Asezamintele Romanesti de La Ierusalim - Ierihon - Iordan
10
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 1/10 Meniu ›› Prezentarea geografica si biblica a zonei ›› Istoricul Asezamantului romanesc de langa Iordan ›› Sfantul Ioan Iacob Hozevitul Romanul de la Neamt ›› Sfinte procesiuni la Iordan Galerie Foto ›› Viata Sfantului Ioan Iacob ›› Acatistul Sfantului Ioan Iacob Romanul ›› Poezii ale Sfantului VIAŢA SFÂNTULUI CUVIOS IOAN IACOB ROMÂNUL DE LA NEAMŢ – (HOZEVITUL) Acest mare sihastru român cu numele de botez Ilie, sa născut în satul Crăiniceni, comuna Horodiştea, judeţul Botoşani, la 23 iulie 1913, întro familie de ţărani evlavioşi, Maxim şi Ecaterina Iacob. Rămas de mic orfan, el a fost crescut de bunica sa care la deprins cu rugăciunea şi la povăţuit pe calea slujirii lui Dumnezeu. La vârsta de unsprezece ani bunica sa a murit, iar el a rămas în grija unchiului său. După terminarea şcolii din oraşul natal a urmat gimnaziul şi liceul. Firea sa profund religioasă, precum şi educaţia primită, lau determinat să îmbrăţişeze viaţa monahală de la mănăstirea Neamţ. Aici a făcut ascultare la farmacia şi apoi la biblioteca mănăstirii, în care a descoperit comorile scrierilor patristice şi teologice. Dorind să cunoască mai amănunţit viaţa chinoviilor româneşti, a vizitat câteva aşezăminte monahale din Oltenia, ajungând în cele din urmă şi la Mănăstirea Turnu din Episcopia Argeşului. Aici a rămas pentru scurtă vreme, întrucât a fost chemat înapoi la Neamţ. După terminarea stagiului militar în 1936 a fost tuns în monahism primind numele de Ioan. Ca monah a dat dovadă de ascultare deplină şi sa arătat un iubitor al postului, al rugăciunii, al privegerii şi singurătăţii. Doritor de a călca pe urmele Mântuitorului, a plecat în Ţara Sfântă. După ce a vizitat cele mai importante localităţi biblice cuviosul Ioan a pustnicit doi ani în deşertul de lângă Iordan. De aici a intrat în Mănăstirea Sfântul Sava, unde a vieţuit mai mulţi ani îngrijind pe bolnavi şi fiind socotit de preoţi „doctorul mănăstirii”. Pentru râvna sa pustnicească în anul 1945 a primit de la patriarhul Ierusalimului investirea cu marea schimă monahală. În anul 1946 episcopul Victorin Ursache la propus pe Cuviosul Schimnic Ioan pentru postul de egumen al schitului românesc de lângă Iordan. La această recomandare, Patriarhia Română, la numit egumen al aşezământului, urmând ca în anul 1947 să fie hirotonit diacon şi apoi preot în Biserica Sfântului Mormânt. Numit în această funcţie Cuviosul Părinte Ioan a condus schitul românesc până în 1952 realizând frumoase lucruri pe plan pastoral şi gospodăresc. În acest loc în care Cuviosul sa simţit ca acasă. Sufletul său de poet se bucura de frumuseţea naturii şi cugeta îndelung la evenimente biblice petrecute în preajma Iordanului. Pentru viaţa sa sfântă el devenise duhovnicul multor călugări din părţile acelea, dar şi al multor pelerini care veneau din ţară şi din toate părţile lumii să se spovedească acestui duhovnic iscusit. Din sufletul său, ca dintrun izvor curat şi îmbelşugat, curgeau blânde cuvinte de mângâiere şi întărire duhovnicească. Zi şi noapte se ostenea ca să împlinească cu
-
Upload
timeshift09 -
Category
Documents
-
view
216 -
download
1
description
Asezaminte
Transcript of Asezamintele Romanesti de La Ierusalim - Ierihon - Iordan
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 1/10
Meniu›› Prezentarea geografica si biblica a zonei
›› Istoricul Asezamantului romanesc delanga Iordan
›› Sfantul Ioan Iacob Hozevitul Romanul de la Neamt
›› Sfinte procesiuni la Iordan Galerie Foto
›› Viata Sfantului Ioan Iacob›› Acatistul Sfantului Ioan Iacob Romanul›› Poezii ale Sfantului
VIAŢA SFÂNTULUI CUVIOS IOAN IACOB ROMÂNUL DE LA NEAMŢ –(HOZEVITUL)
Acest mare sihastru român cu numele de botez Ilie, sa născut în satul Crăiniceni,comuna Horodiştea, judeţul Botoşani, la 23 iulie 1913, întro familie de ţărani evlavioşi,Maxim şi Ecaterina Iacob. Rămas de mic orfan, el a fost crescut de bunica sa care ladeprins cu rugăciunea şi la povăţuit pe calea slujirii lui Dumnezeu. La vârsta deunsprezece ani bunica sa a murit, iar el a rămas în grija unchiului său. După terminareaşcolii din oraşul natal a urmat gimnaziul şi liceul. Firea sa profund religioasă, precum şieducaţia primită, lau determinat să îmbrăţişeze viaţa monahală de la mănăstireaNeamţ. Aici a făcut ascultare la farmacia şi apoi la biblioteca mănăstirii, în care adescoperit comorile scrierilor patristice şi teologice. Dorind să cunoască mai amănunţit viaţa chinoviilor româneşti, a vizitat câtevaaşezăminte monahale din Oltenia, ajungând în cele din urmă şi la Mănăstirea Turnu dinEpiscopia Argeşului. Aici a rămas pentru scurtă vreme, întrucât a fost chemat înapoi laNeamţ. După terminarea stagiului militar în 1936 a fost tuns în monahism primindnumele de Ioan. Ca monah a dat dovadă de ascultare deplină şi sa arătat un iubitor alpostului, al rugăciunii, al privegerii şi singurătăţii. Doritor de a călca pe urmeleMântuitorului, a plecat în Ţara Sfântă. După ce a vizitat cele mai importante localităţibiblice cuviosul Ioan a pustnicit doi ani în deşertul de lângă Iordan. De aici a intrat înMănăstirea Sfântul Sava, unde a vieţuit mai mulţi ani îngrijind pe bolnavi şi fiind socotitde preoţi „doctorul mănăstirii”. Pentru râvna sa pustnicească în anul 1945 a primit de lapatriarhul Ierusalimului investirea cu marea schimă monahală. În anul 1946 episcopul Victorin Ursache la propus pe Cuviosul Schimnic Ioanpentru postul de egumen al schitului românesc de lângă Iordan. La aceastărecomandare, Patriarhia Română, la numit egumen al aşezământului, urmând ca înanul 1947 să fie hirotonit diacon şi apoi preot în Biserica Sfântului Mormânt. Numit înaceastă funcţie Cuviosul Părinte Ioan a condus schitul românesc până în 1952realizând frumoase lucruri pe plan pastoral şi gospodăresc. În acest loc în careCuviosul sa simţit ca acasă. Sufletul său de poet se bucura de frumuseţea naturii şicugeta îndelung la evenimente biblice petrecute în preajma Iordanului. Pentru viaţa sasfântă el devenise duhovnicul multor călugări din părţile acelea, dar şi al multor pelerinicare veneau din ţară şi din toate părţile lumii să se spovedească acestui duhovniciscusit. Din sufletul său, ca dintrun izvor curat şi îmbelşugat, curgeau blânde cuvintede mângâiere şi întărire duhovnicească. Zi şi noapte se ostenea ca să împlinească cu
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 2/10
neasemănată osârdie chemarea în slujba lui Hristos. Săvârşea cu multă evlaviesfintele slujbe, sta de vorbă cu fraţii călugări sau credincioşii care veneau pe acolo,lucra în grădina schitului, iar în puţinul timp liber scria poezii sau traducea învăţăturiziditoare de suflet din cărţile sfinţilor. Noaptea, sau uneori mai multe zile, se retrăgeaîn pustiul Iordanului, nevoinduse singur în post desăvârşit în rugăciuni şi multemetanii. Cu toate acestea râvnitorul egumen nu era mulţumit de nevoinţele sale şi dorea ovieţuire mai aspră, întrun loc mai pustiu asemenea marilor anahoreţi din epoca de aura creştinismului. Socotea că la Iordan este prea mult înconjurat de pelerini şi de grijiletrecătoare carel împiedicau uneori de la rugăciunea desăvârşită. Pe de altă parte înacelaşi an sa îmbolnăvit grav şi fost silit să părăsească această „gură de rai”duhovnicesc pe care o iubea foarte mult. Ieşit din spital Cuviosul Părinte Ioan arenunţat la „crucea” stăreţiei şi sa retras în mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul,loc în care se află şi peştera unde a trăit pentru o vreme şi Sfântul Proroc IlieTesviteanul. Aici, au trăit în vechime mii de călugări mulţi dintre ei martirizaţi învremea perşilor. Poate tocmai de aceea şi Cuviosul român a ales pentru nevoinţăaceastă mănăstire la care însă a locuit o vreme scurtă pentru că în anul 1953 seretrage întro altă peşteră din apropiere unde a rămas până la sfârşitul vieţii în cea maiseveră schimnicie. În această peşteră săpată în stânca abruptă a muntelui Cuviosul îşi petrecea zileleîn cea mai înaltă rugăciune şi post. Se odihnea pe o rogojină aşternută pe o scândurăşi se hrănea cu puţine merinde de schimnic. La câteva zile mânca puţină pâine,posmagi, măsline şi ceai. În această aşezare săracă sa smerit şi sa rugat CuviosulIoan vreme de opt ani răbdând frigul, foamea, setea, arşiţa, boala şi lipsurile şi ispitelede tot felul. Cu darul lui Dumnezeu însă a trecut bărbăteşte peste toate aceste greutăţişi încercări pe care şi lea asumat de bună voie. Aşa a trăit Cuviosul Ioan în pustiu,asemenea sfinţilor din Pateric, vorbind adesea cu Dumnezeu, sau compunând versurişi cugetări religioase şi rugânduse neîncetat pentru lume şi pentru neamul său maiales prefăcând pustia aspră în rai duhovnicesc. La data de 5 august 1960, Cuviosul Ioan şia dat sufletul în mâinile Domnului,adormind cu zâmbetul pe buze la doar 47 de ani. Trupul său a fost aşezat în peştera„mormintelor”, în locul pe care şil pregătise el însuşi de mai înainte. La moartea luimulţimi de păsări sau adunat la mănăstire plângândul parcă pe cel ce lea părăsit.Timp de douăzeci de ani cinstitul trup al Cuviosului Părinte sa odihnit în mormântul dinpeştera Sfânta Ana. În august 1980, prin pronia dumnezeiască, deschizândusemormântul său, trupul cuviosului a fost găsit întreg şi neputrezit, şi răspândind mirosde bună mireasmă. Moaştele sale au fost strămutate cu mare procesiune înmănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul şi aşezate în paraclisul acesteia unde mulţimide pelerini se roagă cu evlavie sfântului pentru toate cele de folos şi mântuitoare. Marele nevoitor în cele ale desăvârşirii, Cuviosul Ioan sa dovedit întotdeauna unfiu credincios al Bisericii Ortodoxe şi un mărturisitor al credinţei celei drepte şiadevărate. El însuşi se simţea mereu cel mai nevrednic dintre toţi, mărturisinduşipuţinătatea credinţei şi a ostenelilor duhovniceşti. De aceea, prin întreaga moştenire pecare nea lăsato Cuviosul Ioan Iacob se dovedeşte un mare atlet al credinţei, o realăpersonalitate duhovnicească şi un îndrumător plin de înţelepciune sfântă pe caleamântuirii, odrăslit din neamul nostru românesc. Pentru viaţa sa sfântă, cât şi pentru mulţimea credincioşilor care vin şi se roagăCuviosului Părinte Ioan aflând mulţi dintre ei grabnică vindecare de multe feluri de bolişi suferinţe, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din 20 iunie1992, a proclamat canonizarea Cuviosului Ioan şi pomenirea lui în rândul sfinţilor cunumele de „Cuviosul Ioan cel Nou Românul” sau „Hozevitul”.
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 3/10
Acatistul Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ (Hozevitul)
Condacul 1
Cuviosului Ioan, Părintelui nostru cel mult cinstit, cântare de laudă săi aducem,că prin multă nevoinţă de cămara cerească sa învrednicit, iar prin pilda vieţii sale petoţi ne învaţă săL urmăm, cu dragoste şi credinţă, pe Mântuitorul Hristos. Pentruaceasta îi cântăm: Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Icosul 1
Făcătorul îngerilor şi al oamenilor, purtătorul de grijă al tuturor, din pruncie tearânduit, în grija bunicii tale spre ocrotire şi povăţuire. Aceasta, cu dor de pustnicietrăind toată viaţa, a fost dăruită de Dumnezeu, ca să îndeplinească dragostea părinţilortăi trupeşti, iar tu, Sfinte, ai fost chemat să îndeplineşti dorinţa vieţii ei, pentru aceastaîţi cântăm:Bucurăte, viaţă de ofrandă;Bucurăte, singurătate îndeplinită;Bucurăte, nevoinţă luminată;Bucurăte, căutarea iubirii părinteşti;Bucurăte, aflarea Tatălui Ceresc;Bucurăte, dobândirea mântuirii Fiului;Bucurăte, gustarea mângâierii Duhului;Bucurăte, ocrotitorul Maicii Domnului;Bucurăte, prietenul de taină al sfinţilor;Bucurăte, văzătorul veşniciei;Bucurăte, candela Bisericii;Bucurăte, sol de veghe al neamului tău;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 2 Din tinereţe ai vieţuit duhovniceşte şi ai împlinit lipsa dragostei părinteşti cuiubirea dumnezeiască, descoperindute în chip minunat, pentru care slăvim, peDumnezeu şi cântăm: Aliluia!
Icosul 2
Luminat de credinţă şi întărit de nădejde, îmbogăţit de iubire sfântă, ai dorittinereţea veşnică din tinereţile tale; astfel ţiai îndreptat sufletul spre Dumnezeu, pentrucare, îţi cântăm unele ca acestea:Bucurăte, cel hrănit cu Scripturile;Bucurăte, cel curăţit cu lacrimile pocăinţei;Bucurăte, cel povăţuit de Sfinţii Părinţi; Bucurăte, cel luminat cu rugăciune;Bucurăte, cel trecut prin focul ispitelor;Bucurăte, următorule al sfinţilor trei tineri;Bucurăte, aflarea tinereţii veşnice;Bucurăte, dobândirea vârstei înţelepte;Bucurăte, lucrarea faptelor bune;Bucurăte, căutarea raiului ceresc;Bucurăte, ascultarea dumnezeieştilor cuvinte;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 3
Singurătatea din copilărie ţia luminato Hristos cu grija de mântuirea sufletului,
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 4/10
odorul de mare preţ, iar lipsa fraţilor trupeşti ţia împlinito cu mângâieri duhovniceşti;de aceea, mulţumind lui Dumnezeu, cântai: Aliluia!
Icosul 3
Făgăduinţele monahiceşti leai împlinit cu sfinţenie după îndemnuldumnezeiescului Duh, Care zice: „Faceţi făgăduinţe şi le împliniţi Domnului”; astfel,făcândute ascultător ai vieţuit în feciorie şi în sărăcie de bunăvoie, pentru care tecinstim cu unele ca acestea:Bucurăte, ascultătorul tuturor;Bucurăte, mângâierea celor săraci;Bucurăte, hrănitorul străinilor;Bucurăte, slujitorul străinilor;Bucurăte, sfătuitorul fraţilor;Bucurăte, ajutorul bolnavilor;Bucurăte, iubitorul fecioriei;Bucurăte, paza conştiinţei;Bucurăte, rugăciune fierbinte;Bucurăte, priveghere îndelungată;Bucurăte, ajunare cu folos;Bucurăte, povăţuire nevinovată;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 4
Mintea şi sufletul ţi leai curăţit cu rugăciunea şi pocăinţa, făcând din peşterăpoartă către cer, căci împreună cu tine şi îngerii cântau: Aliluia!
Icosul 4
Dorind mai multă linişte sufletească teai îndreptat către Dumnezeu prinrugăciune şi ai împreunat petrecerea în peşteră cu postul, biruind iadul gândurilordeşarte, pentru care îţi cântăm aşa: Bucurăte, dor de linişte;Bucurăte, dor de curăţenie sufletească;Bucurăte, dor de pustnicie;Bucurăte, dor de smerenie; Bucurăte, dor de locuri sfinte;Bucurăte, dor de patria cerească;Bucurăte, dor de sfinţenie;Bucurăte, dor de lumină necreată;Bucurăte, cel ce ai unit peştera cu cerul;Bucurăte, prietenul îngerilor;Bucurăte, vorbitorul cu Dumnezeu;Bucurăte, rugătorule pentru noi, oamenii;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 5
Dorind să moşteneşti Împărăţia lui Dumnezeu, ai părăsit patria ta pământească şiteai sălăşluit în Ţara Sfântă, ca să te închini la locurile de nevoinţă ale proorocilor, aleapostolilor şi ale altor următori ai lui Hristos, ca şi în cer să cânţi împreună cu ei:Aliluia!
Icosul 5
Locurile petrecerii Domnului Hristos pe pământ ţiau fost ca nişte îndemnuri care
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 5/10
teau povăţuit către viaţa veşnică din dorinţa iubitoare de Dumnezeu, pentru care îţicântăm aşa. Bucurăte, căutătorul Ţării Sfinte;Bucurăte, aflarea Locurilor Sfinte;Bucurăte, locuitorul Hozevei,Bucurăte, văzătorul Betleemului;Bucurăte, iubitorul Iordanului;Bucurăte, îndrăgirea Galileii;Bucurăte, închinătorule la Ghetsimanii;Bucurăte, pelerinul Golgotei;Bucurăte, lăudătorul Învierii;Bucurăte, iubitorul Taborului;Bucurăte, căutarea Eleonului;Bucurăte, prietenul Cerului;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 6
Vieţuind în valea Iordanului ţiai petrecut viaţa ca pe o treaptă a urcuşului ceresc,în osteneli duhovniceşti, având în suflet dor de linişte şi cer, şi rugândute pentrupământeni, cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Cu suflet pururea mulţumitor teai socotit fericit pentru sălăşluirea vremelnică înŢara Sfântă; de aceea, cu bucurie ai cântat mereu laude lui Dumnezeu, iar noi strigămţie aşa:Bucurăte, că ai înţeles taina Iordanului;Bucurăte, că ai cinstit Botezul; Bucurăte, că ai slăvit pe Mântuitorul;Bucurăte, că ai chemat pe Mângâietorul;Bucurăte, că ai preamărit Treimea;Bucurăte, că ai iubit Biserica;Bucurăte, că teai însoţit cu pocăinţa;Bucurăte, că ai îndrăgit nevoinţa;Bucurăte, ca ai aflat milostivirea lui Dumnezeu;Bucurăte, că ai biruit suferinţa;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 7
Primind harul preoţiei asupra ta, Cuvioase, din dumnezeiasca purtare de grijă, aifost rânduit egumen şi povăţuitor al monahilor români de la Iordan, pentru care lăudămpe Dumnezeu şi cântăm: Aliluia!
Icosul 7
Ca povăţuitor al fraţilor vieţuitori din Schitul Românesc de la Iordan, nu ai uitatfăgăduinţele monahiceşti, silinduţi mereu firea către împărăţia lui Dumnezeu – dorireacea adevărată – şi fiind călăuză duhovnicească tuturor fraţilor, pentru care îţi cântăm: Bucurăte, povăţuitorul ales de Dumnezeu;Bucurăte, părintele celor încredinţaţi spre povăţuire;Bucurăte, ajutătorul celor slabi;Bucurăte, lumina celor neştiutori;Bucurăte, ridicarea celor căzuţi;Bucurăte, pildă în povăţuire;Bucurăte, îndemn cu îndelungă răbdare;
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 6/10
Bucurăte, mustrarea părintească;Bucurăte, certare cu folos;Bucurăte, iertarea celor îndreptaţi;Bucurăte, primirea celor întorşi cu pocăinţă;Bucurăte, pilduirea tuturor;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 8
În pustia Hozevei teai aşezat ca întro ţarină bineroditoare de fapte duhovniceşti,unde, însoţit de îngeri, ţiai sfinţit sufletul după rânduielile vieţuitorilor de mai înainte,ca împreună cu ei în cer să cântaţi: Aliluia!
Icosul 8
Având dorinţă de îndreptare sfântă şi sporire duhovnicească, pustia şi chilia, încare ai locuit, teau învăţat cum săţi petreci viaţa aceasta departe de grijile celelumeşti, pentru care îţi cântăm: Bucurăte, podoaba Bisericii;Bucurăte, chip îngeresc;Bucurăte, dumnezeiască dorinţă;Bucurăte, duhovnicească înaripare;Bucurăte, cugetare de moarte;Bucurăte, gândire la cele veşnice;Bucurăte, ostăşie adevărată;Bucurăte, stăpânire de sine;Bucurăte, locuitorule în pustie;Bucurăte, pilda monahilor;Bucurăte, râvnitorul Liturghiei;Bucurăte, rug aprins al rugăciunii;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 9
Oamenii sunt nepricepuţi, iar cuvintele sunt slabe, în a arăta cu adevărat râvna şiostenelile tale, Cuvioase, prin care ai dobândit vieţuirea cerească pe pământ; pentruaceasta noi cântăm: Aliluia!
Icosul 9 Ca un binecuvântat de Dumnezeu cu darul poeziei ai alcătuit versuri cântândviaţa veşnică pe care ai dorito şi minunatele Locuri Sfinte; de aceea şi noi îţi cântăm:Bucurăte, alăută în versuri;Bucurăte, lăudătorul Locurilor Sfinte;Bucurăte, cântăreţul raiului;Bucurăte, îndrăgirea poeziei;Bucurăte, lauda monahilor;Bucurăte, cântarea virtuţilor;Bucurăte, stihuitor al rugăciunii;Bucurăte, psaltire şi harfă; Bucurăte, poezie înţeleaptă;Bucurăte, cugetate la cele cereşti;Bucurăte, râvnirea celor duhovniceşti;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 10
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 7/10
Toată viaţa ai petrecuto în osteneală neîncetată şi ai încununato cu sfârşitcreştinesc, intrând în lumina împărăţiei cereşti. Aceasta dorinduo şi noi, cântăm luiDumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
La adormirea ta, Cuvioase, în chip minunat, sau adunat în peşteră călugări,pelerini credincioşi şi un stol de păsărele, pentru a te petrece până la uşa veşniciei,întristânduse vremelnic pentru mica despărţire, iar noi, cu evlavie, strigăm către tineaşa: Bucurăte, vieţuire neîncetată în rugăciune;Bucurăte, încununare cu sfârşit creştinesc; Bucurăte, mutare la viaţa veşnică;Bucurăte, cel slujit de monahi la înmormântare;Bucurăte, cel jelit de păsările cerului;Bucurăte, osteneală preschimbată în odihnă;Bucurăte, că moartea nu tea despărţit de noi;Bucurăte, cel ce tainic te arăţi prietenilor credincioşi;Bucurăte, dezgropare cu minuni înconjurată;Bucurăte, făclie scos de Domnul din mormânt;Bucurăte, bucuria obştii credincioşilor;Bucurăte, mângâiere pentru cei din neamul tău; Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 11
Oştile cereşti, de îngeri şi de sfinţi, teau primit întrale lor, pentru ca în cor săIcântaţi Domnului în veci. Acelora ne alăturăm şi noi şi cântăm şi cântăm: Aliluia!
Icosul 11
Mintea fiinduţi strajă pentru trupul cel de lut în tot timpul vieţii tale, teai făcutpărtaş cu sfinţii în cereasca locuinţă, pentru care şi noi te lăudăm, cântând aşa:Bucurăte, rugă sfântă către slăvile cereşti;Bucurăte,râvnă mare izvorâtă din credinţă;Bucurăte,cunună prea binecuvântată;Bucurăte, lepădarea grijilor celor lumeşti;Bucurăte, dobândirea darului mântuitor;Bucurăte, împlinirea dorinţei sfinte;Bucurăte, cel ce ai urcat pe Muntele Fericirilor;Bucurăte, râvnitorule ca şi Ilie;Bucurăte, ostenitorule înţelept;Bucurăte, locuitorule cu sfinţii;Bucurăte, că ai înmulţit talanţii;Bucurăte, Cuvioase, mare rugător pentru noi;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule!
Condacul 12
Părinte Ioane, Dumnezeu tea ales pe tine neamului românesc ca pe oduhovnicească ofrandă şi ai fost arătat lumii ca un semn de întărire în vreme denecazuri pentru toţi binecredincioşii care neîncetat cântă Lui: Aliluia!
Icosul 12
Pentru vieţuirea ta aleasă şi sfântă tea proslăvit Dumnezeu şi tea încununat cucinste, iar noi dimpreună cu toţi credincioşii ortodocşi îşi cântăm unele ca acestea:
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 8/10
Bucurăte, fiule al Moldovei;Bucurăte, frate şi părinte duhovnicesc;Bucurăte, locuitorul Ţării Sfinte;Bucurăte, nevoitorul pustiei; Bucurăte, pregustarea bucuriei cerului;Bucurăte, sfinţenia arătată în lume; Bucurăte, că ai unit Crucea cu Învierea;Bucurăte, întărirea răbdării noastre;Bucurăte, credinţă lucrătoare prin iubire;Bucurăte, slujitorule al lui Hristos;Bucurăte, ajutătorule al celor din nevoi;Bucurăte, Părinte Ioane, mult nevoitorule;
Condacul 13
Cuvioase Părinte Ioane, mult nevoitorule, fii mijlocitorul nostru; auzine pe noi ceice acum ne rugăm ţie şi ne ajută ca, împreună cu tine, să cântăm lui Dumnezeu înceruri: Aliluia!
Acest Condac se citeşte de trei ori. Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Făcătorul îngerilor şi al oamenilor… şi Condacul 1:Cuviosului Ioan, Părintelui nostru… După aceea, se citeşte rugăciunea aceasta:
O, Cuvioase Părinte Ioane, viaţa cerească ai petrecuto pe pământ, căci laSfântul Botez ai primit numele marelui proroc Ilie, iar la primirea chipului îngerescSfântului Ioan Botezătorul spre ocrotire ai fost încredinţat. De aceea ai urmat în viaţata pilda lor. pentru viaţa ta sfântă din pustie, trecând din lumea cea deşartă, Domnul ţia odihnit sufletul în strălucirea raiului, iar trupului tău osârduitor iai dăruitnestricăciunea, arătând întru tine slava numelui Său. Acestea avândule în minte, noi nevrednicii şi păcătoşii, venim cu umilinţă şievlavie, rugândute să nu treci cu vederea când alergăm la ajutorul tău. Sfinte Părinte Ioane, cel ce din pruncie ai fost orfan de părinţi, ajută curugăciunile tale pe cei orfani, ca să găsească iubirea Părintelui Ceresc; cel ce ai fostfrate şi vieţuitor în mănăstire, ajută să vieţuim oriunde ca fraţii întru Hristos; cel ce aifăcut din dorul de pustie dor de cerul sfânt, ajutăne cu rugăciunile tale să căutămsfinţirea sufletelor noastre pustiite de păcate; cel ce ai fost mult nevoitor, ajută pe ceice se nevoiesc în dreapta credinţă să împlinească poruncile lui Hristos în viaţa lor; celce ai fost fierbinte rugător către Dumnezeu, întăreşte rugăciunile noastre sporind râvnaşi evlavia în Biserică; cel ce ai dorit a vieţui în Ţara Sfântă, ajutăne să sfinţim locul încare trăim, chemând pururea pe Duhul Sfânt să sălăşluiască întru noi; cel ce ai coborâtprin rugăciunile tale cerul în peşteră, roagăl pe Hristos să încălzească şi să luminezecu iubirea Sa peştera inimilor noastre îndepărtate de El; cel ce încă din lumea aceastaai simţit bucuria şi pacea vieţii veşnice, roagăL pe Tatăl Ceresc să ne dăruiascăbucuria şi pacea Împărăţiei Sale. Sfinte Părinte Ioane, păzeşte pe bătrâni în dreaptacredinţă, pe tineri în viaţă curată, şi pe copii în iubire de Dumnezeu şi de părinţi.Ocroteşte cu rugăciunile tale pe săraci şi pe bolnavi, pe văduve şi pe orfani, pe călătorişi pe cei robiţi. Fereşte ţara noastră de primejdii, de necazuri şi roagăte pentru întregpoporul cel binecredincios, ca împreună cu tine să preamărească prin credinţă şi faptepe Dumnezeu: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Amin!
Poezii ale Sfântului Ioan de la Neamţ — Hozevitul
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 9/10
Imnul CredinţeiO, preavoslavnică credinţă,Tăia sufletului meu,Prin tine mi sa dat putinţăSă caut către Dumnezeu.
Când sufletul se alăpteazăCu darul tău dumnezeiesc, Durerea mea se alineazăŞi scârbele se potolesc.
Când valurile ameninţă Ca să scufunde „luntrea mea”În tine sfânta mea credinţăMă sprijinesc dea pururi.
Iar când de multă slăbiciune Greşesc celui ce ma zidit,Îmi dai curaj la rugăciuneSă nu fiu deznădăjduit.
În viaţa asta necăjităCu tine eu mă întăresc, Credinţă prea blagoslovită,Odorule dumnezeiesc!
Atunci când vreau să mă doboareVrăjmaşii cei neîmpăcaţi,La tine eu găsesc scăpare Şi ei rămân prea ruşinaţi.
Iar la sfârşitul vieţii meleNădăjduiesc că şi atunciAdăpostimăvei de releŞi de înfricoşate munci.
Reţeta duhovniceascăUn dram de viaţă cât mai esteÎn lumea asta să trăieştiJertfeştel numai pentru sufletŞi lasă grijile lumeşti
Un singur an sau jumătate, O lună, poate, ţia rămas, Sau numai ziua cea de astăzi, Ba poate chiar numai un ceas.
Pe cât de tainic se aratăHotarul vieţii pe pământ,Peatât mai scurt săţi pară drumulCe duce până la mormânt.
Să nu mai cauţi la plăcerea Prietenilor trecătoriCăci ei nu pot să te ajuteAtuncea când va fi să mori.
Prieteni buni câştigăţi plânsulŞi „rugăciunea lui Iisus”,Căci plânsul stinge focul veşnicIar ruga te înalţă sus.
Deasemenea să ai prieteniPoruncile dumnezeieştiPe care, fără de prihană, Cu dragoste să le păzeşti.
Prietenia cea cu lumea Te lasă singur la mormântŞi numai „faptele credinţei”Tovarăşi – mai departe – sunt.
Semnul Sfintei CruciSemnul Crucii este nouă Scutul cel mântuitorCare depărtează răulŞi ne dă la toate spor
Deci să facem cum se cadeCreştinescul nostru semn,Căci vrăjmaşii fug atunceaCa de preacinstitul Lemn.
Iar acei ce bat în cobzăŞi pe cruce o îngânăAu sămânţa necredinţei Şi pecete rea la mână
Nau evlavie în sufletNici ruşine la obrazPlecăciune nu pot faceCăi boierul pe grumaz!
Turnul BabelMintea omului de astăziUmblă după născociri, Care pregătesc pierzareaNecăjitei omeniri.
Goana după stăpânireŞi nesaţiul de averiIzgoneşte iarăşi paceaCare ne zâmbise ieri.
Dragostea cea creştineascăStă departe, la surghiun,Iar în urmă creşte uraContra „binelui străbun”.
Lumea vrea ca săşi croiascăViaţă fără DumnezeuDe aceea cu grăbireFace născociri mereu.
3/3/2015 Asezamintele Romanesti de la Ierusalim Ierihon Iordan
http://www.jerusalem.ro/iordan_iih.htm 10/10
Domnul cerurile pleacăPentru neamul omenesc,Iar la El săşi plece capulMulţi creştini nu se silesc
El întinde sus pe cruceMâinile dumnezeieştiTu măcar a face semnul,Omule nu te sileşti.
El ne mântuie, creştine,SăvârşinduSe pe lemn,Iar tu socoţi ruşineCa să faci al crucii semn.
Un potop de bună voieSingură şia pregătitIar pe „Chivotul salvării”Lumea la dispreţuit.
Omul îşi găteşte iarăşi„Turnul Babel” pe pământ, Vrând să strice temelia„Sfântului Aşezământ”.
„Limbile” aproape toate, Iarăşi sau amestecatŞi nui mult până le vineCeasul de încăierat!
ACASA | PREZENTARE | PELERINAJE | CONTACTE | MAGAZIN | AGENDA
ASEZAMINTELE ROMANESTI DE LA IERUSALIM | IERIHON | IORDAN
![Gerard de Villiers - [SAS] - La Vest de Ierusalim K](https://static.fdocument.pub/doc/165x107/55cf8567550346484b8da274/gerard-de-villiers-sas-la-vest-de-ierusalim-k.jpg)
