COMPETENŢE SPECIFICE

-să utilizeze corect termeni şi concepte din sfera geografiei fizice-sa identifice corect localizarea unor fenomene -să localizeze pe suporturi cartografice simple elemente reprezentate

APELE CONTINENTALE

După poziţia în raport cu suprafaţa scoarţei terestre acestea sunt: ape de suprafaţă ape subterane

I. Apele continentale de suprafaţă cuprind: ape curgătoare: râuri, fluvii ape stătătoare : lacuri, bălţi, mlaştini gheţari

a) Apele curgătoare cuprind: pâraie, râuri şi fluvii apa râurilor provine din: precipitaţii, izvoare, ape subterane, topirea zăpezilor

Elementele hidrografice ale unui râu

Izvor: locul de formare al râului Gura râului: locul de varsare Cursul râului: cuprinde trei sectoare: cursul superior, mijlociu şi inferior Confluenţa: locul unde un râu debuşea ză în altul Lungimea râului: distanţa dintre izvor şi gura de vărsareCumpăna apelor : linia marilor înălţimi care separă două bazine hidrografice vecine Bazinul hidrografic: suprafaţa de pe care un râu îşi adună apele

Debitul râurilor: cantitatea de apă scursă într-o unitate de timp prin albia râului într-o anumită secţiune a sa. Se exprimă în mc/s, l/h

Fluviul Fluviul Lungimea Lungimea

KmKm

Suprafata bazinului Suprafata bazinului

kmpkmp

Debitul mediu Debitul mediu

mc/smc/s

1.Amazon(America de Sud)1.Amazon(America de Sud)

2.Nil(Africa) 2.Nil(Africa)

3.Chang Jiang(Asia) 3.Chang Jiang(Asia)

4.Mississippi(America de Nord) 4.Mississippi(America de Nord)

5.Huang He(Asia)5.Huang He(Asia)

……

25.Dunarea(Europa) 25.Dunarea(Europa)

7.0257.025

6.6706.670

6.3006.300

6.2156.215

5.4645.464

2.8602.860

7.180.0007.180.000

2.870.0002.870.000

1.807.0001.807.000

3.120.0003.120.000

750.000750.000

805.300805.300

220.000220.000

2.6002.600

34.00034.000

18.40018.400

1.7001.700

6.4806.480

Fişă de lucruIdentificaţi fluviile notate pe hartă cu cifre de la 1 la 10 şi scrieţi-le în caiete.

12

3

4

5

6

7

8

9

10

b) Apele stătătoare : b.1 Lacurile: reprezintă mase de apă adunate într-o excavaţiune a scoarţei terestre - după geneză lacurile sunt de două feluri: - naturale - antropice

Lacurile naturale:

- create de agenţi interni: lacuri tectonice: formate în depresiuni tectonice lacuri vulcanice: formate în cratere vulcanice - create de agenţi externi: *lacuri glaciare: situate în depresiuni create prin eroziunea exercitată de gheţari. *lacuri litorale: limanuri maritime şi lagune *lacuri formate în masive de sare *lacuri de baraj natural

Lacuri antropice:

*lacuri hidroenergetice: amenajate în special pentru obţinerea de energie electrică *iazuri: construite pentru alimentarea localităţlior si adăpatul vitelor *heleştee: pentru piscicultură

LACUL SUPRAFATA

kmp

ADANCIMEA MAXIMA(metri)

VOLUMUL

kmc

Marea Caspica(Asia)

Marile Lacuri(America de Nord)

Victoria(Africa)

Aral(Asia)

Tanganyika(Africa)

Baikal(Asia)

Malawi(Africa)

374.400

247.420

69.000

64.000

32.900

31.500

30.900

1.025

406

92

68

1.435

1.620

706

78.200

22.125

2.700

1.020

18.900

23.000

7.725

CELE MAI MARI LACURI DE PE GLOB

Bălţile: formaţiuni de apă stătătoare, cu adâncimi şi suprafeţe mai mici ca a lacurilor.Mlaştinile: locuri joase, cu exces de apă, datorită prezenţei aproape de suprafaţă a stratului permeabil

Mlastina Everglades (Florida)

geographicstuff.blogspot.com/2011/03/parcuri-...

Gheţarii: reprezintă mase de gheaţă rezultate în urma acumulărilor de zapadă în regiunile polare şi alpine. Exista două tipuri de gheţari: - montani: care pot fi de circ, de vale, compuşi - continentali (calote glaciare): au grosimi

de peste 3.000 m

Ghetarul Vatnajokull din Islanda – cu cea mai mare suprafata(8.390 kmp)

en.wikipedia.org/wiki/Vatnajökull

Calota antarctică

Calota groelandeză

portal.tfm.ro/se-topeste-antarctica/

www.intactnews.ro/mediu/clima/page-2.html

Din calotele glaciare se desprind blocuri imense de gheata care plutesc pe oceane numite iceberguri

Iceberg groenlandez

Imagine google

II. Apele subterane: - reprezintă apele din interiorul scoarţei terestre, care circulă în roci prin fisuri şi pori sau se acumulează sub formă de straturi acvifere. - există două categorii de ape subterane: * ape freatice * ape de adâncime - când o pânză freatică sau un strat acvifer de adâncime sunt intersectate de o vale, apa ajunge la suprafaţă. Locul de apariţie se numeşte izvor.

- Gheizerele sunt izvoare termale intermitente din regiunile vulcanice. Se formează prin încălzirea puternică a apei subterane aflate în vecinatatea magmei.

G H E I Z E R

Imagine google

Muncă independentă: Muncă independentă:

Competează fişa nr. 1 Competează fişa nr. 1 Termeni şi noţiuni specifice Termeni şi noţiuni specifice unităţii de învăţare “Apele unităţii de învăţare “Apele

Terrei”Terrei”

BIBLIOGRAFIE:BIBLIOGRAFIE:

en.wikipedia.org/wiki/Vatnajökull http://portal.tfm.ro/se-topeste-antarctica/www.inactnews.ro/mediu/clima/page-2htmlhttp://geograficstuffblogspot.com/2011/03/parcurihttp://google