George Arionlnsulo cdrlilor

copyrisht@ 20l4 GEORGE ARIONCopyrighlO CRIME SCENE PRESS, 20I4 pentru oceostd,edilie.

Toote drepturile rezeryote, inclusiv dreptul de o reproduce frogmenle din corte

CRIME SCENE PRESS

PioJo Presei Libere nr. I

emoil: ediluro@crime-scene.rotel..: 02 I .317.91 .37; O21 .317.91 .42; fox.: 02 1 .317 .91 .43

www.crimescene.ro

CRIME SCENE PRESS

Director editoriol: GEORGE ARION

Dccrlsrea CIP a BlbllotecitNaflonale a RomiuieiARION,GEORGE

Incula ctrrfilor / George Arion ; pref.: Alex. $tefiinescu -Bucuregti: Crime Scene Press,2014

ISBN 978-606936774-4

L $tefrnescrl Alex (pref.)

821.135.1-31

Cope*o colecliei: ALEMNDRA BARDANCoperto: foto Shutterstock

Redoctor: ALEMNDRU ARIONCorecturd: MANUETA RUMNDRA ARIONTehnoredoctor: IAURA IBARBun de tipor: februorie 20,l4Tipdritln Romdnio, FED PRINT

Orice reproducere, totold sou porjiold, o oceslei lucrdri, fdrd ocordul scris oledilorului, este strict interzisd 9i se pedepsege conforrn.Legiidreptului de outor.

George Arion

lnsula cir[ilorhefata de Alex. $tefinescu

[RrMr $0trftPRt$$

PARTEA INTAI

Ar GRIJA CE-T| DORE$T!!

Por"r,", acestui birbat incepe, ca orice poveste, cu un prim cuvdn!a$ternerea lui pe hdrtie av6nd darul de a atrage alte gi alte cuvinte, care i se

alSturd, interesate de proiectul ce se contureazS, se ordoneazi intr-un text,treptat-treptat totul c5p5t6nd un sens 5i o coerenli care n-au mai existat nici-odati. Ca printr-un miracol, vocabularul limbii in care se scrie este cuprins deun freamdt,,,Ai auzit? Cineva a-nceput o noud cattel", ,,Ei, nu ziu! Despre ce evorba?",,,Nu gtiu, tocmai incerc si aflu.",,,O fi loc Ai pentru noi?",,,Hai sd ne in-teresdm impreun6".,,Hai!" Unele cuvinte se inghesuie 1anfoge si iasi in fa15, sifle alese, se autopropun cu insolenfd, chiar dacd nu sunt necesare, ca nigte ingi

d6nd din coate la o coadi ca si ingface mai repede produsele revnite. Altele,ln schimb, sunt mai sfioase, se ascund - de;i tocmai unele dintre ele ar fi maipotrivite - gi apar dupi multd caznd din partea autorului, cdteodati acesta

rJung6nd la exasperare, fiind pe punctul de a abandona, sastisi! si le caute.

Desigur, sunt gi cuvinte care rdm6n indiferente, stau in expectativi, dovedesclndolenf6, vdnzoleala din jurul lor le lasd rece, a$teptand propuneri mai ten-tante care sd le smulgi din letargie.

Lucrurile sunt diferite giin func[ie de limba in care se scrie. De pildd, daci: vorba de englezi, ai de ales dintr-un milion de cuvinte, o adevirati armatdde conchistadorivigurogi, bine antrenali, asta explicdnd giexpansiunea lorintoate colgurlle lumii. Dac5,ins5, evorba de rom6nd, cu un vocabular mai pugin

TNSULACARTTLOR 17

spectaculos ca bogelie, doarin aparen!; sarcina autorului e mai u;oar5, avdnd

la dispozifie o baza de selecgie mai restrdnsS, ca un antrenor de fotbal cu pu[ine

opliuniinainte de meci, tu in poartd, voi fundagi, voi m'rjlocagi, voi la inaintare,

uitandu-se cu jale la banca de rezervd unde au mai rimas putinijucdtori pen-

tru a-i schimba pe cei din teren in caz de accidentdri sau prestatii necores-

punzitoare. Deseori seint6mpld sd ai nevoie de un termen pe care nu-l giseSti

decat intr-o alte limbe $ite dai cu capul de pereli s5-i descoperiechivalentul.

$i totugi, o poveste scrisi in limba romdni n-ar diferi prea mult de aceea5i

poveste scrisi in portughezd, si zicem, dar intre ele ar fi deosebiri de nuan!e,

unele expresii sunt mai plastice intr-un idiom dec6t in altul. lar daci ar fi ros-

tit6, schimbirile ar fi majore, povestitorii av6nd tendinla de a face multe di-

gresiuni, nefiind capabili sA line in permanenli firul logic a ceea ce relateazS,

se lasd furali de amdnunte parazitare sau, la indemnul asistenlei, b6nd un

pahar de vin, ca s5-gi tragi sufletul, pierd 5irul, nu mai Stiu unde au rdmas, 5i

atunci improvizeazd, pentru a nu se face de r6s, ascultitorii lor din hanuri,

taverne, birturi - locuri propice pentru depinat istorii - neobservdnd nimic,

fiind ei ingigi preocupali sd goleasci pahardupd pahar, ajungAnd intr-o stare

euforicd, ipostaz5 in care accepti cu deliciu orice ar auzi.

ln cazul unei povegti transmise oral, din generalie in generafie, modificdrile

ar fi gi mai dramatice. Unele addugiri poate ar infrumuseta-o, i-ar da o savoare

necunoscuti inilial, altele, dimpotrivS, ar sirici-o, arface-o searbidS, de nere-

cunoscut.

Pdnd 5i o carte pe care cititorul a mai parcurs-o din scoarl5 in scoa(5 are un

alt impact asupra acestuia intr-o noui edilie, avdnd o alti grafici pe copertS,

un alt format, o alti calitate a hartiei, un alt corp de literS. Uniiimping ideea la

extrem, afirmS, de pildd - [ineti-v5 binel - cd edilia princeps alui Elingenioso

hidalgo Don Quijote de la Mancha din anul 1605 ar spune altfel aventurile

vajnicului Cavaler alTristei Figuri, decdt romanul pe care il cumperi azi dintr-o

librdrie, sau il comanzi de pe Amazon, noui insd ni se pare a fi o exagerare a

unor exegeli amatori de paradoxuri 5i insetagi de aplauze obtinute ca pres-

tidigitatorii de la circ, prin iufeal5 de mini 5i nebdgare de seami, cum adec-

vat se spune.

$i totu$i, existi un s6mbure de adevir in aserfiunea pe care tocmai am ca-

talogat-o, oarecum pripit, cu malilie, drept o deformare a realitdgii. O carte care

18 GEORGE ARION

cSldtoreste prin veacuri a fost intr-un fel inleleasd acum trei sute de ani gi alt-

fel o pricepe un cititor din ziua de azi.ln trecut era acordati atentie unor sem-

nifica1ii, astdzi acestea s-au pierdut, descoperindu-se, in schimb, altele, poate

mai pline de miez - iati miracolul operelor valoroase, capabile mereu s6 des-

fete, oferind noi gi noit6lcuri 5i invitdndu-te sd mediteziing6ndurat asupra lor,

un hermeneut ne-ar putea ldmuri mai exact cum e posibil un astfel de

fenomen, daci vom gdsi unul binevoitor, ne vom adresa lui.

Alegerea primului cuvdntintr-o poveste aminte5te de cazul celebrului Big

Bang, toli au auzit despre asta, uriaga explozie care, dacd ddm crezare

savan[ilor - de ce nu i-am crede, sunt oameni seriogi, tobd de carte, cu Premii

Nobel in CV -, a provocat na$terea Universului, c6nd, dintr-o fdr6mi de ma-

terie care arfi incdputintr-o coaji de nuci, nu, nu intr-o coaji de nucd, wrong,

totul a pornit altfel, de la o aga-numite singularitatefiri dimensiuni, dar cu o

energie infinit5, inghesuitd acolo la presiuni formidabile, din care au apdrut

miliarde 5i miliarde de corpuriceregti, de constelaEii gigalaxii, de stele, planete,

asteroizi, o puzderie de comete 5i de meteoriti, toate evoludnd pe traiectorii

stabilite prin legi insuficient deslugite, popu16nd doar in cdteva clipe spalii

lmense, pe care nu le vom cunoagte niciodati, noifiind sechestraliintr-o zonicu o suprafati ridicol de minusculS in comparalie cu neinchipuit de vastele

teremuri pe care nu le pot scruta nici cele mai performante telescoape, nici

mdcarfaimosul Hubble, gi unde n-au ajuns nici aparatele pe care le-am trimispdnd acum in Cosmos - ce s-o fi ales de ele, multe nu mai emit niciun semnal,

s-or fi rupt in buciti sub bombardamentul rocilor rdticitoare, s-or fi lichefiat

trec6nd prin apropierea unor sori ajungi la o maximi incandescenlS.gi totugi, firi a incerca si-i denigrim pe emeritii pomeniti mai sus, la in-

ceput a fost Cuvdntul, ne face plicere si ne-aducem aminte de aceastd pre-

cizare lipsiti de echivoc, inconturnabili, venitd din paftea unei autoritdfi de

mare prestigiu.

in cazul istoriei noastre, acest cuvdnt primordial at6t de important este

chiar cuv6ntul ,,poveste", dar nu in sensul de basm, unde personajele sunt zmei

5i Feti-Frumogi lnclegtali in lupte acerbe pentru a cuceri mSna unor printese,

sau teritorii, sau bogi1ii, premii care le recompenseaze cutezanla gi rezultatele

eclatante, inaccesibile muritorilor de 16nd. Relatarea noastr5 este despre un

om insignifiant, t6r6t de valurile vielii sale intr-o aventurd extraordinard, mai

rNsuLA CARTTLoR 19

potrivitd pentru un individ cu alte insugiri, cu inzestriri care si provoace ad-mirafie, nu compasiune, doringi de a-l urma ca pe un model impresionan! nude a-i plSnge infr6ngerea 5i nimicnicia, fiindci, intr-un moment de restri5te,s-a dezis de tot ceea ce adorase p6nd atunci cu fervoare, ca un zelot.

Povestea acestui birbat (numele lui va fi dezviluit in cur6nd) incepe intr-ozi de s6mbiti a lunii aprilie. Nu-i nevoie de alte precizdri, arfi putut s6 inceapdin oricare altd zi a oricirui alt anotimp - trebuie totugi si facem rapid o rectifi-care, daci istoria ar fi inceput mai devreme sau mai t6rziu, int6mplarile s-ar fipetrecut, fird doar gi poate, intr-un alt fel, gi nimeni nu poate garanta ci ar fifost mai captivante sau, dimpotrivd, mai pulin interesante.

Toate ceasurile din apartament ardtau ora gase, mai precis gase firi unminut. N-avea o pendulS care sd marcheze sonor orele, nici vreun orologiudegteptdtor. Ca si fim mai exacfi, nu poseda nici mdcar ceas de m6nd, nu avu-sese niciodatd. N-avea nevoie de niciun instrument de mdsurare a timpuluicare s5-i dea degteptarea. De zeci de ani se trezea fix la ora asta, de parci un-deva, in creierul lui, era setat cu exactitate momentul in care trebuia sa-gi

inceapd ziua. C6nd era la gcoalS, la facultate, sau mergea la serviciu, un semnaltransmis de undeva, dintr-o,,celul5 cenugie", dupd vorba lui Hercule poirot, undetectiv arogant dar inteligent, infailibil, strabdtea complicatele ramificaEii ner-voase 5iil smulgea din somnulcel mai profund. Nici dupd ce ie5ise la pensie nurenunlase la trezirea la aceasti ori - e drept, nici nu incercase vreo stratagemicare s6l ajute sa mai trdndiveascd in pat, aga cum i s-ar cuveni cuiva care toatSviafa a tras la 9aib5.

Oricat de tdrziu s-ar fi culcat, reu$ea sd se trezeasca la orice ori vroia. Maimult, ori de cdte ori cineva il intreba c6t e ceasul, indica aproape fdrd greg ora,chiar daci, dupi cum am mai spus, nu purtase niciodatd vreun ceas la mdni,vi putem recomanda, la cerere, un studiu demn de incredere despre indivizicu un astfel de har.

in loc si dea de pe el cuvertura, se cuibdri mai bine pe canapeaua pe caredormea - un semn indubitabil ci va urma o zi insoliti, pe care el nu-l bigd inseami - iati incd o dovada a inzestrdrii sale precare, deja ne intrebam dacdne-am ales eroul potrivit pentru ceea ce va urma. ii era frig, toat6 noapteaclanlSnise din din1i, dar nu indriznise si se duci in toiul noptii la bucataries5-gi faci un ceai - imediat ar fi auzit o voce care s-ar fi ristit la el cer6ndu-i

20 GEORGE ARION

lrnperativ sd nu mai hodorogeasci vasele,,,ce dracu'faci acolo, plivane, n-ai

romn?" Ar fi vrut sd mai pund pe el o pituri, habar n-avea insi unde erau

l),lstrate agternuturile 5i n-avea pe cine sd intrebe, orice chestionare in acest

rens ar fi starnit o furtund, mai bine lips5, mai bine o ddrddialS gi linigte-n cas5.

Medicamentele erau tinute sub cheie -,,is scumpe, nu-i nevoie de ele pentru

orice fleac de durere de cap, doar nu-s bomboane, la anii tdi ar fi trebuit si fi,rflat asta". Nici termometrul nu gtia unde e, stitea pitit in vreun sertar, inutil,t rr mercurul la limita de jos, e lucru ttiut, termometrele medicale nu inre-(tistreazi c6t de cald sau de frig e in cas5.

Nici nu trebuia sd gi-l pun5 sub bra[, avea, cu sigurantd, febri, intregul corpii ardea, pijamaua ii era leoarc6 de transpiralie. Arfi trebuit s-o schimbe, dar gi

,rsta insemna s5-i deranjeze pe ceilal[i, umbl6nd in dulapurile din celelalterrrcaperi -,,Ce dracu'te scoli cu noaptea-n cap, haimana bitranS?", l-arfi apos-

trofat ginerele lui.

Da, da, nu dormise deloc bine, dar nu numai din pricina ricelii care igi tri-rnisese doar primii soli, fiindcd nu era inci demolat pe de-a-ntregul. Pe strada

unde locuia se desfS5urase din nou un concurs nocturn de motociclete. De

rloua, trei ori pe sdptim6ni, la addpostul noptii gi profitdnd de traseul dreptoferit de aceast5 arter5, cete de ingi imbricali in combinezoane de piele,

l*rbogi gi cu cSgti pe cap se luau la intrecere storc6nd toat6 puterea din mo-

toare de Aprilia, Kawasaki, Honda, Harley-Davidson, Yamaha, Vespa, Piaggio...

El habar n-avea de mircile astea, nu gtia cum arati $i care le tunt perfor-

manlele.lnregistra doar vuietul care cre$tea, cre$tea pe misuri ce se apropia

de blocul lui, un val de pocnete, pArdituri, claxoane, ajung6nd si risune infer-

nal sub ferestre, pentru ca apoi sd se piardi in depirtare, sculSndu-i pe allii din\omn.

Agteptdnd, in orice moment, ca motocicletele sd derapeze, sd se izbeasci

intre ele, de maginile unor goferi pagnici aflafiin trafic, firi nicio legdturi cu

vreo curs6, sau sd intre in stilpii de iluminat, in pilonii de beton ai podurilor, inzidurile blocurilor...

Agtept6nd si audi zgomotul metalului contorsionat, vaietele rinifilor,strigetele inspiimdntate ale trec5torilor noctambuli. . .

Agtept6nd si se ciocneascS, agtept6nd si se ciocneascS, a$teptand se se

ciocneasc5...

TNSULA CARTTLoR 21

Veneau, plecau, veneau, plecau, veneau, plecau... Cursele nu durau mult,

pe urmele indivizilor be[i de vitezS, dornici de senzalii tari, de competitii cu

moartea, se nipusteau echipaje de polifie, sirenele maSinilor spintecau aerul,

incepea o alti goan5, la fel de periculoasi, 9i eliSi acoperea exasperat urechile

cu perne, igi vdra capulin p6turi, pentru ca nu cumva si audi zgomot de tabld

pe tabld, rostogolirea unor trupuri pe asfalt - bra[e intr-o parte, picioare in altS

parte -, urlete de groazS, ciSti lopiind pe carosabil - imaginea asta il obseda,

le vedea cum sar ca nigte bile de popice lansate haotic 5i ieSite de pe pista...

Chiar gi dupd ce lini$tea revenea in cartier, nu reusea sd adoarmi, rimanea

inci multi vreme cu urechea ciulitd, cuprins de panici - daca se intorc, dacd

se intorc...De mulli ani,in vis, sevedea uneori cdlare pe o motociclete, obligat si par-

ticipe alSturide zdnateciiinsetati de adrenalini la raliuriin toiul noplii, la con-

cursuri de mare vitezi gi temeritate. Chiar 9i treaz fiind, in locuri unde domnea

acalmia, tresdrea dintr-odatd, av6nd impresia cd aude bubuitul unor motoare

ambalate la maximum.

A5teptdnd si se ciocneasc5, a5tept6nd sd se ciocneasci, agtept6nd si se

ciocneasc5...

in casi nu se auzea niciun zgomot, nici micar sforditurile Axiniei sau ale

ginerelui s5u. De afarS rdzbdtea p6nd la el doar f656itul maSinilor pe asfaltul

ud. Din c6nd in c6nd trecea 5i c6te o ambulanlS a cirei sirend se t6nguia pen-

tru a-gi croi cale liberd in trafic.

in astfel de ocazii nu se putea impiedica sd nu se gdndeasci la bolnavul

transportat in goand la spital. Oare nu-l infricoSa sirena sinistrd? Nu-l

inspSim6nta viteza? sau cei mai mulli dintre beneficiarii unui astfel de m'tjloc

de transport nu mai aveau cum si-gi faci probleme de acustic|, legiturile lor

cu lumea fiind vremelnic retezate, sau, poate, total, astfel incSt pentru de-

plasarea lor ar fi fost necesar un alt tip de vehicul?

Fiind acoperit cu o cuverturS, nu-i zdrim trupul incovrigat, in pozitia unui

fetus de dimensiuni monstruoase. Chipul insi i se distinge in lumina nesiguri

a zorilor. Are o frunte imensi, iar sub spr6ncenele stufoase ochii mari strilucesc

intens, de un albastru fascinant. Nasul drept, buzele cirnoase. Urechile nu se

ziresc complet, fiind acoperite pa(ial de pirul de pe cap, un pdr lung 9i moale,

de culoarea cenugii.Toate aceste anexe ale chipului sdu tind spre perfecliune.

22 GEORGE ARION

Numai cd asamblarea lor pare s5 se fi fdcut in grabd, de cStre un c6rpaci, astfelrrrcAt n-avem privilegiul de a contempla chipulfrumos al unui domn de vdrsta

,r lreia - ne-am fi dorit norocul si avem un astfel de erou, care si ne farmecerk,cum il vedem, charismatic Ai cu prestantS. Barba pe care nu gi-a ras-o devrt o lund seaminS cu o mirigte, inci nu i-a dat o formi care s5-l avantajeze, ar

trebui si meargd grabnic la un frizer, chiar ne intrebdm daca ideea de a nu mai

lolosi lama il va face mai atrSgitor, mai mult ca sigur cd nu.

Curiozitatea noastre de a-l vedea cum arat6 din cap p6na in picioare ne e

r,rJrid satisfdcutd. ln sf6r$it, birbatul di la o parte cuvertura gi se ridicS la mar-

r lirrea canap€lei, b6jb6ind dupa papuci. ii incall; 5i se ridici drept, ca gi cum ar

li la recrutarea in armatS, intr-un cabinet medical, gi ar fi trebuit sd fie mdsurat

tu la infanterie, tu la tancuri, tu la marin6.Trebuie si ne ducem m6na la gurd,

I lrrntru a nu scoate vreun sunet nepotrivit intr-o ambian!5 cufundatd in linigte,.,unet care ar putea fi interpretat gi ca ireverentios la adresa indltimii uriage a

lr,trbatului - mai are putin $i atinge tavanul, intr-adevdr, apelativul ,,pl5van" i

,,r, potrivegte! Are mai mult de doi metri gi, spre deosebire de mulli oameni

trral[i, nu e incovoiat de spate, de parci niciodatd n-ar fi dorit si micgoreze

rlilerenta de staturi fa15 de semenii sdi, majoritatea mult mai scunzi, e ca un

t rulliver in lara piticilor. De pe-acum trebuie s-o spunem - nicio armi nu gi l-a

rr,vendicat, la infanterie, din tranSee, i s-ar fi vdzut capul gi-ar fi fost ciuruit ime-tli,rt, orice casci ar fi purtat, in tancuri n-ar fi incSput, marina n-avea ce face cu

irrli care ar fi avut nevoie de doud cu$ete ca sd doarmS, pe un vas spatiul este

rlrimuit cu grij5. Despre avialie nici n-a putut fi vorba, avioanele nu sunt incd

rn.lnevrate de oameni de peste doi metri indlfime, n-ar avea destul spagiu inr.rrlingS.

Rimdne o clipd in mijloculincdperii, ca 5i cum n-ar $ti ce sd facd, deranjatrle propria lui persoand. E clar, nu se simte bine, efortul de a se ridica l-a gi

,lnelit putin,firi a simtitotugi nevoia de a se sprijinide ceva. L-am putea sfatui

r,1 se culce la loc, evitdnd astfel experimentul periculos la care va fi supus, i-am

;lutea striga avertismente, evident, nu ne-ar putea auzi, rostul nostru e si fimrrrartori, cronicari congtiinciogi care inregistreazi ceea ce vdd, gi o implicare de

altd facturi e imposibilS, ar insemna o incdlcare a prerogativelor cu care am fost

lrrvestiti - ni le-am asumat cu plScere, insi nu gtim dacd am ficut bine, am in-r r.put si avem dubii.

INSULA CARTILOR 23