țigă-
rilor sau alți factori. Turcia și alte câteva țări
aplică un impozit minim pentru a reduce pre-
țul mărcilor scumpe, cu unele variații ale
structurilor fiscale descrise mai sus aplicate
mărcilor cu prețuri mai mari.
Taxele pe tutun în România
În anul 2000, ca urmare a privatizării mono-
polului național de tutun și în așteptarea ade-
rării la UE, România a implementat o serie de
reforme ale sistemului de taxare a produselor
din tutun. Acestea au inclus adoptarea unui
sistem mixt, care percepe taxe atât specifice
cât și ad valorem pentru țigarete și utilizând
prețul maxim de vânzare cu amănuntul ca
bază pentru componenta ad valorem a taxei.
Odată cu aderarea la UE în 2007, România a
devenit obiectul Directivei taxei de tutun a UE
(Directiva 2002/10/CE), care stabilește stan-
darde pentru țigarete și alte accize ale produ-
selor din tutun67. La acel moment, directiva
fiscală a impus statelor membre nivelul unei
taxe specifice pentru țigarete, care a reprezen-
tat între 5% și 55% din impozitul total (inclu-
siv taxa pe valoarea adăugată), ceea ce a dus
la taxa totală de accize reprezentând cel puțin
57% din prețul de vânzare cu amănuntul în cea
mai populară categorie de preț și a impus ca
taxa totală de accize să fie de cel puțin 64 de
euro pe 1000 de țigarete (1,28 euro per pachet
de 20 de țigarete). România și alte țări candi-
date la UE au fost nevoite ca până la sfârșitul
anului 2009 să intre în conformitate cu aceste
standarde.
În 2010, directiva fiscală a UE a fost revizuită,
intrând în vigoare la 1 ianuarie 2011 (Direc-
tiva 2011/ 64/ UE)68. Directiva revizuită a cu-
prins mai multe schimbări importante. În pri-
mul rând, ea a permis statelor membre să pună
un accent mai mare pe componenta specifică
a accizei, cu taxa specifică reprezentând între
7,5% și 76,5% din impozitul total. În al doilea
rând, a majorat cota minimă a accizelor la cel
puțin 60% din prețul de vânzare cu amănuntul,
cu prețul bazat acum pe prețul mediu ponderat
al țigaretelor vândute pe piață, dar a exceptat
statele membre care au aplicat o acciză totală
de 115 euro per 1000 de țigări din cerința de
60%. În plus, a crescut acciza minimă pentru
1000 de țigarete la 90 euro (1,80 euro per pa-
chet). Unor anumite state membre ale UE li s-
a permis o perioadă de tranziție până la sfârși-
tul anului 2017 pentru a intra în conformitate
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 35
cu noua directivă. România a intrat în confor-
mitate cu directiva înainte de începutul anului
2015 și această directivă rămâne în vigoare şi
acum, spre sfârșitul anului 2016,.
Taxele pe țigări în România au crescut brusc
în ultimii zece ani, având în vedere obligativi-
tatea de a intra în conformitate cu Directiva
privind taxa de tutun a UE din 2006 și având
în vedere creșterile semnificative ale taxelor
impuse de directiva din 2011.
În plus față de accizele pe care le aplică la ți-
garete, România aplică și taxa pe valoarea
adăugată (TVA) pentru țigarete care se aplică
la multe alte bunuri și servicii. Cota TVA apli-
cată țigaretelor s-a modificat de-a lungul tim-
pului. Înainte de a deveni membru al UE,
TVA-ul aplicat în România la țigări a fost de
19% din prețul de vânzare cu amănuntul in-
cluzând taxele, cu rata scăzută la 15,97% chiar
înainte ca România să adere la UE în mod ofi-
cial. TVA-ul a fost majorat la 19,35% în 2007,
dar redus la 16,67% din 1 ianuarie 2016.
Așa cum se arată în Figura 5.1, taxele pe țigări
în România au crescut brusc în ultimii zece
ani, având în vedere obligativitatea de a intra
în conformitate cu Directiva privind taxa de
tutun a UE din 2006 și având în vedere crește-
rile semnificative ale taxelor impuse de direc-
tiva din 2011. Începând din iulie 2016, acci-
zele per pachet de țigarete au fost în medie
8,61 lei, TVA-ul adăugând o taxă suplimen-
tară de RON 2.41 pe pachet. De-a lungul tim-
pului, componenta specifică a taxei a devenit
tot mai importantă, crescând de la mai puțin
de 30% din acciza totală în 2004, la peste trei
pătrimi din acciza totală în 2015.
Impozitele pe alte produse din tutun, inclusiv-
trabucuri, țigări de foi și alte produse de tutun
(de exemplu, tutun de pipă), au crescut în
timp, în conformitate cu directiva UE asupra
taxei de tutun. Cu toate acestea, directiva nu
Sursa: Comisia Europeană, Tabelele privind accizele, 2004-201669. Note: Valorile pentru mai 2004 - ianuarie
2007 ajustate pentru a reflecta reevaluarea monedei (RON); taxa ad valorem și taxa pe valoarea adăugată pe baza
prețului de branduri din categoria de preț al celor mai populare până în iulie 2010 și pe baza prețurilor medii de
țigări începând cu anul 2011.
Figura 5.1 - Taxe per pachet de țigări, România, mai 2004 - iulie 2016
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
0
2
4
6
8
10
20
04
-5
20
05
-7
20
06
-1
20
06
-7
20
07
-1
20
07
-7
20
08
-1
20
08
-7
20
09
-1
20
09
-7
20
10
-1
20
10
-7
20
11
-3
20
11
-7
20
12
-1
20
12
-7
20
13
-1
20
13
-7
20
14
-1
20
14
-7
20
15
-1
20
15
-7
20
16
-1
20
16
-7
Lei p
er
Pac
he
t d
e 2
0 d
e Ţ
igar
ete
Taxa Specifică Taxă Ad Valorem
Taxă pe Valoare Adaugată Procentul Taxei Specifice din Taxele Totale
36 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
impune impozite pe alte produse din tutun
care să explice procentul cât mai mare al pre-
țurilor acestora. Începând din iulie 2016, Ro-
mânia percepe o taxă specifică a accizelor de
303.23 RON la 1000 trabucuri și țigări din foi
și nu aplică taxă ad valorem cu privire la
aceste produse. Aceasta rezultă într-un total de
În anul 2007, accizele pe țigări au fost sub 3
lei per pachet, generând 3,1 miliarde de lei ve-
nituri fiscale. Până în 2015, accizele pe țigări
au crescut la peste 8,2 lei pe pachet, generând
peste 8,7 miliarde de lei.
accize de doar 0,30 lei per trabuc/ țigară din
foi, comparativ cu acciza totală de peste 0,43
lei pe țigări. România percepe o taxă specifică
a accizelor de lei 383,78 RON per kilogram de
tutun la vrac și alte tipuri de tutun și se aplică
o taxă de accize ad valorem. Luând în calcul
aproximativ 0,7 grame de tutun per țigară,
acest lucru se ridică la un impozit de circa 0,27
RON pe țigările rulate manual de către consu-
matori. Începând cu anul 2016, această taxă
este, de asemenea, aplicată la noua generație
de produse din tutun „heat-not-burn”, cum ar
fi iQOS al Philip Morris International. De ase-
menea, începând cu anul 2016, România per-
cepe o taxă de accize la țigările electronice.
Există o taxă specifică de accize de 0,5 lei per
mililitru de lichide pentru țigări electronice
care conțin nicotină. În plus, TVA-ul de
16,67% care se aplică la prețul de vânzare cu
amănuntul include taxele de alte produse din
tutun, inclusiv produse pentru țigările electro-
nice.
Veniturile fiscale de tutun în România
Ratele de taxare a tutunului au crescut în Ro-
mânia alături de veniturile fiscale. Figura 5.2
prezintă în mod clar cum creșterile semnifica-
tive ale taxelor pe țigări în timp au avut ca re-
zultat creșteri semnificative ale veniturilor fis-
cale provenite din vânzarea de țigări. În anul
2007, accizele pe țigări au fost sub 3 lei per
pachet, generând 3,1 miliarde de lei venituri
fiscale. Până în 2015, accizele pe țigări au
crescut la peste 8,2 lei pe pachet, generând
peste 8,7 miliarde de lei. Aceste creșteri ale
veniturilor fiscale au avut loc în ciuda reduce-
rilor fumatului care a rezultat din creșterea im-
pozitelor. Acest lucru este similar cu situații
din întreaga lume, ceea ce demonstrează în
mod repetat că creșteri ale cotelor accizelor pe
țigări duc la o creștere a veniturilor fiscale,
chiar dacă scade consumul de țigări.70
Surse: Comisia Europeană, Tabelele privind accizele: Încasările fiscale - tutunul prelucrat, și Ministerul Finanțelor,
România71.
Notă: Taxele per pachet reflectă taxa specifică și cea ad valorem combinate per pachet în luna iulie a fiecărui an,
pe baza prețurilor pentru mărcile din cea mai populară categorie de preț până în 2010, și pe baza prețului mediu
ponderat din 2011 până în 2015.
Figura 5.2. Accizele per pachet și veniturile din accize fiscale, România, 2007 – 2015
0
2
4
6
8
10
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Mili
ard
e R
ON
RO
N p
e P
ach
et
Venituri din Taxe (în miliarde) Taxă pe Pachet
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 37
Începând cu anul 2006, România a alocat o
parte din veniturile fiscale din accizele la tutun
și alcool în scopuri medicale, inclusiv pro-
grame de control al tutunului, ca parte a legii
reformei sănătății adoptată în 2005 (Legea nr.
95/ 2006)72. Impozitul alocat este de 10€ per
1000 de țigarete, țigări de foi și trabucuri și
13€ pe kilogram de tutun pentru fumat, cu încă
Începând cu anul 2006, România a alocat o
parte din veniturile fiscale din accizele la tu-
tun și alcool în scopuri medicale, inclusiv pro-
grame de control al tutunului, ca parte a legii
reformei sănătății adoptată în 2005 (Legea nr.
95/ 2006).
un procent din veniturile fiscale utilizate pen-
tru finanțarea sportului. Legea reformei sănă-
tății a precizat că fondurile alocate merg la
Ministerul Sănătății, dar nu a identificat utili-
zări specifice ale fondurilor, solicitând în
schimb ca veniturile alocate să fie utilizate
„pentru a combate consumul excesiv al produ-
selor din tutun și alcool și finanțarea cheltuie-
lilor pentru sănătate”73. În ultimii ani, aceste
fonduri au reprezentat aproximativ 1 miliard
RON pe an (1,14 miliarde în 2014) și repre-
zintă o parte semnificativă bugetului total al
Ministerului Sănătății (14,4% în 2014). Utili-
zarea exactă a fondurilor alocate nu poate fi
determinată având în vedere faptul că utiliza-
rea acestor fonduri nu este raportată separat de
alte cheltuieli, dar aparent fondurile sunt utili-
zate în mare măsură pentru îmbunătățirea sis-
temului de sănătate românesc, inclusiv siste-
mul de sănătate de urgență74. Numai o mică
parte din fonduri pare să fie dedicată eforturi-
lor de control al tutunului; în 2014, OMS a ra-
portat că guvernul român a cheltuit 20 de mi-
lioane de lei pentru controlul tutunului, apro-
ximativ 0,2% din veniturile sale fiscale din ac-
cizele la tutun75.
Prețurile țigaretelor în România
Sistemul mixt din România al accizelor pentru
țigarete induce diferențe între taxele aplicate
diferitelor mărci de țigarete, având în vedere
faptul că acciza ad valorem și TVA-ul variază
în funcție de preț. Cu toate acestea, creșterea
accentului pus pe componenta specifică a ac-
cizei ajută la reducerea diferentelor în totalul
taxelor și al prețurilor de vânzare cu amănun-
tul a diferitelor mărci, așa cum se arată în Fi-
gura 5.3. Accizele totale și impozitele totale
Sursa: Euromonitor, 2016.76
Figura 5.3. Taxe și prețuri ale țigărilor pe mărci 2016
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
0
2
4
6
8
10
12
14
16
Economy (Pall Mall) Mid-Price (Kent) Premium (Dunhill Blue)
Pro
cen
taju
l Tax
elo
r d
in P
reţ
RO
N p
er
Pac
he
t
Accize Specifice Accize Ad Valorem TVA
Preţ de Fabrică Accize: % din Preţ Total Taxe: % of Preţ
38 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
sunt cele mai mari pe mărci premium și cele
mai mici pe mărci mai ieftine, dar ponderea
din prețul de vânzare cu amănuntul rezultat
din taxe este mai mare pe mărcile mai ieftine.
Accizele totale reprezintă 60% din prețurile cu
amănuntul pentru mărci ieftine și 56,4% din
prețurile mărcilor premium. În mod similar,
totalul impozitelor, inclusiv TVA, reprezintă
76,6% din prețul mărcilor ieftine, comparativ
cu 73,3% din prețul mărcilor premium.
Taxele ca procent din prețurile de vânzare cu
amănuntul sunt sub nivelurile recomandate de
organizațiile internaționale. De exemplu,
Banca Mondială a recomandat ca toate taxele
pe țigări să reprezinte între două treimi și patru
cincimi din prețurile de vânzare cu amănun-
tul77. În timp ce impozitele totale de țigări din
România sunt peste limita inferioară a acestui
interval, ele se încadrează sub limita superi-
oară. În mod similar, Organizația Mondială a
Sistemul mixt din România al accizelor pentru
țigarete induce diferențe între taxele aplicate
diferitelor mărci de țigarete, având în vedere
faptul că acciza ad valorem și TVA-ul variază
în funcție de preț.
Sănătății a recomandat ca accizele să repre-
zinte cel puțin 70 la sută din prețurile de vân-
zare cu amănuntul78. Accizele pe țigări în Ro-
mânia, în special pentru mărcile mai scumpe,
se află sub această limită.
Așa cum se arată în Figura 5.4, prețurile țigă-
rilor ajustate în funcție de inflație au scăzut
brusc la sfârșitul anilor 1990 și începutul ani-
lor 2000, dar au crescut ca urmare a aderării
României la UE precum au crescut semnifica-
tiv și accizele pe țigări. Ca urmare, prețurile
ajustate în funcție de inflație în 2015 au fost
ușor mai mari decât în 1997 și au fost de
aproape trei ori mai mari decât în 2003.
În ciuda creșterilor semnificative ale prețuri-
lor în ultimii 15 de ani, țigările din România
au devenit mult mai accesibile în ultimii ani
decât erau în urmă cu douăzeci de ani, așa cum
se arată în Figura 5.41 . De exemplu, un român
mediu ar fi trebuit să cheltuiască mai mult de
10,5% din venitul său anual pentru a achiziți-
ona 100 de pachete de țigări în 1997, dar ar fi
trebuit să cheltuiască 5,9 la sută din venitul
său pentru a achiziționa 100 de pachete în
Taxele ca procent din prețurile de vânzare cu
amănuntul sunt sub nivelurile recomandate de
organizațiile internaționale.
2015, o scădere de 56%. În timp ce accesibi-
litatea țigărilor a scăzut de când România a
aderat la UE, creșterea relativ rapidă a venitu-
rilor de atunci a compensat o mare parte din
creșterea accentuată a prețului țigărilor ajustat
în funcție de inflație. Singurele scăderi semni-
ficative ale accesibilității de țigări în România
au fost întâlnite în timpul crizei economice
globale din 2008-2009, și în urma creșterii din
2014-2015 ca urmare a unei creșteri semnifi-
cative a taxei pe țigări.
Taxele și prețurile țigaretelor în comparație
cu alte țări din regiune
Taxele și prețurile țigaretelor din România se
situează aproximativ în mijlocul distribuţiei
pentru țările din regiunea Europeană, așa cum
este prezentat în figurile 5.5 și 5.6. Taxele și
prețurile sunt mult sub cele din multe dintre
țările originale ale UE, dar sunt aproape de
media țărilor care au aderat la UE începând cu
2004. În același timp, ele sunt, în general, mai
ari decât taxele și prețurile în țările europene
care nu sunt membre ale UE.
1 Această discuție despre accesibilitate utilizează o măsură cunoscută sub numele de „prețul relativ pe venit” pentru
țigarete definit ca procentul din PIB necesar pentru a achiziționa 100 de pachete de țigări.
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 39
Surse și note: Prețurile sunt conform bazei de date Economist Intelligence Unit Worldwide Cost
of Living79 și reflectă prețul mediu al țigaretelor premium si al mărcilor locale vândute cu amă-
nuntul la preț mediu. Inflația și PIB-ul pe cap de locuitor sunt date ale Băncii Mondiale80.
Figura 5.4. Prețurile țigărilor ajustate în funcție de inflație și accesibilitatea țigărilor, Româ-
nia, 1997-2015
2.25%
3.25%
4.25%
5.25%
6.25%
7.25%
8.25%
9.25%
10.25%
5
7
9
11
13
15
1997 2000 2003 2006 2009 2012 2015
Pro
cen
taj d
in P
IB+u
l pe
Cap
de
Lo
cuit
or
la 1
00
de
Pac
he
te
RO
N p
e P
ach
et
de
20
de
Ţig
are
te(p
reţu
ri d
in 2
01
5 )
Preţul Real Accesibilitate
40 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
Sursa: OMS 201581. Notă: țările cu nuanțe mai închise sunt cele care au aderat la Uniunea Europeană începând cu
2004.
Figura 5.5. Prețul unui pachet de 20 țigarete, cele mai vândute mărci, țările Europene,
2014, valori exprimate în dolari SUA la tarifele oficiale de schimb
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00
KyrgyzstanUkraine
UzbekistanTajikistanMoldova
KazakhstanGeorgia
MacedoniaBelarus
ArmeniaMontenegro
AzerbaijanRussian Federation
AlbaniaSerbia
Bosnia & HerzegovinaBulgaria
Czech RepublicLithuaniaSlovakia
TurkeyLatvia
CroatiaTurkmenistan
HungaryRomania
PolandSloveniaAndorraEstoniaCyprusGreece
PortugalSan Marino
MaltaAustria
SpainItaly
LuxembourgGermany
FinlandBelgium
DenmarkNetherlands
SwedenIsrael
SwitzerlandFranceIceland
United KingdomIreland
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 41
Sursa: OMS 201582
Figura 5.6. Impozitele pe un pachet de țigări de 20 de fire, cele mai vândute mărci, țările
europene în anul 2014, valori exprimate în dolari SUA la tarife oficiale de schimb
0 2 4 6 8 10
TajikistanKyrgyzstanUzbekistanAzerbaijan
KazakhstanArmeniaMoldovaUkraineGeorgiaBelarus
Russian FederationMacedonia
TurkmenistanAlbania
MontenegroSerbia
Bosnia & HerzegovinaBulgaria
Czech RepublicLithuania
CroatiaLatvia
SlovakiaTurkey
AndorraRomaniaHungary
PolandEstonia
SloveniaCyprusGreece
San MarinoPortugal
LuxembourgMalta
AustriaItaly
SpainGermany
SwitzerlandBelgiumSweden
DenmarkIcelandFinland
NetherlandsIsrael
FranceIreland
United KingdomNorway
Excise Taxes Other Taxes
42 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
Referinţe bibliografice pentru capitolul V
60 Jha P, Chaloupka FJ (1999). Curbing the epidemic. Governments and the Economics of Tobacco Control.
Washington D.C., World Bank. 61 Jha P, Chaloupka FJ, eds (2000). Tobacco Control in Developing Countries. Oxford: Oxford University Press. 62 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International
Agency for Research on Cancer. 63 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco
Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 64 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World
Health Organization. 65 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International
Agency for Research on Cancer. 66 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World
Health Organization. 67 Council Directive 2002/10/EC of 12 February 2002 amending Directives 92/79/EEC, 92/80/EEC and
95/59/EC as regards the structure and rates of excise duty applied on manufactured tobacco. Available at:
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32002L0010. 68 Council Directive 2011/64/EU of 21 June 2011 on the structure and rates of excise duty applied to manufac-
tured tobacco. Available at: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriS-
erv.do?uri=OJ:L:2011:176:0024:0036:EN:PDF 69 Available at: https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/docs/body/excise_duties-part_iii_to-
bacco_en.pdf). 70 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International
Agency for Research on Cancer. 71 European Commission (2016). Excise Duty Tables - Tax Receipts, Manufactured Tobacco. Brussels: European
Commission. Available at: http://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/taxa-
tion/excise_duties/tobacco_products/rates/excise_duties_tobacco_en.pdf). 72 Romania: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Disponibil la adresa: https://ec.eu-
ropa.eu/migrant-integration/librarydoc/romania-law-no-95/2006-on-healthcare-reform 73 World Health Organization (2016). Earmarked tobacco taxes: lessons learnt from nine countries. Geneva:
World Health Organization. 74 World Health Organization (2016). Earmarked tobacco taxes: lessons learnt from nine countries. Geneva:
World Health Organization. 75 World Health Organization (2015). WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Country Profile -
Romania. Geneva: World Health Organization. 76 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. 77 Jha P, Chaloupka FJ (1999). Curbing the epidemic. Governments and the Economics of Tobacco Control.
Washington D.C., World Bank. 78 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World
Health Organization. 79 Economist Intelligence Unit (2016). Worldwide Cost of Living 2016. London: Economist Intelligence Unit. 80 World Bank (2016). World DataBank, available at: http://databank.worldbank.org/data/home.aspx. 81 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Raising Taxes on Tobacco.
Geneva: World Health Organization, 2015. 82 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Raising Taxes on Tobacco.
Geneva: World Health Organization, 2015.
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 43
VI. Cererea de țigări din România
Sute de studii din țările aflate la toate nivelu-
rile de venit și din toate regiunile demon-
strează în mod clar că taxe și prețuri crescute
ale produselor din tutun duc la reducerea con-
sumului de tutun83,84. Aceste reduceri rezultă
din renunțarea la fumat în rândul utilizatorilor
actuali, mai puțini foști fumători se reapucă de
fumat, inițiere redusă în rândul tinerilor și re-
ducerea consumului de tutun în rândul celor
care continuă sa fumeze. Capacitatea guverne-
lor de a influența consumul de tutun prin
creşterea prețurilor depinde de elasticitatea
cererii faţă de preț2. Factorii de decizie pot uti-
liza estimări ale elasticităţii cererii faţă de preț
Sute de studii din țările aflate la toate nivelu-
rile de venit și din toate regiunile demon-
strează în mod clar că taxe și prețuri crescute
ale produselor din tutun duc la reducerea con-
sumului de tutun.
pentru a anticipa impactul potențial al unei
creșteri a taxelor pe tutun asupra consumului
de tutun și a veniturilor fiscale din tutun.
Această secțiune trece succint în revistă dove-
zile existente la nivel mondial cu privire la im-
pactul prețurilor produselor din tutun asupra
cererii, cu accent pe experiența țărilor cu ve-
nituri mici și medii, precum și cele din Europa
Centrală și de Est. Aceasta este urmată de noi
estimări ale impactului prețului asupra cererii
de țigări în România.
Taxe, preț și cererea pentru produsele din tu-
tun – Dovezi la nivel mondial
Multe studii au recurs la date agregate pentru
a examina impactul taxelor și a prețurilor țigă-
rilor și a altor produse din tutun asupra consu-
mului de tutun. Înainte de 2000, aproape toate
aceste studii au avut ca origine Statele Unite
ale Americii, Canada, Marea Britanie, Austra-
lia și alte câteva țări cu venituri ridicate ,86,87,88.
Aceste studii au stabilit în mod sistematic fap-
tul că o creștere a taxelor produselor din tutun
2 Elasticitatea prețurilor este definită ca modificarea procentuală a consumului care rezultă dintr-o creștere cu un
procent a prețului
și a prețurilor duce la reducerea consumului de
tutun. Cele mai multe studii s-au axat pe fu-
matul țigărilor, având în vedere că țigările re-
prezintă aproape întreg consumului de tutun în
țările cu venituri ridicate. Aceste studii au pro-
dus o gamă largă de estimări privind amploa-
rea efectului prețului asupra consumului glo-
bal de țigări, dar cele mai multe studii esti-
mează elasticitatea faţă de preț între -0.25 și -
0.5, cu cele mai multe dintre acestea grupate
în jurul valorii de -0.4, ceea ce înseamnă că o
creștere de 10% a prețurilor de țigări, în me-
die, va determina o reducere de 4% a consu-
mului. Modele care iau în considerare depen-
dența dată de consumul de tutun arată că cere-
rea este mai receptivă la preț pe termen lung
decât pe termen scurt89,90.
De-a lungul ultimilor cincisprezece ani, un
număr tot mai mare de studii au examinat im-
pactul taxelor și al prețurilor asupra consumu-
lui de tutun în țările cu venituri mici și medii91.
Aceste studii au estimat o gamă largă a elasti-
cităţii faţă de preț, multe dintre studii, dar nu
toate constatând că cererea de produse din tu-
tun este cel puțin la fel de receptivă, și de
multe ori mai receptivă la preț în țările cu ve-
nituri mici și mijlocii ca în țările cu venituri
ridicate. De exemplu, Gallus și colaboratorii
(2006) au folosit date privind consumul indi-
vidual de țigări la adulţi fumători și prevalența
fumatului la adulți din 52 de țări în anul 2000
ca să estimeze elasticitatea cererii de țigări din
regiunea Europeană faţă de preț, și au stabilit
că cererea în țările cu venituri mici și mijlocii
din afara UE a fost de aproximativ de două ori
mai receptivă la preț decât cererea în țările UE
cu venituri mai mari92. Similar, Taal și cola-
boratorii (2004) au folosit serii de date din Es-
tonia pentru perioada cuprinsă între 1992 și
1999 pentru a estima o elasticitate a cererii
faţă de preț de scurtă durată de -0.32 și -0.3493.
Majoritatea estimărilor de elasticitate din ță-
rile cu venituri medii și mici se încadrează în
intervalul de -0.2 și -0.8, grupându-se în jurul
valorii de -0.5, ceea ce înseamnă că o creștere
de 10% a prețurilor de țigări va reduce consu-
mul, în medie, cu 5%94,95. La fel ca în studii
din țările cu venituri mari, studii din țările cu
44 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
Creșterile prețurilor îi vor face pe unii consu-
matori actuali să încerce să renunțe.
venituri mici și medii care iau în considerare
dependența dată de consumul de tutun con-
stată că, pe termen lung, cererea răspunde mai
mult la preț decât pe termen scurt. De exem-
plu, Gardes și Starzec (2004) estimează o elas-
ticitate faţă de preț pe termen scurt a cererii de
țigări de -0.4 în Polonia comparativ cu elasti-
citatea estimată pe termen lung de -0.796.
Rezultate ale studiilor pe baza de date din son-
daje la nivel individual cu privire la consumul
de tutun la adulți indică faptul că taxele și pre-
țurile influențează atât decizia de a consuma
tutun (prevalența), precum și frecvența și can-
titatea consumată de tutun. În general, estimă-
rile din țările cu venituri ridicate sugerează că
aproximativ jumătate din impactul prețurilor
asupra consumului de tutun rezultă din efectul
său asupra prevalenței97,98. Având în vedere că
în aproape toate cazurile consumul de tutun
începe înainte de împlinirea a 25 de ani, aceste
modificări rezultă în mare măsură din renun-
țarea la fumat în rândul consumatorilor adulți.
Acest lucru este confirmat de un număr tot
mai mare de studii care constată că creșterile
prețurilor conduc la o serie de consumatori ac-
tuali care încercă să renunțe, unii având succes
pe termen lung99.
Studiile pe baza datelor din sondaje în țările
cu venituri mici și medii au confirmat în mod
similar faptul că prețul afectează prevalența,
deși impactul relativ asupra prevalenței și con-
sumului variază considerabil în diferite studii
și țări. De exemplu, Lance și colaboratorii
(2004) estimează elasticitatea faţă de preț în
Rusia în intervalul -0.05 și -0.11, dar identi-
fică un impact redus al prețului asupra cererii
condiționate de țigări (modificări ale consu-
mului de țigări în rândul fumătorilor actuali),
cu estimări ale elasticității care variază de la 0
la -0.03100. În contrast, folosind date din 13
țări în care a fost aplicat sondajul Global Adult
Tobacco Survey (GATS) între 2008 și 2011,
cea mai mare parte cu venituri mici și medii,
incluzând România, Kostova și colaboratorii
(2014) au estimat că elasticitatea faţă de preț
pentru prevalența fumatului a fost de -0.32, în
timp ce elasticitatea faţă de preț pentru cererea
condiționată a fost de -0.24, cu o elasticitate
totală de -0.56101. Un alt studiu recent de Ross
și colaboratori (2014) pe baza datelor GATS
în Polonia, Rusia și Ucraina a constatat că re-
ducerile în prevalența fumatului la adulți ca
urmare a creşterilor de taxe și prețuri au fost
rezultatul renunțării la fumat în rândul adulți-
lor, estimând că o creștere a taxelor de țigări
cu 10% a crescut probabilitatea de renunțare
la fumat cu procente între 1,6 și 2,3102.
Numeroase studii bazate pe date din sondaje
au examinat diferențele în reacţiile diverselor
subgrupuri de populație la modificări ale pre-
țurilor produselor din tutun, inclusiv cele în
funcție de vârstă, sex, venit, educație, rasă/ et-
nie și locație (urban vs. rural). Rezultatele pe
sex, rasă/ etnie și locație variază de la țară la
țară, în timp ce rezultatele în ce priveşte vârsta
și statutul socio-economic (măsurată prin ve-
nituri și/ sau educație) sunt relativ similare in
diverse ţări103. În general, cele mai multe stu-
dii pe grupuri de vârstă constată că consumul
de tutun în rândul persoanelor mai tinere este
mai receptiv la preț decât consumul de tutun
în rândul persoanelor mai în vârstă104,105. În
concordanță cu dovezi din țările cu venituri
mari, studii recente folosind GYTS constată
că cererea de țigări în rândul tinerilor din țările
cu venituri mici și medii este mai receptivă la
preț decât cererea de țigări în rândul adulților.
De exemplu, Nikaj și Chaloupka (2014), folo-
sind date din 29 de țări cu venituri mici și me-
dii care au aplicat GYTS mai mult decât o dată
între anii 1999 și 2008, au estimat o elastici-
tate generală faţă de preț la tineri fumători de
-2.2, cu o elasticitate a prevalenţei estimată la
-0.59 și o elasticitate a cererii condiționate es-
timată la -1.61106. În mod similar, aşa cum an-
ticipează teoria economică, grupurile cu statut
socio-economic mai scăzut sunt mai receptive
la preț decât grupurile cu statut socio-econo-
mic mai ridicat. De exemplu, Sayginsoy și co-
laboratorii (2002) au estimat elasticități ale ce-
rerii de țigară de -1.33, -1 și -0.52 pentru po-
pulațiile cu venituri mici, medii și mari în Bul-
garia107. În mod similar, Önder și Yürekli
(2016) au estimat în Turcia elasticități ale ce-
rerii faţă de preț la țigarete, variind de la -1.41
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 45
pentru consumatorii cu venituri in cea mai
mică treime, la -0.74 pentru consumatorii cu
veniturile in cea mai mare, treime, precum și
ale elasticității prevalenței la nivel de gospo-
dării variind de la -0.45 pentru cea mai mică
treime de venituri la -0.21 pentru cea mai mare
treime108.
Diverse studii investighează potențialul de
substituire între produsele din tutun, ca răs-
puns la modificările prețurilor relative ale
acestor produse. În general, aceste studii con-
stată că o parte din reducerea utilizării unui
produs de tutun ca răspuns la o creștere a pre-
țului său va fi compensată prin utilizarea spo-
rită a altor produse dacă prețurile acestor pro-
duse nu au fost şi ele crescute. De exemplu,
Gwarnicki și colaboratorii estimează elastici-
tăți proprii si încrucişate ale prețurilor diferi-
telor produse conţinând nicotină folosind date
trimestriale la nivel de piață privind vânzările
pe 52 de piețe din SUA din 2007 până în 2014.
Rezultatele au arătat în mod sistematic că pre-
țurile mai mari pentru fiecare produs duc la
vânzările acelui produs, observând de aseme-
nea că creșteri ale prețului țigărilor în raport
cu prețurile altor produse din tutn duc la creș-
terea vânzărilor de țigări din foi, trabucuri
mici, tutun de pipă și țigări electronice109.
Acest potențial de înlocuire subliniază impor-
tanța creșterii taxelor și a prețurilor pentru
toate produsele din tutun în cazul în care be-
neficiile de sănătate publică sunt unele dintre
motivele pentru creșterea taxelor pe tutun.
Cererea de țigări în România - Noi dovezi
Creșterile considerabile ale taxelor pe țigări și
a prețurilor din ultimii 15 de ani au contribuit
la reducerea semnificativă a fumatului în Ro-
mânia în această perioadă, așa cum se arată în
Figura 6.1.
Surse: Economist Intelligence Unit110, Euromonitor International111 și Banca Mondială112.
Figura 6.1. Prețurile țigărilor ajustate la inflație şi consumul de țigări per cap de locuitor,
România, 2001 – 2015
5
7
9
11
13
15
1100
1300
1500
1700
1900
2100
2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015
RO
N p
eP
ach
et
Ţigă
rip
er
Cap
ita
Consum Per Capita Preţ Real
46 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
Până în prezent, niciun studiu nu a estimat
elasticitatea cererii faţă de preţ pentru produ-
sele din tutun din România (Loubeau
2013)113. În această secțiune, vom oferi noi es-
timări privind elasticitatea cererii de țigări faţă
de preţ în România, pe baza datelor de vânzări
de țigări din 1997 până în 2014, precum și date
privind consumul de țigări din GATS 2011
desfășurat în România.
Prima noastră analiză a cererii de țigări utili-
zează date anuale agregate ale vânzărilor de
țigări și prețul mediu pentru o marcă locală de
țigări vândute în magazine cu prețuri medii în-
tre anii 1997 și 2015, date conform Euromo-
nitor (Tabelul 6.1). Curba empirică a cererii cu
variabila dependentă fiind consumul de țiga-
rete pe cap de locuitor ne dă posibilitatea esti-
mării de elasticitate punctuală faţă de preț pen-
tru un anumit an.Curba empirică a cererii esti-
mată printr-o funcție polinomială univariată
de gradul al treilea se potriveşte cel mai bine
datelor (R pătrat = 0,92). Elasticitatea punctu-
ală faţă de preț a unui pachet de țigări de 15,5
RON în 2016 este de -0.58. Această estimare
rezultată din model confirmă cum consumul
de țigară este invers corelat cu prețurile țigări-
lor, creşteri de preț fiind asociate cu reducere
a consumului iar scăderi de preț fiind asociate
cu creșterea consumului. Folosind coeficien-
tul ce reflectă efectul prețului asupra consu-
mului, estimăm că elasticitatea prețurilor ce-
rerii de țigări în România este de -0.58, ceea
ce înseamnă că o creștere de zece la sută a pre-
țului țigărilor ajustat la inflație ar duce la o re-
ducere de aproape 6% a consumului de țigări.
Surse: Economist Intelligence Unit,114 Euromonitor International,115 și World Bank.116
Tabel 6.1. Consum total și pe cap de locuitor, prețurile țigărilor în România, 1997-2015
An Consum total
(milioane de fire)
Consum pe cap de locui-
tor și pe an (vârsta 15+)
(pachete)
Țigarete, marcă locală,
magazine cu prețuri
medii (RON)
1997 41711 114,8 0,9
1998 42322 116,2 1,0
1999 41600 113,9 1,3
2000 41380 112,8 2,6
2001 41000 111,2 2,5
2002 39895 107,7 2,1
2003 39243 105,4 2,4
2004 39236 104,9 2,8
2005 34063 90,8 3,4
2006 30420 81,1 4,4
2007 31654 84,4 5,4
2008 34608 92,3 5,8
2009 31259 83,5 7,6
2010 20784 55,6 9,9
2011 24981 67,0 11,0
2012 26989 72,5 11,8
2013 24123 64,9 13,4
2014 22162 59,7 14,5
2015 20896 56,4 15,0
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 47
A doua noastră analiză a cererii de țigări utili-
zează datele transversale GATS 2011117.
Aceste date ne permit să evaluăm diferențe în
asocierile între prețurile țigărilor și comporta-
mentele de fumat în diverse subpopulații, in-
clusiv cele bazate pe vârstă și sex. Cu ajutorul
acestor date, estimăm un model standard în
două etape al cererii de țigări, evaluând în pri-
mul rând asocierea prețului țigărilor cu preva-
lența fumatului, iar apoi estimând asocierea
dintre preț și consumul de țigări în rândul fu-
mătorilor (cerere de țigară condiționată).
Estimăm că elasticitatea prețurilor cererii de
țigări în România este de -0.58, ceea ce în-
seamnă că o creștere de zece la sută a prețului
țigărilor ajustat la inflație ar duce la o reducere
de aproape 6% a consumului de țigări.
În primul rând, pentru a evalua asocierea din-
tre preț și prevalența fumatului, am estimat un
model de regresie logistică multivariată con-
trolând pentru o varietate de factori socio-eco-
nomici, demografici și de altă natură, inclusiv
vârstă, sex, nivel de educație, statut ocupațio-
nal, stare materială și expunerea la marketing
pentru tutun. Variabila noastră care măsoară
prețul țigărilor se bazează pe prețul pe care fu-
mătorii au declarat că l-au plătit pe țigări la ul-
tima lor achiziție. În acest model de preva-
lență, se constată că prețul țigărilor nu are o
asociere semnificativă statistic cu prevalența
fumatului. Lipsa efectului se datorează proba-
bil faptului că am folosit date transversale și
variației geografice relativ limitată a prețurilor
de țigări în România în timpul aplicării sonda-
jului.
În a doua parte, am estimat asocierea dintre
consumul mediu de țigări în rândul fumători-
lor și aceeași măsură de piață a prețului țigări-
lor, controlând pentru aceiași factori socio-
economici, demografici, precum și alți factori
care pot afecta comportamentul de fumător. În
acest model, estimăm o asociere negativă și
statistic semnificativă între consumul de țigări
în rândul fumătorilor şi prețul mediu al țigări-
lor. Elasticitatea medie faţă de preţ derivată
din coeficientul de regresie pentru preț este de
-1.45, ceea ce înseamnă că o creștere de zece
procente în prețul țigărilor reduce consumul
de țigări în rândul fumătorilor cu 14,5%.
Având în vedere utilizarea unui singur studiu
cu date transversale, această estimare este po-
sibil să supraestimeze elasticitatea cererii de
țigări faţă de preţ, deoarece măsura de piață a
prețului țigărilor pe care am dezvoltat-o pe
baza prețurilor auto-raportate în studiu re-
flectă preferințele locale faţă de mărcile de ţi-
gări și obiceiurile locale de achiziție a țigări-
lor.
Am identificat o diferență mică în elasticitatea
consumului de țigări faţă de preţ între fumăto-
rii de sex masculin și cei de sex feminin.
În plus față de estimările noastre în populaţia
generalăă, am folosit, de asemenea, datele
GATS pentru a estima efectele prețurilor asu-
pra consumului de țigări şi în rândul fumăto-
rilor din diverse subpopulațiile, inclusiv în
funcție de sex și de vârstă. Elasticitățile de preț
estimate pentru aceste subgrupuri sunt prezen-
tate în Figura 6.2. Am identificat o diferență
mică în elasticitatea consumului de țigări faţă
de preţ între fumătorii de sex masculin și cei
de sex feminin, cu elasticități faţă de preţ esti-
mate de -1.46 și -1.32. Am identificat câteva
diferențe de elasticitate faţă de preţ în rândul
fumătorilor din diferite grupe de vârstă, con-
cluzionând ca fumătorii mai tineri (vârste între
15 și 29 de ani) și cei mai în vârstă (peste 50
de ani) sunt mai receptivi la preț decât fumă-
torii de vârsta mijlocie (între 30 și 50 de ani).
Fumatul în România este mai receptiv la preț
decât fumatul în alte țări cu venituri mici și
medii.
Estimările din ambele analize sugerează că
prețul țigărilor este un factor determinant im-
portant în consumul de țigări în România și că
o creștere a taxelor la țigări și a prețurilor ar
duce la reduceri semnificative ale fumatului.
Aceste estimări sugerează că fumatul în Ro-
mânia este mai receptiv la preț decât fumatul
în alte țări cu venituri mici și medii. Niciuna
48 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
dintre analize nu este definitivă având în ve-
dere seriile de durată relativ scurtă utilizate în
prima analiză și datele dintr-un singur studiu
în secțiune transversală utilizate în a doua ana-
liză. Cu toate acestea, estimările noastre sunt
în concordanță cu dovezi ample la nivel mon-
dial care arată că taxele pe tutun și creșterile
de prețuri sunt extrem de eficiente în reduce-
rea consumului de tutun.
Referinţe bibliografice pentru capitolul VI
83 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International Agency
for Research on Cancer. 84 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco
Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 85 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International Agency
for Research on Cancer. 86 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco
Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 87 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World
Health Organization. 88 Jha P, Chaloupka FJ, eds (2000). Tobacco Control in Developing Countries. Oxford: Oxford University Press. 89 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International Agency
for Research on Cancer. 90 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco
Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute.
Figura 6.2. Estimarea elasticității consumul de țigări faţă de preţ în rândul fumătorilor, glo-
bal și pe subgrupuri de populație, România, 2011
Notă: Estimări în baza datelor din GATS România 2011.
0
0.5
1
1.5
2
Total Bărbaţi Femei Vârsta15-29 Vârsta 30-50 Vârsta > 50
Elas
tici
tate
a fa
ţă d
e p
reţ
(val
oar
e a
bso
lută
)
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 49
91 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco
Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 91 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World
Health Organization. 92 Gallus S, Schiaffino A, La Vecchia C, Townsend J, Fernandez E (2006). Price and cigarette consumption in
Europe. Tobacco Control 15:114–119. doi: 10.1136/tc.2005.012468 93 Taal A, Kiivet R, Hu T-W (2004). The Economics of Tobacco in Estonia. HNP Discussion Paper. Washington
DC: The World Bank. 94 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco
Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 95 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World
Health Organization. 96 Gardes F, Starzec C (2004). Are tobacco and alcohol expenditures price-elastic? The case of Poland consump-
tion. CERSEM working paper, Universite Paris I. 97 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International Agency
for Research on Cancer. 98 Community Preventive Services Task Force (2012). Reducing Tobacco Use and Secondhand Smoke Expo-
sure: Interventions to Increase the Unit Price for Tobacco Products. Available at: https://www.thecommuni-
tyguide.org/sites/default/files/assets/Tobacco-Increasing-Unit-Price.pdf 99 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International Agency
for Research on Cancer. 100 Lance PM, Akin JS, Dow WH, Loh CP (2004). Is cigarette smoking in poorer nations highly sensitive to
price? Evidence from Russia and China. Journal of Health Economics 23:173-189. 101 Kostova D1, Tesche J, Perucic AM, Yurekli A, Asma S; GATS Collaborative Group (2014). Exploring the
relationship between cigarette prices and smoking among adults: a cross-country study of low- and middle-in-
come nations. Nicotine & Tobacco Research. 16(S1):S10-5. 102 Ross H, Kostova D, Stoklosa M, Leon M (2014). The impact of cigarette excise taxes on smoking cessation
rates from 1994 to 2010 in Poland, Russia, and Ukraine. Nicotine & Tobacco Research 16(S1): S37-S43. 103 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International Agency
for Research on Cancer. 104 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International Agency
for Research on Cancer. 105 Community Preventive Services Task Force (2012). Reducing Tobacco Use and Secondhand Smoke Expo-
sure: Interventions to Increase the Unit Price for Tobacco Products. Available at: https://www.thecommuni-
tyguide.org/sites/default/files/assets/Tobacco-Increasing-Unit-Price.pdf. 106 Nikaj S, Chaloupka FJ (2014). The effect of prices on cigarette use among youths in the Global Youth To-
bacco Survey. Nicotine & Tobacco Research 16(S1): S16-S23. 107 Sayginsoy O, Yurekli A, de Beyer J (2002). Cigarette Demand, Taxation, and the Poor: A Case Study of Bul-
garia. HNP Discussion Paper. Washington DC: The World Bank. 108 Önder Z, Yürekli AA (2016). Who pays the most cigarette tax in Turkey. Tobacco Control 25:39-45 . 109 Gwarnicki C, Huang J, Xu X, Caraballo RS, Wada R, Chaloupka FJ (2016). A comprehensive examination of
own- and cross-price elasticities of nicotine products: evidence from retail scanner data. Working Paper, Health
Policy Center, University of Illinois at Chicago. Under review. 110 Economist Intelligence Unit (2016). Worldwide Cost of Living 2016. London: Economist Intelligence Unit. 111 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. 112 World Bank (2016). World DataBank, available at: http://databank.worldbank.org/data/home.aspx. 113 Loubeau PR (2013). The challenges of tobacco control in Romania. Policy review. Central European Journal
of Public Health 21(2):98-103. 114 Economist Intelligence Unit (2016). Worldwide Cost of Living 2016. London: Economist Intelligence Unit. 115 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. 116 World Bank (2016). World DataBank, available at: http://databank.worldbank.org/data/home.aspx. 117 Irimie S (2012). Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania.
50 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
VII. Impactul creșterilor taxelor pe țigări
în România
În această secțiune, simulăm efectele creșteri-
lor taxelor pe țigări asupra consumului total de
țigări în România, veniturilor fiscale din acci-
zele pe țigări, numărului fumătorilor actuali și
viitori, precum și deceselor cauzate de fumat.
În aceste analize, folosim estimarea elasticită-
ții faţă de prețuri așa cum a fost descrisă ante-
rior, în timp ceoți ceilalți factori, mai ales ve-
nitul pe cap de locuitor, sunt menținuţi con-
stanţi. În măsura în care venitul este în creștere
și accesibilitatea este în creștere, creșterile fis-
cale vor genera reduceri mai mici în consumul
de tutun. Scenariile fiscale modelate de noi re-
flectă creșteri semnificative ale accizelor spe-
cifice și ad valorem combinate aflate în vi-
goare în prezent, creșterile aducând nivelurile
de impozitare în România la nivelul recoman-
dat de Banca Mondială și Organizația Mondi-
ală a Sănătății118,119. În cele din urmă, vom
discuta despre alte efecte ale creșterii taxelor,
inclusiv efectele lor asupra celor cu venituri
reduse, comerțului ilicit și ocupării forței de
muncă în România.
Impactul creșterii taxelor asupra consumului
de țigări și a veniturilor fiscale
Ca punct de pornire folosim prețul mediu de
RON 14,5 al unui pachet de 20 de țigarete în
iulie 2016, bazat pe prețul mediu ponderat de
țigări raportat în cele mai recente tabele de ac-
cize ale Comisiei Europene120. Accizele repre-
zintă 59,5%% din acest preț, ceea ce implică
o taxă medie de 8,6 RON pe ambalaj. Taxa pe
valoarea adăugată crește prețul cu 2,42 RON
pe ambalaj, astfel încât totalul impozitelor re-
prezintă 76,1% din prețul mediu de vânzare cu
amănuntul al țigaretelor. Ca punct de pornire,
presupunem că taxele și prețurile în 2017 vor
rămâne constante. Pentru vânzările de țigări,
folosim vânzările proiectate de Euromonitor
de 947.1 milioane de pachete de 20 țigări în
2017121. Având în vedere aceste ipoteze, esti-
măm că veniturile fiscale din accizele pe țigări
vor fi de 8,2 miliarde RON în 2017.
Prima noastră analiză simulează impactul
creșterii accizelor combinate cu TVA-ul, as-
tfel încât acestea să fie la limita superioară a
recomandării Băncii Mondiale ca taxele să re-
prezinte patru cincimi din prețul de vânzare cu
amănuntul122. Presupunând că nu va fi nicio
schimbare de preț în industrie, îndeplinirea
acestei recomandări implică o creștere de
27,1% a accizelor curente, la o taxă specifică
și ad valorem combinate de 10,95 RON pe
ambalaj. Estimăm că această creștere fiscală
va duce la creșerile prețurilor medii finale plă-
tite de consumatori de la 14,5 lei la 17,3 lei per
pachet - o creștere de aproape 20% a prețului
mediu de vânzare cu amănuntul.
A doua noastră analiză simulează impactul
unei creșteri mai mari de impozitare, ceea ce
ridică cota de accize a prețurilor de țigări de la
nivelul actual de 59,5% la 65%. Presupunând
că că nu va fi nicio schimbare de preț în indus-
trie, aceasta va implica o creștere de 42,3%
din totalul impozitului accizelor, crescând im-
pozitul la 12,26 lei per pachet. Această creș-
tere are ca rezultat o creștere de 30% din preț,
prețul mediu de vânzare cu amănuntul ridi-
cându-se la 18,9 lei per pachet. Această creș-
tere a prețurilor este comparabilă cu creșterea
totală a prețurilor din iulie 2012 până în iulie
în 2016.
Analiza noastră finală simulează impactul
unei creșteri de impozitare și mai mare, ceea
ce ridică cota de accize a prețurilor de vânzare
cu amănuntul de țigări la 70%, conform reco-
mandărilor OMS123. De reținut este faptul că
recomandarea OMS se concentrează asupra
ponderii prețului reprezentat de accize, în timp
ce recomandarea Băncii Mondiale e bazată pe
toate taxele care se aplică țigaretelor. În gene-
ral, recomandarea OMS va duce la taxe și pre-
țuri mai mari. Presupunând că taxa revine în
întregime consumatorilor și că prețul de pro-
ducție nu se schimbă, acest lucru necesită mai
mult decât o dublare a accizelor curente, cu o
nouă taxă de 18,15 lei pe pachet. Această creș-
tere fiscală duce la o creștere foarte mare –
79% – din prețul țigărilor, ajungând la 25,9 lei.
Simulăm impactul creșterilor acestor taxe și
ale prețurilor folosind o estimare de elastici-
tate a prețurilor de -0.6, în concordanță cu
elasticitatea noastră estimată pentru 2016 pe
baza analizei vânzărilor de țigări anuale în Ro-
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 51
mânia din 1997 până în 2015, descrise ante-
rior, și aproape de limita mai puțin inelastică
a gamei de estimări realizate în cadrul studii-
lor de cerere de țigări în țările cu venituri mici
și medii124,125. O elasticitate mai mare ar duce
la reduceri mai mari ale fumatului și a conse-
cințelor sale și creșteri mai mici ale veniturilor
fiscale, în timp ce o elasticitate mai mică ar
duce la reduceri mai mici ale fumatului dar
creșteri mai mari ale veniturilor fiscale.
Creșterea accizelor, astfel încât acestea să re-
prezinte 65% din prețurile medii de țigări ar
reduce vânzările cu 18,1%.
Estimăm că o creștere a accizelor de țigări as-
tfel încât toate taxele pe țigarete să reprezinte
80% din prețurile medii de țigări va reduce
vânzările totale de țigări cu 11,6% și va crește
veniturile fiscale din accize pe țigări cu puțin
peste 1 miliard RON în 2017. Creșteri mai
mari ale accizelor vor rezulta în reduceri mai
mari ale vânzărilor de țigări. Creșterea accize-
lor, astfel încât acestea să reprezinte 65% din
prețurile medii de țigări ar reduce vânzările cu
18,1%, în timp ce creșterea accizelor la 70%
din preț ar reduce vânzările cu o valoare esti-
mată de 47,4%. Aceste creșteri fiscale ar ge-
nera o suplimentare de 1,3 miliarde de RON
și, respectiv, 884 milioane de RON în 2017.
Aceste estimări sunt prezentate în Tabelul 7.1.
Impactul creșterii taxelor asupra sănătății
publice
În plus față de estimarea impactului creșterii
taxelor asupra fumatului și a veniturilor, vom
simula impactul celor trei creșteri fiscale des-
crise anterior cu privire la numărul de fumă-
tori și decese viitoare cauzate de fumat in rân-
dul populației din România în anul 2017.
Aceste estimări sunt prezentate în Tabelul 7.1.
Folosind cea mai recentă estimare disponibilă
a prevalenței fumatului (sondajul Eurobaro-
metru 2014126) și presupunând că jumătate din
scăderea consumului de țigări prognozată de
Euromonitor între 2014 și 2017 este atribuită
unei scăderi a prevalenței fumatului, estimăm
că prevalența fumatului la adulți în 2017 va fi
de peste 25%. Având în vedere proiecțiile po-
pulației Census Bureau SUA pentru România
în 2017, vor exista doar peste 4,45 milioane de
fumători adulți în 2017. Estimările indică fap-
tul că mai mult de unul din doi fumători pe
termen lung va muri prematur de boli cauzate
de fumat127. Prin urmare, presupunem că ju-
mătate dintre fumătorii pe termen lung vor
muri prematur ca urmare a dependenței lor.
Având în vedere aceste ipoteze, estimăm că
peste 2,2 milioane de adulți vor muri prematur
din cauza unei boli cauzate de fumat. Presu-
punând că grupul actual al tinerilor din Româ-
nia se va apuca de fumat în aceeași măsură ca
în cohorta actuală de adulți, estimăm că
aproape un milion de tineri cu vârsta 0-17 ani
vor deveni fumători adulți și că aproape o ju-
mătate de milion dintre ei vor muri prematur
de boli cauzate de fumat.
O creștere a accizelor, astfel încât acesta să re-
prezinte 65% din prețurile medii de țigări ar
duce la o reducere a numărului de fumători
adulți cu peste 400.000.
Dovezi la nivel mondial sugerează că aproxi-
mativ jumătate din impactul prețurilor asupra
fumatului în rândul adulților rezultă dintr-o re-
ducere a prevalenței fumatului128,129. Având în
vedere acest lucru, estimăm că elasticitatea
medie a prevalenței pentru punctul de mijloc
al gamei estimărilor utilizate în această mode-
lare este de - 0.3. Pe baza acestei estimări,
creșterea prețurilor care rezultă din creșterea
accizelor de țigări, astfel încât totalul taxelor
să reflecte patru cincimi din prețurile medii de
țigări va reduce prevalența la adulți cu 5,8%,
rezultând în peste un sfert de milion de fumă-
tori adulți mai puțini. Creșteri fiscale mai mari
ar duce la reduceri mai mari la fumat în rândul
adulților. Estimăm că o creștere a accizelor,
astfel încât acesta să reprezinte 65% din pre-
țurile medii de țigări ar duce la o reducere a
numărului de fumători adulți cu peste
400.000, în timp ce creșterea accizelor la 70%
din preț ar duce la o reducere a numărului de
fumători adulți cu peste un milion.
52 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
Având în vedere dovezile cu privire la benefi-
ciile renunțării la fumat pentru sănătate, esti-
măm că 70% dintre cei care altfel ar fi murit
prematur de boli cauzate de fumat evită dece-
sul prematur în cazul în care renunță la fumat.
Tabel 7.1. Impactul creșterii accizelor pe țigări asupra fumatului, mortalitatea atribuită fu-
matului, venituri ale guvernului – România 2017
Parametri de model. valoarea inițială
Fumători actuali 4.451.871
Morți premature la fumătorii actuali 2.225.936
Viitori fumători 938.988
Morți premature la fumătorii viitori 469.494
Valoarea media a accizelor pe țigări 8,6
Preț mediu 14,5
Accize exprimate ca procent din preț 59,5%
Taxe totale ca procentaj al prețului 76,1%
Model de proiecție
Taxa media majorată 11,0 12,3 18,2
Preț mediu majorat per pachet 17,3 18,9 25,9
Accize exprimate ca procent din preț 63,3% 65,0% 70,0%
Taxe totale ca procentaj al prețului 80,0% 81,7% 86,7%
Elasticitate prognozată -0,6
Scădere în numărul fumătorilor actuali 258.360 403.289 1.054.917
Scădere în numărul deceselor prema-
ture cauzate de fumat în rândul fumăto-
rilor actuali
90.426 141.151 369.221
Procentajul deceselor premature la fu-
mători prevenite datorită impozitelor
mai mari
4,1% 6,3% 16,6%
Reducerea numărului de viitori fumă-
tori 108.987 170.124 445.006
Scădere în numărul deceselor prema-
ture cauzate de fumat în rândul viitori-
lor fumători
54.493 85.062 222.503
Procentajul deceselor premature în rân-
dul viitorilor fumători prevenite dato-
rită impozitelor mai mari
11,6% 18,1% 47,4%
Reducerea totală a numărului de fumă-
tori 367.347 573.413 1.499.923
Reducerea totală a deceselor premature
cauzate de fumat 144.920 226.213 591.724
Procentajul deceselor premature în rân-
dul viitorilor fumători prevenite dato-
rită impozitelor mai mari
5,4% 8,4% 22,0%
Venituri suplimentare din taxele pe ți-
gări (în milioane RON) 1.008.1 1.348.7 884.3
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 53
Pornind de la prezumția că jumătate dintre fu-
mătorii pe termen lung vor muri prematur, es-
timăm că o creștere a prețurilor care rezultă
din creșterea taxelor totale la țigări astfel încâ-
tacestea să reprezinte 80% din prețurile medii
ar reduce numărul de decese premature în rân-
dul fumătorilor adulți cu peste 90.000, în timp
ce creșteri mai mari de impozitare ar duce la
un număr semnificativ mai mic de decese. De
exemplu, creșterea accizelor de țigări, astfel
încât acestea să reprezinte 70% din preț ar re-
zulta în aproape 370.000 mai puține decese în
rândul fumătorilor adulți din România.
Așa cum s-a descris mai sus, cercetările arată
că fumatul în rândul tinerilor este mai receptiv
la preț decât fumatul la adulți, cu estimările
din țările cu venituri ridicate, precum și dovezi
recente din țările cu venituri mici și medii, su-
gerând că elasticitatea cererii de țigări faţă de
preţ în rândul tinerilor este de două sau mai
multe ori mai mare decât este în rândul adulți-
lor130,131. Presupunând că fumatul în rândul ti-
nerilor din România este de două ori mai re-
ceptiv la preț decât cel al adulților, așa cum se
regăsește într-un studiu recent132, estimăm că
creșterea accizelor de țigări, astfel încât totalul
impozitelor să reprezinte 80% din prețurile ți-
gărilor ar reduce numărul de tineri care încep
să fumeze cu aproximativ 12%, prevenind
aproape 110.000 mai puțini tineri români să
devină fumători adulți. Creșteri mai mari de
taxe ar împiedica mai mulți tineri să devină fu-
mători adulți. Estimăm că o creștere a accize-
lor, astfel încât acestea să reprezinte 65% din
preț ar împiedica peste 170,000 tineri români
de a deveni fumători. Majorarea taxelor con-
form recomandărilor OMS, care reprezintă ac-
cizele de 70% a prețurilor de vânzare cu amă-
nuntul, ar împiedica circa 445.000 de tineri să
înceapă să fumeze.
Toate decesele premature care pot fi atribuite
fumatului vor fi evitate în rândul tinerilor pre-
veniți să înceapă să fumeze. Bazându-ne pe
prezumția că jumătate dintre fumătorii pe ter-
men lung vor muri prematur din cauza fuma-
tului lor, putem prognoza o reducere de apro-
ximativ 55.000 de decese în rândul tinerilor
care nu încep să fumeze ca urmare a unei creș-
teri fiscale care duce la impozite de 80% din
creșterile de prețuri de vânzare cu amănuntul.
Creșteri fiscale mai mari ar preveni mai multe
decese premature datorate fumatului în rândul
tinerilor români. Estimăm că majorarea acci-
zelor, astfel încât acestea să reprezinte 70%
din prețurile medii de țigări ar preveni aproape
un sfert de milion de decese premature în rân-
dul tinerilor din România.
Impactul asupra populației cu stare materi-
ală precară
Preocupările cu privire la impactul creșterii ta-
xelor de tutun asupra celor cu venituri mici
apar adesea în opoziție cu propunerile de
creştere a taxele la țigări. Așa cum s-a descris
mai sus, estimările dintr-o varietate de țări, in-
clusiv Turcia și Bulgaria, arată că fumatul în
familiile cu venituri mai mici este mai recep-
tiv la schimbările prețurilor de țigări decât în
cele cu venituri ridicate133. Aceste estimări
implică faptul că reducerile fumatului în rân-
dul celor săraci, care rezultă din taxe crescute
vor fi mai mari decât cele care au loc la cei cu
stare materială bună, astfel încât beneficiile
pentru sănătate care rezultă dintr-o creștere
fiscală vor fi progresive. Mai mult, diferențele
de receptivitate la preț implică faptul că sar-
cina relativă a unei creșteri a taxei va cădea
mai mult asupra familiilor mai bogate, având
în vedere faptul că o creștere fiscală va reduce
fumatul mai semnificativ în familiile mai să-
race decât în cele mai bogate.
O creștere a accizelor, astfel încât acestea să
reprezinte 65% din preț ar împiedica peste
170,000 tineri români de a deveni fumători.
În ceea ce privește preocupările cu privire la
impactul creșterii taxelor de tutun asupra celor
cu venituri mici, acestea pot fi rezolvate cel
puțin parțial prin cheltuirea noilor venituri fis-
cale generate de majorarea taxei într-un mod
progresiv. Cu ajutorul noilor venituri pentru a
crește cheltuielile guvernamentale pentru pro-
grame de sănătate și asistență socială care sunt
în beneficiul populației sărace poate com-
pensa orice impact negativ al taxelor mai mari
asupra fumătorilor cu venituri mici. În mod si-
milar, folosind unele dintre noile venituri fis-
cale pentru a sprijini renunțarea la fumat în
rândul fumătorilor cu venituri mici va duce la
54 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
reduceri mai mari ale fumatului în rândul ce-
lor săraci. România face acest lucru, într-o
anumită măsură, prin impozitul alocat pe țiga-
rete, cu venituri din taxe utilizate în susținerea
sistemul de sănătate și, într-o măsură mai
mică, pentru a sprijini eforturile de control al
tutunului134.
Evaziunea fiscală
În timp ce industria tutunului și alții susțin că
creșterea taxelor la tutun duce la evaziune fis-
cală extensivă, dovezile existente indică faptul
că o varietate de alți factori sunt determinanți
importanți pe scară largă, cum ar fi contra-
banda organizată, evaziunea fiscală individu-
ală, contrafacerea și comerțul ilicit cu ți-
gări135,136. De exemplu, în timp ce diferențele
privind taxele de țigări pot contribui la contra-
banda cu țigări cu fiscalitate redusă la jurisdic-
ții fiscale ridicate, diferențele de preț înainte
de impozitare sunt adesea substanțiale și cre-
ează un stimulent financiar pentru contra-
bandă. Alți cercetători au descoperit că nivelul
de corupție într-o zonă explică cel puțin la fel
bine ca şi preţurile si taxele amploarea contra-
bandei137. Printre alți factori determinanți im-
portanți se numără prezența unei rețele de dis-
tribuție informală pentru țigări într-o țară, teh-
nologie și comunicații deficitare în vămi, apli-
carea slabă sau inexistentă a legislației, sanc-
țiuni minime pentru cei prinși cu tranzacțio-
nare ilegală de țigări.
În România, comerțul ilicit cu țigări nu pare să
fie o problemă semnificativă, Euromonitor es-
timează că volumul de țigări ilicite consumate
de către fumătorii români a scăzut cu mai mult
de jumătate din 2010 până în 2015. Ponderea
consumului total de țigări reprezentat de țigări
de contrabandă a fost relativ stabilă în ultimii
ani, deoarece consumul ilicit de țigări a scăzut
la aproximativ aceeași rată ca și impozitul plă-
tit. După cum s-a arătat anterior, veniturile fis-
cale de țigări au continuat să crească, iar fu-
matul a continuat să scadă ca răspuns la impo-
zitarea recentă și creșterile de prețuri, în ciuda
disponibilității țigărilor ilicite.
Comerțul cu țigări de contrabandă a fost o pro-
blemă mai importantă pentru România în tre-
cut ajungând la aproximativ 28% din consu-
mul de țigări în 2010138. Ucraina, Serbia și
Moldova au fost sursele primare de astfel de
țigări139. Guvernul român a luat măsuri ferme
pentru a stopa contrabanda cu țigări începând
cu 2010. A fost adoptată legislația care vi-
zează contrabanda cu țigări, care a inclus
sancțiuni mai puternice asupra contrabandiști-
lor, măsuri de facilitare a cooperării între
funcționarii vamali și instituțiile financiare,
redefinirea termenilor de „contrabandă” și
„fraudă de accize” pentru a consolida eficaci-
tatea anchetatorilor și a procurorilor. În plus,
procedurile judiciare cu privire la evaziunea
fiscală cu țigări s-au accelerat, importurile
scutite de taxe vamale au fost restricționate,
timbre fiscale cu caracteristici vizibile și as-
cunse au fost necesare, iar resursele au fost de-
dicate sporite eforturilor de aplicare140,141.
Aceste eforturi au avut succes în a permite Ro-
mânia să ridice taxele pe țigări în mod semni-
ficativ, în același timp reducând comerțul ili-
cit cu țigări, având ca rezultat creșterea veni-
turilor fiscale și reducerea utilizării de tutun.
În România, comerțul ilicit cu țigări nu pare să
fie o problemă semnificativă, Euromonitor es-
timează că volumul de țigări ilicite consumate
de către fumătorii români a scăzut cu mai mult
de jumătate din 2010 până în 2015.
Acțiunile întreprinse de România pentru a
stopa comerțul cu țigări de contrabandă sunt
în concordanță cu măsurile descrise în Manu-
alul tehnic al OMS pentru Administrare Fis-
cală a Tutunui142 și Protocolul comerțului ili-
cit CCCT al OMS (ITP)143, precum și abordă-
rile utilizate într-o serie de alte țări care au re-
dus cu succes contrabanda cu țigări144. Aces-
tea includ utilizarea de timbre fiscale sofisti-
cate, cu caracteristici vizibile și ascunse, care
permit o urmărire eficientă a produselor din
tutun în lanțul de distribuție, consolidarea
eforturilor de aplicare a legii și impunerea de
sancțiuni rapide și severe asupra contraban-
diștilor, schimbul de informații și îmbunătăți-
rea cooperării între părțile interesate. Efortu-
rile României de a descuraja contrabanda cu
țigări vor fi în curând intensificate prin pune-
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 55
rea în aplicare a unui sistem de urmărire la ni-
velul UE, așa cum este prevăzut de directiva
UE privind produsele din tutun (Directiva cu
2014/ 40/ UE)145. România ar putea consolida
în continuare capacitatea de administrare fis-
cală prin a impune tuturor celor implicați în
distribuțiea tutnului, inclusiv comercianții cu
amănuntul, să obţină autorizaţii specifice. În
cele din urmă, România ar putea semna și ra-
tifica Protocolul de comerț ilicit, așa cum au
procedat mai mule state membre ale UE.
Ocuparea forței de muncă
Impactul creșterii taxelor de tutun asupra lo-
curilor de muncă în România este probabil mi-
nimă, deoarece foarte puține locuri de muncă
în România sunt dependente de industria pre-
lucrării tutunului. Agricultura de tutun este la
niveluri scăzute, fermele mici de tutun au dis-
părut în mare parte, cu foarte puțini agricultori
care depind de cultura tutunului. Cea mai
mare parte a tutunului utilizat în producția de
țigarete este importat din alte țări. România a
devenit un centru de fabricare a țigaretelor, cu
țigările produse pe scară largă în fabrici de
producție cu capital intensiv. Marea majori-
tate a țigaretelor produse în România sunt ex-
portate în alte țări ale UE. Reducerea consu-
mului de tutun care rezultă din creșterea taxe-
lor sau a altor activități de control al tutunului,
prin urmare, vor duce, cel mai probabil, la o
creștere netă a numărului de angajați în Româ-
nia, deoarece fondurile anterior cheltuite pen-
tru produsele din tutun vor fi cheltuite pentru
alte bunuri și servicii și pe măsură ce guvernul
cheltuiește noi venituri fiscale pe mai multe
activități bazate pe muncă intensivă, se vor
crea noi locuri de muncă care să compenseze
pierderea minimă de locuri de muncă depen-
dente de industria tutunului. Acest lucru a fost
demonstrat empiric în multe țări, unde reduce-
rea consumului de tutun care a dus la pierde-
rea locurilor de muncă în sectoarele de tutun,
a fost compensată prin locuri de muncă create
în alte sectoare146,147.
Impactul creșterii taxelor de tutun asupra lo-
curilor de muncă în România este probabil mi-
nimă, deoarece foarte puține locuri de muncă
în România sunt dependente de industria pre-
lucrării tutunului.
În ceea ce privește locurile de muncă în mai
multe sectoare dependente de tutun, se pot fo-
losi o parte din noile venituri fiscale pe tutun
generate de o creștere fiscală pentru a deter-
mina agricultorii de tutun să se reprofileze în
alte culturi și/ sau cei implicați în fabricarea
de produse de tutun se pot recalifica în alte do-
menii de activitate.
Referinţe bibliografice pentru capitolul VII
118 Jha P, Chaloupka FJ (1999). Curbing the epidemic. Governments and the Economics of Tobacco Control.
Washington D.C., World Bank. 119 World Health Organization (2010). Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World
Health Organization, 120 Available at: https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/docs/body/excise_duties-part_iii_to-
bacco_en.pdf). 121 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. 122 Jha P, Chaloupka FJ (1999). Curbing the epidemic. Governments and the Economics of Tobacco Control.
Washington D.C., World Bank, 123 World Health Organization (2010). Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World
Health Organization.
56 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
124 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco
Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 125 World Health Organization (2015). WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Raising Taxes on
Tobacco. Geneva: World Health Organization. 126 Special Eurobarometer 429 Attitudes of Europeans towards tobacco and electronic cigarettes, 2014,
European Commission – DG SANCO, available at: http://ec.europa.eu/public_opinion/ar-
chives/ebs/ebs_429_sum_en.pdf. 127 U.S. Department of Health and Human Services (2004). The Health Consequences of Smoking: A Report of
the Surgeon General. Atlanta, Georgia: U.S. Department of Health and Human Services, Public Health Service,
Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promo-
tion, Office on Smoking and Health. 128 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-
trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International
Agency for Research on Cancer. 129 Community Preventive Services Task Force (2012). Reducing Tobacco Use and Secondhand Smoke Expo-
sure: Interventions to Increase the Unit Price for Tobacco Products. Available at: https://www.thecommuni-
tyguide.org/sites/default/files/assets/Tobacco-Increasing-Unit-Price.pdf. 130 International Agency for Research on Cancer. IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Control,
Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International Agency for
Research on Cancer, 2011. 131 Community Preventive Services Task Force (2012). Reducing Tobacco Use and Secondhand Smoke Expo-
sure: Interventions to Increase the Unit Price for Tobacco Products. Available at: https://www.thecommuni-
tyguide.org/sites/default/files/assets/Tobacco-Increasing-Unit-Price.pdf. 132 Community Preventive Services Task Force (2012). Reducing Tobacco Use and Secondhand Smoke Expo-
sure: Interventions to Increase the Unit Price for Tobacco Products. Available at: https://www.thecommuni-
tyguide.org/sites/default/files/assets/Tobacco-Increasing-Unit-Price.pdf. 133 Önder Z, Yürekli AA (2016). Who pays the most cigarette tax in Turkey. Tobacco Control 25:39-45 134 World Health Organization (2016). Earmarked tobacco taxes: lessons learnt from nine countries. Geneva:
World Health Organization. 135 National Research Council and Institute of Medicine. (2015). Understanding the U.S. illicit tobacco market:
characteristics, policy context, and lessons from international experiences. Committee on the Illicit Tobacco
Market: Collection and Analysis of the International Experience, P. Reuter and M. Majmundar, Eds. Committee
on Law and Justice, Division of Behavioral and Social Sciences and Education. Board on Population Health and
Public Health Practice, Institute of Medicine. Washington, DC: The National Academies Press. 136 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco
Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 137 Merriman D, Yurekli A, Chaloupka FJ (2000). How big is the worldwide cigarette smuggling problem? In:
Jha, P, Chaloupka FJ, eds. Tobacco Control in Developing Countries. Oxford: Oxford University Press. 138 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. 139 Nagy J (2012). Tackling cigarette smuggling with enforcement: case studies reviewing the experience in Hun-
gary, Romania and the United Kingdom World Customs Journal. 6:29-39. 140 Nagy J (2012). Tackling cigarette smuggling with enforcement: case studies reviewing the experience in Hun-
gary, Romania and the United Kingdom World Customs Journal.6:29-39. 141 Ross H (2016). Controlling illicit tobacco trade: international experience. Tobacconomics. http://tobacconom-
ics.org/wp-content/uploads/2016/01/Ross_International_Experience_8-06-15.pdf
142 World Health Organization (2010). Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World
Health Organization 143 World Health Organization (2012). Protocol to Eliminate Illicit Trade in Tobacco Products. Geneva: World
Health Organization. Available at: http://apps.who.int/iris/bit-
stream/10665/80873/1/9789241505246_eng.pdf?ua=1&ua=1 144 Ross H (2016). Controlling illicit tobacco trade: international experience. Tobacconomics. http://tobacconom-
ics.org/wp-content/uploads/2016/01/Ross_International_Experience_8-06-15.pdf
145 European Commission (2014). Directive 2014/40/EU of the European Parliament and of the Council of 3
April 2014 on the approximation of the laws, regulations and administrative provisions of the Member States
concerning the manufacture, presentation and sale of tobacco and related products and repealing Directive
2001/37/EC. Available at: http://ec.europa.eu/health/tobacco/docs/dir_201440_en.pdf. 146 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco
Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 147 Jha P, Chaloupka FJ, eds (2000). Tobacco Control in Developing Countries. Oxford: Oxford University
Press.
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 57
VIII. Rezumat și recomandări
Rezumat
Aproape cinci milioane de adulți din România
fumează produse din tutun, majoritatea consu-
mând țigări fabricate. Bărbații sunt de două ori
mai predispuși la fumat decât femeile, cu pre-
valența fumatului de 37,4%, comparativ cu
16,7%. Mulți dintre tinerii români încep să
consume tutun, 12,2% dintre băieți și 10,1%
dintre fete cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani
raportând consum de tutun în ultimele 30 de
zile. În timp ce prevalența fumatului în ansam-
blu a scăzut în ultimul deceniu, prevalența fu-
matului în rândul femeilor a crescut. Acest lu-
cru este valabil mai ales în rândul femeilor ti-
nere, cu prevalența fumatului la fete de 16 ani,
aproape la fel ca băieții. În timp ce consumul
de țigări a scăzut constant în ultimii ani, con-
sumul de trabucuri și tutun sub alte forme a
crescut brusc. Prin urmare, nu este surprinză-
tor faptul că România se confruntă cu conse-
cințe considerabile asupra sănătății și econo-
miei din cauza nivelului ridicat al consumului
de tutun. În 2010, aproape 43.000 de români
au murit prematur de boli cauzate de fumat și
mai mult de cinci la sută din cheltuielile sănă-
tate au fost pentru tratarea bolilor cauzate de
fumat.
Situaţia ofertei din piaţa tutunului din Româ-
nia s-a schimbat dramatic în ultimele trei de-
cenii. În timpul perioadei comuniste, România
a fost un producător important de tutun iar
monopolul condus se guvern, Centrala Indus-
triei Tutunului, a folosit cea mai mare parte
din frunzele de tutun cultivate în țară pentru a
produce țigări pentru consumul intern. În era
post-comunistă, în special după aderarea Ro-
mâniei la Uniunea Europeană, cultivarea tutu-
nului a scăzut brusc, iar România importă în
prezent cea mai mare parte a frunzelor de tu-
tun utilizate în producția de produse de tutun.
În același timp, cele mai mari trei companii
multinaționale de tutun - British American
Tobacco, Philip Morris International și Japan
Tobacco International - domină acum piața lo-
cală de țigări. Aceste companii produc un nu-
măr mare de țigări în fabrici dotate cu utilaje
de ultimă generație, unități de producție inten-
sivă de capital în România, cu cea mai mare
parte a producției exportate în alte țări ale UE.
Ca urmare, relativ puțini români se bazează pe
cultivarea tutunului și fabricarea țigărilor. As-
tfel, politicile de control al tutunului, care au
ca scop reducerea consumului de tutun intern
vor avea un impact redus asupra ocupării for-
ței de muncă în cultivarea de tutun sau în fa-
bricarea de produse din tutun în România.
Creşterea aprecierii impactului negativ al tu-
tunului asupra sănătății și a economiei a dus la
schimbări în controlul tutunului din țară. Ro-
mânia a semnat Convenția Cadru privind Con-
trolul Tutunului (CCCT) a Organizației Mon-
diale a Sănătății, la data de 24 iunie 2004 și a
ratificat tratatul la data de 27 ianuarie 2006.
Ca urmare a CCCT, publicitatea și comercia-
lizarea de tutun este sever limitată, se interzic
promovările produselor din tutun la televizi-
une și radio, în ziare și reviste locale, precum
și pe panourile publicitare și de transport pu-
blic. În plus, există limite pentru industria tu-
tunului cu privire la distribuția produselor pro-
moţionale și sponsorizarea activităților. Cu
toate acestea, politicile de control al tutunului
din România nu se conformează complet ce-
rințelor CCCT. Românii sunt larg expuși la
marketingul industriei tutunului prin publici-
tate la punctul de vânzare și prin marketing în
ziare și reviste internaționale, distribuirea de
mostre gratuite, promoții de reducere de preț,
precum și alte activități de marketing. Legea
română prevede ca avertismentele grafice de
sănătate pe ambalajele de țigări să fie folosite
prin rotație, cu avertismente care acoperă 30%
din partea din față a ambalajului și 40% din
partea din spate a ambalajului. Cu toate aces-
tea, acest lucru este sub nivelul de 50% sau
mai mult din ambalaj, atât pe față cât și pe
spate recomandat de CCCT. În 2016, Româ-
nia şi-a consolidat legislaţia antifumat interzi-
când fumatul în spații închise publice, spații
de lucru interioare și alte locuri (Legea nr.
15/2016). În timp ce aceasta este o realizare
majoră pentru controlul tutunului, respectarea
și punerea în aplicare a interdicțiilor noii legi
sunt extrem de importante pentru a beneficia
de toate avantajele acestei legislații. În plus,
aceeași lege a acoperit „portiţele” din alte legi
de control al tutunului și a mandatat campanii
publice în mass-media pentru a informa româ-
nii cu privire la consecințele fumatului asupra
sănătății. În plus, România oferă suport pentru
58 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
renunțarea la fumat, inclusiv o linie națională
telefonică de consiliere gratuită, şi acoperirea
terapiei de consiliere pentru renunțarea la fu-
mat şi farmacoterapiei în cadrul programelor
naționale de sănătate. Terapia de înlocuire a
nicotinei, cu toate acestea, rămâne neacoperită
în ciuda importanței sale în sprijinul renunțării
la fumat. Consolidarea politicilor existente și
întărirea punerii în aplicare a acestora sunt
esențiale pentru a accelera recentele reduceri
în fumat din România.
Taxele și prețurile produselor din tutun au
crescut brusc după ce România a aderarat la
Uniunea Europeană în 2007 și a devenit obi-
ectul directivei fiscale UE. Aceste creșteri fis-
cale au inversat tendința de scădere a prețuri-
lor de țigări și creșterea accesibilității țigarete-
lor din deceniul anterior. În timp ce prețurile
țigărilor ajustate la inflație sunt mai mari decât
în urmă cu două decenii și accesibilitatea a
scăzut în ultimii ani, creșterile veniturilor au
făcut țigarete mult mai accesibile decât au fost
cu un deceniu înainte aderarea României la
UE. Structura fiscalităţii țigărilor în România
urmează directiva fiscală de tutun a UE, acci-
zele pentru țigări reprezentând aproximativ
60% din prețul mediu ponderat pentru țiga-
rete, cu componenta specifică a taxelor repre-
zentând aproximativ trei pătrimi din totalul de
accize. Cu toate acestea, având în vedere cos-
turile relativ scăzute de producție, prețurile ți-
gărilor România se situează în cea mai mică
treime a prețurilor din UE și sunt mai mici de-
cât prețurile din alte câteva țări care au aderat
la UE începând cu 2004. În plus, accizele pe
țigările din România sunt sub recomandarea
Organizației Mondiale a Sănătății conform că-
reia accizele să reprezinte 70% din prețurile de
vânzare cu amănuntul și sub nivelul înregistrat
în țările care au adoptat o abordare compre-
hensivă pentru reducerea consumului de tu-
tun. În plus, taxele pe țigările de foi, tutunul
de fumat, și alte produse din tutun sunt mai
mici decât taxele pe țigări, creând un stimulent
pentru fumători să înlocuiască țigările cu
aceste produse.
Foarte multe studdi de cercetare dintr-un nu-
măr tot mai mare de țări din întreaga lume au
documentat în mod clar relația inversă dintre
prețurile produselor din tutun și consumul.
Prețurile mai mari îi determină pe consumato-
rii adulți de tutun să renunțe la fumat sau să
reducă numărul de ţigări consumate, preveni
foștii consumatori să reia fumatul și îi împie-
dică pe tineri să iniţieze consumul de tutun.
Noi dovezi prezentate în acest raport arată că
România nu este o excepție, cu prețuri mai
mari la țigări asociate cu o reducere a consu-
mului. Estimările pe baza vânzărilor anuale de
țigări și prețurile din 1997 până în 2015 indică
faptul că o creștere de zece procente a prețuri-
lor în 2016 ar duce la o reducere de 5,8% a
vânzărilor de țigări. Această estimare este în
concordanță cu dovezile empirice din majori-
tatea țărilor cu venituri mici și medii.
Pe baza acestor dovezi, am estimat impactul
creșterii taxelor pe țigări în România. Crește-
rea accizelor astfel încât acestea să reprezinte
65% din prețurile de vânzare cu amănuntul de
țigări ar reduce consumul de țigări cu aproxi-
mativ 18%, în acelaşi timp crescând veniturile
fiscale din accizele pe țigări cu aproape 1,35
miliarde RON. Această creștere fiscală ar face
peste 400.000 de fumători adulți să renunțe la
fumat și ar împiedica peste 170,000 tineri ro-
mâni să înceapă să fumeze în viitor. Împreună,
aceste reduceri ar duce la evitarea a 225.000
de decese premature de boli cauzate de fumat.
O creștere și mai mare a fiscalităţii, una care
ridică accizele la 70% din prețurilor de țigări,
conform recomandărilor OMS, ar avea un im-
pact pozitiv mult mai mare asupra sănătății
publice, şi ar aduce venituri fiscale suplimen-
tare din accizele pe țigări.
Recomandări
Având în vedere dovezile prezentate în acest
raport, vom face următoarele recomandări:
(1) Punerea în aplicare a unei creșteri
mari ale accizelor pe țigări, care să crească
în mod substanțial prețurile țigărilor și să
reducă fumatul în România.
Taxele pe țigări în România au crescut în mod
constant de la aderarea la Uniunea Europeană
în 2007. Accizele actuale pe țigarete îndepli-
nesc cerințele directivei fiscale ale Uniunii
Europene, cu taxe ce reprezintă minim 60%
din prețul mediu de vânzare cu amănuntul al
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 59
țigaretelor. Cu toate acestea, prețurile de țigări
sunt în continuare scăzute în raport cu prețu-
rile practicate în multe țări ale UE, precum
este și ponderea taxelor pe țigări din prețurile
de vânzare cu amănuntul, taxele fiind mult sub
nivelul necesar pentru a satisface recomanda-
rea OMS ca accizele țigaretelor să reprezinte
70% din prețurile de vânzare cu amănuntul.
Un obiectiv adecvat pe termen scurt ar fi de a
creşte accizele pe țigări, astfel încât acestea să
reprezinte cel puțin 65% din prețul mediu pon-
derat. Acest lucru ar necesita o creștere a ta-
xelor curente de circa 3,65 RON pe pachet,
care, presupunând că taxa va fi inclusă com-
plet în prețul de vânzare cu amănuntul, ar
crește prețul mediu al țigaretelor cu aproxima-
tiv 30%. Deși mare, această creștere este com-
parabilă cu cea a prețurilor totale în ultimii pa-
tru ani (iulie 2012 până în iulie 2016). În con-
cordanță cu actuala structură de accize din Ro-
mânia, cea mai mare parte a creșterii se poate
realiza prin creșterea componentei specifice a
taxei, în scopul de a reduce la minimum orice
creștere a diferenței de preț dintre mărcile pre-
mium și cele mai ieftine și pentru a reduce sti-
mulentele pentru fumători să treacă la mărcile
mai ieftine ca răspuns la majorarea taxei.
De-a lungul următorilor câțiva ani, România
ar putea crește accizele în continuare, în sco-
pul de a ajunge la recomandarea OMS ca ac-
cizele pe țigări să reprezinte cel puțin 70% din
prețurile de vânzare cu amănuntul. Prin încu-
rajarea adulților să renunțe la fumat și împie-
dicând tinerii să înceapă să fumeze, aceste
creșteri fiscale ar duce la beneficii economice
și de sănătate publică substanțiale în România,
în același timp generând venituri fiscale noi
semnificative.
(2) Includerea de ajustări anuale ale ta-
xelor pe țigări care să garanteze că accesi-
bilitatea țigaretelor se reduce pe măsură ce
veniturile cresc.
În timp ce taxele și prețurile țigărilor au cres-
cut constant de când România a aderat la Uni-
unea Europeană în 2007, au crescut și venitu-
rile. Ca urmare, țigările sunt astăzi mai acce-
sibile decât erau în urmă cu două decenii. O
consecință a acestei accesibilități sporite este
faptul că reducerea fumatului în România nu
a fost la fel de mare cum ar fi fost în cazul în
care accesibilitatea rămânea scăzută. În scopul
de a împiedica țigările să devină mai accesi-
bile în timp pe măsura ce venituril cresc, Ro-
mânia ar putea pune în aplicare o creștere anu-
ală a taxelor pe baza creșterilor salariale, mai
degrabă decât numai ajustată la inflație. În
2014, Australia a devenit prima țară din lume
care a făcut acest lucru, indexând taxele pe ți-
gări la câștigurile medii săptămânale, cres-
când taxele la fiecare șase luni împreună cu
creșterea veniturilor. Acesta a înlocuit siste-
mul anterior de indexare a taxei la indicele
prețurilor de consum. Indexarea taxei la veni-
turi împiedică țigările să devină mai accesibile
în timp. Pe lângă această măsură, Australia a
pus în aplicare o creștere anuală mare supli-
mentară a taxei pe țigări, ceea ce garantează
că țigările devin mai puțin accesibile în timp.
Ca urmare a abordării utilizate în Australia de
creștere a taxelor pe țigări în funcție de majo-
rările salariilor și implementând creșteri fis-
cale suplimentare mari, abordarea din Româ-
nia ar fi în concordanță cu recomandările cu-
prinse în orientările CCCT articolul 6, precum
și cu „cele mai bune practici” de taxare a tutu-
nului descrise în manualul tehnic al OMS cu
privire la administrarea fiscală a taxelor pe tu-
tun148.
(3) Creșterea taxelor pe alte produse
din tutun ca să devină echivalente cu taxele
pe țigări și pentru a reduce consumul aces-
tor produse.
Armonizarea taxelor pe toate produsele din tu-
tun reduce stimulentele de a substitui produ-
sele cu taxe mai mari cu cele care au taxe mai
mici, maximizând impactul acestor taxe asu-
pra sănătății și a veniturilor. În România, ta-
xele pe alte produse din tutun, inclusiv trabu-
curi, țigări de foi, și alte produse de fumat re-
prezintă un procent mai mic din prețurile de
vânzare cu amănuntul decât cele pe țigări. În
timp ce toate taxele pe tutun au crescut în timp
în România, diferențele de taxe pe diferite
produse din tutun sunt aproape cu certitudine
un factor important în explicarea creșterii
bruște a consumului acestora în ultimii ani,
unii fumători înlocuind țigaretele cu alte pro-
60 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România
duse din tutun ca răspuns la o creștere a prețu-
lui relativ al țigaretelor. Același lucru s-a în-
tâmplat și în alte țări ale UE, așa cum s-a sub-
liniat în recenta propunere posibilă a Comisiei
Europene pentru revizuirea directivei sale fis-
cale149. În scopul de a reduce la minimum sti-
mulentele de înlocuire a produsele din tutun,
România ar putea crește taxele pe trabucuri,
țigări de foi, precum și alte tipuri de tutun pen-
tru fumat pentru a reprezenta aceeași pondere
în prețurile de vânzare cu amănuntul ca şi cea
reprezentată de taxe în preţul țigărilor. Acest
tip de armonizare fiscală poate să fie o parte a
următoarei revizuiri a directivei fiscale a UE,
însă punerea în aplicare a acestor creșteri în
România acum este adecvată și ar fi eficientă
în reducerea consumului de tutun și a conse-
cințelor acestuia în timp ce ar contribui la
creșterea veniturilor din taxele pe tutun.
(4) Creșterea valorii taxelor pe tutun
alocate și alocarea unei părți din veniturile
adiţionale pentru eforturi de prevenire și
de renunțare la consumul de tutun.
Începând cu anul 2006, România a alocat o
parte din veniturile sale fiscale din tutun acti-
vităților legate de sănătate, inclusiv eforturilor
de control al tutunului. Între 2006 și 2013, au
fost alocate sume de 10 Euro la 1000 de țiga-
rete, țigări de foi și trabucuri și 13 euro pe ki-
logram de tutun. Începând cu 2014, suma alo-
cată este calculată în RON și ajustată la infla-
ție în fiecare an. Având în vedere faptul că este
alocată o sumă fixă din taxe, din moment ce
consumul de tutun a scăzut ca răspuns la creș-
terea accizelor la tutun, la fel a scăzut şi valoa-
rea veniturilor fiscale alocate. În iulie 2006,
porţiunea alocată din taxe a reprezentat apro-
ximativ 30% din accizele totale. Până în iulie
2016, cota din taxele totale urmând a fi alocată
a scăzut la aproximativ 10%. În scopul de a
restabili și menține nivelurile anterioare de ve-
nituri, România ar putea ajusta anual valoarea
taxelor alocate, astfel încât aceasta să fie un
procent fix din taxele totale și nu o sumă fixă.
Revenirea cotei alocate din taxele totale la va-
loarea pe care a avut-o când a fost introdusă
prima oară ar avea ca rezultat o creștere sem-
nificativă a veniturilor alocate controlului tu-
tunului și a altor activități legate de sănătate.
Bugetul actual pentru acțiunilor de control al
tutunului este scăzut. Potrivit OMS, doar 20
de milioane RON au fost cheltuiţi pentru con-
trolul tutunului în România în anul 2014. Pe
lângă restabilirea cotei alocate din taxe, este
necesară alocarea de venituri suplimentare
pentru eforturile de control al tutunului pentru
a maximiza impactul creșterii taxelor tutunu-
lui asupra sănătății publice. O finanțare spo-
rită a programelor de prevenire și renunţare la
consumul de tutun ar duce la scăderi supli-
mentare ale consumului de tutun în România,
reducând consecințele consumului de tutun
asupra sănătății și economiei rezultând din re-
ducerea consumului de tutun din cauza crește-
rii fiscalităţii. În același timp, alocarea venitu-
rilor din tutun specific în scopuri de sănătate
crește sprijinul public pentru majorarea taxe-
lor. O parte din fondurile alocate suplimentare
ar putea fi folosite pentru a consolida și ex-
tinde programele existente de control al tutu-
nului. De exemplu, programul național Stop
Fumat care ajută fumătorii să renunțe la fumat
ar putea fi extins în zonele rurale în prezent
neacoperite. În mod similar, fonduri ar putea
fi alocate programelor de reducere a fumatu-
lui în rândul populațiilor cu risc ridicat, cum
ar fi pacienții psihiatrici, fumători spitalizați și
fumătorilor care au nevoie de intervenții chi-
rurgicale de urgență.
Mai mult decât atât, fondurile ar putea fi folo-
site pentru a extinde utilizarea programelor de
prevenţie bazate pe dovezi în întreaga Româ-
nie, cum ar fi programul ASPIRE care a redus
fumatul în rândul elevilor de liceu din Transil-
vania, sau pentru a reduce ratele ridicate ale
consumului de tutun în rândul copiilor care
trăiesc în centre de asistența socială150,151. O
parte din aceste fonduri ar putea fi, de aseme-
nea, alocate organizațiilor guvernamentale și
non-guvernamentale pentru a pune în aplicare
programe și campanii care abordează priorită-
țile definite în strategia națională de control al
tutunului „2035 - Prima Generație de Nefumă-
tori din România”. În același timp, o parte din
fondurile suplimentare ar putea fi alocate efor-
turilor mai largi de promovare a sănătății care
vizează alte comportamente nesănătoase în
rândul tinerilor și adulților, inclusiv consumul
excesiv de alcool, consumul ilicit de droguri,
diete nesănătoase și lipsa de activitate fizică
Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 61
care contribuie la numărul tot mai mare de
boli netransmisibile în România.
(5) Consolidarea administrării taxelor
pe tutun, aplicarea mai strictă a legislaţiei,
și eliminarea vânzările produselor din tu-
tun în regim duty-free pentru a controla
evaziunea fiscală.
De-a lungul ultimilor ani, România a avut suc-
ces în reducerea comerțului ilicit cu tutun în
timp ce taxele pe tutun au crescut. Ca urmare,
consumul de tutun a scăzut iar veniturile fis-
cale din vânzarea produselor din tutun au cres-
cut, în timp ce dimensiunea pieței ilicite a scă-
zut. Continuarea și consolidarea acestor efor-
turi vor asigura ca noi creșteri ale taxelor de
tutun ceea să ducă la reduceri continue ale
consumului de tutun și creșterea suplimentară
a veniturilor fiscale. Eforturile viitoare ale Ro-
mâniei de a reduce comerțul ilicit cu tutun vor
fi facilitate de punerea în aplicare în următorii
ani a sistemului de urmărire mandatat prin di-
rectiva UE privind produsele din tutun.
România ar putea urma exemplul altor state
membre ale UE, inclusiv Austria, Franța, Le-
tonia și Portugalia, în semnarea și ratificarea
Protocolului CCCT de Comerț Ilicit. Acest
fapt ar putea duce la punerea în aplicare a unor
măsuri solicitate de Protocol, începând cu au-
torizarea tuturor celor implicați în fabricarea,
importul, distribuția și/ sau vânzarea cu amă-
nuntul a produselor din tutun, în scopul de a
obține un control mai mare asupra lanțului de
aprovizionare. În mod similar, România ar pu-
tea creşte stricteţea aplicării legislaţiei exis-
tente, prin alocarea unor venituri suplimentare
pentru activități care vizează contrabanda cu
țigări. Investirea în eforturile sporite de apli-
care a legislaţiei existente s-ar putea autofi-
nanța prin creșterea veniturilor din taxe colec-
tate pe produsele netaxate anterior. Sancțiuni
administrative severe ar putea fi impuse celor
implicați în evaziune fiscală, crescând semni-
ficativ rapiditatea și severitatea sancțiunilor
existente și transformându-le într-un factor
important de descurajare a evaziunii.
În plus, toate taxele ar trebui aplicate produse-
lor din tutun vândute în puncte de vânzare
duty-free din România iar cotele duty-free
pentru călătorii români ar putea fi eliminate,
așa cum s-a făcut într-un număr tot mai mare
de țări în ultimii ani. Procedând astfel, s-ar
mări impactul taxelor de tutun asupra sănătății
publice prin creșterea tuturor prețurilor produ-
selor din tutun și reducerea posibilităților de
fraudă și evaziune fiscală, în același timp, ge-
nerând venituri suplimentare.
Referinţe bibliografice pentru capitolul VIII 148 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World
Health Organization. 149 European Commission (2016). Possible proposal for revision of Council Directive 2011/64/EU of 21 June
2011 on the structure and rates of excise duty applied to manufactured tobacco. Available at: http://ec.eu-
ropa.eu/smart-regulation/roadmaps/docs/2016_taxud_004_tobacco_excise_duty_en.pdf. 150 Nadasan V, Mihaicuta S, Balint J, Csibi M, Abram Z (2016). Short term effects of a school-based computer
assisted intervention for smoking prevention in Tirgu Mures, Transylvania, Romania. A59. Tobacco, Nicotine,
and Marijuana use. May 1, 2016, A2023-A2023. 151 Ferencz JL, Abram Z, Schmidt L, Balazs P, Foley KL (2016). Tobacco use among children in Romanian fos-
ter care homes. European Journal of Public Health 26 (5): 822-826 DOI:
http://dx.doi.org/10.1093/eurpub/ckw044.