Arthropodes Pt Taxonomie Curs
-
Upload
andra-bragadireanu -
Category
Documents
-
view
42 -
download
15
description
Transcript of Arthropodes Pt Taxonomie Curs
TAXONOMIE ANIMALĂTAXONOMIE ANIMALĂ
Clasificarea şi trăsăturile lumii vii
De la 2 regnuri ale lumii vii s-a ajuns astăzi la trei mari domenii.
Înainte taxonomiştii împărţeau diversitatea lumii vii doar în 2 regnuri, Plante şi Animale.
În sistemul cu 5 regnuri lumea vie este divizată în regnurile: Monera, Protista, Fungi, Plantae şi Animalia.
Clasificarea şi trăsăturile lumii vii
În sistemul cu 5 regnuri lumea vie este divizată în 2 supraregnuri PROCARIOTA şi EUCARIOTASupraregn PROCARIOTA
Regn MONERA
Supraregn EUCARIOTA
1. Regn PROTISTA
2. Regn FUNGI
3. Regn PLANTAE
4. Regn ANIMALIA
Clasificarea lumii vii
Plantae AnimaliaFungi
Protista
MoneraPROCARIOTE
EUCARIOTE
Monera Protista Plantae Fungi Animalia
1. Sistemul de clasificare cu 5 regnuri
Bacteria Archaea Eukarya2. Sistemul de clasificare cu 3 domenii
Regnuri de bacterii
Regnuri de archaee
Plantae Fungi Animalia
3. Cât de multe regnuri ?
Regnuri
de
Protiste
Schimbarea punctelor de vedere cu privire la diversitatea biologică
• Regn MONERA :
• procariote unicelulare - izolate, coloniale, mobile sau nu
• - n-au nucleu p-z (au un nucleoid fără membrană nucleară, materialul genetic reprezentat de o moleculă unică de ADN necomplexat cu histone
- Perete celular peptidoglicanic, rigid, ce nu permite fagocitoză
- Plasmalemă cu permeabilitate foarte selectivă
Regn MONERA
- Majoritatea fără organite celulare
- Posedă ribozomi şi plasmide
- În absenţa mitocondriilor cu rol în procesele energetice şi a plastidelor cu rol în fotosinteză enzimele şi pigmenţii necesari acestor procese se află cantonaţi la nivelul plasmalemei
Regn Monera nutriţie absorbativă prin - fotosinteză (au tilacoizi)
- chimiosinteză Unele au plasmide plasmidele (entităţi genetice extracromozomale ce se replică independent de cromozom)
- produc transfer de informaţie genetică între forme conspecifice şi heterospecifice
- conferă rezistenţă la antibiotice
reproducere asexuată prin - diviziune binară - înmugurire
- dar apare şi parasexualitatea parasexualitatea = formă primitivă a procesului sexual ce constă în transfer de material genetic. Donatorul este ♂ iar primitorul ♀
Regn Monera
reproducere asexuată prin: - diviziune binară - înmugurire - dar apare şi parasexualitatea
parasexualitatea = formă primitivă a procesului sexual ce constă în transfer de material genetic.
Donatorul este ♂ iar primitorul ♀
4 filumuri de Monere
• Phylum : SCHIZOPHYTA - Bacterii• Phylum : ARCHAEBACTERIA –
Organisme primitive ce trăiesc în medii extreme.
Phylum : CYANOPHYTA – alge albastre-verzi ce se dezvoltă în lacuri şi râuri
• Phylum : PROCHLOROPHYTA – organisme ce trăiesc în medii marine
5 REGNURI ALE LUMII VII
1. Monere
2. Protiste
3. Fungi
4. Plante
5. Animale
Domeniul Eubacteria
Domeniul Archaebacteria
Regnuri
1. Protiste
2. Fungi
3. Plantae
4. Animalia
Domeniul EucaryoteSAU (altă clasificare )
De nombreux auteurs ne reconnaissent plus les Protistes comme un règne et placent ses représentants dans les trois autres règnes
Domeniul Eubacteria
Domeniul Archaebacteria
Domeniul Eucaryotes
Eucariote
Supraregn EUCARIOTA
1. Regn PROTISTA
2. Regn FUNGI
3. Regn PLANTAE
4. Regn ANIMALIA
Fungi
eucariote heterotrofe caracterizate prin:
1. nutriţie heterotrofă (obţin nutrienţii prin absorbţie).
2. perete celular ce conţine chitină.
3. produc spori care prin germinare, dar fără dezvoltare embrionară dau naştere la hife.
4. masa de hife alcătuieşte miceliul ce reprezintă forma vegetativă a majorităţii fungilor.
Fungi
5. din hife rezultă structuri reproductive (ciuperca propriu-zisă).
6. majoritatea sunt multicelulare, cu hife divizate în celule, de pereţi despărţitori (septe). 7. nucleii hifelor sunt haploizi.
8. la multe specii sporii se formează în structuri speciale: - sporangi,
- asce, - bazidii
Fungi9. După modurile de nutriţie includ - descompunători
- paraziţi - mutualişti.
Fungii sunt descompunători importanţi ai materiei organice, ce include celuloză şi lignină.
10 ~ 30 % sunt forme parazite (majoritateea la plante, iar unele la animale).
Multe formează asociaţii mutualiste : - micorizele - sunt indispensabili pentru germinarea maj.
orhideelor10. Se reproduc asexuat şi sexuat. 11. Fungii şi animalele (metazoarele) sunt în realitate mai strâns înrudite între ele decât cu plantele sau alte tipuri de eucariote.
Fungi
10. Se reproduc - asexuat
- şi sexuat.
11. Fungii şi animalele (metazoarele) sunt în realitate mai strâns înrudite între ele decât cu plantele sau alte tipuri de eucariote.
4 filumuri de fungi
• Zygomycota
• Ascomycota
• Basidiomycota
• Deuteromycota
Regnul Plantae
Eucariote pluricelulare cu nutriţie autotrofă (capabile de fotosinteză) datorită plastelor asimilatoare. Reproducere asexuată şi sexuată Se dezvoltă din embrioni diploizi Ciclul vital este o alternanţă de generaţii pluricelulare: între gametofitul haploid şi sporofitul diploid plantele terestre au evoluat din algele verzi acum mai bine de 500 milioane de ani
8 filumuri de plante• 1. Phylum : Bryophyta • 2. Phylum : Lycophyta
• 3. Phylum : Spenophyta
• 4. Phylum : Pterophyta
• 5. Phylum : Coniferophyta
8 filumuri de plante
• 6. Phylum : Cycadophyta
• 7. Phylum : Ginkgophyta
• 8. Phylum : Anthophyta
Regnul Animalia (Metazoa) eucariote pluricelulare, diploide şi heterotrofe
au muşchi şi ţesut nervos
Majoritatea se reproduc sexuat
se dezvoltă dintr-o blastulă provenită din 2 gameţi haploizi diferiţi (anizogamie)
Regnul Animalia (Metazoa)
în dezvoltarea embrionară parcurg stadiile de
- blastulă
- gastrulă
Majoritatea filumurilor sunt acvatice.
Doar 2 filumuri sunt cu adevărat terestre (artropodele şi chordatele).
celelalte stadii variază de la filum la filum
Regnul Protista Termenul de Protiste este desemnat să caracterizeze
eucariote care nu sunt nici fungi, nici plante sau animale
Majoritatea sunt unicelulare având un metabolism aerobic posedând mitocondrii
Protistele sunt divizate în 3 grupe- alge fotosintetizante - protozoare ingestive (heterotrofe) - organisme absorbative
Majoritatea sunt acvatice, în timp ce altele trăiesc ca simbionţi în alte organisme
reunesc peste 30 de filumuri care diferă ca structură şi funcţii mai mult decât orice alt grup de eucariote
Din cauza acestei enorme diferenţe structurale şi funcţionale definiţia protistelor este dată prin eliminare:
- nu sunt fungi pt că nu se dezvoltă din spori- nu sunt plante pt că nu se dezvoltă dintr-un embrion- nu sunt animale pt că nu se dezvoltă dintr-o blastulă
Regnul Protista
Filumuri de Protiste
• Phylum : Sarcodina – include amibe• Phylum : Ciliophora – posedă cili implicaţi în
locomoţie (ex.Paramecium).• Phylum : Zoomastigina – au flageli implicaţi în
locomoţie.• Phylum : Sporozoa – purtate în corpul gazdelor
animale. Coccidiosis (ex. cele din corpul păsărilor).• Phylum : Chlorophyta, Phaeophyta, Rhodophyta,
Chrysophyta şi Pyrrophyta – acestea sunt 5 filumuri de alge.
• Plus diferite grupe de mucegaiuri
Clasificarea şi trăsăturile lumii vii
O nouă categorie numită Domeniu crează un nou taxon deasupra supraregnului.
În sistemul de clasificare pe domenii, lumea vie este împărţită în Eukarya, Archea şi Bacteria
Bacteria şi Archea sunt domenii similare şi reunesc procariote care diferă prin numeroase caracteristici.
Eukarya reuneşte toate eucariotele
Bacteria Protista Plantae Fungi Animalia
PROKARYOTA EUKARYA
Regnuri de bacterii
Regnuri de archaee
Plantae Fungi AnimaliaRegnuride Protiste
Archaea
Archaea este mai apropiată de eucariote decât bacteriile
sistematicienii urmăresc 3 obiective:- să descopere şi să descrie toate speciile- să reconstituie relaţiile evolutive dinte ele- să clasifice organismele în concordanţă cu relaţiile
evolutive dintre ele Linné a divizat organismele animale în specii, atribuindu-le
o denumire binară. a grupat speciile în genuri, genurile în familii, familiile în
ordine iar ordinele în clase. Acestor categorii li se adaugă filumul (care reuneşte mai
multe clase), şi regnul (care cuprinde mai multe filumuri).Ulterior, s-a adăugat şi domeniul, care reuneşte mai multe
regnuri
Principiul ierarhiei taxonomice este gradul de înrudire dintre taxoni, apreciat după principiul similarităţii.
Genurile cu omologii structurale comune sunt plasate în aceiaşi familie
Familiile sunt reunite în ordine, ordinele în clase, iar clasele în filumuri
În final, totalitatea filumurilor vor alcătui un regn iar acestea sunt încadrate în domenii
Zoologii de astăzi recunosc aproximativ 35 de filumuri de metazoare.
În trecut, printre sistematicieni, a existat un consens aproape unanim în ceea ce priveşte principalele ramuri ale arborelui filogenetic al metazoarelor.
Acest fapt s-a bazat în principal pe:
- trăsăturile anatomice ale adulţilor metazoarelor
- şi pe anumite detalii ale dezvoltării embrionare.
Totuşi, sistematica moleculară a ultimilor decade a contestat unele aspecte privind relaţiile filogenetice dintre anumite filumuri de metazoare
Biologia moleculară şi abordarea cladistă furnizează date noi sau stimulează reconsiderarea celor vechi.
abordarea tradiţională a filogeniei animale ne oferă încă unele avantaje importante care ne ajută să înţelegem imensa diversitate a planurilor structurale fundamentale ale lumii vii.
Arborele filogenetic tradiţional al metazoarelor se bazează în special pe gradele de complexitate ale planurilor structurale şi pe aspectele dezvoltării embrionare.
Fiecare ramură principală a arborelui filogenetic reprezintă o gradă care este definită prin anumite caracteristici ale planului structural al corpului şi care sunt moştenite de grupele de metazoare care aparţin acelei ramuri.
Taxonomia Metazoarelor
O ipoteză a filogeniei metazoareler se bazează în special pe comparaţii morfologice şi de dezvoltare ontogenetică
Sistematica tradiţională şi cea bazată pe date moleculare sunt în acord în ceea ce priveşte dichotomia Parazoa-Eumetazoa şi Radiata-Bilateralia.
Dihotomia Parazoa-EumetozoaParazoa (Spongieri) = metazoare primitive la care cele 2 pături celulare, pătura dermică (formată din pinacocite) şi cea gastrică (formate din choanocite) nu sunt echivalente cu ectodermul şi endodermul (care sunt foiţe embrionare propriu-zise. Nu au ţesuturi adevărate ci doar categorii de celule ce realizează toate funcţiile.
Fecundaţie indirectă (printr-o celulă cărăuş a spermatozoidului)
La spongieri are loc o inversiune a păturilor celulare (fapt unic în cadrul metazoarelor).
Posibila filogenie a metazoarelor
Dichotomia Radiata-Bilateralia
3 mari filumuri de eumetazoare au simetrie radiară (spongierii, cnidarii şi ctenoforii), (fig, 2).
toate evidenţele indică că simetria radiară este primară şi nu este derivată secundar din cea bilaterală.
Aceste metazoare sunt grupate în Diploblastica sau Radiata.
Multe din acestea au devenit iregulare (ex. Spongierii) sau au devenit biradiare (ex. Ctenoforii) sau secundar bilaterale ( ex. antozoarele)
Restul metazoarelor sunt bilaterale sau Triploblastice, sau dacă sunt radiare aşa cum sunt echinodermele, simetria lor a derivat secundar de la un stămoş bilateral
Recapitularea punctului de vedere tradiţional
Parazoa (Spongieri)(fără simetrie, fără ţesuturi, fără organe
Eumetazoa (restul metazoarelor)- Simetrie şi organe prezente
Simetria corpului la metazoare
Fig. 2.
Arhitectura corpului la metazoare Arhitectura internă, – este un alt criteriu de grupare a
metazoarelor
- Filumurile de radiate (spongieri, cnidari şi ctenofori) nu au sau au puţine organe, iar diferenţierea lor celulară nu este atât de mare ca la celelalte metazoare.
Metazoarele Bilaterale posedă organe interne dar ele diferă prin relaţia organelor cu cavitatea internă a corpului. Deşi termenul de cavitate internă a corpului poate însemna orice spaţiu intern, totuşi, el se referă la o cavitate mare plină cu lichid ce se găseşte între peretele corpului şi organele interne.
Lichidul din cavitatea corpului poate servi la o mare diversitate de funcţii. Adesea el poate funcţiona ca un schelet hidrostatic sau poate funcţiona ca un mediu intern circulator. Cavitatea corpului poate fi utilizată spaţiu temporar pentru acumularea fluidelor în exces sau a excreţiilor sau poate fi locul de maturare a ovulelor şi spermatozoiţilor.
Platelminţii şi Nemerţienii, care nu au o cavitate a corpului, pentru că aceasta este invadată de un ţesut solid numit parenchim mezenchimatic, sunt numite Acelomate (fig. 3-A şi Fig. 3-B).
Distribuţia arhitecturii interne a corpului în cadrul metazoarelor
Ectoderm
Mezoderm Endoderm
Parenchimmezenchimatic
Fig. 3-A Fig. 3-B
Distribuţia arhitecturii interne a corpului în cadrul metazoarelor
printre metazoarele bilateralii rămase se găseşte un al doilea tip de cavitate a corpului:
► Pseudocelul – prezent la un grup de filumuri ca Nematelminţii, Rotiferele şi Gastrotrichii. Acesta este derivat din blastocelul gastrulei iar organele sunt libere în acest spaţiu, neexistând un peritoneu care să căptuşească cavitatea corpului (fig. 4-A, şi fig. 4-B.
Aceste grupe de metazoare se numesc Pseudocelomate
Distribuţia arhitecturii interne a corpului în cadrul metazoarelor
pseudocelom
ectoderm
endoderm
mezoderm
Fig. 4-B Fig. 4-A
Distribuţia arhitecturii interne a corpului în cadrul metazoarelor
► Celomul – prezent la restul Bilateraliilor. Dacă el este absent la unele grupe, acest fapt reprezintă o pierdere secundară. Celomul are o altă origine embrionară decât pseudocelul. El rezultă din mezodermul embrionar şi tapetează cavitatea corpului. Organele nu sunt libere în celom, ele fiind situate în spatele peritoneului (au poziţie retroperitoneală) (fig. 5-A şi fig.5-B).
Aceste grupe de bilateralii se numesc celomate.
Cea de a treilea tip de cavitate este:
organe interne
mezoderm
endoderm
saci celomici
ectoderm
Fig. 5-B
Fig. 5-A
Distribuţia arhitecturii interne a corpului în cadrul metazoarelor
intestin
Dezvoltarea ontogenetică la metazoarele bilateralii
Dezvoltarea bilateraliilor ne oferă argumentul de a divide aceste filumuri în două grupăriă bine definite:
► Protostomieni, care cuprind platelminţii, moluştele, anelidele şi artropodele, precum şi un număr de filumuri mici (fig. ).
► Deuterostomieni, ce includ echinodermele, hemicordatele şi cordatele
Protostomienii şi deuterostomienii au un model de dezvoltare ontogenetică distinct, fiecare linie filetică având anumite trăsături caracteristice.
Totuşi nu toţi membrii acestor două grupe au acelaşi model de dezvoltare. Există multe exemple de modificări şi deviaţii datorate distribuţiei şi cantităţii de vitelus în interiorul oului.
Arborele filogenetic tradiţional al metazoarelor
Fig. 6.
Segmentarea oului
Segmentarea oului poate fi determinată sau nedeterminată.
La deuterostomieni segmentarea oului este nedeterminată (de ex. dacă la o stea de mare, segmentarea îi este permisă până la stadiu de 4 blastomere iar apoi acestea sunt separate, fiecare blastomer va fi capabil să formeze o gastrulă completă şi apoi o larvă completă.
La protostomieni (platelminţi, moluşte, anelide, artropode) destinul celulelor embrionare este fixat de timpuriu). La aceştia segmentarea oului este determinată. Dacă unui anelid i se permite zigotului să sufere două segmentări (până la stadiul de 4 blastomere) iar apoi acestea sunt separate, fiecare blastomer va da naştere la un sfert de gastrulă şi larvă.
Segmentarea oului Segmentarea determinată versus nedeterminată nu
este singura diferenţă dintre deuterostomieni şi protostomieni.
La deuterostomieni segmentarea este radiară. Adică în segmentarea timpurie, axele fusului de diviziune sunt fie paralele sau fie perpendiculare la axele polilor oului (axele dintre polul animal şi cel vegetativ) (fig. 7).Pol animal
Pol vegetativ
Fig. 7. Segmentarea radiară la Synapta (castravete de mare). A-vedere apicală. B şi C-vedere laterală.
Blastomerele rezultate vor fi situate întotdeauna deasupra sau dedesubtul alteia
Segmentarea oului La protostomieni segmentarea este spirală. Axele
fusurilor de diviziune sunt oblice faţă de polii oului. Orice blastomer find localizat între blastomerele etajului superior sau inferior (fig. 8).
Fig. 8. Segmentarea spirală
4 D
Formarea gurii şi anusului
Originea mezodermului şi celomului
ectodermmezodermendoderm
Schizocelie Enterocelie
Dichotomia Radiata - Bilateralia
Diploblastica (Radiata)(Ex. Hydra, Aurelia)- doar 2 pături
celulare- simetrie radiară
Triploblastica (Bilateralia)(restul metazoarelor)-3 foiţe embrionare-Simetrie bilaterală
Spongieri
Lankester (1873)
Dihotomia Diploblastica(Radiata)-Triploblastica (Bilateralia)
Simetrie radiară
Simetrie bilaterală
Au ţesuturi adevărate, organe şi aparate Îşi desăvârşesc ontogenia cu 2 foiţe embrionare
propriu-zise: ecto- şi endoderm. Simetria corpilui este radiară
au ţesuturi adevărate, organe şi aparateLa triploblastice apare a treia foiţă embrionară
(mezodermul) simetria corpului este bilaterală
Diploblastica
Triploblastica
Triploblastica sau Bilateria
Acelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)
Diploblastice
Spongieri
Hyman, 1950
Acoelomate Pseudocoelomate Coelomates (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)
Ectoderm
MezodermEndoderm
Parenchimmezenchimatic
Triploblastica sau Bilateralia
Triploblaste sau Bilateralia Acoelomate Pseudocoelomate Coelomates (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)
pseudocelom
ectoderm
endoderm
mezoderm
mezoderm
Parenchimmezenchimatic
Triploblastica sau Bilateralia Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)
organe interne
ectoderm
mezoderm
endoderm
saci celomicipseudocelom
endoderm
mezoderm
ectoderm
Parenchimmezenchimatic
Plathelminthes (Taenia sp.) Nematoda Insecta (Drosophila)
Triploblastica (Bilateralia)Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)
Diploblastice
Spongieri
Ce putem spune despre celomate ?
Triploblastica sau BilateraliaProtostomieni Deuterostomieni
Celomata
Tipuri de segmentare a oului şi dezvoltare embrionară
Protostomes DeuterostomesArthopode
Annelida Mollusca
Celomate
Pentru a simplifica lucrurile am recurs la acest segment de arbore pentru a ilustra mai puţine filumuri incluse în protostomieni.
Protostomes DeuterostomesArthopode
Annelida Mollusca
Celomate
.
Râmă
Tipuri de segmentare a oului şi dezvoltare embrionară
Protostomes DeuterostomesArthopode
Annelida Mollusca
Celomate
.
Segmente !!!
Tipuri de segmentare a oului şi dezvoltare embrionară
Protostomes DeuterostomesArthopode
AnnelidaMollusca
Celomate
Echinoderme
Cordate
Hemicordate
Chetognate
Lofoforate
Triploblastica sau Bilateria
Acelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)
Diploblastice
Spongieri
Vom numi această ipoteză:
Celomata
În 1989 a apărut o nouă abordare pentru reconstrucţia arborilor filogenetici ai
metazoarelor :
Compararea secvenţelor de ARN ribozomalSmall
subunit
= 18S rRNA
(also called
ssu rRNA)
32 proteins
Large subunit =
28S rRNA (also called
lsu rRNA,
5.8S rRNA, 5S rRNA,
50 proteins
18S rRNA îndeplineşte aceiaşi
funcţie la fiecare specie
Are o lungime de aproximativ 2000
nucleotide
Este foarte abundent în celule,
încât poate fi purificat sau studiat
fără purificare
(Deşi din 1990 a putut fi
purificat/clonat, utilizând PCR)
Field et al (1988) Science 239: 748-753
A utilizat RNA brut (nepurificat) şi nu DNA
• Nu a purificat rRNA
• A utilizat revers trancriptaza
• A secvenţionat 18S RNA de la 25 de specii aparţinând la 11 filumuri de metazoare
Un exemplu de arbore al lui Field et al.
Ce este atât de important în această lucrare?
• A încercat primul să abordeze o filogenie moleculară a metazoarelor
• A demonstrat puterea 18S rRNA
• Contopeşte ( fuzionează) zoologia clasică cu biologia moleculară
• Implicaţii în ce priveşte evoluţia dezvoltării
(ex. Anelidele nu sunt îndeaproape înrudite cu artropodele)
Dar unde este problema în
această lucrare?
• Inexistenţa testelor de putere (de încredere, de confidenţă)
• Puţine specii analizate, taxonii cu puţine specii neanalizate prin această metoda
• Puţine specii per filum
• includerea în analiză a taxonilor cu evoluţie rapidă
Corectarea problemelor: a durat mulţi ani
Inexistenţa testelor de putere (de încredere, de confidenţă) (corectată prin teste Bootstrap şi Likelihood)
Puţinele specii analizate şi taxonii cu puţine specii au fost supuse PCR
Filumurile cu puţine specii au fost analizate printr-o corectă utilizare a unităţilor de probă
Excluderea din analiză a taxonilor cu evoluţie rapidă (prin respingerea fenomenului LBA – long branch attraction)
These problems now largely overcome
Lucrarea cheie: Aguinaldo et al. 1997 Nature 387, 489-493
Diplo/Triplo este reală, deci există trei mari grupe de Bilateralii:
Deuterostomieni
EcdysozoareLophotrochozoare
A rezultat o zduncinare completă a filogeniei
Bilateraliilor triploblastice Ecdysozoa Lophotrochozoa Deuterostomia
Diploblastica
Spongieri
Pori
fer
ePla
coz
oa
Cn
idari
aCte
nop
hora
Ech
inod
erm
ata
Hem
icord
ata Uro
ch
ord
ata C
ep
halo
ch
or
data
Ch
ord
ata
Mollu
sc
a Pla
thelm
int
hes
Nem
ert
ea E
ch
iuri
da A
nn
elid
aS
ipu
ncu
lid
aB
rach
iop
od
aP
horo
ni
da
Bry
ozo
aArt
hro
po
da
On
ycop
hor
aNem
ato
mor
ph
aN
em
ato
da
Kin
orh
yn
ch
a Pri
ap
ulid
a
Bilateralia (Triploblastica) Diploblastica
Ecdysozoa Lophotrochozoa Deuterostomia
Vom numi această ipoteză Ecdysozoa
A
B
C
ONE CONCLUSION THAT IS VERY CLEAR FROM THE 18s TREES –
WAS CLEAR RIGHT FROM 1989
Artropodele şi Anelidele nu sunt înrudite
Ce înseamnă acest fapt pentru evoluţia segmentării?
Punctul de vedere tradiţional
Punctul de vedere molecular
Sau ar putea fi aşa ?
Acum compară aspectele cheie ale:
Ipotezei Celomata
şi
Ipotezei Ecdysozoa
(1) Ce înseamnă ele pentru evoluţia complexităţii metazoarelor?
(1) Ce înseamnă ele pentru evoluţia complexităţii metazoarelor?
Ipoteza COELOMATA susţine evoluţia graduală a complexităţii corpului
În timp ce
Ipoteza ECDYSOZOA vede ‘sfârşitul filumurilor intermediare’
(almost)
Pori
fer
ePla
coz
oa
Cn
idari
aCte
nop
hora
Ech
inod
erm
ata
Hem
icord
ata Uro
ch
ord
ata C
ep
halo
ch
or
data
Ch
ord
ata
Mollu
sc
a Pla
thelm
int
hes
Nem
ert
ea E
ch
iuri
da A
nn
elid
aS
ipu
ncu
lid
aB
rach
iop
od
aP
horo
ni
da
Bry
ozo
aArt
hro
po
da
On
ycop
hor
aNem
ato
mor
ph
aN
em
ato
da
Kin
orh
yn
ch
a Pri
ap
ulid
a
Bilateralia (Triploblastica) Diploblastica
Ecdysozoa Lophotrochozoa Deuterostomia
A
B
C
Strămoş Urbilaterian ?
Triploblastica (Bilateralia)Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)
Diploblastice
Spongieri Celomata
Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate (fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)
Diploblastice
Spongieri
Ecdysozoa
Triploblastica (Bilateralia)
De exemplu:
• Acelomatele
• Platelminţii sunt înrudiţi cu moluştele, anelidele
• Nemerţienii sunt înrudiţi cu moluştele şi anelidele
• Pseudocoelomates
• Nematodele sunt înrudite
cu artropodele
Cavităţile corpului
Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate(fără cavitate corp) (pseudocelom) (celom adevărat)
Cavităţile corpului s-au PIERDUT în evoluţie
Punctul de vedere tradiţional nu ţine cont de această PIERDERE
Cavităţile corpului
Acoelomate Pseudocoelomate Coelomate(fără cavitate corp) (pseudocelom)
(cavitate adevărată)
Au pierdut zoologii filumurile intermediare ?
(cele care s-au ramificat înainte de celomate)
Pori
fer
ePla
coz
oa
Cn
idari
aCte
nop
hora
Ech
inod
erm
ata
Hem
icord
ata Uro
ch
ord
ata C
ep
halo
ch
or
data
Ch
ord
ata
Mollu
sc
a Pla
thelm
int
hes
Nem
ert
ea E
ch
iuri
da A
nn
elid
aS
ipu
ncu
lid
aB
rach
iop
od
aP
horo
ni
da
Bry
ozo
aArt
hro
po
da
On
ycop
hor
aNem
ato
mor
ph
aN
em
ato
da
Kin
orh
yn
ch
a Pri
ap
ulid
a
Bilateralia (Triploblastica) Diploblastica
Ecdysozoa Lophotrochozoa Deuterostomia
A
B
C
Aici nu punem nimic ?
Pori
fer
ePla
coz
oa
Cn
idari
aCte
nop
hora
Ech
inod
erm
ata
Hem
icord
ata Uro
ch
ord
ata C
ep
halo
ch
or
data
Ch
ord
ata
Mollu
sc
a Pla
thelm
int
hes
Nem
ert
ea E
ch
iuri
da A
nn
elid
aS
ipu
ncu
lid
aB
rach
iop
od
aP
horo
ni
da
Bry
ozo
aArt
hro
po
da
On
ycop
hor
aNem
ato
mor
ph
aN
em
ato
da
Kin
orh
yn
ch
a Pri
ap
ulid
a
Bilateralia (Triploblastica) Diploblastica
Ecdysozoa Lophotrochozoa Deuterostomia
A
B
C
Acoele ?
(2) What do they mean for the use of model systems in developmental biology ?
(2) What do they mean for the use of model systems in developmental biology ?
IPOTEZA COELOMATA susţine că nematodele sunt primitive iar artropodele şi vertebratele cunt mai avansate
În timp ce
IPOTEZA ECDYSOZOA susţine că toţi cei trei taxoni sunt evoluaţi iar artropodele şi nematodele sunt înrudite!
Celomata Pseudocelomata
Drosophila
Vertebrata
Nematoda
Ipoteza Celomata
Ipoteza Ecdysozoa
Drosophila Nematoda
Vertebrata
Exemplul 1: HOX cluster
Ipoteza Celomata
Celomata
Pseudocelomata
Arthropoda Vertebrata Nematoda
Arthropoda Nematoda Vertebrata
Ipoteza Ecdysozoa
Exemplul 2: HOX cluster
Genele Hox s-au pierdut în timpul Evoluţiei dinamice a Nematodelor
Aboobaker and Blaxter (2003)
Current Biology 13, 37-40
De Rosa et al (1999) Nature 399: 772-776.
UbxAbdA(or “UbdA”)
Lox2
Lox4
De Rosa et al (1999) Nature 399: 772-776.
Ipoteza Ecdysozoa a fost propusă în 1997
Ecdysozoa este o cladă compusă din 8 filumuri:
- Arthropoda
- Tardigrada
- Onycophora
- Nematoda
- Nematomorpha
- Priapulida
- Kinoryncha
- Loricifera
Ecdysozoarele reprezintă o cladă ce reuneşte Euartropodele (Insecta, Crustacea, Miriapoda şi Chelicerata), artropode ca Onycophora şi Tardigrada) precum şi 5 filumuri ce posedă introvert: Nematoda, Nematomorpha Priapulida, Kinorhyncha şi Loricifera).
Toate aceste grupe:- nu posedă o larvă primară
- au o cuticulă care năpârleşte (de aici numele de Ecdiyozoa)
- nu posedă cili locomotori
Au în comun
segmentarea
apendice articulate
Sunt viermi cu proboscis anterior, numit INTROVERT
Înainte de 1997 erau legate prin intermediul proartropodelor (Onicophore, Tardigrade) de Annelide.
Clada Annelida-Arthropoda este numită Articulata datorită corpului lor segmentat.
Articulatele s-a crezut că face parte dintr-un ansamblu mai mare de filumuri care sunt unite prin posesia unei cavităţi celomice. Aceast mare ansamblu de filumuri a fost numit Celomata.
Ecdysozoa este un grup monofiletic. Monofiletismul grupului a fost a fost demonstrată atât de date moleculare:
- analiza subunităţilor mici şi mari ale rRNA
- secvenţele “myosin heavy chain”
- analiza genelor HOX
- prezenţa în sistemului nervos l tuturor ecdysozoarelor a unui antigen HRP (anti-horseeradish peroxidază)
Faţă de datele moleculare monofilia Ecdysozoarelor este susţinută de alte sinapomofii:
fenomenul de ecdysis (năpârlire) a cuticulei tristratificate (constând din epicuticulă, exocuticulă şi endocuticulă)
lipsa cililor locomotori
lipsa unei larve primare
gură terminală
prezenţa în sistemul nervos a unui antigen necunoscut dar recunoscut antigenului HRP (anti-horseeradish peroxidază)
În ciuda acestor rezultate, există numeroase lucrări care combat relaţia strânsă a nematodelor cu artropodele, susţinând astfel poziţia tradiţională a monofiletismului grupului Celomata.
Problema vine din faptul că genomul nematodului Caenorhabditis elegans evoluează foarte rapid, fapt care acest genom este suscceptibil de erori filogenetice ale LBA (long-branch attraction) (pierderea în evoluţie a unor gene HOX).
Acest artefact al reconstrucţiei arborilor filogenetici va tinde să aducă liniei filetice o poziţie spre rădăcina arborelui.
Utilizarea de către Aguinaldo et al. (1997) a analizei moleculare a nematodelor cu evoluţie înceată a făcut posibilă plasarea ramurei nematodelor lângă artropode şi priapulide. Autorii au numit această cladă Ecdysozoa.
Cycloneuralia (=Introverta = Scalidophora) şi Nematoida
Datele moleculare susţin monofiletismul artropodelor şi pe cea a Nematodelor, Nematomorfelor şi Priapulidelor. Ultimile 3 filumuri au fost “linkate” cu altele 2: Kinorhyncha şi Loricifera, alcătuind un grup numit Cycloneuralia (numele vine de la creierul lor circum-esofsgian).
Aceste filumuri au în comun o parte anterioară, devaginabilă a corpului, numită introvert (de aici şi numele grupului de Introverta). Introvertul apare la Nematomorfe şi izolat la Nematode dar doar în stadiile larvare.
Relaţiile dintre cele 5 filumuri şi relaţia lor cu Panarthropode (Onychophore, Tardigrade, Chelicerate şi Mandibulate) sunt încă obscure.
Cele 2 grupări ce par credibile sunt Nematoda şi Nematomorpha (grupate în Nematoida) precum şi Priapulida şi Kinorhyncha.
Nematoda şi Nematomorpha împart caractere comune ca:
- reducerea musculaturii circulare a peretelui corpului
- cloaca prezentă la ambele specii
-sperma aflagelată
- cuticula de natură colagenică şi nu chitinoasă
- cordoanele hipodermice dorsale şi ventrale
Morfologiştii au unit Priapulida , Kinorhyncha şi Loricifera în grupul Scalidophora sau Cephalorhyncha, pe baza -
- introvertului cu scalide
- prezenţei a două inele de muşchi retractori a introvertului
PANARTHROPODA: EUARTHROPODA, TARDIGRADA ŞI ONYCHOPHORA
Monofiletismul Euarthropodelor precum şi al Tardigradelol şi Onychoforelor pare de necontestat.
Ele sunt unite printr-un caracter iportant:
- prezenţa apendicelor segmentare perechi şi repetitive, terminate cu gheare
- nefridii în formă de sac
- sistem circulator deschis
Sistemul circulator e format din resturi de celom şi blastocel (=mixocel), iar inima dorsală comunică cu mixocelul prin ostii (orificii).
În ciuda caracterelor comune, nu toate studiile moleculare susţin monofilia lor.
Ambele lipsesc la Tardigrade
În ciuda caracterelor comune, nu toate studiile moleculare susţin monofilia lor grupând, mai degrabă, Tardigrada cu Nematodele decât cu Euarthropoda.
Totuşi, presupunând că Panarthropoda este monofiletică atunci:
- Euarthropoda ar trebui grupată cu Tardigrada sau cu Onychophora.
- fie Tardigrada cu Onychophora ca grupe surori.
Dacă presupunem că dimensiunea mică a Tadigradelor este un caracter derivat şi ţinând cont de absenţa:
Se sugerează că:
● similarităţile cuticulei
● lanţul nervos ganglionalizat
● apendicii articulaţi ai Tardigradelor şi Euarthropodelor
mixocelului (hemocelului)
inimii
nefridiilor
(caracteristici prezente la Onychophore şi Euarthropode)
Indică o relaţie de grup soră între Tardigrada şi Euartropoda
Euarhropoda: Myriochelata versus Mandibulata
Filogenia morfologică a artropodelor a arătat o relaţie strânsă între Miriapoda şi Hexapoda (Insecta), acestea fiind grupate într-o cladă numită ATELOCERATA (care înseamnă lipsa segmentului antenar II şi deci a antenei acestui segment).
Alte sinapomorfii ar fi: - apendicele uniramate
- prezenţa tubilor Malpigii (implicaţi în excreţie)
- prezenţa taheelor respiratorii
ATELOCERATA este divizată în trei taxoni de nivel înalt: - Hexapoda
- Chilopoda
- Pauropoda
Controversa apare în relaţiile dintre cei trei taxoni. În acest sens există 3 ipoteze şi respectiv 3 arbori filogenetici
- ipoteza Myriapoda
- ipoteza Labiofora
- ipoteza Opisthogoneata
Euarhropoda: Myriochelata versus Mandibulata
IPOTEZA MYRIAPODA - susţine că Chilopoda şi Progoneata sunt taxoni soră în cadrul Myriapodelor şi că
Myriapoda şi Hexapoda sunt taxoni soră.
Euarhropoda: Myriochelata versus MandibulataÎn IPOTEZA LABIOPHORA – Hexapoda şi Progoneata ar fi
taxoni soră întrun taxon mai mare numit Labiophora ce are Chilopoda ca taxon soră.
Euarhropoda: Myriochelata versus MandibulataÎn IPOTEZA OPISTHOGONEATA – Chilopoda şi Hexapoda sunt taxoni
soră care au Progoneata ca taxon soră.
Euarhropoda: Myriochelata versus MandibulataÎn ipoteza Myriapoda aceasta este monofiletică dar atât Labiofora şi
Opisthogoneata sunt parafiletice.
Deşi există un consens că Hexapoda, Progoneata şi Chilopoda sunt fiecare monofiletice acelaşi lucru nu se poate spune despre Myriapoda.
Argumentele pentru monofilia Miriapodelor sunt mai slabe decât pentru susţinerea monofiliei pentru fiecate taxon din componenţa sa .
Mai mult , Tracheata este un taxon monofiletic şi a fost analizat atât din punct de vedere morfologic cât şi molecular.
Argumentele s-au bazat pe morfologia:
- sistemului nervos
- creierului
- ochiului
Euarhropoda: Myriochelata versus Mandibulata
Euarhropoda: Myriochelata versus Mandibulata
Aceste argumente sugerează că Hexapoda şi Crustacea sunt taxoni soră mult mai înrudiţi unul cu altul decât cu Myriapoda.
În acest caz Tracheata ar fi parafiletică
Taxonomia tradiţională a Metazoarelor
Taxonomia tradiţională a Metazoarelor
- Simetrie bilaterală- Nefridii filtratoare- din blastopor rezultă gura sau
anusul
- Dezvoltare determinată- Gura derivă din blastopor- Segmentare spirală sau de alt tip- cavitate corp (acelomat,
pseudocelomat, celomat)
- Au lofofor (posibilă plesiomorfie)- Intestin în “U”- se hrănesc cu suspensii- anusul derivă din blastoporul
gastrulei- corp divizat 2-3 regiuni, fiecare
având 3 cavitatăţi celomice (celom trimeric) cel puţin în stadiul larvar
- segmentare radiară- larva tipică este dipleurula
Synapomorfii
Sinapomorfii ale BilateraliilorDesen nefridii filtratoare proto- şi metanefridii
Simetrie bilaterală
Sinapomorfii Lophodeuterostomieni Au lofofor (posibilă plesiomorfie) Desen intestin
castravete /desen habitus castravete
Taxonomia moleculară a Metazoarelor
Altă ipoteză a filogeniei metazoarelor se bazează în special pe date moleculare
Taxonomia moleculară a Metazoarelor
Nevertebrate
• Spongieri
• Cnidari
• Ctenofori
• Platelminţi
• Rotiferi
• Nematelminţi
• Anelide
• Moluşte
• Artropode• Echinoderme
Filum Nemathelminthes (viermi cilindrici)
•Respiraţie cutanată: tegumentul trebuie să rămână umed
•Trăiesc în medii umede
•Abundente în solul umed
•Majoritatea sunt parazite
Filum Annelida (viermi inelaţi)
Respiraţie cutanată.
Adaugă alte caractere
Filum MolluscaClasa Gasteropoda
Helix pomatia
Limax sp.(formă terestră)
Marea majoritate a gasteropodelor sunt acvatice. Unele sunt terestre: por cauza uneori ravagii în culturi.
Limnaea stagnalis (formă acvatică)
(formă terestră)
Les Gastéropodes aquatiques respirent par des branchies situées dans la cavité palléale, une cavité entre la masse viscérale et le manteau (la membrane qui tapisse la coquille). L’eau qui circule dans la cavité apporte l’oxygène absorbé par les branchies.
cavité palléale branchies
Chez les Gastéropodes terrestres, la cavité palléale est modifiée en poumon. Les échanges s’effectuent entre l’air contenu dans la cavité et le sang contenu dans les vaisseaux du manteau.
poumon
Patru tentacule. Cele superioare prezintă câte un ocel. (nu distinge decât prezenţa sau absenţa luminii).
Arthropodele
Corp segmentat
Apendice segmentare perechi
Simetrie bilaterală
Exoschelet chitinos rigid
Arthro = articulaţie
Podos = picior
Creştere limitată datorită exoscheletului rigid. Animalul închis sub exoschelet, nu-şi poate desăvârşi creşterea.
Soluţia: năpârlirea exoscheletului de la un stadiu de dezvoltare la altul.
Stadii de dezvoltare
Tub digestiv complet (gură şi anus)
Sistem nervos: ganglioni nervoşi cefalici şi lanţ ganglionar ventral
Musculatura striată
Tubi Malpighi (sistem excretor)
Sexe separate
Sistem circulator deschis
Organele sunt într-o cavirate a corpului numită hemocel, şi sunt scăldate de un fluid numit hemolimfă.L’hémolymphe est mise en circulation par un gros vaisseau dorsal dont certaines parties élargies peuvent se contracter. L’hémolymphe pénètre par des ouvertures dans ces élargissements et est ensuite pompées vers la tête.
Respiraţie prin:
• Branhii
• Plămâni
• Trahei
Clasificarea Arthropodelor
Superfilum Arthropoda
Grupul PROARTHROPODA
Grupul EUARTHROPODA
• Filum Onychophora
• Filum Tardigrada
• Filum Pentastomida (Linguatulida)
• Subfilum Trilobitomorpha
• Subfilum Chelicerata
• Subfilum Mandibulata
Grupul PROARTHROPODA
• Filum Onychophora (Peripatus)
• Filum Tardigrada
• Filum Pentastomida (Linguatulida)
Apendice scurte ne articulate terminate cu o pereche de gheare
1 pereche de antene
1 la 10 cm lungime
Pseudoartropode: nu au apendice adevărate articulate
~ 70 specii cunoscute
D.p.d.v. evolutiv sunt asemănătoare cu anelidele.
Distribuţie tropicală.
Exoschelet absent (doar o cuticulă subţire).
Respiraţie prin trahei.
Grupul PROARTHROPODA
• Filum Onychophora (Peripatus)
• Filum Tardigrada• Filum Pentastomida (Linguatulida)
4 perechi de apendice scurte segmentate (dar nearticulate)
Trăiesc în medii terestre umede sau pe substrat marin sau dulcicol
Peste 800 de specii cunoscute
În general 0,15 la 0,8 mm
Pot să se dezhidrateze aproape complet ( 99%). Ele rezistă în condiţii vitrege până la – 272,8 C0 (aproape de 0 absolut) sau la +360 C0 timp de 30 de minute.
Pot să reziste la doze de radiaţii de 1000 de ori doza mortală pentru om. Pot supraveţui în vid.
Se regăsesc sub 5 m de gheaţă sau la altitudini de peste 6000 m.
Posedă piese bucale modificate în stileţi ce la permit să aspire fluidele celulelor vegetale sau a micilor metazoare (rotifere, nematode sau alte tardigrade)
Fără sistem circulator şi respirator
• Filum Onychophora (Peripatus)
• Filum Tardigrad
• Filum Pentastomida (Linguatulida)
Paraziţi în sistemul respirator al reptilelor, păsărilor şi mamiferelor
~ 60 de specii cunoscute
Au lungimi de la câţva mm până la 10 cm
Clasificare controversată
Posedă chelicere
Grupul EUARTHROPODA
Grupul Proarthropoda
Subfilum Trilobitomorpha
Subfilum Chelicerata
Subfilum Mandibulata
Prezintă mandibule
Artropode veritabile: prezintă apendice mobil articulate
Au apărut acum ~ 550 milioane de ani (MA) şi au dispărut acum 250 MA
Subfilum TrilobitomorphaSubfilum Chelicerata
Subfilum Mandibulată
Subfilum TrilobitomorphaSubfilum Chelicerata
Subfilum Mandibulată
Corp divizat în trei lobi(de aici numele de
Trilobiţi)
Cele mai abundente fosile din paleozoic (între 500 et 250 milioane de ani) 250 MA
550 MA
Extincţie la sfârşitul Permianului
În general aveau între 3-10 cm lungime
ochi compuşi
Unii atingeau 60 cm
Subfilum Trilobitomorpha
Subfilum ChelicerataSubfilum MandibManlata
Subfilum Trilobitomorpha
Subfilum ChelicerataSubfilum MandibManlata
Clasa Merostomata (Xiphosura)
Clasa Pycnogonida (Păianjeni de mare)
Clasa Arachnida
prima pereche de apendice articulate = chélicères
Chelicerate: • Antene lipsă• Corp divizat în: céphalothorax şi abdomen• 6 perechi de apendice articulate• Prima pereche de apendice = chelicere • A doua pereche de apendice = pedipalpi (adesea foarte
dezvoltate , semănând cu nişte cleşti)
Chelicerate: • Antene lipsă• Corp divizat în: céphalothorax şi abdomen• 6 perechi de apendice articulate• Prima pereche de apendice = chelicere • A doua pereche de apendice = pedipalpi (adesea foarte
dezvoltate , semănând cu nişte cleşti)
chelicere
Apendice locomotoare
abdomencefalotorace
pedipalpi
Subfilum Chelicerata
Clasa Merostomata (Xiphosure)
Clasa Pycnogonida (păianjeni de mare)
Clasa Arachnida
Limulus polyphemus
ochi compus
cefalotorace
abdomen
telson
• 5 specii actuale.
• Animale acvatice.
• Respiraţie branhială.
• Pedipalpii identici cu apendicecle locomotoare.
• Pe litoralul din Noua Scoţie din Yucatan.
• Se hrăneşte cu moluşte şi viermi marini.
• Pigmentul respirator seamănă cu hemoglobina dar conţine, cupru mai degrabă decât fier = hemocianină
chelicere
branhii
Apendice locomotoare
Prima pereche de apendice = pedipalpi
Clasa Merostomata (Xifozoare)
Clasa Pycnogonida (Păianjeni de mare)
Clasa Arachnida
Subfilum Chelicerata
Abdomen atrofiat
Clasa Merostomata (Xiphozoa)
Clasa Pycnogonida (Păianjeni de mare)
Clasa Arachnida
Subfilum Chelicerata
Clasa ArachnidaClasa Arachnida
Aproape toate terestre
Corp divizat în 2 regiuni:
• Cefalotorax
• Abdomen
Antene lipsă
Respiraţie aeriană: traheană sau pulmonară
6 perechi de apendice:• 1 pereche de chelicere
• 1 pereche de pedipalpi
• 4 perechi de apendice locomotoare
Ochi simplii (oceli)
cefalotorax abdomen
chelicere
pedipalpi
chelicere
4 perechi apendice locomotoare
Peste 65000 de specii descrise
8 ordres principaux :
1. Scorpionida
2. Palpigrada
3. Uropygi (Pedipalpida)
4. Solifugae (Solpugida)
5. Pseudoscorpionida
6. Phalangida (Opilions)
7. Acarina
8. Araneida
1. Scorpionida
2. Palpigrada
3. Uropygi (Pedipalpida)
4. Solifugae (Solpugida)
5. Pseudoscorpionida
6. Phalangida (Opilions)
7. Acarina
8. Araneida
SCORPIONI
Forme termofile
Nocturne
Prădători ai insectelor şi ale altor artropode
Pedipalpi foarte puternici terminaţi cu o pensă puternică
Telson
Preabdomen (mesosoma) : 7 segmente Postabdom
en (metasoma) : 5 segmente
Cefalotorace
Abdomen : 12 segmente în total
Ultimul segment se termină cu un telson
Post abdomenul este foarte mobil şi se pliază deasupra corpului
Cefalotoracele poartă 2 oceli mediani şi 2 până la 5 perechi de oceli laterali.
4 perechi apendice locomotoarePedipalpi
terminaţi cu cleşti
Telson în legătură cu glanda cu venin
Chelicere
Al doilea segment abdominal poartă pe partea ventrală, două structuri
caracteristice : piepteni.
Nuneroşii receptori nervoşi avertizează scorpionul asupra temperaturii, compoziţiei
chimice şi umidităţii solului.
piepteni
chelicere
1. Scorpionida
2. Palpigrada
3. Uropygi (Pedipalpida)
4. Solifugae (Solpugida)
5. Pseudoscorpionida
6. Phalangida (Opilions)
7. Acarina
8. Araneida
Abdomen segmentat (cel de la aranee nu este)
1. Scorpionida
2. Palpigrada
3. Uropygi (Pedipalpida)
4. Solifugae (Solpugida)
5. Pseudoscorpionida
6. Phalangida (Opilions)
7. Acarina
8. Araneida
Pedipalpi terminaţi cu o pensă traversată de un canal legat la o glandă cu venin
Abdomen : 12 segmente, fără telson
• 2 până la 7 mm
• Prădători ai micilor insecte
PSEUDOSCORPIONI
1. Scorpionida
2. Palpigrada
3. Uropygi (Pedipalpida)
4. Solifugae (Solpugida)
5. Pseudoscorpionida
6. Phalangida (Opilions)
7. Acarina
8. Araneida
Abdomen segmentat
Pedipalp
Doi oceli, araneele au de
obicei 8
4 perechi de apendice (ca la
toate Aracnidele)Observaţi cefalotoracele (ce susţine apendicele) şi este intim sudat la abdomen
Pedipalpi
Chelicere
Dicranopalpus ramosus
Specie europeană
1. Scorpionida
2. Palpigrada
3. Uropygi (Pedipalpida)
4. Solifugae (Solpugida)
5. Pseudoscorpionida
6. Phalangida (Opilions)
7. Acarina
8. AraneidaCăpuşe
hidracarieni
ACARIENI
Acarian (căpuşă) de saltea
(Dermatophagoïdes)
Căpuşă predatoare
Hidracarieni (căpuşe acvatice)
Ixodes ricinus : căpuşă responsabilă de transmiterea bolii Lyme
Parazite
Căpuşă parazitând urechea unui câine
Ixodes ricinus în repaus după o priză de sânge
Varroa jacobsoni : căpuşă responsabilă de transmitere bolii “diarea albinelor”
Sarcoptes : căpuşa care provoaca scabioza (râia)
Panonychus
(provoacă pesta plantelor)
Demodex folliculorum
Parazitul foliculilor de păr
1. Scorpionida
2. Palpigrada
3. Uropygi (Pedipalpida)
4. Solifugae (Solpugida)
5. Pseudoscorpionida
6. Phalangida (Opilions)
7. Acarina
8. Araneida
Toţi sunt prădători
Chelicere
Terminate cu croşete ce traversează un canal în legătură cu o glandă cu
venin
Pédipalpes
Acoperiţi de receptori nervoşi
sensibilili la diferiţi stimuli
Faţa ventrală a extremităţii abdomenului conţinând filierele, glande permanente ce produc de producere a mătăsii.
Filiere
Anumite specii se lasă transportate de vânt suspendate de un fir de mătase lung.
Etapele construirii unei pânze.
N.B. toate speciile produc mătase, dar numeroase specii nu construiesc plase.
Anumite specii vânează în mediu acvatic
Classification des Arthropodes
Filumul Arthropoda
Grupul Proarthropoda
Grupul Euarthropoda
• Subfilum Trilobitomorpha
• Subfilum Chelicerata
• Subfilum Mandibulata
• Clasa Crustacea
• Clasa Myriapoda
• Clasa Insecta
mandibule
chitinoase
Clasa CrustaceaClasa Crustacea
Subclasa Malacostracea
Ordin Isopoda
7 perechi apendicelocomotoare
abdomen
cefalotorace
Clasa MyriapodaClasa MyriapodaSubclasa Chilopoda (Scolopendre)
Subclasa Diplopoda
Subclasa Chilopoda (scolopendre)
Corp aplatizat.
Antene lungi.
O pereche de apendice per segment Trăiesc în litiera solului sub pietre şi sub scoarţa arborilor.Cuticula lor nu este impermealizată de o ceară; sunt deci foarte sensibile la dezhidratare.Prădători ai altor artropode. Le premier segment porte une paire de pattes modifiées en pinces reliées à une glande à venin.
Anumite specii tropicale pot injecta un venin foarte dureros.
Ultima pereche de apendice adesea diferă de celelalte
Subclasa Diplopoda
Corp rotunjit.
Antene scurte.
Două perechi de apendice per segment.
Caută umiditate; în litiera solului, sub muşchi sau sub pietre, în lemnele putrede.
În general sunt detritivore; anumite specii atacă plantele iar altele sunt prădătoare.
Clasa InsectaClasa Insecta
Nématodes1%
Mycètes4%
Algues2%
Protozo2%
Bact. et virus1%
Autres24%
Arachnides5%
Crustacés2%
Autres Arthr.1%
Mollusques4%
Autres invert.4%
Vertébrés3%
Insectes57%
Plantes14%
Insectes
Arachnides
Crustacés
Autres Arthr.
Mollusques
Nématodes
Autres invert.
Vertébrés
Plantes
Mycètes
Algues
Protozo
Bact. et virus
950 000 espèces décrites il en existe peut-être 10 fois plus.
Il y aurait 1 milliard d’insectes pour chaque être humain.
% speciilor actuale cunoscute
Corp divizat în 3 părţi:
ToraceCap
Abdomen
2 pereci de aripi
3 perechi de picioare
1 pereche de antene
Ochi compusocel
mandibulă
labrum
Maxilă şi palp maxilar
coxa
Labium şiPalpul labial
Trohanter
tibia
tars
femur spirac
ul
ovopozitor
gheară
FILUMUL ARTHROPODAFILUMUL ARTHROPODA
Grupul Proarthropoda• Onycophora
• Tardigrada
• Pentastomida
Grupul Euarthropoda
• Subfilum Trilobitomorpha
• Subfilum ChelicerataClasa Merostomata (Xyphosura)Clasa PycnogonidaClasa Arachnida
• Subfilum MandibulataClasa CrustaceaClasa Myriapoda
Clasa Insecta (Hexapoda)
Subclasa ChilopodaSubclasa Diplopoda
REZUMAT
Colonie de BryozoarLophopus sp.
(Phylactolaemata)
Organizaţia internă la Pulmatella fongosa
SFÂRŞITSFÂRŞIT