Stiri 21 decembrie 2020 Cursul de schimb 21.12.2020

1 EUR

4.8663

1 USD

4.0068

Prognoza meteo pentru săptămâna 21 – 27 decembrie 2020. Unde ninge de Crăciun? 21.12.2020

Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de Crăciun în 2020.

ANM a publicat luni dimineață prognoza meteo pentru perioada 21 decembrie 2020 - 3 ianuarie 2021. În aproape toate zonele țării, vremea de Crăciun va fi mai caldă decât normalul perioadei. În primele zile din intervalul 21 - 27 decembrie 2020, temperaturile vor crește, iar din weekend urmează o răcire a vremii.

Cum va fi vremea de sărbători în Banat

Vremea va deveni deosebit de caldă pentru această perioadă, după primele două zile ale intervalului de prognoză, astfel încât media regională a temperaturilor maxime va crește, de la 6 grade la început, până la aproximativ 12 grade pe 23 și 24 decembrie.

Apoi, valorile termice vor fi în scădere, spre 3 grade pe 26 și 27 decembrie, pentru ca ulterior sa marcheze o nouă creștere și sa fie situate, în medie, între 4 și 6 grade în perioada 28 decembrie – 3 ianuarie.

Regimul termic nocturn va fi în creștere în prima săptămână, apoi va scădea. Astfel, temperaturile minime vor fi de aproximativ 1 grad, în medie, la începutul intervalului, vor atinge 6..7 grade pe 25 decembrie, apoi vor scădea accentuat, spre -3...-2 grade pe 27 și 28 decembrie, iar între 29 decembrie și 3 ianuarie, minimele termice vor fi de -1...0 grade.

Probabilitatea pentru precipitații la nivel local va fi relativ ridicată începând cu 22 decembrie, dar acestea vor fi mai extinse ca arie și, posibil, mai însemnate cantitativ pe 24 și 25 decembrie.

Cum va fi vremea de sărbători în Crișana

În intervalul 20 – 24 decembrie vremea va deveni deosebit de caldă pentru această perioadă, iar media temperaturilor maxime va crește de la 6 până la 10 grade. Apoi, vremea se va răci, astfel încât, pe 26 și 27 decembrie, media termică diurnă va fi de aproximativ 2 grade.

Ulterior, o nouă tendință de încălzire, va determina valori ale temperaturilor maxime ce se vor situa între 3 și 6 grade, în intervalul 28 decembrie – 3 ianuarie.

Regimul termic nocturn va avea o evoluție similară și se va caracteriza, la început, prin valori medii în jurul a 0 grade, apoi în creștere, spre 6...7 grade pe 25 decembrie.

Ulterior, răcirea vremii va determina scăderea spre o medie termică de -4 grade pe 27 decembrie, pentru ca între 29 decembrie și 3 ianuarie să se înregistreze temperaturi nocturne de -2 ... 0 grade, în medie.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi ridicată aproape pe tot parcursul intervalului de prognoză, dar acestea se vor semnala pe arii mai extinse și vor fi maiînsemnate cantiativ pe 24 și 25 decembrie.

Cum va fi vremea de sărbători în Transilvania

În primele două zile, vremea va fi relativ apropiată de normalul termic al perioadei, cu o medie regională a maximelor diurne de aproximativ 3 grade și a minimelor nocturne de -4...- 3 grade. Apoi va avea loc un proces de încălzire care va determina, pe 25 decembrie, înregistrarea unor valori medii de 9...10 grade, ziua și 4 grade, noaptea.

Răcirea ulterioară a vremii, destul de accentuată, va conduce la maxime diurne de 0...1 grad și minime nocturne de -6 grade, în intervalul 26 – 28 decembrie. Iar din 29 decembrie și până pe 3 ianuarie, vremea va fi în general apropiată de normal sub aspect termic, cu temperaturi maxime de 2....4 grade și minime de -4...-3 grade.

Probabilitatea pentru precipitații va fi ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, dar pe 25 decembrie acestea vor fi mai importante cantitativ și se vor semnala pe arii mai extinse.

Cum va fi vremea de sărbători în Maramureș

Vremea se va încălzi în primele zile, astfel încât media temperaturilor maxime va crește de la 4 până la 9 grade, iar cea a minimelor de la -1 până la 5...6 grade, între 21 și 24 decembrie. Apoi vremea se va răci accentat, iar pe 26 și 27 decembrie vor fi maxime termice de 1 grad și minime de -5 grade, în medie.

Ulterior, regimul termic va marca o nouă creștere, iar între 28 decembrie și 3 ianuarie vor fi medii ale temperaturilor diurne de 2...4 grade și ale celor nocturne de aproximativ -2 grade.

Vor fi precipitații aproape pe tot parcursul celor două săptămâni de prognoză, dar acestea vor fi mai extinse ca arie și mai însemnate cantitativ în intervalul 23 – 25 decembrie.

Cum va fi vremea de sărbători în Moldova

Vremea se va încălzi treptat în primele 4 zile, devenind deosebit de caldă pentru această perioadă din an pe 24 decembrie, când media temperaturilor maxime va atinge 11 grade, iar cea a minimelor, 5 grade. Apoi vremea se va răci accentat, încât pe 26 și 27 decembrie vor fi, în medie, maxime termice de 1...2 grade și minime în jurul a -4 grade.

Între 28 decembrie și 3 ianuarie, regimul termic va fi apropiat de cel normal, astfel că media temperaturilor maxime va fi de 3...5 grade, iar a celor minime de aproximativ -2 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi mai ridicată în unele zile ale celei de-a doua săptămâni, dar mai ales în intervalul 23 – 27 decembrie, când izolat pot fi însemnate cantitativ.

Cum va fi vremea de sărbători în Dobrogea

După două zile cu valori termice normale pentru ultima decadă a lunii decembrie, vremea se va încălzi, devenind deosebit de caldă pentru această perioadă din an pe 24 și 25 decembrie, când media temperaturilor maxime va atinge 11 grade, iar cea a minimelor, 5...6 grade.

Apoi vremea se va răci accentat, încât pe 26 și 27 decembrie vor fi, în medie, maxime termice de 2...3 grade și minime în jurul a -1 grad. Între 28 decembrie și 3 ianuarie, cu mici oscilații de la o zi la alta, regimul termic va fi mai ridicat decât cel normal, astfel că media temperaturilor maxime va fi de 6...9 grade, iar a celor minime de 2...3 grade.

Temporar vor fi precipitații mixte în intervalul 25 – 30 decembrie, în timp ce în restul intervalului de prognoză, pe spații mici și trecător vor fi posibile burnițe sau ploi slabe.

Cum va fi vremea de sărbători în Muntenia

După două zile cu valori termice normale pentru ultima decadă a lunii decembrie, vremea se va încălzi, devenind deosebit de caldă pentru această perioadă din an pe 24 și 25 decembrie, când media temperaturilor maxime va atinge 13 grade, iar cea a minimelor, 3...4 grade.

Apoi vremea se va răci accentat, încât în intervalul 26 - 28 decembrie vor fi, în medie, maxime termice de 2...3 grade și minime în jurul a -3 grade. Ulterior, până la sfârșitul celor două săptămâni și cu mici oscilații de la o zi la alta, regimul termic va fi mai ridicat decât cel normal, cu o medie a temperaturilor maxime de 5...7 grade și a minimelor de -2...0 grade.

Temporar vor fi precipitații mixte în intervalul 25 – 29 decembrie, în timp ce în restul intervalului de prognoză, pe spații mici și trecător vor fi posibile burnițe sau ploi slabe.

Cum va fi vremea de sărbători în Oltenia

După două zile cu valori termice normale pentru ultima decadă a lunii decembrie, vremea se va încălzi, devenind deosebit de caldă pentru această perioadă din an pe 24 și 25 decembrie, când media temperaturilor maxime va atinge 12...13 grade, iar cea a minimelor, 3...4 grade.

Apoi vremea se va răci accentat, încât în intervalul 26 - 28 decembrie vor fi, în medie, maxime termice de 1...3 grade și minime în jurul a -2 grade.

Ulterior, până la sfârșitul celor două săptămâni și cu mici oscilații de la o zi la alta, regimul termic va fi mai ridicat decât cel normal, cu o medie a temperaturilor maxime de 4...6 grade și a minimelor de -2...-1 grad.

Temporar vor fi precipitații mixte în intervalul 25 – 30 decembrie, în timp ce în restul intervalului de prognoză, pe spații mici și trecător vor fi posibile burnițe sau ploi slabe.

Cum va fi vremea de sărbători la munte

La munte, intervalul de prognoză va debuta cu un regim termic caracterizat prin valori termice negative, de -2...-1 grad, ziua și -6 grade, noaptea. Apoi vremea se va încălzi, iar în jurul datei de 25 decembrie vor fi valori termice maxime de 4 grade și minime de 0 grade.

Un proces de răcire va surveni ulterior și va conduce, pe 26 – 27 decembrie, la înregistrarea unei medii termice diurne de -5...-4 grade și nocturne de -10 grade.

Între 28 decembrie și 3 ianuarie vremea va deveni apropiată de normalul termic al perioadei, cu o medie regională a temperaturilor maxime de -2...0 grade și a celor minime de -7...-6 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor mixte va fi în general ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, dar în intervalul 24-26 decembrie acestea vor fi, local, mai însemnate cantitativ.

ANM precizează că estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor. Editor : G.C.

APIA si SUBVENTII„NU S-A DECLARAT STAREA DE CALAMITATE”. Retrospectivă cu Florentin Bercu Marian MUŞAT 20 decembrie

Ajunşi la finele unui an extrem de complicat, facem bilanţul consultând opiniile unor lideri marcanţi ai agriculturii. Ce-a fost bun, ce-a fost rău în 2020? Ce priorităţi avem în 2021? Iată ce spune Florentin Bercu, director executiv UNCSV!

„NU S-A DECLARAT STAREA DE CALAMITATE” - Florentin Bercu, director executiv UNCSV

„A fost bine că s-au dat despăgubiri pentru culturile de toamnă; a fost bine că s-a plătit cotizaţia la COPA-COGECA pentru ca fermierii români să fie reprezentaţi la nivel european. Apoi a fost bine că s-a îmbunătăţit legea vânzării terenurilor şi Legea Cooperaţiei Agricole. Din nefericire, nu s-a declarat starea de calamitate pentru culturile agricole, aşa cum a cerut Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare; nu s-au amânat ratele pentru fermierii calamitaţi proporţional cu paguba suferită şi nu s-au redus efectivele de mistreţi, conform densităţii optime prevăzută în legislaţie: un mistreţ la 2 kmp!”, ne-a declarat directorul executiv al Uniunii Naţionale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV). Florentin Bercu este de părere că anul viitor este necesară acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară calamitate, precum şi implementarea unui plan naţional integrat de combatere şi prevenire a riscurilor catastrofice: „mă refer la acel produs care să asigure cu adevărat seceta, nu doar aşa în glumă, cum s-a întâmplat anul ăsta”, a precizat Florentin Bercu.

Investiţii prioritare prin PNDR

„De asemenea, se impune depunerea iniţiativei legislative, implementarea cotizaţiei profesionale agricole voluntare şi relansarea măsurilor din PNDR pentru perioada de tranziţie (2021-2022), ţinând cont de priorităţile şi de solicitarea României să se aloce banii pentru investiţii prioritare în depozitarea producţiei agricole, condiţionare, procesare, care să aducă valoare adăugată şi să aibă posibilitatea şi puterea să echilibreze balanţa comercială a României”, a punctat Bercu.

AJUTOR 7.000 EURO/FERMĂ! MICII CRESCĂTORI DE ANIMALE CARE NU VOR PRIMI NICIUN LEU DE LA APIA! Agroinfo 21 decembrie 2020

APIA FACE LISTELE DE PLATĂ! Sunt tăiați de pe lista de plată APIA a ajutorului Covid 19 micii crescători de animale care au depus cererea unică APIA anul acesta pe persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală (II) sau întreprindere familială (IF), iar animalele le au înregistrate pe persoană fizică. Concret și pe înțelesul tuturor, fermierii nu au transferat animalele pe PFA, II, IF, deci pe firmă, în momentul în care și-au făcut această formă de organizare.

Mai mulți crescători de animale sunt excluși de pe lista de plată pentru ajutorul Covid 19 acordat pe Măsura 21 Sprijin temporar cu caracter excepțional de care beneficiază fermierii care au avut de suferit de pe urma crizei sanitare. APIA finalizează în aceste zile lista de plată și mulți dintre crescătorii de animale au primit o veste proastă. Au fost notificați de APIA că nu sunt eligibili pentru această plată chiar dacă cresc animale de peste 10 ani și încasează, tot de atâția ani, pentru aceste animale subvențiile obișnuite, ajutor național tranzitoriu și sprijin cuplat.

Aurel Nieș, crescător de bovine din județul Arad, a contactat astăzi redacția AGROINFO și ne-a spus supărat că a fost anunțat astăzi de APIA că nu este eligibil pentru plata ajutorului de maxim 7.000 de euro/fermă. Asta în condițiile în care fermierul se ocupă de creșterea vacilor de peste 24 de ani și a luat subvențiile pentru bovine din primul an de acordare a acestor, din 2007, și până acum. Deține 86 de vaci și lucrează teren. APIA i-a comunicat că a fost exclus de pe lista de plată a ajutorului pentru că vacile nu apar în aplicația creată de APIA Aparat Central pentru ajutorul Covid-19. În dreptul numelui crescătorului apare că are ZERO vaci. De ce nu apar? Crescătorul a depus anul acesta cererea unică pentru subvenții APIA pe întreprindere individuală, iar vacile au rămas pe persoană fizică, pe CNP-ul lui, cum ne spune Aurel Nieș.

Cresc vaci de peste 24 de ani, numai cu asta m-am ocupat, cu creșterea vacilor și munca la pământ. Vacile le am pe numele meu, pe CNP (cod numeri personal n.r.), așa figurează și la Direcția Sanitară Veterinară. În 2009, când mi-am făcut firmă, că ne-a spus că nu mai cumpără de la noi lapte dacă nu ne facem PFA, firmă. Mi-am făcut întreprindere individuală.

După ce am făcut firma, am fost la DSV și mi-or zis că nu-i nevoie să trec vacile pe II că pot rămâne pe persoană fizică. Și acum, când se dă subvenția asta, ajutorul de Covid, cei de la APIA mi-au zis că nu știu dacă o să-mi dea banii pentru că vacile sunt pe CNP și subvențiile, cererea pentru subvenții e pe întreprindere individuală. Și astăzi m-a anunțat APIA că nu primesc ajutorul Covid 19. Mi-au zis că mulți crescători de animale din județul Arad sunt în situația asta. Nu primesc nimic, pentru că animalele îs trecute pe cardul de exploatație de la DSV pe persoană fizică, iar subvențiile pe care le iau pentru cap de animal, pentru lapte, pentru pământ sunt pe întreprindere individuală. Nu te-ai încadrat, mi-au spus cei de la APIA, dar nu ești singurul. Sunt mulți, foarte mulți în situația asta, ne-a spus Aurel Nieș.

O aberație în toată regula! Din moment ce crescătorul de bovine este eligibil pentru plata subvențiilor APIA din zootehnie, ajutorul național tranzitoriu sau sprijin cuplat, și este înregistrat la APIA ca fermier activ, crescător de animale, iar cele 86 de vaci pe care le are sunt înregistrate la APIA, nu de ieri, de azi, de mai mulți ani. Cele 86 de vaci îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru plata ajutorului Covid 19, adică sunt femele bovine cu vârsta minimă de 24 de luni la data de 1 iulie 2020. Și totuși, crescătorul este exclus de la plată pentru o chichiță birocratică.

Nu sunt eligibili acești crescători de animale care au vacile pe CNP și cererea unică depusă anul acesta la APIA este trecută pe CUI, că sunt persoane fizice autorizate, întreprindere individuală sau familială. Ajutorul Covid 19 este o altă formă de sprijin decât subvențiile, plățile directe, este aprobat prin Ordin al ministrului agriculturii, este Ghidul solicitantului, iar aplicația este așa reglată, noi nu avem ce să-i facem. Pentru că ei (fermierii n.r.) când și-au făcut PFA, II sau IF, la Registrul Comerțului trebuiau să-și facă un patrimoniu de afectațiune, în care trebuia să-și treacă animalele astea. Cu ce lucrează ca PFA, II? Lucrează cu animale, tractor, pământ, or ei, nu știu din ce motive, au ținut vacile pe CNP și cererea e depusă pe CUI (pe firmă n.r.).

Aplicația este reglată să facă legătura între cel care a solicitat sprijinul și animalele aceluiași. Or, nu pot fi identificate, unul cu CNP și unul cu CUI. Dacă făceau cerere pentru ajutorul Covid 19 pe CNP, unde figurează animalele, ar fi apărut că nu au cerere unică depusă la APIA. Trebuie să aibă cerere unică depusă la APIA pe aceeași persoană care solicită ajutorul Covid 19. Nu știm numărul exact al celor care sunt în această situație, dar sunt mulți. Când li se acordă plățile directe nu e problemă, pentru că sunt alte măsuri, cu alte condiții.

Aplicația (creată pentru plata ajutorului Covid 19 n.r.) importă datele de la Registrul Național al Exploatațiilor cu numărul de animale, iar acolo nu e găsit animalul pe CUI, e pe CNP, și aplicația ne dă animale zero. La ora aceasta nu se mai poate schimba nimic, pentru că suntem în faza în care se autorizează la plată, se fac controale. Noi am purtat corespondență cu crescătorii.

Plata pentru Măsura 21 nu a început încă, dar ei, fermierii, vor primi decizii de la APIA, iar cei care nu sunt mulțumiți le pot contesta. Și noi, cererile astea le-am procesat ultimele. Adică, le-am făcut controlul administrativ, pentru că toate cererile care au fost cu status de respins nu le-a respins din prima fază, am mai încercat, unele cazuri cu alte erori am reușit să le rezolvăm. Dar acum trebuia să finalizăm controlul și nu am mai avut altă cale de întors. Și mie îmi pare tare rău, pentru că sunt fermieri pe care-i știm, lucrează în ferme, au activitate, nu sunt profitori, a declarat Liviu Popa Buta, șef Serviciu Măsuri Specifice APIA Arad, exclusiv pentru AGROINFO.

Ajutoarele din cadrul Măsurii 21 sunt achitate de APIA din fonduri europene. Bugetul alocat este de 150 de milioane de euro, iar banii se împart între crescătorii de bovine care dețin între 5 și 90 capete de bovine femele adulte, crescătorii de ovine și/sau caprine și cultivatorii de legume, fructe și cartofi. Cuantumul ajutorului este stabilit pe fermă, maxim 7.000 euro/ferma de bovine, maxim 2.500 euro/ferma ovine/caprine și maxim 5.000 euro/fermă legume, fructe sau cartofi. Termenul final pentru plata acestor ajutoare este 30 iunie 2021.

APIA ANUNȚĂ ASTĂZI FERMIERII: BANII SUNT TRANSFERAȚI ÎN CONTURI! Agroinfo21 decembrie 2020 -

COMUNICAT APIA. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice, că a demarat plata aferentă ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioadele 01.04. – 30.06.2020 (trimestrul II/2020), în conformitate cu prevederile HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare care urmează a fi plătită este de 176.725.322 lei pentru un număr de 17.540 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 115.835.265,83 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2020 este de 1,5258 lei/litru.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2020, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 347/15.12.2020, se regăsesc prezentate mai jos:

1. Sectorul vegetal 102.523.725,392 litri, în valoare totală de 156.430.817,00 lei2. Sectorul zootehnic 10.106.384,872 litri, în valoare totală de  15.421.131,00 lei3. Sector îmbunătățiri funciare 3.205.155,566 litri, în valoare totală de  4.890.420,00 lei

Total 115.835.265,830 176.742.368,00

SUBVENȚIA APIA DE 160 EURO/ANIMAL PLĂTITĂ ÎN 2020 CHIAR ȘI PENTRU UN SINGUR ANIMAL! Agroinfo 21 decembrie 2020 -

SUBVENȚII APIA CRESCĂTORI ANIMALE. Un singur animal eligibil în fermă este de ajuns pentru ca fermierul să încaseze, în acest an, de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) subvenția de 160 de euro/cap de animal, valoare stabilită pentru acest an. Este vorba despre bivolițele de lapte, iar subvenția pe care o încasează crescătorii de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este sprijinul cuplat. AGROINFO vă pune la dispoziție informațiile de care aveți nevoie.

APIA a stabilit cuantumul sprijinului cuplat pe cap de bivoliță de lapte pentru acest an și a anunțat că în această perioadă demarează plata sprijinului cuplat bovine. APIA le plătește crescătorilor de animale subvenția în lei, la un curs euro-leu de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit pentru plata subvențiilor agricole aferente acestui an.

Cuantum SCZ 2020 – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animal.

SCZ pentru bivolițe de lapte este singurul sprijin cuplat care poate fi încasat de la APIA de fermieri pentru un singur animal eligibil la plată. Numărul maxim de capete de bivolițe de lapte pentru care crescătorii încasează această plată este 100.

Bivoliţă de lapte - înseamnă femela din specia bubaline care a fătat cel puţin o dată până la data -limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către APIA a cazului de circumstanță naturală, pentru bivolița de lapte care înlocuiește animalul cu circumstanță naturală şi are cel puţin un produs înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor.

Potrivit informațiilor furnizate pentru AGROINFO de APIA, sprijinul cuplat zootehnic pentru bivolițe de lapte (SCZ-FB) se acordă fermierilor activi care trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivolițe de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;b) deţin registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;c) au menţinut bivolițele de lapte solicitate pentru SCZ până la data de 15.12.2020, inclusiv (finalul perioadei de reținere), în exploatația/exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat;

Bivolițele pentru care se solicită SCZ trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

- sunt identificate şi înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor, RNE, la data depunerii cererii unice de plată;- sunt înscrise/înregistrate în Registrul genealogic al rasei secțiunea principală sau suplimentară ;- bivolițele de lapte pentru care se solicită SCZ-FB trebuie să aibă cel puţin o fătare până la data -limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către APIA a cazului de circumstanță naturală, pentru bivolița de lapte care înlocuiește animalul cu circumstanță naturală şi trebuie să aibă cel puţin un produs înregistrat în RNE.

Excepție fac bivolițele de lapte care provin din import (2019-2020) sau care au avut fătări cu produs declarat mort/neviabil pentru care se prezintă documente doveditoare.

Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului cuplat bivolițe de lapte a fost mai mare, 164,5207 euro/cap de animal, prin comparație cu valoarea stabilită pentru acest an, 160,3359 euro/cap de animal.

LISTA SUBVENȚIILOR APIA 2020 PENTRU CARE E STABILIT CUANTUM PE HECTAR ȘI PE ANIMAL! Agroinfo 21 decembrie 2020

CUANTUM PLĂȚI DIRECTE APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a stabilit, până la această dată, valoarea pe hectar și pe cap de animal pentru subvențiile europene, plăți directe, de care beneficiază fermierii români în acest an. AGROINFO vă pune la dispoziție lista subvențiilor pentru care a fost stabilit cuantumul.

PLĂȚI DIRECTE PE HECTAR 2020!

Schema de plată unică pe suprafață SAPS - 98,7381 euro/ha = 481,1013 lei/haSchema de plată redistributivă - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha = 24,3625 lei/ha; al doilea interval, peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/ha= 234,3930 lei/haSchema de pată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) - 57,8245 euro/ha = 281,7498 euor/haSchema de plată pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha = 178,3914 lei/ha.

PLĂȚI DIRECTE PE CAP DE ANIMAL 2020!

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animal

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animal

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.

SCZ - sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal.

APIA le plătește fermierilor subvențiile în lei la un curs de 4,8725 lei pentru un euro. Acest curs este valabil pentru plățile directe din agricultură aferente anului 2020. Atât cuantumul pe hectar/cap de animal, cât și cursul euro-leu au fost comunicate pentru AGROINFO de către APIA.

De astăzi APIA începe autorizarea la plată pentru SCZ decembrie 21, 2020 agrimanet De astăzi Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) începe autorizarea la plată pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic (SCZ)

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic (SCZ), pentru anul de cerere 2020, urmând să fie demarat procesul de autorizare la plată a acestor scheme.

În conformitate cu prevederile art.1 alin (1) și (2) din Hotărârea de Guvern nr.1104/17.12.2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020, publicată în Monitorul Oficial nr.1258/din data de 18 decembrie 2020, vă comunicăm mai jos cuantumul per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, calculat prin raportarea plafoanelor alocate la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogoși crude de mătase eligibile:

· SCZ pentru bivolițe de lapte este de 160,3359 euro/cap, având un plafon de 1.680.000 euro, pentru 10.478 capete;

· SCZ pentru taurine din rase de carne și metișii acestora este de 185,0103 euro/cap, având un plafon de 13.125.000 euro, pentru 70.942 capete;

· SCZ pentru vaci de lapte este de 379,5340 euro/cap, având un plafon de 99.324.810 euro, pentru 261.702 capete;

· SCZ pentru viermi de mătase este de 90 euro/kg gogoși, având un plafon de 27.000 euro, pentru 300 kg.

Cuantum SCZ

Plățile se efectuează în lei, la un curs de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020. SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE APIA

AJUTOR 7.000 EURO/FERMĂ! MICII CRESCĂTORI DE ANIMALE CARE NU VOR PRIMI NICIUN LEU DE LA APIA! Agroinfo 21 decembrie 2020 -

APIA FACE LISTELE DE PLATĂ! Sunt tăiați de pe lista de plată APIA a ajutorului Covid 19 micii crescători de animale care au depus cererea unică APIA anul acesta pe persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală (II) sau întreprindere familială (IF), iar animalele le au înregistrate pe persoană fizică. Concret și pe înțelesul tuturor, fermierii nu au transferat animalele pe PFA, II, IF, deci pe firmă, în momentul în care și-au făcut această formă de organizare.

Mai mulți crescători de animale sunt excluși de pe lista de plată pentru ajutorul Covid 19 acordat pe Măsura 21 Sprijin temporar cu caracter excepțional de care beneficiază fermierii care au avut de suferit de pe urma crizei sanitare. APIA finalizează în aceste zile lista de plată și mulți dintre crescătorii de animale au primit o veste proastă. Au fost notificați de APIA că nu sunt eligibili pentru această plată chiar dacă cresc animale de peste 10 ani și încasează, tot de atâția ani, pentru aceste animale subvențiile obișnuite, ajutor național tranzitoriu și sprijin cuplat.

Aurel Nieș, crescător de bovine din județul Arad, a contactat astăzi redacția AGROINFO și ne-a spus supărat că a fost anunțat astăzi de APIA că nu este eligibil pentru plata ajutorului de maxim 7.000 de euro/fermă. Asta în condițiile în care fermierul se ocupă de creșterea vacilor de peste 24 de ani și a luat subvențiile pentru bovine din primul an de acordare a acestor, din 2007, și până acum. Deține 86 de vaci și lucrează teren. APIA i-a comunicat că a fost exclus de pe lista de plată a ajutorului pentru că vacile nu apar în aplicația creată de APIA Aparat Central pentru ajutorul Covid-19. În dreptul numelui crescătorului apare că are ZERO vaci. De ce nu apar? Crescătorul a depus anul acesta cererea unică pentru subvenții APIA pe întreprindere individuală, iar vacile au rămas pe persoană fizică, pe CNP-ul lui, cum ne spune Aurel Nieș.

Cresc vaci de peste 24 de ani, numai cu asta m-am ocupat, cu creșterea vacilor și munca la pământ. Vacile le am pe numele meu, pe CNP (cod numeri personal n.r.), așa figurează și la Direcția Sanitară Veterinară. În 2009, când mi-am făcut firmă, că ne-a spus că nu mai cumpără de la noi lapte dacă nu ne facem PFA, firmă. Mi-am făcut întreprindere individuală.

După ce am făcut firma, am fost la DSV și mi-or zis că nu-i nevoie să trec vacile pe II că pot rămâne pe persoană fizică. Și acum, când se dă subvenția asta, ajutorul de Covid, cei de la APIA mi-au zis că nu știu dacă o să-mi dea banii pentru că vacile sunt pe CNP și subvențiile, cererea pentru subvenții e pe întreprindere individuală. Și astăzi m-a anunțat APIA că nu primesc ajutorul Covid 19. Mi-au zis că mulți crescători de animale din județul Arad sunt în situația asta. Nu primesc nimic, pentru că animalele îs trecute pe cardul de exploatație de la DSV pe persoană fizică, iar subvențiile pe care le iau pentru cap de animal, pentru lapte, pentru pământ sunt pe întreprindere individuală. Nu te-ai încadrat, mi-au spus cei de la APIA, dar nu ești singurul. Sunt mulți, foarte mulți în situația asta, ne-a spus Aurel Nieș.

O aberație în toată regula! Din moment ce crescătorul de bovine este eligibil pentru plata subvențiilor APIA din zootehnie, ajutorul național tranzitoriu sau sprijin cuplat, și este înregistrat la APIA ca fermier activ, crescător de animale, iar cele 86 de vaci pe care le are sunt înregistrate la APIA, nu de ieri, de azi, de mai mulți ani. Cele 86 de vaci îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru plata ajutorului Covid 19, adică sunt femele bovine cu vârsta minimă de 24 de luni la data de 1 iulie 2020. Și totuși, crescătorul este exclus de la plată pentru o chichiță birocratică.

Nu sunt eligibili acești crescători de animale care au vacile pe CNP și cererea unică depusă anul acesta la APIA este trecută pe CUI, că sunt persoane fizice autorizate, întreprindere individuală sau familială. Ajutorul Covid 19 este o altă formă de sprijin decât subvențiile, plățile directe, este aprobat prin Ordin al ministrului agriculturii, este Ghidul solicitantului, iar aplicația este așa reglată, noi nu avem ce să-i facem. Pentru că ei (fermierii n.r.) când și-au făcut PFA, II sau IF, la Registrul Comerțului trebuiau să-și facă un patrimoniu de afectațiune, în care trebuia să-și treacă animalele astea. Cu ce lucrează ca PFA, II? Lucrează cu animale, tractor, pământ, or ei, nu știu din ce motive, au ținut vacile pe CNP și cererea e depusă pe CUI (pe firmă n.r.).

Aplicația este reglată să facă legătura între cel care a solicitat sprijinul și animalele aceluiași. Or, nu pot fi identificate, unul cu CNP și unul cu CUI. Dacă făceau cerere pentru ajutorul Covid 19 pe CNP, unde figurează animalele, ar fi apărut că nu au cerere unică depusă la APIA. Trebuie să aibă cerere unică depusă la APIA pe aceeași persoană care solicită ajutorul Covid 19. Nu știm numărul exact al celor care sunt în această situație, dar sunt mulți. Când li se acordă plățile directe nu e problemă, pentru că sunt alte măsuri, cu alte condiții.

Aplicația (creată pentru plata ajutorului Covid 19 n.r.) importă datele de la Registrul Național al Exploatațiilor cu numărul de animale, iar acolo nu e găsit animalul pe CUI, e pe CNP, și aplicația ne dă animale zero. La ora aceasta nu se mai poate schimba nimic, pentru că suntem în faza în care se autorizează la plată, se fac controale. Noi am purtat corespondență cu crescătorii.

Plata pentru Măsura 21 nu a început încă, dar ei, fermierii, vor primi decizii de la APIA, iar cei care nu sunt mulțumiți le pot contesta. Și noi, cererile astea le-am procesat ultimele. Adică, le-am făcut controlul administrativ, pentru că toate cererile care au fost cu status de respins nu le-a respins din prima fază, am mai încercat, unele cazuri cu alte erori am reușit să le rezolvăm. Dar acum trebuia să finalizăm controlul și nu am mai avut altă cale de întors. Și mie îmi pare tare rău, pentru că sunt fermieri pe care-i știm, lucrează în ferme, au activitate, nu sunt profitori, a declarat Liviu Popa Buta, șef Serviciu Măsuri Specifice APIA Arad, exclusiv pentru AGROINFO.

Ajutoarele din cadrul Măsurii 21 sunt achitate de APIA din fonduri europene. Bugetul alocat este de 150 de milioane de euro, iar banii se împart între crescătorii de bovine care dețin între 5 și 90 capete de bovine femele adulte, crescătorii de ovine și/sau caprine și cultivatorii de legume, fructe și cartofi. Cuantumul ajutorului este stabilit pe fermă, maxim 7.000 euro/ferma de bovine, maxim 2.500 euro/ferma ovine/caprine și maxim 5.000 euro/fermă legume, fructe sau cartofi. Termenul final pentru plata acestor ajutoare este 30 iunie 2021.

SUMELE ÎN LEI PE CAP DE ANIMAL PE CARE LE PRIMESC ANUL ACESTA CRESCĂTORII DE ANIMALE DE LA APIA!Agroinfo 21 decembrie 2020

PLATĂ SUBVENȚII APIA 2020. Crescătorii de animale care sunt eligibili pentru plata sprijinului cuplat zootehnic din acest an primesc plata în lei de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În anul 2020, APIA le plătește fermierilor subvențiile la cursul de 4.8725 lei pentru un euro. AGROINFO a calculat pentru voi sumele în lei pe cap de animal pentru sprijinul cuplat zootehnic.

SCZ 2020 – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte - 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animal

SCZ 2020 – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animal

SCZ 2020 – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal.

SCZ 2020 - sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal. Facem precizarea că APIA le-a achitat crescătorilor în avans sprijinul cuplat la ovine/caprine. Avansul APIA a fost de 70% din valoarea pe cap de animal a acestei subvenții, 30% este achitat de APIA la plata finală care este în derulare în această perioadă.

IMPORTANT! Cuantumul pe cap de animal este stabilit și comunicat de APIA. ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO și este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

SUBVENȚIILE FERMIERILOR, PUBLICATE ÎN MONITORUL OFICIAL!Agroinfo 21 decembrie 2020 -

START PLATĂ! Sumele alocate pentru plata sprijinului cuplat zootehnic, aferente anului de cerere 2020, au fost publicate, la sfârșitul săptămânii trecute, în Monitorul Oficial. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că demarează plata acestor subvenții.

Hotărârea de Guvern nr.1104/17.12.2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.1258/din data de 18 decembrie 2020.

Potrivit Hotărârii, pentru plata SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte, a fost aprobată suma de 1.680.000 euro pentru 10.748 capete de animale eligibile la plată; pentru SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora a fost aprobată suma de 13.125.000 euro pentru 70.942 de capete de animale eligibile la plată; pentru SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte a fost aprobată suma de 99.324.810 euro pentru 261.702 de capete de animale eligibile la plată, iar pentru SCZ – sprijin cuplat pentru specia viermi de mătase a fost aprobată suma de 27.000 euro pentru 300 kg gogoși eligibile la plată.

CUANTUM SCZ PENTRU ANUL 2020:

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte - 160,3359 euro/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne și metișii acestora - 185,0103 euro/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat pentru specia viermi de mătase - 90 de euro/kg gogoși

APIA ÎNCEPE PLATA! CUANTUM OFICIAL SUBVENȚIE PE CAP DE ANIMAL!Agroinfo 21 decembrie 2020 -

COMUNICAT APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că începe, în această săptămână, plata sprijnului cuplat zootehnic la bovine. APIA a comunicat cuantumurile pe cap de animal stabilite pentru acest an, iar bugetul alocat pentru plata subvenției a fost aprobat de Guvern. APIA a transmis un comunicat pentru AGROINFO.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic (SCZ), pentru anul de cerere 2020, urmând să fie demarat procesul de autorizare la plată a acestor scheme.

În conformitate cu prevederile art.1 alin (1) și (2) din Hotărârea de Guvern nr.1104/17.12.2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020, publicată în Monitorul Oficial nr.1258/din data de 18 decembrie 2020, vă comunicăm mai jos cuantumul per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, calculat prin raportarea plafoanelor alocate la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogoși crude de mătase eligibile:

Plățile se efectuează în lei, la un curs de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

APIA, noutati despre subventiile aprobate pentru sectorul zootehnic. Iata plafonul de plati pentru fiecare categorie decembrie 21, 2020

APIA informeaza ca au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat in sectorul zootehnic (SCZ), pentru anul de cerere 2020, urmand sa fie demarat procesul de autorizare la plata a acestor scheme.

In conformitate cu prevederile art.1 alin (1) si (2) din Hotararea de Guvern nr.1104/17.12.2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat in sectorul zootehnic, precum si pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2020, publicata in Monitorul Oficial nr.1258/din data de 18 decembrie 2020, va comunicam mai jos cuantumul per unitate pentru schemele de sprijin cuplat in sectorul zootehnic, calculat prin raportarea plafoanelor alocate la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramele de gogosi crude de matase eligibile: 

 

Schema de plata

 

Plafon

Numar capete/kg gogosi

 

Cuantum rezultat

euro

nr.capete/kg

euro

1

2

3 = (1/2)

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria bivolite de lapte

1.680.000

10.478

160,3359

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne si metisii acestora

13.125.000

70.942

185,0103

SCZ – sprijin cuplat pentru specia bovine, categoria vaci de lapte

99.324.810

261.702

379,5340

SCZ – sprijin cuplat pentru specia viermi de matase

27.000

300

90,0000

Platile se efectueaza in lei, la un curs de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrala Europeana la data de 30 septembrie 2020 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

APIA plătește subvenția pentru motorina aferentă trimestrului II din 2020 Revista Fermierului Luni, 21 Decembrie 2020 Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat plata aferentă ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2020 (trimestrul II/2020).

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare care urmează a fi plătită este de 176.725.322 lei pentru un număr de 17.540 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 115.835.265,83 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2020 este de 1,5258 lei/litru.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2020 care beneficiază de ajutor de stat:

· Sector vegetal - 102.523.725,392 litri (valoarea ajutorului de stat rotunjit, fără subdiviziuni - 156.430.817,00 lei);

· Sector zootehnic - 10.106.384,872 litri (valoarea ajutorului de stat rotunjit, fără subdiviziuni - 15.421.131,00 lei);

· Sector îmbunătățiri funciare - 3.205.155,566 litri (valoarea ajutorului de stat rotunjit, fără subdiviziuni - 4.890.420,00 lei).

Foto: IPSO Agricultură

SUBVENȚIA APIA CARE SE ÎMPARTE ANUL ACESTA LA MAI MULȚI CRESCĂTORI! Agroinfo 20 decembrie 2020

BANII AJUNG LA MAI MULȚI CRESCĂTORI! Sprijinul cuplat zootehnic la taurine de carne este mai mic anul acesta cu circa 52 de euro pe cap de animal. Subvenția a înregstrat o scădere spectaculoasă a valorii pe cap de animal, de la 1.221 de euro/animal, în anul 2015, la 185 euro/animal în 2020. Crescătorii de bovine spun că a sosit ziua dreptății. Adică, subvenția este mai mică, dar se împarte la mai mulți crescători de vaci. Banii vor ajunge la mai mulți fermieri decât s-a întâmplat anul trecut, spun crescătorii.

Sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) taurine de carne a scăzut din 2015, primul an în care fermierii au beneficiat de bani, până-n 2020 de la 1.221 de euro pe cap de animal la 185 de euro pe cap de animal. În mesajele lor, trimise către AGROINFO, unii dintre crescători spun că scăderea cuantumului subvenției pe cap de animal este determinat de așa-zișii fermieri de subvenție, cei care țin animale doar pentru a încasa banii de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Alții spun că a sosit ziua dreptății și că e vremea ca subvențiile să se împartă la mai mulți, nu doar la o mână de fermieri.

Medic Veterinar de Fermă: Asta (scăderea cuantumului subvenției n.r.) e din cauza fermierilor de subvenție. În creșterea bovinelor sunt 4 feluri de fermieri:

Fermieri care țin vaci pentru lapte.Fermieri care țin vaci pentru carne.Fermieri care țin vaci pentru lapte si carne.Fermieri care țin vaci pentru subvenții.Ultimii sunt cei mai mulți în 2020.De aia a scazut subvenția de 6-7 ori.

Daniel Cristea (Dany Tma): Doar cei care țin vaci pt carne au de pierdut !! Cei care țin vaci pt. subvenții nu-i intereseaza, pentru ei si 10 euro e profit !!!

Tudor Naum: A sosit ziua dreptății!

Benone Beniamin Boboc: Nu a scăzut nimic. Se împarte la mai mulți, atâta tot!

Gheorghe Bariz: S-a mărit, triplat efectivul de animale, de aia au scăzut banii.

Mesajele crescătorilor de bovine sunt o replică la acest articol publicat de AGROINFO: SUBVENȚIA APIA MARE LA BOVINE DEVINE MICĂ! A SCĂZUT DE LA 1.221 EURO/CAP DE ANIMAL LA 185 EURO/CAP DE ANIMAL!

Mesaj intern la APIA! Mobilizare pentru plata ajutorului de 7.000 de euro prin Măsura 21! agrointeligenta.ro - 20 decembrie 2020

Mobilizara generală la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Funcționarii agenției de plăți au lucrat și în acest weekned, atât ieri, sâmbătă – 19 decembrie, cât și astăzi, duminică – 20 decembrie, pentru a parcurge cât mai multe dintre dosarele fermierilor care au solicitat sprijinul de Covid-19 prin Măsura 21, ajutor din fonduri europene în cuantum de până la 7.000 de euro pe fermă.Din informațiile Agrointeligența – AGROINTEL.RO primite la adresa redactia@agrointel.ro, se pare că există încă un număr semnificativ de cereri care nu sunt acceptate de sistem și la care încă trebuie date introduse pentru ca fermierii să devină eligibili. Din informațiile Agrointeligența, activitatea în centrele APIA este intensă pe Măsura 21, un sprijini ce se achită fermierilor din fonduri europene și la care se dorește ca toți beneficiarii care au depus cereri și îndeplinesc criteriile de eligibilitate să fie și plătiți.Directorul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Caraș-Severin, Dumitru Stepanescu a vorbit recent despre plățile care se vor face din bani europeni prin Măsura 21, bani care vin să-i ajute pe fermierii români în contextul epidemiei de coronavirus. Potrivit acestuia, la acest moment, cererile pe această măsură sunt în lucru, mai exact se face controlul administrativ. ”Sunt solicitări din partea fermierilor pentru o măsură de sprijin care a fost adoptată de Guvernul României pentru a veni în sprijinul lor, pentru a mai atenua pierderile pe care le-au avut din cauza acestei pandemii. Se acordă sume de bani din Fondul European de Dezvoltare Rurală, măsura se numește 21, asigură o subvenție pentru sectorul bovin, sectorul legume-fructe și cartofi, și sectorul ovin-caprin. În Caraș-Severin avem depuse 3.327 de cereri, 1.215 sunt pentru sectorul ovin-caprin, 1.305 în sectorul legume-fructe și cartofi și 807 în sectorul bovin”, a declarat Dumitru Stepanescu, directorul APIA Caraș-Severin, potrivit radioresita.ro.Directorul APIA Caraș-Severin a ținut să sublinieze faptul că atunci când se va da startul plăților pe Măsura 21, totul va fi gata pregătit. ”Aceste cereri care au fost depuse la APIA sunt în lucru, se face controlul administrativ pe ele și le pregătim ca atunci când se dă startul, adică să fie transferate pe tranșele de plată, să fim pregătiți”, a explicat acesta.Atât de la nivelul APIA Central, cât și la nivelul centrelor județene și locale, funcționarii și-au propus ca până la finele anului să finalizeze autorizarea plăților pentru toate ajutoarele pe care fermierii le au de încasat pentru a compensa pierderile cauzate de pandemie. Dacă în cazul ajutorului de Covid-19 achitat de la bugetul de stat, numărul cererilor a fost unul mai mic, fiind vorba de fermele cu peste 90 de capete de bovine (544 de exploatații), ferme de suine și de păsări, și s-a reușit deja autorizarea la plată a dosarelor, la Măsura 21 sunt depuse peste 120.000 de cereri atât pentru sectorul vegetal, cât și pe zootehnie.Vă reamintim că Măsura 21 a instituit un sprijin excepțional pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemia Covid-19 fermierilor care cresc ovine, celor care dețin între 5 și 90 de capete de bovine adulte, cultivatorilor de legume și celor care dețin livezi de pomi fructiferi. Sprijinul maxim ce poate fi încasat de un beneficiar este de 7.000 de euro pe exploatație, iar termenul limită pentru plăți este 30 iunie 2021. AFIR si FINANTARIAFIR anunta plati nerambursabile de 5,7 milioane de euro Agroromania.ro 18 Dec. 2020 AFIR anunta ca se acorda plati nerambursabile de 5,7 milioane de euro prin PNDR pentru peste 2574 de fermieri.

Acest sprijin financiar acordat fermierilor activi este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de fermier si este acordat in cadrul submasurii 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor", din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 - 2020 (PNDR 2020). Alocarea totala pentru aceasta submasura este de 23,6 milioane de euro, informeaza un comunicat al AFIR.

Fata de anul 2019, numarul de solicitari si in speta suma care va reveni beneficiarilor este de aproape patru ori mai mare.

Pana in prezent, au fost deschise doua sesiuni de primire a cererilor de finantare, depunandu-se in total 7.809 de cereri de finantare, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise pentru finantare.

 In prima sesiune, deschisa in anul 2019 pentru asigurarea culturilor de primavara din 2019, fermierii au depus 1.572 de cereri de finantare, insumand 3,4 milioane euro, din care au fost admise pentru finantare 1.073 cereri, cu o valoare de 1,8 milioane euro.

 In cea de a doua sesiune, deschisa in anul 2020, au fost depuse 6.237 de cereri de finantare prin care s-au solicitat 12,3 milioane euro. Dintre acestea, pana in prezent, 4.647 au fost admise pentru finantare, valoarea acestora fiind de 9,4 milioane euro. Sesiunea din 2020 a avut ca scop asigurarea culturilor de toamna din anul 2019 si a culturilor de primavara din 2020.

 Riscurile eligibile in cadrul submasurii 17.1 sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finantare se numara si infestarile cu organisme de carantina daunatoare plantelor prevazute in HG nr. 563/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

 Potrivit AFIR, cresterea spectaculoasa a numarului de solicitari si a sumelor angajate se datoreaza in primul rand masurilor implementate in anul 2020 pentru simplificarea procesului de depunere a cererilor de finantare, de implementare si de obtinere a platilor de catre beneficiari.

AFIR a triplat sumele pentru despăgubiri, față de 2019, în zonele afectate de secetă 21 decembrie 2020În județul Iași, fermierii care au solicitat despăgubiri de secetă de la AFIR, în acest an, vor primi o sumă triplă față de cea acordată în anul 2019.

De asemenea, numărul beneficiarilor este mai mare în acest an întrucât seceta a distrus suprafețe însemnate de culturi agricole, fiind vorba de aproximativ 10.000 de hectare, pentru care fermierii vor primi 150.000 de euro. 

Fondurile nerambursabile acordate prin AFIR pentru gestionarea și prevenirea riscurilor la nivelul exploatațiilor sunt mai mari față de anul 2019 spun reprezentanții APIA. Mai trebuie precizat că, fermierii au solicitat mai multe fonduri europene, drept despăgubiri pentru secetă, disperați fiind după ce culturile au fost calamitate din cauza secetei. 

Reprezentanții APIA precizează că ieșenii au depus 53 de cereri, triplu față de anul 2019, când a mai fost o sesiune deschisă în cadrul submăsurii 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor”, derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Cererile depuse la nivel național se ridică la o valoare totală de aproximativ 5,7 milioane de euro, beneficiari fiind 2.574 fermieri. Față de anul 2019, numărul de solicitări și suma care va reveni beneficiarilor este de aproape 4 ori mai mare. 

Până în prezent, au fost deschise două sesiuni de primire a cererilor de finanțare, depunându-se în total 7.809 de cereri de finanțare, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise pentru finanțare conchid cei de la APIA Iași.

Niciun tânăr din Diaspora nu a putut accesa fondurile europene din programul ”Tânăr Fermier”! Angelica Lefter - 21 decembrie 2020 Niciun tânăr din Diaspora nu a putut accesa fondurile europene alocate pentru ”Tânărul Fermier”! Condițiile restrictive, dar și birocrația și publicarea târzie a ghidului au făcut ca numai 10 tineri să reușească să depună proiect în cadrul ultimei sesiuni pentru submăsura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri”, iar dintre aceste cereri, niciuna nu a fost declarată eligibilă pentru a primi sprijinul nerambursabil de maxim 50.000 de euro pe fermă.Anunțată cu surle și trâmbițe, sesiunea ”Tânărul Fermier” pentru Diaspora s-a dovedit un eșec răsunător. Sumele alocate tinerilor din Diaspora care ar fi dorit să vină în țară să facă agricultură, bani puși la dispoziție prin Submăsura 6.1 – ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, nu au fost accesați.10 dosare depuse, toate respinseProgramul a fost accesat de prea puțini tineri întorși în țară, mai exact au fost depuse 10 dosare, însă toate au fost respinse pe motiv că nu îndeplineau criteriile impuse. Pentru programul care-i viza pe tinerii plecați din țară, MADR a pus la dispoziție 20 de milioane de euro, bani de care s-a gândit să profite și tânărul fermier Marius Lucaciu, potrivit stirileprotv.ro.Tânărul și alții ca el, au povestit care a fost parcursul care în final nu le-a adus niciun sprijin. Marius Lucaciu este unul dintre aplicanții pentru acest program, a muncit în Germania și s-a întors în primăvară plin de speranță. ”Zic, e o şansă în plus pentru mine şi să rămân aproape de familie. Am întâmpinat foarte multe probleme, extraordinar de multe probleme. Deci, birocraţia în România te omoară”, mărturisește tânărul.Criterii greu de îndeplinit pentru tinerii din DiasporaPentru a fi eligibili în cadrul submăsurii 6.1 de la AFIR, tinerii din diaspora trebuiau să îndeplinească, pe lângă condițiile legate de deținerea unei exploatații agricole și cele de vârstă (să aibă maxim 40 de ani împliniți), și condiții legate de studii agricole sau să fi lucrat 3 luni în agricultură în ultimul an într-un stat din Uniunea Europeană.Ghidul AFIR a fost publicat extrem de târziuConsultantul în fonduri europene, Marian Costea explică modul în care, în loc să fie ajutați, românii din diaspora au fost mai degrabă descurajați în demersul lor de a practica agricultura pe teritoriul României.”Nu toţi românii din străinătate lucrează în agricultură, drept urmare marea majoritate care au vrut să depună aceste proiecte nu au fost eligibili, iar cei cei care erau eligibili nu s-au încadrat în timp pentru că ghidul a apărut extrem, extrem de târziu. Şi atunci nu reuşeai să îţi depui toate actele”, a spus Marian Costea.O explicație a oferit și Iulian Bucătaru, directorul adjunct al Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). ”Eu cred că într-o măsură, cei din diaspora au fost surprinşi de această opţiune. Trebuie să avem răbdare, să avem soluţiile care să rămână în parametrii regulamentelor europene, dar să simplifice cumva abordarea acestor români”, a precizat reprezentantul AFIR.493 de tineri fermieri eligibili la submăsura 6.1 în ultima sesiuneDacă pentru cei din Diaspora, sesiunea de proiecte s-a dovedit misiune imposibilă, tinerii români care sunt deja fermieri au reșit să depună și să aibă proiecte eligibile. 778 de tineri fermieri au depus dosarele pentru un buget total destinat lor de 20 de milioane de euro, bani de care beneficiază 493 de fermieri eligibili.Este și povestea unei crescătoare de vaci din județul Timiș. Ana-Maria Pepu are 28 de capete. A depus un proiect şi a aflat că a primit o finanţare de 40.000 de euro. Femeia fermier vrea să facă investiții majore în fermă, să cumpere un tractor și dozatoare de lapte. ”Acum şi cu acest virus, vânzările au scăzut destul de mult şi este destul de greu să aduni o sumă de bani să achiziţionezi un utilaj sau să modernizezi ferma”, a menționat Ana-Maria Pepu.O altă femeie cu inițiativă, Doruța Iancu din Bihor a reușit, de asemenea, să primească finanțare prin programul destinat tinerilor fermieri, însă pentru cei care au deja o investiție în agricultură. ”Am aşa: o cultură de 30 de ari de căpşuni, mai am legume, un hectar de dovlecel şi 50 de arii de ceapă. Şi porumb. Am fost nevoită să îmi fac o baltă de irigare, să am de unde să-i ud”, a declarat bihoreanca.Până acum, beneficiarii programului ”Tânărul Fermier” puteau primi între 40.000 şi 50.000 de euro, suma depinzând de dimensiunea fermei. De o mare parte din bani, 75%, beneficiau la început, iar restul la finalul implementării proiectului propus.AFIR a triplat sumele pentru despăgubiri, față de 2019, în zonele afectate de secetă 21 decembrie 2020 În județul Iași, fermierii care au solicitat despăgubiri de secetă de la AFIR, în acest an, vor primi o sumă triplă față de cea acordată în anul 2019.

De asemenea, numărul beneficiarilor este mai mare în acest an întrucât seceta a distrus suprafețe însemnate de culturi agricole, fiind vorba de aproximativ 10.000 de hectare, pentru care fermierii vor primi 150.000 de euro.

Fondurile nerambursabile acordate prin AFIR pentru gestionarea și prevenirea riscurilor la nivelul exploatațiilor sunt mai mari față de anul 2019 spun reprezentanții APIA. Mai trebuie precizat că, fermierii au solicitat mai multe fonduri europene, drept despăgubiri pentru secetă, disperați fiind după ce culturile au fost calamitate din cauza secetei. 

Reprezentanții APIA precizează că ieșenii au depus 53 de cereri, triplu față de anul 2019, când a mai fost o sesiune deschisă în cadrul submăsurii 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor”, derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Cererile depuse la nivel național se ridică la o valoare totală de aproximativ 5,7 milioane de euro, beneficiari fiind 2.574 fermieri. Față de anul 2019, numărul de solicitări și suma care va reveni beneficiarilor este de aproape 4 ori mai mare. 

Până în prezent, au fost deschise două sesiuni de primire a cererilor de finanțare, depunându-se în total 7.809 de cereri de finanțare, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise pentru finanțare conchid cei de la APIA Iași.

ALTELEBREAKING NEWS! Cine va fi noul președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților 21 decembrie 2020Noul președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților va fi Adrian Chesnoiu! În urma negocierilor dintre partidele parlamentare alese, s-a convenit că această poziție de maximă importanță pentru fermierii români va reveni PSD, iar cel care va ocupa șefia Comisiei este fostul șef al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.

Adrian Chesnoiu a condus AFIR timp de aproape patru ani, aceasta fiind instituția care gestionează fondurile europene pentru fermieri și mediul rural. În acest timp, a reușit să absoarbă anual pentru investițiile ce au avut ca scop dezvoltarea mediului rural, peste un miliard de euro.

Informația a fost dezvăluită în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea, acolo unde Daniel Botănoiu a făcut următoarele afirmații: ”Era firesc. Eu cred că din punctul acesta de vedere o să avem continuitate, iar cunoscându-l pe Adrian, e un om al dialogului, e un tip care știe să facă legi de o calitate foarte bună. Eu am lucrat o perioadă destul de bună cu el, îl cunosc, este un tip educat care are valențe în direcția aceasta. Cred că cezarul a primit ceea ce trebuia să primească.”

Cum au fost împărțite comisiile parlamentare din Camera Deputaților

PSD:

· Comisia de transporturi

· Comisia economică

· Comisia pentru agricultură

· Comisia pentru administrație

· Comisia pentru învățământ

· Comisia pentru abuzuri

· Comisia pentru regulament

· Comisia pentru afaceri europene

PNL:

· Comisia pentru buget

· Comisia pentru mediu

· Comisia pentru sănătate

· Comisia pentru Aparare

· Comisia pentru tehnologia informației

USR

· Comisia pentru muncă

· Comisia pentru cultură

· Comisia juridică

· Comisia pentru tineret și sport

UDMR

· Comisia pentru politică externă

AUR

· Comisia pentru egalitate de șanse

· Comisia pentru constituționalitate

Minorități

· Comisia pentru drepturile omului

Punctele tari și cele slabe ale candidaților la funcția de ministru al Agriculturii Vlad Macovei - 20 decembrie 2020 În orele ce urmează vom cunoaște numele viitorului ministru al Agriculturii, cel de care va depinde ducerea la bun sfârșit a construcției Planului Național Strategic (PNS) care să implementeze noua Politică Agricolă Comună 2021-2027. Consultarea cu fermierii, redactarea și, în cele din urmă, acceptarea la Bruxelles a acestui document esențial pentru viitorul sectorului agroalimentar din România – acesta ar trebui să fie mandatul viitorului ministrului Agriculturii.Evaluarea mea, susținută cu argumente, a fost că Adrian Pintea, actualul director APIA, este soluția realistă cea mai nimerită pentru a duce cu bun sfârșit acest mandat. Foarte important, un număr mare de fermieri, de toate tipurile, au susținut propunerea mea. Le mulțumesc și îi asigur că au făcut alegerea corectă. De aici încolo, vom descoperi că fermierii trebuie să spună ce gândesc, cu asumare și transparență, pentru că de părerea lor trebuie să se țină cont. Iar cine nu va ține cont, va plăti, mai devreme sau mai târziu, un cost politic. Între timp, vom fi descoperit că fermierii pot spune deschis ceea ce gândesc, își pot susține public opțiunile, fără ca niciun politician să se răzbune pe ei. E un pas mare înainte pentru lunile care urmează, veți vedea.Revenind la numele viitorului ministru, în Biroul Politic Național (BPN) al PNL, se va da o luptă crâncenă între Adrian Pintea, Emil Dumitru (fost secretar de stat), Adrian Oros (actualul ministru) și George Stângă (fost președinte al Comisiei de Agricultură din Senat). Foarte probabil, în finală vor intra Adrian Pintea și Emil Dumitru. Nu sunt excluse surprizele, nume noi, dar la această oră, așa arata fotografia momentului, conform surselor mele din BPN.Emil Dumitru și Adrian Oros au făcut o campanie intensă în ultimele zile, promițând tot ce se poate membrilor BPN, Adrian Pintea a mizat pe o „campanie” mai liniștită, mai matură, mizând pe influența pe care o are, și răspunzând la toate întrebările decidenților politici, iar George Stângă a intrat tare pe turnantă în urmă cu câteva ore, folosindu-se de elementul-surpriză. Toți au șanse, haideți să vedem care sunt punctele tari și cele slabe ale fiecăruia, după părerea mea, luând în calcul două elemente: relația cu fermierii și șansele de a duce la bun sfârșit un PNS bun pentru sectorul agroalimentar. Adrian Pintea – șanse de a încheia cu bine PNS: FOARTE MARI Întrebarea de 10 puncte: Va reuși să transmită în timp util decidenților că este un om de bază pentru PNL? Puncte tari: capacitatea de dialog și consultare cu fermierii imaginea bună în rândul fermierilor experiența managerială relațiile europene Puncte slabe: intrarea relativ târziu în atenția decidenților politici......................... Emil Dumitru – șanse de încheia cu bine PNS: REZONABILE Întrebarea de 10 puncte: Va reuși să învețe din greșelile pe care le-a făcut în acest an? Puncte tari: poate fi un om de viitor dacă se maturizează politic CV corect: fermier, lider de organizație de fermieri, acum politician relații corecte cu mediul asociativ Puncte slabe: natura conflictuală...................................................... Adrian Oros – șanse de încheia cu bine PNS: REZONABILE Întrebarea de 10 puncte: Își va repara relația cu Florin Cîțu, o relație rece de pe vremea când actualul premier propus era ministru de Finanțe? Puncte tari: vine din poziția de actual ministru, are un ascendent relații gata sudate în afara unor probleme de aroganță/țâfnă, dispus la dialog și conciliere Puncte slabe: prezența unor personaje dubioase în anturajul de la minister........................................................ George Stângă – șansa de încheia cu bine PNS: REZONABILE Întrebarea de 10 puncte: Va ști pe cine să se bazeze? Puncte tari: influență politică mare, lider consolidat de filială (Galați), parlamentar, fost președinte de comisie cunoaște problemele sectorului agroalimentar relație strânsă cu secretarul de stat George Scarlat, poate afla multe despre cum merge treaba în minister Puncte slabe: relații inconsistente cu fermieriiÎN AGRICULTURĂ LIPSEŞTE VIZIUNEA PE TERMEN LUNG. Retrospectivă 2020 cu Alina Creţu Marian MUŞAT 20 decembrie 2020

Ajunşi la finele unui an extrem de complicat, facem bilanţul consultând opiniile unor lideri marcanţi ai agriculturii. Ce-a fost bun, ce-a fost rău în 2020? Ce priorităţi avem în 2021?

Iată ce spune Alina Creţu, director executiv APPR!

„E clar că nu s-au luat suficiente măsuri bune pentru fermieri; e clar că lipseşte o viziune pe termen lung pentru agricultură în care să fie încadrat tot, de la formarea profesională, până la cadastru, irigaţii şi tot ce ţine de investiţii”, consideră directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR). „Au mai fost proiecte legislative care au început bine, cum e legea vânzării-cumpărării terenurilor agricole, însă nu au fost incluse toate modificările dorite de fermieri. Acum există un blocaj. Sperăm ca normele de aplicare să nu fie cele care vor îngreuna mai mult tranzacţionarea terenurilor agricole.

 O reuşită este şi intrarea României în COPA-COGECA.

 Rău este faptul că nu avem apă. Dar irigaţiile singure nu pot rezolva problemele, ci doar împreună cu comasarea terenurilor agricole, cu perdelele forestiere şi cu un program de agricultură care să economisească puţina apă pe care o avem”, a subliniat directorul APPR.

 IRIGAŢIILE ŞI PROCESAREA - DIRECŢII MAJORE ÎN 2021

 „Direcţiile majore în anul viitor sunt atragerea fondurilor europene la un nivel cât mai mare, sistemele de irigaţii şi procesarea. De asemenea, trebuie să se vadă angajamentul politicienilor români în ceea ce priveşte Noua Politică Agricolă şi să se explice fermierilor ce înseamnă această perioadă de tranziţie, pentru că 2021 şi, probabil, 2022 vor fi ani de tranziţie către următoarea politică agricolă”, susţine Alina Creţu.

Cine şi cum ar putea să-i ajute pe fermieri? Nicoleta Dragomir 21 decembrie 2020

Anul 2020 a supus agricultura României unor provocări cărora şi cei mai pregătiţi dintre fermieri le-au făcut, cu greu, faţă.

În ţara împărţită în două de uscăciune, unii agricultori râd cu un ochi şi plâng amarnic cu celălalt. Dobrogea şi Moldova au plătit cel mai scump preţ al lipsei de investiţii în irigaţii şi al măsurilor luate pe genunchi sau deloc de către aleşii neamului, tocmiţi să facă şi să aplice strategii pentru agricultură. Chiar şi în zonele irigate, exploataţiile agricole sunt la limita profitabilităţii iar când vine vorba de zootehnie, creşterea costurilor pune la mare încercare supravieţuirea fermelor.

La vest de Carpaţi majoritatea fermierilor au răsuflat uşuraţi. Porumbul a dat producţii bune şi foarte bune iar preţurile în creştere compensează pierderile acumulate la culturile de toamnă. Speranţa tuturor vine de la noul sezon agricol. Dar provocările continuă. Sunt cele dintotdeauna cărora fermierii trebuie să le răspundă cum şi cu ce pot:

· Interzicerea neonicotinoidelor, subiect controversat în cazul căruia UE încă nu a venit cu reglementări clare.

· Legislaţia în ceea ce priveşte fondurile de vânătoare. În timp ce guvernanţii o lălăie la nesfârşit cu luarea unor decizii ferme, agricultorii sunt pe plus cu... pagubele produse de animalele sălbatice.

· Accesul în supermarket. Sau mai degrabă blocarea accesului când vine vorba de producătorii noştri. Nu fără motiv, viziunea viitoarei PAC şi reducerea drumului de la furcă la furculiţă par doar vorbe-n vânt pentru mulţi dintre fermierii români. Dacă în Austria sau în Olanda supermarketul poate fi constrâns să apeleze la producătorii şi furnizorii locali, la noi de ce nu se poate?

· Definirea fermierului activ. Falsul conflict fabricat de interese cel puţin dubioase între fermierii mari şi mici duce la reacţii cel puţin necontrolate. Vesticii Europei au descoperit demult că motorul agriculturii este ferma de familie. Mare, mică sau mijlocie, orice exploataţie îşi are locul şi rolul ei în agricultura românească. Nu mărimea contează, ci prezenţa efectivă pe piaţă. Fermierul activ trebuie să fie, fără doar şi poate, cel care comercializează produsele obţinute şi trăieşte de pe urma practicării agriculturii, ca activitate de bază.

Numai la noi unii sunt preocupaţi să işte aşa-zise războaie pentru supremaţia într-un top inexistent al potenţei în agricultură! Poate ca să distragă atenţia de la adevăratele probleme?Dar, cine să-i şi ajute pe fermieri? În primul rând, să se ajute singuri. Să devină o forţă prin unitate şi asociere, nu prin dezbinare, aşa cum şi-au dorit şi îşi doresc mai toţi cei care s-au perindat pe la guvernare. O voce unitară şi hotărâtă poate pune presiune pe decidenţi. La Bruxelles se scriu acum politicile agricole. Oare cât de bine reprezentat este fermierul român?

Mai apoi, e de datoria noastră să le fim de ajutor celor care ne hrănesc. Cum? Cumpărându-le produsele. Alegând fermierii locali, cerinţa pentru legumele, fructele şi produsele procesate din import va scădea direct proporţional. Parcă depinde mai mult de noi, şi nu de alţii, să înclinăm puţin balanţa comercială în favoarea noastră, nu-i aşa?

NICOLETA DRAGOMIR, Senior editor , Ferma Media Grup

România, a șaptea putere agricolă a Uniunii Europene By lantulalimentar 2020-12-21 Valoarea totală a produselor și a serviciilor agricole din țara noastră a ajuns anul trecut la 19 miliarde de euro ( fiind calculată după prețurile de bază ), fapt care ne plasează pe locul șapte în Uniunea Europeană, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană.

Pe primele patru locuri se află Franța ( 77 mld euro ), Germania ( 58,2 mld euro ), Italia ( 57,8 mld. euro ) și Spania ( 51,7 mld. euro ).

România se află în plutonul al doilea, după Olanda ( 29,1 mld. euro ) și Polonia ( 26,4 mld. euro ). Valoarea produselor și a serviciilor din agricultura românească a crescut anul trecut cu 4,2%, contribuind împreună cu Germania, Polonia și Olanda la creșterea valorii producției și a serviciilor agricole la nivel european.

Trei sferturi ( 76,4 % ) din valoarea totală a agriculturii europeane din anul trecut au aparținut acestor șapte state, printre care se află și România. Este cunoscut faptul că România excelează prin producția de cereale și prin exportul de animale vii, cu precădere ovine. Un alt sector agricol important este apicultura, România fiind a doua mare putere apicolă europeană.

Din păcate, țara noastră exportă în principal materii prime agricole ( cereale și animale vii ) pe piețele extracomunitare și importă produse agricole procesate din țările comunitare.

Valoarea totală a produselor și serviciilor agricole din U.E. a ajuns anul trecut la 418 mld. euro.

Cea mai mare valoare ( 52,8% ) a fost obținută de sectorul legumelor, al produselor horticole și al cerealelor. Un procent de 38,6 % a fost obținut de sectorul animalelor și al produselor de origine animală, cea mai mare contribuție având-o sectorul laptelui și al creșterii suinelor.

Cele mai creditate sectoare economice la finalul primelor 10 luni din 2020. Finanţarea agriculturii rămâne cu cel mai dinamic ritm de creştere, de 12% faţă de finalul primelor 10 luni din 2019, până la un sold de 20,9 miliarde de lei Mircea Nica 20.12.2020,

♦ Agricultura continuă să fie cel mai creditat sector de către bănci, cu cea mai mare creştere a soldului la final de octombrie 2020, faţă de octombrie 2019

♦ Sectorul de servicii se apropie de un ritm al creditării de 10%, în timp ce industria înregistrează cel mai mic ritm de creştere al creditării, de 2,9%.

Agricultura, sectorul cu cea mai dinamică creditare, a înregistrat la sfârşitul primelor zece luni din 2020 o valoare a creditelor acordate şi angajamentelor asumate de instituţiile de credit din România de 20,9 mld. lei, în creştere cu 12% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, conform datelor BNR.

Astfel, agricultura îşi continuă drumul cu cel mai mare ritm de creştere al creditării, în timp ce alte sectoare precum industria, serviciile şi construcţiile rămân la o dinamică a finanţărilor bancare de sub 10% la finalul lunii octombrie 2020, comparativ cu sfârşitul lunii octombrie 2019.

……………………….LEGISLATIV

Legislaţie românească

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul gospodăririi durabile a apelor transfrontaliere, din 05.06.2019, Guvernul României Modificat de Ordin 2502/2020 la 18.12.2020

Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon din 14.10.2016, Parlamentul României Modificat de Ordin 2502/2020 la 18.12.2020

Normele metodologice pentru stabilirea standardelor de cost în vederea stabilirii cheltuielilor aferente carantinei pentru fiecare persoană, din 17.12.2020, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1259 din 18.12.2020. A intrat în vigoare la 18.12.2020

Normele metodologice pentru stabilirea condiţiilor minime ale spaţiilor de cazare special desemnate pentru persoanele aflate în carantină, puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, din 17.12.2020, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1259 din 18.12.2020. A intrat în vigoare la 18.12.2020

Ordinul nr. 4660441/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru comuna Chiajna, cu satele aparţinătoare Chiajna, Dudu şi Roşu, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1261 din 19.12.2020. A intrat în vigoare la 19.12.2020

Ordinul nr. 4660442/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru oraşul Bragadiru, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1261 din 19.12.2020. A intrat în vigoare la 19.12.2020

Ordinul nr. 4660444/2020 privind instituirea carantinei zonale pentru satul Aroneanu, comuna Aroneanu, judeţul Iaşi, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1262 din 19.12.2020. A intrat în vigoare la 19.12.2020

Ordinul nr. 4660443/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru oraşul Ovidiu, judeţul Constanţa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1261 din 19.12.2020. A intrat în vigoare la 19.12.2020

Ordinul nr. 4660446/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru oraşul Otopeni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1262 din 19.12.2020. A intrat în vigoare la 19.12.2020

Ordinul nr. 4660447/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru comuna Dobroeşti, cu satele aparţinătoare Dobroeşti şi Fundeni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1263 din 19.12.2020. A intrat în vigoare la 19.12.2020

Ordinul nr. 4660448/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru comuna Corbeanca, cu satele aparţinătoare Corbeanca, Ostratu, Petreşti şi Tamaşi, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1263 din 19.12.2020. A intrat în vigoare la 19.12.2020

Ordinul nr. 4660449/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru oraşul Popeşti-Leordeni, cu satul aparţinător Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1263 din 19.12.2020. A intrat în vigoare la 19.12.2020

Ordinul nr. 4660445/2020 privind prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru comuna Mogoşoaia, cu satul aparţinător Mogoşoaia, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 1262 din 19.12.2020. A intrat în vigoare la 19.12.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 2131/2020 privind eliminarea taxelor vamale pentru anumite mărfuri, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 430 din 18.12.2020. A intrat în vigoare la 18.12.2020

Regulamentul nr. 2170/2020 privind aplicarea contingentelor tarifare şi a altor contingente de import ale Uniunii, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 432 din 21.12.2020. Va intra în vigoare la 22.12.2020

Regulamentul nr. 2172/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului privind introducerea unor măsuri comerciale excepţionale în favoarea ţărilor şi teritoriilor participante şi legate de procesul de stabilizare şi de asociere pus în aplicare de către Uniunea Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 432 din 21.12.2020. Va intra în vigoare la 22.12.2020

Regulamentul nr. 2132/2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2020/123 în ceea ce priveşte posibilităţile de pescuit pentru merluciul norvegian în 2020, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 430 din 18.12.2020. A intrat în vigoare la 19.12.2020

Regulamentul nr. 2171/2020 de modificare a anexei IIa la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte acordarea unei autorizaţii generale de export a Uniunii pentru exportul de anumite produse cu dublă utilizare din Uniune către Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 432 din 21.12.2020. Va intra în vigoare la 22.12.2020

………………….INTERNEAgricultură regenerativă la Grup Șerban. Ce tehnologie se aplică pentru producții constante la hectar Daniel Befu - 21 decembrie Grup Șerban din Onești lucrează 12.500 ha în județele Bacău și Vaslui, dintre care 600 ha irigate, suprafață care se va tripla în 2021. Totodată ocupă locul 2 în județul Bacău pe componenta de panificație, deține un sector legumicol căruia în 2021 îi vor fi alocate 400-450 ha irigate și un sector zootehnic axat pe 5 ferme de pui de carne cu creștere lentă, cu o producție anuală de 3,78 milioane pui, livrați exclusiv -în baza unui parteneriat întins pe 5 ani- către Agricola Internațional Bacău, unde sunt procesați și comercializați sub brandul ”Puiul fericit”. Funcționând după o politică a integrării producției, Grup Șerban operează și un lanț propriu de băcănii. Întreg grupul operează cu o echipă formată din peste 400 de salariați.Pe componenta de cultură mare, în acest an producțiile holdingului au fost afectate de seceta dramatică, însă creșterea valorii producției, în contextul deținerii unei capacități de stocare suficiente, a generat o rată de profit rezonabilă.”A fost un an atipic, în care ne-am confruntat în luna august cu arșiță și fără lipsa vântului, pe lângă seceta pedologică prelungită. Călduri extreme s-au manifestat în perioada de înflorire, context în care porumbul nu a polenizat și chiar dacă era înalt ca bradul, din păcate am avut și loturi cărora a trebuit să le schimbăm destinația în porumb siloz și pe care le-am recoltat acum două luni și jumătate, plantele nemaiavând un potențial de a atinge maturitatea vegetativă. Însă acolo plantele unde au supraviețuit, am avut randamente și de 12 t/ha irigat, acolo unde am reușit să oferim 3000 m³ de apă/ha. Asta în contextul în care noi bugetasem veniturile aferente unor producții de 15 t/ha. În 2020, ca medie la porumb am avut productivități între 3,5 și 7 t/ha neirigat. Totul a depins foarte mult de cantitatea de precipitații, evident. Au fost și sole unde am avut 500 kg/ha. Spre exemplu, pe partea de est, înspre Prut, în județul Vaslui, nu a fost porumb anul acesta. Nu a existat posibilitatea”, explică Ovidiu Bucătaru, directorul financiar al Grup Șerban pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.Anul în care clima și-a pus amprenta în mod dramatic pe ferme din întreaga țară, spre final a adus și câteva zâmbete alinătoare, când prețurile din piață au început să reflecte oferta redusă de produse agricole tranzacționate în piață. ”Pe ferma vegetală ne vom duce spre 8-9%, chiar 10%, margine de profit net, pentru că, deși am avut valori puternic diminuate ale producției, randamentele diminuate la hectar au fost compensate de creșterea valorii pe tonă. Știm cu toții cum au evoluat prețurile în piață. Floarea soarelui că deja e mai mult decât dublu versus valorile de anul trecut. Vorbim de prețuri care s-au dus la peste 600 dolari/t versus 300 dolari/t anul trecut, ceea ce a făcut ca rata de profit pe floarea soarelui să fie undeva spre 25-30%, în ciuda producțiilor mici, iar la porumb astăzi, cel puțin pe partea de est a României, și nu numai, pentru că este un context regional și global al unei realități este în care pe toate cele 3 componente, grâu, porumb, floare, nu există marfă, oricât de optimiști am rămâne și atunci asta se reflectă în preț[footnoteRef:1]. Adică, avem astăzi valori la porumb de peste 900 lei pe tonă versus 600 lei anul trecut. Deci este o creștere de 50% și suntem d-abia la început de decembrie” declară economistul. [1: https://agrointel.ro/168961/agricultura-regerativa-la-grup-serban-ce-tehnologie-se-aplica-pentru-productii-constante-la-hectar/]

Agricultura regenerativă, testată pe primele 500 haUnul din pașii proactivi făcuți în direcția protejării veniturilor dintr-un ciclu financiar de fluctuații nedorite, a constat în investiții masive în dezvoltarea capacităților de irigare, care vor crește anul viitor la 2.000 ha. O altă direcție de protejare împotriva presiunilor negative generate de schimbările climatice, este contractarea serviciilor unor experți în agricultură din Statele Unite, care ajută holdingul să facă trecerea dinspre agricultura exploatativă spre cea durabilă, cu o componentă majoră de atenție dată conservării apei și ameliorării solului, pentru stabilizarea producțiilor.”E o perspectivă nouă pentru mine și entuziasmul care ține în ceea ce urmează studiile pe care le am este legat de faptul că schimbarea am făcut-o acum 2 ani de zile. Și e o culpă de învățare în fiecare zi și ăsta este faptul că sunt tot felul de provocări și capacitatea să găsești soluții. Ba mai mult, înțeleg foarte bine – pe lângă background, e important să ai proiecțiile, cash flow-uri, – le știm cu toții dar important este să faci următorul pas. Ne apucăm să facem agricultură regenerativă. Am început să analizăm oportunitatea demarării acestui proiect din trimestrul 4 al anului trecut. După seceta pedologică a anului trecut, tema de gândire era acolo, dar 2020 a fost punctul de inflexiune în care am luat decizia și am trecut la conversia suprafețelor pe care le avem, de la tehnologia convențională la cea regenerativă. E un concept ce sună bine, arată bine și despre care ne-am documentat sârguincios și am adus și specialiștii care să ne arate că tot fluxul face sens. Clar, din punct de vedere al impactui asupra mediului este pozitiv și totodată și economic se justifică. Profitabilitatea și grija față de mediu nu se mai pot exclude. Se vede și prin noul pact Green Deal”, a punctat specialistul.Acesta a spus că în luna august deja au fost însămânțate 500 ha de culturi acoperitoare în perioadele în care terenul nu este acoperit cu masă vegetativă. ”Avem și un plan cu ceea ce înseamnă culturile și asolamentul în sistemul acesta de agricultură regenerativă. Beneficiile sunt clare. Pe de o parte nu mai eliberăm dioxidul de carbon în atmosferă, ci îl și încorporăm. Nu e o soluție definitivă, dar cu siguranță este o soluție pe termen lung, pentru că natura așa funcționează. Plantele asta ne oferă posibilitatea de a prelua dioxidul de carbon din atmosferă și să îl ducă prin intermediul rădăcinilor în sol, de unde este preluat și înmagazinat în stratul de humus. Un strat suport viu îți oferă posibilitatea de a menține echilibrul pe componenta asta de carbon, care este foarte foarte importantă. Fără carbon nu putem exista. Așadar, acum, privind înapoi constat că ce am făcut atâția ani în cadrul agriculturii convenționale, este că am răscolit pământul și astfel am avut procese de evaporare inutile. Când solul e acoperit tot timpul anului cu o pătură vegetală, evaporarea e înlocuită de transpirație, care e mult mai interesantă, fiindcă plantele ne ajută să păstrăm apa în sol. Începem să înțelegem acest lucru. Acum decizia e luată și ne pregătim să facem conversia către agricultura regenerativă pentru întreaga suprafață”, a mai spus directorul financiar al Grup Șerban.Unul din oamenii aflați în spatele deciziei Grupului Șerban privind agricultura regenerativă e Jim, consultantul adus din State, care a demonstrat pe bază de date, avantajele pe care o astfel de tehnologie le aduce. ”Principalul câștig de ordin economic este posibilitatea de a avea o agricultură cu productivități liniare, în care poate nu mai facem 7