7/23/2019 Argument Pastel

http://slidepdf.com/reader/full/argument-pastel 1/5

1.DEF (MARCILE EULUI LIRIC)

 Pastelul este o specie a genului liric in care este prezentat un colt din natura

in stransa legatura cu gandurile si sentimentele autorului fa ă de acesta.ț   

 In poezia "Iarna", este descris un tablou hibernal, măre i grandiosț ș , sco ând înț

eviden ă atotputernicia iernii,ț  autorul exprimându- i in mod direct sentimenteleș  si

trăirile,  trecand de la teamă, neliniste, spaima, nostalgie la admiraţie şi eselie

 fa ă de acest tablou.ț 

Poezia este alcatuita din patru catrene, cu rimă imperecheată : intalnim eulliric !iată!,.

În prima strofă : Iarna apare personificată într-un peisaj fantastic, înspăimântător „cumplitaiarnă”, care cerne norii de zăpadă , trimiând „!un"i troiene călătoare adunate-n cer

"rămadă.” #escrise prin intermediul unui du$lu epitet.Poetul surprinde însă , cu stân"ere deinimă , că această plutire "raioasă se asociază cu atin"erea lor în"heată , care provoacăfiori.Personificarea ării este su$linită de tresărirea provocată de răceala ful"ilor de nea„%ăspândind fiori de "heaă pe ai ării umeri dal$i”.În strofa a doua : Poetul insistă printr-o repetiie asupra a$undenei zăpezii.”&ua nin"e,noaptea nin"e , dimineaa nin"e iară '”(rumoasa ară , personificată , se îm$racăîntr-o „zale ar"intie” "ata parcă de răz$oi.)omparaia accentuează atmosfera de u*oarătristee , determinată de trecerea timpului.În strofa a treia : )oncurează peisajul terestru pustiu *i în"ropat su$ al$ul zăpezii. Plopii se pierd în zare ca um$re ale vieii dispărute „ca fantasme al$e”.Pe întimderea pustie lipsită deorice semne ale vieii , de unde s-au *ters urmele *i drumul se văd : „satele pierdute su$clă$ucii al$i de fum”.#oar fumul al$ ne poartă cu "ândul la sin"urul semn de viaă care se păstrează în pustiul de zăpadă.%epetiia cuvântului „al$” scoate în evidenă culoaredominantă a ta$loului.

Ultima strofă : +duce o schin$are în peisajul de iarnă.a$loul de iarnă până atuncineclintit , lipsit parcă de viaă , se insuflee*te la apariia saniei care trece peste văi *i alsunetului vesel al zur"ălăilor.Poezia se încheie într-o tonalitate amplă. 

In primele trei strofe este descris un spatiu vast, nemar"init, peste careninsoarea cade necontenit, "erul este cumplit, iar satele sunt in"ropate de năme i.ț

)erul este acoperit de nori, soarele a$ia zărindu-se printre acestia.

a$loul trezeste in sufletul autorului sentimente de spaimă fa ă de ninsoareaț

totală asemenea unui cataclism natural neliniste si melancolie. entimentele de

7/23/2019 Argument Pastel

http://slidepdf.com/reader/full/argument-pastel 2/5

uimire si infiorare percepute de eul liric in fata acestui maret spectacol al naturiisunt su"erate si de epitetele cumplita iarna si fiori de "heata.

Privirea este indreptată de sus în jos fiind surprins atât spa iul ceresc ”#inț

vazduh cumplita iarnă”, adunate-n cer, cât si spa iul terestru, unde totul pareț

cufundat în zapada: ot e al$ pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare.

In ultima strofa ta$loul se insenineaza, soarele apare i omulș isi face simtita prezenta intr-o sanie usoara, care trece peste vai raspandind veselia printr-oima"ine auditiva clinchete de zur"alai. entimentele autorului se transforma inveselie e/primată prin epitetele: doritul soare, voios rasuna si personificareasoarele dismiarda.

Pentru a descrie ta$loul hi$ernal si a transmite sentimentele, autorul

foloseste numeroase ima"ini artistice , vizuale, auditive si dinamice realizate prinintermediul fi"urilor de stil

Predomina ima"inile vizuale, norii de zapada,”ca un roi de fluturi al$i, umeridal$i. +cestea sunt alcatuite din epitete - de zapada, lun"i, calatoare, dal$i -,

 personificari - ful"ii z$or, plutesc, umeri dal$i si comparatia ca un roi defluturi al$i.

Personificarea reprezinta un mijioc artistic important mai ales in prima si in ultima strofa, prininsufletirea unor elemente ale naturii care do$andesc trasaturi ale lumii vii sau umane: iarnacerne norii, ful"ii z$or, tara se im$raca in zapada cu o zale ar"intie se im$raca mandra tara,

doritul soare dismiarda.

0etafora ,,oceanul de ninsoare se refera la stratul de zapada care acopera pamantulasemanandu-l cu intinderea oceanului. 1orii aducatori de zapada, sunt descrisi cu ajutorulmetaforei ,,lun"i troiene calatoare22.

Pentru realizarea ta$loului autorul foloseste o "ama lar"a de epitete simple si cromatice :,,troienecalatoare, ,,fiori de "heata, ,,zale ar"intie, ,,intinderea pustie, atri$u 

a$loul al$ este realizat cu ajutorul epitetelor cromatice: ,,fluturi al$i, ,,umeri dal$i, ,,cla$uci

al$i, ,,fantasme al$e” sporindu-se astfel senzatia de potop hiernal. Pe lan"a aceste,monocromatismul se realizeaza si cu ajutorul cuvintelor ce apartin aceleiasi sfere semantice: zapada,"heata, troiene, ninsoare.

7/23/2019 Argument Pastel

http://slidepdf.com/reader/full/argument-pastel 3/5

)omparatia este o alta fi"ura de stil folosita de poet pentru realizarea ta$loului si su"erareastarilor sufletesti. (ul"ii care cad sunt asemanati cu niste fluturi al$i. ,,(ul"ii z$or, plutesc in aer, caun roi de fluturi al$i, iar soarele care a$ia se vede printre nori este comparat cu un vis de tinerete. ne

face sa simtim usoara tristete a poetului "andind cu re"ret la trecerea anilor tineretii., ,,oarelerotund si palid, se prevede printre nori,3)a un vis de tinerete printre anii trecatori. 

)omparatia )a fantasme al$e plopii insirati se pierd in zare accentueaza aspectul de pustietate lipsita de viata, in care au ramas numai um$rele plopilor pierzandu-se in zare. esu$liniaza ima"inea de sfarsit de lume datorata caderilor masive de zapada si sentimentui despaima pe care il traieste poetul.

4 alta fi"ura de stil este repetitia „fara urme fara drum, ,,&iua nin"e, noaptea nin"e, dimineata nin"eiara, care su"ereaza a$undenta zapezii si a$senta omului.

Poezia se incheie cu o ima"ine auditiva: in vazduh voios rasuna clinchete de zur"alai.

5n poezia ,,Iarna modul principal de e/punere este descrierea cu ajutorul careia poetul prezintata$loul din natura si starile sufletesti le"ate de acesta. .

+vand toate aceste caracteristici, poezia ,,Iarna de 6asile +lecsandri ramane unul dintre cele maicunoscute pasteluri ale lui 6asile +lecsandri.

in prima strofa este descris un tablou de natura, in care iarna, personifcata, "cerne" din vazduh "norii dezapada", in cantitati enorme, deoarece acestia se constituie in "Lungi troiene calatoare adunate-n cergramada". De la spatiul ceresc, sugerat prin elementele lexicale "din vazduh", "in cer", "in aer", ulgii ajungin spatiul terestru,"Raspandind fori de gheata pe ai tarii umeri dalbi". maginile realizate sunt vizuale sidominate cromatic de culoarea alba, care este fe sugerata, fe exprimata direct! "norii de zapada", "ulgiizbor, plutesc", ca un roi de uturi albi", "umeri dalbi". #tilistic, acestea sunt alcatuite din epitete - "dezapada", "lungi, calatoare", "dalbi" -, personifcari - "ulgii zbor", "umeri dalbi" si comparatia "ca un roi deuturi albi". #entimentele de uimire si inforare pe percepute de eul liric in ata acestui maret spectacol alnaturii sunt sugerate si de epitetele "cumplita iarna" si "fori de gheata".

in strofa a doua, este inatisata acum caderea necontenita a zapezii, prin repetitia verbului "noaptea ninge,ziua ninge....". $apada a acoperit intreaga tara, cerul este intunecat de nori, iar "#oarele rotund si palid" abia

se zareste. #i in aceasta stroa descrierea este situata in spatiul ceresc, %!oarele rotund i palid seș

pre"ede printre nori", iar spatiul terestru este conturat prin imaginea vizuala - "&u o zale argintie seimbraca mandra tara" - realizata prin epitete, "zale argintie", "mandra tara" si personifcari, "se imbraca",care umanizeaza natura. 'metia provocata de peisajul eeric indeamna poetul la meditatie asupra scurgerii

timpului - "printre anii trecatori" -, iar tristetea pe care o incearca este sugerata prin epitetul dublu "soarelerotund si palid" si comparatia "se prevede printre nori ca un vis de tinerete".

Strofa a treia intregeste tabloul de iarna si schiteaza planul terestru, unde totul pare cuundat intr-un noiande zapada! "(ot e alb pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare". #ub inspiratia iernii, poetul da libertatetotala anteziei, astel incat plopii par "antasme albe", care se pierd in zare, in timp ce intinderea este"pustie, ara urme, ara drum". maginea este predominant vizuala, iar pustietatea alba este sugerata prinenumeratiile "pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare", intindere "pustie, ara urme, ara drum". #econstituie o imagine a irealului, abuloasa, realizata prin comparatia "ca antasme albe plopii )* se pierd inzare" si epitetele "intinderea pustie", "satele pierdute", "clabuci albii". &a si in celelalte doua stroe, culoareadominanta a peisajului este albul, reluat prin dieritele orme exionare, "alb", "albe", "albii". in partea a doua

7/23/2019 Argument Pastel

http://slidepdf.com/reader/full/argument-pastel 4/5

a poeziei - corespunzatoare ultimei strofe -peisajul se insueteste si iarna nu mai inspaimanta frea,deoarece ninsoarea se opreste si norii personifcati "ug". (abloul de natura este dominat acum de luminamangaietoare a soarelui, care "straluceste si dizmiarda" imensitatea alba, sugerata prin metaorahiperbolizanta "oceanul de ninsoare". isi ace aparitia o sanie "usoara", care "trece peste vai", raspandindveselia prin "clinchete de zurgalai". Luminozitatea peisajului aduce bucuria in suetul poetului, sentiment pecare acesta il transmite prin epitetele in inversiune "doritul soare", "voios rasuna" si personifcarea "soarele)* dizmiarda". +oezia se incheie cu o imagine auditiva! "in vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai". inintreaga poezie, tabloul naturii este dominat de culoarea alba, sugerata printr-o suita de epitete cromatice!"uturi albi", "umeri dalbi", "zale argintie", "antasme alte", "clabuci a/".

Poetul surprinde cateva detalii specifice ale peisajului: camp, dealuri, plopi, sat, cer innorat, soare, intinderepustie ("troiene calatoare adunate-n cer gramada", "fiori de gheata", soare lipsit de putere "rotund si palid"

abia zarindu-se dintre nori, pamantul intreg ingropat sub noianul de ninsoare s-a transformat intr-o"intindere pustie, fara urme, fara drum"). Satele ascunse si ele de zapada se ghicesc dupa fumul alb("clabuci albii de fum").

Sugereaza uimirea si spaima resimtite de poet vazand instalarea dominatoare a iernii, cu lungile saleinzapeziri. totputernicia iernii inspira primejdia unei ninsori care o sa inghita totul, ca la sfarsitul lumii.

!rumoasa tara, personificata, se imbraca intr-o "zale argintie" gata parca de razboi. ultimea epitetelor("zale argintie", "mandra tara", "soarele rotund si palid") surprind detalii ale peisajului abia luminat de

soarele indepartat "ca un vis de tinerete printre anii trecatori".#omparatia accentueaza atmosfera de usoara tristete determinata de perspectiva trecerii iremediabile a

timpului.

Strofa a treia contureaza peisajul terestru pustiu si ingropat sub albul zapezii. $inia orizontului se pierde inimensitatea alba: "%ot e alb pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare". Plopii se pierd in zare ca umbre

ale vietii disparute: "ca fantasme albe".

&epetitia cuvantului "alb" subliniaza culoarea dominanta a tabloului. Sugestia albului este realizata si princuvinte: "zapada", "troiene", 'fulgii", "gheata", "ninge", "ninsoare" sau "zale argintie" sau prin mijioace

fonetice (prin repetitia vocalei "a"): "%ot e alb pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare, #a fantasmealbe plopii insirati se pierd in zare".

Ultima strofa aduce o schimbare in peisajul de iarna. insoarea inceteaza, norii se risipesc, soarele apare

alungand sentimentul de spaima care pusese stapanire pe sufletul poetului. $umina puternica a soarelui,

atat de indelung asteptat ("doritul soare"), "straluceste si dismiarda oceanul de ninsoare". etafora "oceanulde ninsoare" aduce sugestia imensitatii albe, iar verbul "dismiarda" completeaza printr-o miscare plina decaldura umana sentimentui de duiosie, ca dupa o lunga despartire. %abloul de iarna pana atunci neclintit,

tacut, lipsit parca de viata, se insufleteste la aparitia saniei care trece peste vai si a sunetului vesel alzurgalailor. Sentimentu* de bucurie, de optimism al viefii triumfa in finalul poeziei, risipind spaima.

Realizarea artistica

*maginea iernii atotstapanitoare este realizata printr-o bogata paleta de mijloace artistice:

+pitetul (simplu sau dublu, antepus sau postpus) are rolul de a da mai multa forta detaliilor tabloului sinuantelor de alb: "fluturi albi", "doritul soare", "anii trecatori", "soarele rotund i palid", "intinderea pustie",

"umeri dalbi, "fantasme albe", "lungi troiene calatoare". escoperim si un epitet al verbului "voios rasunaclinchete" care prin notatia auditiva dinamizeaza intregul tablou. Se observa predilectia pentru inversiunea

epitetului, care accentueaza notatiile tabloului.

Personificarea reprezinta un mijioc artistic important mai ales in prima si in ultima strofa, prin insufletireaunor elemente ale naturii care dobandesc trasaturi ale lumii vii sau umane: "iarna cerne norii", "fulgii zbor","cu o zale argintie se imbraca mandra tara", "doritul soare dismiarda". /ltima personificare umanizeazaiarna, care daruieste oamenilor si bucurii.

#omparatia bine reprezentata in poezie sugereaza aspectui difuz al luminii indepartate a soarelui, ivit fugitiv

dintre nori: "Soarele rotund si palid se prevede pintre nori #a un vis de tinerete printre anii trecatori", darne face sa percepem usoara tristete a poetului gandind cu regret la trecerea anilor tineretii. #omparatia "#a

7/23/2019 Argument Pastel

http://slidepdf.com/reader/full/argument-pastel 5/5

fantasme albe plopii insirati se pierd in zare" accentueaza aspectul de pustietate lipsita de viata, in care auramas numai umbrele plopilor pierzandu-se in zare ca un sir de suflete ratacitoare. Se subliniaza imaginea

de sfarsit de lume datorata caderilor masive de zapada si sentimentui de spaima pe care il traieste poetul.

#omparatia "!ulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi aibi" sugereaza cu multa gingasie zborul fulgilor denea asemenea unui "roi de fluturi albi". Personificarea fulgilor se accentueaza prin aceasta comparatie cu unelement al lumii vii, plin de viata si de miscare.

&epetitia are rolul de a relua si sublinia cuvinte. sunete care dobandesc o mare forta de sugestie: albultabloului, ninsoarea abundenta, lipsa oricaror semne de viata, de miscare ("fara urme, fara drum"),sentimentui trecerii timpului ("printre nori, printre anii trecatori").

+numeratia asociata cu alte mijioace artistice, insumand detalii semnificative, accentueaza caracterulatotstapanitor al iernii: "0iua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara1", "%ot e alb pe camp, pe dealuri.impregiur, in departare."

etafora: "2ceanul de ninsoare" sugereaza nemarginirea alba, facand ca tabloul sa se amplifice inadancime.