Asigurările CA Intermediar Financiar
-
Upload
mihaellla90 -
Category
Documents
-
view
34 -
download
0
description
Transcript of Asigurările CA Intermediar Financiar
Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Bazele Asigurărilor de bunuri și persoane
Asigurările ca intermediar financiar
Student:
Specializarea Finanțe și Bănci
Grupa:
Indrumător:
Iași
2011
1
Cuprins
Capitolul 1. Asigurările ca intermediar financiar – noțiuni introductive.....................................- 2 -
Capitolul 2. Tematici și aspecte privind asigurările ca intermediar financiar............................- 4 -
Capitolul 3. Rezultate financiare şi rezultate tehnice ale societăţilor de asigurare....................- 12 -
Capitolul 4. Articole...................................................................................................................- 17 -
4.1. Topul firmelor de asigurări după primele nouă luni.......................................................- 18 -
4.2. Vânzările scăzute de mașini au afectat piața asigurărilor în 2010..................................- 20 -
Bibliografie................................................................................................................................- 21 -
2
Capitolul 1. Asigurările ca intermediar financiar – noțiuni introductive
Intermediarul financiar reprezintă o instituție, firmă ori individ care deține rolul de mediator intre două
sau mai multe părți intr-un anumit context financiar1.Asigurările ca și intermediar financiar participă imprepună
cu băncile comerciale, casele de economii, uniunile de credit și fondurile mutualitate in cadrul intermediarilor
financiari pasivi. Companiile de asigurări acoperă riscurile de orice natură, activitatea lor financiară bazându-se pe
primele plătite de către asigurați. Suma acestor prime de asigurare alcătuieste un portofoliu de investiții al
companiei de asigurări.
Companiile de asigurare sunt asemenea cu băncile de investiții. Societățile de asigurare intră pe piața
finaciară cu o ofertă de capital de imprumut pentru bănci comerciale, societăti comerciale de producție,
autorităti publice centrale și locale, proprietari de bunuri imobiliare destinate vanzării etc. Investirea banilor pe
piața capitalurilor de imprumut se face numai in condiții de dobândă, cursuri de schimb valutar etc.,care se
corectează de la o perioadă la alta in funcție de preturi, rata inflației, somaj etc.; deci și piața financiară suportă
anumite riscuri, compania de asigurări are datoria să facă o evaluare previzională exactă a instrumentelor
financiare in care dorește să investească. Asigurările de bunuri și raspundere civilă se referă doar la acoperirea
riscului, firma de asigurare fiind obligată să acopere eventualele pagube produse. Astfel, firma, trebuie să se
asigure ca are la dispoziție in permanență un grad de lichiditate ridicat cu care să satisfacă cat mai repede și
eficient cererile asiguraților.
Atunci cand riscul nu se produce, compania de asigurări, la incheierea contractului nu mai are nici un fel
de obligații față de beneficiarul asigurării.In cazul asigurărilor de viață, ne confruntam atat de riscul de deces cat și
cu cel de supravietuire. Asigurarea de viață seamănă cu un depozit cu dobanda capitalizată pentru ca la termenul
de plată suma care revine beneficiarului este destul de consistentă, companiile investesc aceste prime anuale intr-o
serie de instrumente financiare, iar apoi in urma profitului obținut să achite sumele pe care le datorează, sa iși
finanteze activitatea și să obtină profit.
Asigurarea ca intermediar financiar rezultă din faptul că asigurările de viată sunt nu numai un instrument
de protecție ci și unul de economisire a disponibilităților financiare. Mulțumită nivelului de lichiditate ridicat pe
1 Prisacariu Maria, Piete și instrumente financiare, ed. Universității Alexandru Ioan
Cuza,Iasi,2008
3
care trebuie să il sustină o companie de asigurări, acestea preferă active atat mobile cat și imobile care pot fi usor
tranzacționate pe piețele secundare de capital sau pe piața imobiliară, a metalelor pretioase, etc. Totodată in
funcție de aversiunea față de risc a managementului firmei se poate aplica pentru un procent mai inalt de active
financiare nesigure care totuși pot avea un grad ridicat de dezvoltare a valorii (exemplu:actiunile unei firme listate
recent la bursa ). In general sunt de preferat active cu valoare stabilă, sau ca emitenții să dețină un grad ridicat de
solvabilitate. In situația activelor mobiliare un rol major il au agentțile de rating, care ,după ratingul acordat pot
convinge un intermediar să investească sau nu.
Cele mai importante sau esențiale componente ale portoliului unei firme de asigurări sunt :
- depozitele bancare deținute ,
-titlurile de stat ( atat ale statului unde sunt rezidente cat si ale altor state ),
-acțiuni, imobile,
-obligațiuni municipale,
- coorporative,
-euro-obligațiuni.
Capitolul 2. Tematici și aspecte privind asigurările ca intermediar financiar
În ţările dezvoltate asigurările dețin o importantă ramură a economiei naţionale
deoarece, prin valoarea adăugată creată, societăţile de asigurare, de intermediere
sau de prestări de servicii iau parte la sporirea produsului intern brut (PIB), creează locuri de
muncă,pa r t i c i pă l a o f e r t a de cap i t a l de împrumut pe p i a ţ a f i nanc i a r ă ş i p r i n
sume le a co rda t e asiguraţilor participă la refacerea bunurilor avariate sau distruse.
Asigurarea ca ramură prestatoare de servicii se relevă prin faptul că
societatea de asigurare, în schimbul primelor de asigurare încasate, ii da asiguratului un produs
necorporal specific, şi anume asumarea răspunderii pentru riscurile asigurate, securitatea pentru
cazurile convenite prin contractul de asigurare.
4
Asigurarea ca intermediar financiar rezidă în faptul că, mai ales în asigurările de
viaţă,societatea de asigurare le da asiguraţilor nu numai protecţia de asigurare, ci şi
instrumentele de economisire şi de valorificare a resurselor băneşti. Asigurarea ca activitate
financiară constă în aceea că, în perioada desfasurarii contractului de asigurare, asigurarea
este influenţată atât de mărimea absolută nominală a sumei acumulate, cât şi de mărimea
reală a acesteia. Asadar, contractul de asigurare apare ca ocreanţă condiţionată emisă de
asigurator şi achiziţionată de asigurat.
Conceptul de asigurare poate fi abordat din urmatoarele puncte de vedere:
-juridic
- economic
- financiar.
Din punct de vedere juridic - asigurarea trebuie să aiba o formă juridică, lucru ce reiese
dintr-un contract ca lege a părţilor şi din legea propriu-zisă emisă de pu t e r ea l eg i s l a t i vă . I n
a ce s t mod con t r ac tu l de a s i gu ra r e ş i l egea de o rgan i za r e a a s i gu ră r i l o r
f o rmeaza izvoarele de drepturi şi obligaţii în materie de asigurări.
Din punct de vedere economic - asigurarea include constituirea, în condiţii specifice,a
fondului de asigurare, în legătură cu care pot fi evidentiate câteva aspecte:
•faptul că asigurarea se alcatuieste sub formă bănească;
•fondul de asigurare se constituie la un nivel descentralizat, la nivelul
fiecărei societăţi de asigurare, pe baza primelor de asigurare încasate;
•constituirea şi utilizarea fondului de asigurare include relaţii economice între părţi p r i n
f l uxu r i l e băneş t i r e zu l t a t e d in î nca sa r ea p r ime lo r dupa ca r e p l a t a
despăgubirilor aferente.
Din punct de vedere financiar – se poate considera că asigurarea se
formeaza într-un i n t e rmed i a r f i nanc i a r î n t r e pe r soane l e f i z i c e a s i gu ra t e
dec i p l a t i t oa r e de p r ime l e de asigurare şi persoanele fizice sau juridice care au nevoie
de resurse financiare suplimentare.
5
Funcţia financiară a asigurării reprezinta una din pârghiile sistemului
financiar. Încasarea primelor de asigurare se realizeaza pe parcursul întregului an
financiar cu scadenţe în anul de r e f e r i n ţ ă . P l ă ţ i l e de de spăgub i r i s i sume le
a s i gu ra t e s e r e s l i z eaza pa s cu pa s pe măsu ra apa r i ţ i e i ş i argumentării lor la
fel pe întregul an financiar. Deosebirea dintre încasări şi plăţi pe parcursul anului
de referinţă poate fi folosita ca resursă generală de creditare în economie, fiind
constituita în depozite ori disponibilităţi la bănci. Soc i e t a t e a de a s igu ra r i de v i a t a nu
e s t e doa r o soc i e t a t e c a r e p r e s t eaza s ev i c i i i n f avoa rea asiguratilor, ci si un
intermediar financiar intre persoanele fizice asigurate, platitoare de prime esalonat si
persoane juridice si fizice care necesita resurse financiare suplimentare.
Asigurările de viață oferă persoanelor fizice nu doar o protecție de asigurare, ci si un
mijloc de economisire și de frunctificare a resurselor bănești. Rolul de mijlocitor financiar
se realizează mai ales de societățile de asigurări de viață, chiar dacă și societățile de
asigurări de bunuri și raspundere civilă au posibilitatea de a deține resurse financiare provizorii
libere,urmând să fie plasate pe piață.
Societățile de asigurare intră pe piața financiară cu o oferta de capital de
imprumut axată către diverși doritori de resurse financiare astfel incât, oferta societăților de
asigurare să se adreseze: băncilor comerciale, care urmaresc să primească depuneri de diferite
termene pentru a majora resursele deținute de creditare; societăților comerciale de producție,
interesate să-și maximizeze capitalul activ; autorităților publice centrale și locale, care urmăresc
posibilitatea căutarii de resurse de împrumut pentru achitarea deficitelor bugetare ori pentru
alocarea unor investiții de o importanță ridicată din fonduri din afara bugetului; posesorilor de
imobile și terenuri fiind destinate vânzării.
Plasarea resurselor bănești pe piața capitalurilor de împrumut se realizează numai în
condițiide dobândă, cursuri ale hârtiilor de valoare, cursuri de schimb valutar etc, care se
modifică de la o perioadă la alta în funcție de ritmul expansiunii economice, rata inflației, gradul
de ocupare a forței de muncă. Prețurile practicate pe piața externă, etc.Intr-o economie cu o
evoluție marcată de fenomene de o anumită conjuctură internă și externă, și piața financiară
poartă semnul incertitudinii, a variațiilor controlate, ce pot fi suportate sau spontane și
socante, destabilizatoare. Este important de subliniat că in spatele societăților de
6
asigurare, ca mijlocitor financiar, se află persoanele fizice, deținătoare de un
contract de asigurare de viață în scop dublu : în primă etapă, pentru a se proteja
împotriva unor posibile evenimente viitoare cauzatoare de pagube, iar în a doua
etapă,pentru a fructifica economiile date către societăților de asigurare.
Pentru persoanele fizice deținătoare ale unor contracte de asigurări de viață,
asigurarea constituie adevarate active financiare, cu scadențe de valorificare mai lungi sau mai
scurte.Gradul de evoluție al conjuncturii în termenul de valabilitate a contractului de
asigurare are o anumită influență atât asupra mărimii absolute nominală a sumei
acumulate, cât și pentru mărimea reală a acesteia, la data incasării ei; privită în
acest mod, asigurarea apare ca un activ financiar într-o economie dominată de incertitudini;
asigurările apar și ca un essential intermediar financiar pe piața financiară .
Comportamentul diferit al agenților economici cu privire la fenomenele
financiare și monetare duce la diferențierea între agentii nefinanciari și intermediari
financiari. Agenții nefinanciari sunt cei care activitatea de bază este direcționată pe
producția, repartiția, consumul de bunuri și servicii, realizându-se operațiuni de vânzare-
cumparare,prelevare-transferare în domeniul respectiv de activitate.
Intermediarii financiari sunt acei agenti economici a caror activitate principală
are la baza anumi t e ope ra ț i un i de p l a samen t s au de a co rda re de
împrumutu r i . Exceden tu l de r e su r se financiare a câtorva agenți nefinanciari și
deficitul de resurse financiare la alții pot avea ca rezultat fie la contactul direct între
aceștia (finanțare externă directă) fie la apelul către intermediarii financiari(finanțare externă
indirectă). Intermediarii financiari po fi caracterizați, în functie de capacitatea lor de a crea
sau nu titluri ce permit realizarea de plăți directe și imediate, în intermediari
financiari monetari, deci nemonetari.
Preocuparea de intermediere financiara a societatilor de asigurare, între
asigurati respectiv piata financiara , se poate observa si în cazul asigurarilor de daune
(bunuri si raspundere civila)dar se desfasoara cu precadere în cazul asigurarilor de
viata. Aici asigurații achită prime în mod eșalonat, lungi perioade de timp și fondurile
7
constituite în acest mod sunt fructificate de către asiguratori care iau parte pe piata
financiară cu o ofertă de capital de împrumut, orientată către diverșii doritori de
resurse financiare: bănci comerciale, agenți nefinanciari, autorități publice centrale și
locale, etc.
Asigurările de viață înseamnă acumulari mari de rezerve specifice pe întreaga durată a
contractelor de asigurare încheiate, care poate fi foarte mare (5 – 35 de ani sau chiar mai mult).
In acest mod, partea din fondurile create, situată de asiguratori pe piață
financiară,poate atinge în ț ă r i l e cu un g r ad de dezvo l t a r e r i d i ca t n ive lu r i
impor t an t e – depăș ind 2500 de mi l i a rde USD în SUA, 1000mi l i a rde L i r e
î n Ang l i a , pe s t e de 450 mi l i a rde € î n F ran t a .
Resursele disponibile societăților de asigurare sunt investite în acțiuni sau
obligațiuni ale unor societăți comerciale, în documente privind împrumuturile de
stat, sau sunt fructificate având la bază dep une r i l e pe t e r men l a băn c i , a c o rda re
d i r ec t ă de împ rumutu r i , a c h i z i ț i ona re de bunu r i imobiliare . Grupa rea
p l a sam en te lo r f i e că ru i a s i gu ra to r e s t e d i f e r en ț i a t ă î n func t i e de o s e r i e de
f a c to r i cum a r f i : reglementările legale din țara respectivă privind solvabilitatea
societăților de asigurare și proporțiile investițiilor în diferite categorii de active; categoriile
de asigurări practicate și deci natura rezervelor constituite; posibilitatea de fructificare oferită pe
piața financiară.Un exemplu îl poate constitui orientarea diferită a plasamentelor în
ceea ce privește asigurările de viață, cu privire la soc i e t ă ț i l e c a r e de ț i n a l t e
c a t eg o r i i de a s i gu ră r i .
As i gu r a to r i i de v i a ț ă , î n c eea ce p r i ve ș t e specificul activității lor (durata
mare a contractelor, datoria de a fructifica disponibilitatile asiguratului, uneori chiar cu o cota
minimă garantată ) au ca preferință plasamente în înscrisuri ale împrumuturi de stat, care au un
anumit randament stabil, cu toate ca în general mai mic ca al altor tipuri de plasamente și
investește într-o proportie oarecum mică în acțiuni ori plasamente imobiliare,cele din urmă
prezentând unele riscuri în ceea ce privește închirierea sau revânzarea, dar și o lichiditate mică.
8
În asigurările non-viață , în principal, durata contractelor este mai redusă , de regulă un an
sau mai puțin,sunt dorite și au o pondere mai ridicată , investițiile în acțiuni și obligațiuni
ale societățile comerciale. Direcția plasamentelor societăților de asigurare se
diferențiaza, în funcție de factorii specificati, de la o țară sau regiune la alta. In Romania se
subliniază rolul de intermediar financiar al asiguratorilor. Activele financiare aflate în
posesia societăților de asigurare au cunoscut o creștere continuă după anul 1990,
urmând ca apoi să se ajungă la 4.490.321 .
Procesul de intermediere financiară obținută prin activitatea de asigurare are
o importanță ridicată pentru că este o mijlocire de tip monetar , cu efecte pozitive crescânde
asupra stabilității monedei nationale.Debiturile de resurse financiare promovate de către
asiguratori nu se întruchipează într-o c r e ș t e r e a mase i mone t a r e ex i s t en t e î n
c i r cu l a ț i e , c i r ep rez in t ă de f ap t r e zu l t a t u l unu i p roce s c e p r i ve ș t e
redistribuirea. Resursele financiare trimise către agentii nefinanciari, având
destinație productivă, au ca scop consolidarea monedei naționale, iar cele trimise
către fondurile financiare publice, care au ca scop acoperirea deficitului bugetar,
contribuie la evitarea emisiunii bănești .
Din alt punct de vedere, prin activitatea de asigurare și prin intermedierea financiară
specifica ei, sunt asigurate satisfacerea nevoilor individuale, cât și a celor colective
în afara importanței oferite de resursele financiare dirijate spre economie ți spre bugetul
național , economisirea ți fructificarea pe perioade lungi, reduc incertitudinea, creând în acest
mod anumiți factori de stabilizare din punct de vedere social.
Pentru a putea ține piept obligatiilor curente și viitoare recunoscute față de asigurați și de
beneficiarii contractelor de asigurări de viață, societățile de asigurare au obligația să creeze
rezerve de prime la asigurările pe viață și rezerve de prime și de daune la asigurările
de bunuri și raspundere civilă.
9
Caracteristici pentru rezervele de prime în asigurările de viață:
a) Se realizează în mod treptat, pe baza încasarilor aduse de către primele de la
asigurați.
b) Plățile pentru care se realizează rezerve pot fi exigibile pe termene mari.
c) In perioada de timp cât este la îndemana asiguratorului, rezervele respective ajung la
anumite dimensiuni considerabile și pot fi folosite ca resurse proprii.
Valorificarea rezervelor de prime și respectiv de daune, alcătuite la dispoziția societăților
de asigurare, se realizează prin plasarea acestora din urmă în acțiuni, obligațiuni ori participații
din partea societăților comerciale, în bonuri de tezaur, obligațiuni ori alte documente
ale împrumuturilor de stat,depune r i pe t e rmen l a bănc i , r e a l i z a r ea de
împrumutu r i a s i gu ra ț i l o r î n con tu l sume lo r asigurate la asigurările de viață,
cumpararea de bunuri imobiliare etc. Ca un ultim argument, societățile de asigurare dețin un rol
de mijlocitor între asigurații – posesori de resurse temporar libere și persoanele juridice și fizice
– doritoare de resurse privind împrumuturile.
Ca să demonstrăm acest lucru, putem arăta că în S.U.A., în anul 1987, din
totalul activelor financiare ale instituțiilor financiare și nefinanciare, private și publice, în
sumă de 25 350 mld de dolari, 1387 mld (5,4%) aparțineau companiilor de asigurare de
viață și de daune, iar 1 495 mld(6,0%) – fondurilor de pensii private și publice. In intervalul
1970-1987, volumul activelor financiare ale companiilor de asigurare și ale fondurilor
de pensii a sporit de șapte ori, iar ponderea lor în totalul activelor financiare ale țării a
crescut de la 9,1% la 11,4%.
In Romania, în 1989, activele financiare ale Administrației Asigurărilor de Stat se ridicau
la 18 208 mld de lei reprezentând 1,08% din patrimoniul de bilanț al instituțiilor
bancare,mutuale și de asigurări.Rolul financiar reprezentat de către societățile de asigurare este
foarte important deoarece acestea pun la îndemana autorităților publice, a societăților
comerciale de producție si a băncilor un volum considerabil de resurse financiare ți participă
la un proces de mijlocire financiară nemonetara, care are efecte pozitive asupra stabilității
10
monedei naționale. Ca ultim aspect, într-o economie plină de incertitudini, asigurarea este în
favoarea economiilor populației către piața financiară, incertitudinile din economie pot să
favorizeze ori să defavorizeze evoluția averii viitoare a agenților economici, pe când contractul
de asigurare intervine ca o creanța condiționată emisă de asigurator și achiziționată de asigurat.
La 1 ianuarie 1991, atunci când ADAS şi-a sfârșit activitatea. Portofoliul de asigurări şi
patrimoniul acesteia au fost luate de către primele trei societăţi pe acţiuni nou constituite. Cu
privire la preferinţele persoanelor fizice pentru investiţii în Uniunea Europeană, asigurările dețin
locul doi cu un procent de 24,5% în organizarea portofoliului de investiţii, continuându-se cu
fondurile de pensii cu o pondere de 13% şi fondurile mutuale cu un procent de 10,6%.
În țara noastră, componența portofoliului de investiţii al persoanelor fizice în conformitate
cu o analiză efectuată de grupul italian Unicredit se compune din:
Depozite bancare (63,3%);
Numerar (14,9%);
Acţiuni cotate (9,6%);
Alte titluri de valoare (8,3%);
Asigurări de economisire (3,8%);
Fonduri mutuale (0,2%).
În intervalul 2000 - 2004 se remarcă o variaţie a numărului de societăţi de asigurare,
constatându-se o scădere importantă în anul 2001, având ca rezultat intrarea în vigoare a Legii Nr.
32/200 prin care a luat naștere CSA (Comisia de Supraveghere a Asigurărilor), aceasta autorizând
societăţile de asigurare.
Gradul de pătrundere determinat ca raport între volumul primelor brute încasate din
activitatea de asigurare directă şi produsul intern brut constituie la sfârșitul anului 2004, un procent
de 1,46% din produsul intern brut. Această valoare este destul de redusă luând în considerare
11
faptul că nivelurile consemnate în ţările de vest şi centrale se află între 3 – 5%, iar rata medie din
U.E. este de 8%.
Densitatea asigurărilor apreciată ca raportul dintre primele brute încasate şi numărul total
de locuitori, a ajuns la 40,4 euro pe locuitor la sfârșitul anului 2004, în postura în care în ţările din
U.E. gradul de densitate este de 210 euro pe locuitor, iar la nivel mondial 415 euro pe locuitor.
În intervalul 1990 - 2004 piaţa românească de asigurări a respectat același traseu pe care l-a
urmat și economia românească în general.
Capitolul 3. Rezultate financiare şi rezultate tehnice ale societăţilor de asigurare
În continuare este prezentat cursul asigurărilor în intervalul 2000 - 2004:
Tabelul Nr.1 - Cursul pieţei asigurărilor între anii 2000 - 2004
Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004Societăţi de asigurare 72 47 48 46 43Grad de pătrundere (în
procente%)0,85 0,87 1,27 1,41 1,46
Densitatea asigurărilor 13,9 USD/loc
16 EUR/loc
21,7 EUR/loc
29,9 EUR/loc
40,4 EUR/loc
Sursa: http://www.evenimentul.ro/articol/piata-asigurarilor-din-romania.html
CSA a realizat o serie de reglementări odată cu adoptarea a numeroase legi, semnificative
fiind Legea nr.76/2003 ce modifică şi completează Legea nr.32, şi Legea nr.172/2004 care
completează Legea nr.136/1995.Punerea în practică a acestor reglementări are ca scop rezolvarea
problemelor, relatate în cele ce urmează. Începem cu majorarea limitelor de răspundere civilă auto,
12
deoarece, Directivele Europene prevăd limite minime de despăgubiri de 100 000 euro pentru
daune materiale şi 350 000 euro/persoană pentru vătămări corporale.
În acest moment, în România limitele superioare de despăgubire reprezintă aproximativ 50
000 euro daune materiale respectiv 87 500 euro pentru vătămări corporale, nefiind specificat
numărul persoanelor implicate în eveniment.
Solvabilitatea asigurătorilor reprezintă o problemă ce trebuie tratată cu toată seriozitatea.
Marja de solvabilitate este determinata pe baza rapoartelor financiare anuale, prezentate de
asigurători. Fiind cunoscut acest indicator, asiguraţii beneficiaza de serviciile societăţilor de
asigurare a căror situaţie financiară este solidă și activitatea este organizată pe date sigure şi
stabile.
Un alt aspect impus de aderarea la Uniunea Europeană îl reprezintă asigurarea locuinţelor.
Potrivit rezultatelor Comisiei Centrale pentru recensământul populaţiei şi locuinţelor, în România
se înregistrează 8,11 milioane de locuinţe dintre care numai 380 000 sunt asigurate împotriva
riscurilor de calamitate naturală şi incendiu. În majoritatea ţărilor europene nivelul de cuprindere
în asigurare a clădirilor este cuprins între 50% şi 94%. În Portugalia, acest indicator indică un nivel
de 51%, în spania 60%, în ungaria 64%, Marea Britanie 70%, Austria 91%, în Belgia peste 94%.
Un punct negativ cu care se confruntă CSA se referă la folosirea de către asigurători în mod
excesiv a instrumentului preţ ca fiind aproape singura soluţie de atragere a posibilor clienţilor. Se
creează in acest mod o capcană: initial concurenţa prin preţ avantajează clienţii pentru care
preţurile devin mai mici, dar pun în pericol funcţionarea asigurării deoarece societăţile de asigurări
se pot afla la un moment dat în stare de faliment.
13
Tabele privind clasarea la nivel național a societăților de asigurare2
Tabelul Nr. 2 - Top 10 – Total piață
COMPANIE PBS
mil. RON
1. ASTRA 581
2. ALLIANZ-TIRIAC 539
3. OMNIASIG 484
4. GROUPAMA 394
5. ASIROM 283
6. ING Asigurari de Viata 276
7. BCR Asigurari 259
8. GENERALI
9. UNIQA 216
10. EUROINS 176
Sursa: Insurance Profile Nr. 3 / 2010
2 Date preluate din www.1asig.ro
14
Tabelul Nr. 3 - Top 10 – Asigurări de viață
COMPANIE PBS
mil. RON
1. ING Asigurari de Viata 274
2. BCR Asigurari de Viata 154
3. ALICO 98
4. ASIROM 47
5. GENERALI 45
6. ALLIANZ-TIRIAC 42
7. AVIVA 38
8. GROUPAMA 30
9. GRAWE 29
10. EUREKO 15
Sursa: Insurance Profile Nr. 3 / 2010
Tabelul Nr. 4 - Top 10 – Asigurări generale
15
COMPANIE PBS
mil. RON
1. ASTRA 575
2. ALLIANZ-TIRIAC 496
3. OMNIASIG 484
4. GROUPAMA 368
5. BCR Asigurari 259
6. ASIROM 236
7. UNIQA 216
8. GENERALI 189
9. EUROINS 176
10. CARPATICA Asig. 168
Sursa: Insurance Profile Nr. 3 / 2010
Clasamentul primelor 10 companii de brokeraj din România pe anul 20103
3 Date preluate din www.1asig.ro
16
Tabelul Nr. 5 - Top 10 – Brokeri de asigurare
COMPANIEPRIME BRUTE
INTERMEDIATE
mil. RON
1. PORSCHE Broker 129
2. UNICREDIT Insurance Broker 113
3. MARSH Romania* 95
4. AON Romania 62
5. VBL Broker 43
6. GRAS SAVOYE Romania 37
7. EURIAL Broker 28
8. INK Consultanta 27
9. PIRAEUS Broker 25
10. POWER Insurance Broker 23
Sursa: Insurance Profile Nr. 3 / 2010
* estimare INSURANCE PROFILE
Capitolul 4. Articole
4.1. Topul firmelor de asigurări după primele nouă luni.4
4 Declarație a Corneliei Coman, directorul general al ING Asigurări de Viață – Sursa: http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/topul-firmelor-de-asigurari-dupa-primele-noua-luni-5127412/
17
Scăderea afacerilor asiguratorilor s-a adâncit în trimestrul trei din anul 2009. Doar trei din
primele zece companii de pe piață au avut subscrieri în creștere.
Trimestrul trei al anului 2009 le-a adus asiguratorilor de pe piața locală noi scăderi ale
primelor brute subscrise, doar trei companii din top zece având afaceri în creștere la sfârșitul lunii
septembrie.
Allianz-Tiriac s-a menținut pe prima poziție în clasamentul asiguratorilor (total piață:
asigurari generale și de viață), cu subscrieri totale de 971 de milioane de lei (230 mil. euro), cu 6%
sub nivelul din septembrie 2008. Scăderea primelor brute subscrise s-a dublat față de primul
semestru, când era de 3%.
La mică distanță de liderul pieței se afla Omniasig, companie a austriecilor de la Vienna
Insurance Group, care la sfârșitul lunii septembrie avea subscrieri de 858 de milioane de lei (203
mil. euro), în scădere cu 7%. La sfârșitul primului semestru scăderea companiei era de numai 3%.
Groupama, companie înființată în august prin fuziunea Asiban cu BT Asigurări, se afla pe
locul trei, poziție ocupată în aceeași perioadă a anului 2008 de Asirom. Potrivit unor estimări,
Groupama avea la sfârșitul lunii septembrie prime brute subscrise de 664 milioane de lei (157 mil.
euro), în scădere cu 6% față de afacerile cumulate ale Asiban si BT în primele trei trimestre din
2008.
Astra, companie a omului de afaceri Dan Adamescu, era al patrulea asigurator de pe piață,
la fel ca în primele nouă luni ale anului 2008. Astra se număra printre puținii asiguratori care au
raportat creșteri în acea perioadă, primele brute subscrise fiind de 611 milioane de lei (144,4 mil.
euro), cu 22% peste nivelul din septembrie 2008. În primul semestru din acest an Astra ocupa
locul trei, dar apariția Groupama a schimbat ierarhia.
BCR Asigurări și Asirom se afla pe locurile cinci și șase, iar ING, liderul pieței de asigurări
de viață, se afla pe poziția a șaptea în acest clasament. În primele nouă luni ale lui 2009 piața
asigurărilor a stagnat la valoarea de 6,7 miliarde de lei (1,6 mld. euro), la fel ca în septembrie
2008. Asigurările generale au urcat nesemnificativ, până la 5,5 miliarde de lei, în timp ce
asigurările de viață au scăzut cu aproape 10%, la 1,2 miliarde de lei.
18
Anul 2010 a dus la o creștere a numărului de șomeri și aceasta nu a făcut decât să crească
grija zilei de mâine pentru mulți români.
Tabelul Nr. 6 – Companiile de asigurări după primele nouă luni din 2009
Sursa: http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/topul-firmelor-de-asigurari-dupa-primele-noua-luni-
5127412/
4.2. Vânzările scăzute de mașini au afectat piața asigurărilor în 20105
În comparație cu alte piețe, cea românească este dependentă de asigurările auto, fapt care o
face foarte vulnerabilă când vine vorba de piața autoturismelor. Și asta în timp ce mai bine de 60%
din subscrierile de asigurări provin de pe segmentul auto.
5 Sursa: http://www.ziare.com/auto/masini/vanzarile-scazute-de-masini-au-afectat-piata-asigurarilor-in-2010-1077512
19
În aceste condiții, scăderea vânzărilor și a leasingului auto a avut ca efect scăderea
asigurărilor auto de tip Casco cu peste 25% în 2010 față de 2009.
Totodată, și ponderea Casco în totalul asigurărilor generale s-a diminuat de la 46% la 37%,
potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).
Piața noastră este una încă foarte mică, acest fapt fiind întărit și de cifrele pe 2010. Totalul
primelor brute subscrise a ajuns, la finele anului 2010, la 8,36 miliarde lei (aproximativ 2 miliarde
euro), cu aproape 6% mai mici decât în 2009.
Din acestea, asigurările generale au o valoare de aproximativ 6,7 miliarde lei, în timp ce
asigurările de viață totalizeaza 1,66 miliarde lei.
Bibliografie
1. Constantinescu, A. – Asigurări și reasigurări , Editura Economică, București,
1999;
2. Constantinescu, D. A., Marinica, D., Ungureanu, A. M., Gradișteanu, D. – Tratat
de asigurări, Editura Economică, București, 1999;
20
3. Dobrin, M. – Asigurări şi reasigurări, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2000;
4. Istoria asigurărilor - Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare
din România;
5. Văcărel, I., Bercea, F. – Asigurări și reasigurări , Editura Expert, București, 2000.
6. Prisacariu Maria, Piete si instrumente financiare, ed. Universitatii Alexandru Ioan
Cuza,Iasi , 2008
7. Iulian Văcărel, Florian Bercea, “Asigurări şi reasigurări”, Ed. Expert, Bucureşti
2007
8. www.asigurari.ro-
http://www.asigurari.ro/Ghid-asigurari/ghid-asigurari/Pagina-7.html
21