ANUL BIBLIOLOGIC 2014 Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor...
-
Upload
vasilica-victoria -
Category
Education
-
view
728 -
download
4
Transcript of ANUL BIBLIOLOGIC 2014 Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor...
BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
ANUL BIBLIOLOGIC 2014
Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor
de Cercetare și Dezvoltare
Culegere de comunicări
Chişinău, 2016
1
Director general: Elena PINTILEI
Ediție îngrijită de: Vera OSOIANU
Alcătuitor: Victoria VASILICA
Redactor: Cornelia HÎNCU
© Bibilioteca Naţională a Republicii Moldova
2
Top zece cele mai bune comunicări de la Concursul Republican al Proiectelor de Cercetare și Dezvoltare: culegere de comunicări/Biblioteca Națională a Republicii Moldova; alcăt.: Victoria Vasilica; ed. îngrij.: Vera Osoianu. – Chișinău: BNRM, 2016. – 76 p.
CUPRINS:
Maia BALAN. Comunitatea virtuală. Este loc şi pentru bibliotecă? ............................................ 4
Lolita CANEEV. Top-10 cărţi „Must Read” – metodă modernă de promovare a cărţii şi lecturii
printre adolescenţi ......................................................................................................................... 9
Lidia KULIKOVSKI. FEDEX@Hasdeu, instrument inovator de stimulare şi încurajare a
inovaţiei: impact cifric, social şi profesional .............................................................................. 20
Nadejda PĂDURE. Schimbarea bibliotecii – schimbarea comunităţii ....................................... 32
Maia TARABAN. „ZIUA PRIMARULUI ÎN BIBLIOTECĂ” – o modalitate eficientă de
afirmarea bibliotecii publice ca centru comunitar .................................................................... 38
Nadejda COSTIN. Cărţile electronice şi vocea utilizatorilor ..................................................... 42
Alexandru RUSU. Toate drumurile duc la bibliotecă! ............................................................... 53
Maria CUDLENCO. Pagini de istorie locală la Biblioteca Publică Crihana Veche ................. 59
Galina DAVÎDIC. Conexiunea bibliotecă-comunitate – noi realităţi, noi oportunităţi .............. 68
Eugenia RĂILEAN. Centrul Raional de Documentare și Informare „Mihail Sadoveanu” faţă în
faţă cu comunitatea soroceană .................................................................................................... 78
3
COMUNITATEA VIRTUALĂ. ESTE LOC ŞI PENTRU BIBLIOTECĂ?
Maia BĂLAN,
Şef Biblioteca publică Bilicenii Vechi
Iniţial, computerul a fost conceput ca o maşină de calcul. O maşinărie mare, cât toată camera,
operată de mai mulţi ingineri, era mândria omenirii, pentru că se etala cu creierul uman. În anul
1969, militarii americani au început conectarea calculatoarelor în reţele, pentru a transmite
informaţii secrete cât mai sigur şi mai rapid.
În doar 2 decenii, aparatele de calcul s-au micşorat substanţial, iar reţelele s-au extins,
formând un păienjeniş mondial – World Wide Web. Din acest moment, peste aspectul tehnic al
aparatelor de calcul se suprapune aspectul moral – necesitatea de interconectare umană.
În 1988, se apare IRC-ul (Internet Relay Chat), protocolul, care permite comunicarea on -
line în timp real.
Pentru ţara noastră, posibilităţile de comunicare virtuală
se concep deja în sec. XXI. Începusem cu mIRC-ul, ICQ,
Yahoo Msn, Windovs Live Messenger, Skype, după care am
învăţat rapid reţelele de socializare: Facebook, Twitter,
Odnoklassniki, VKontakte, Youtube etc...
Prin 2006, la doi ani de existenţă a mediatecii, la Bilicenii Vechi, ne echipaserăm cu o
webcameră! Cât de surprinşi au fost utilizatorii bibliotecii noastre, care pentru prima oară îşi
vedeau on-line rudele de peste hotare! În următorii 2-3 ani, majoritatea locuitorilor deţinea câte
un laptop şi învaţa să le utilizeze doar cu scopul de a comunica prin intermediul reţelelor de
socializare. Acum, în orele serii, nu mai vezi prin sat nici copii, jucându-se pe toloacă, nici
cumătrele, adunate la umbra unui vişin să-şi spună noutăţile locale. Mahalaua din stradă s-a
mutat pe Internet.
Astfel, grupurile reale s-au transformat în comunităţi virtuale, care, la fel ca primele
menţionate, se bazează pe:
Socializare,
Participare,
4
Distracţie,
Interese comune,
Sentimentul de apartenenţă unei comunităţi reale,
Realizări comune etc...
Principala deosebire dintre comunitatea virtuală şi cea reală, este că membrii ei nu se
întâlnesc faţă în faţă, sau o fac foarte rar. Avantajul ei este posibilitatea de a uni participanţii,
indiferent de amplasarea lor geografică.
Cele mai des utilizate reţele de socializare, pentru moldoveni, sunt:
Odnoklassniki – circa 900.000 de conturi;
Facebook – cu aproximativ 500.000 de conturi înregistrate în RM;
Google Plus – 230.000 de conturi;
VKontakte – 100.000 de utilizatori activi;
Bloguri – 2016 înscrise pe blogosfera.md;
Twitter – 2.000 utilizatori activi.
Reţeaua socială Facebook, ne-a oferit nouă, bibliotecarilor, posibilitatea de a forma o
comunitate profesională extrem de eficientă, pentru comunicare, partajare şi colaborare. Aici,
însă, se interacţionează mai puţin cu utilizatorii reali, potenţiali sau virtuali ai bibliotecilor
noastre, care locuiesc într-o altă ţară virtuală – Odnoklassniki.
Cea din urmă a devenit prima reţea socială în topul utilizatorilor moldoveni, în mare parte
datorită conaţionalilor noştri, care muncesc peste hotarele ţării şi simt necesitatea conexiunii cu
cei de acasă, copii, părinţi şi bunici. Spre deosebire de reţeaua Facebook, platforma
Odnoklassniki este utilizată mai mult pentru comunicare, decât pentru informare. Deseori, autorii
postărilor de tip foto-video, mai rar link-uri către alte site-uri, sunt persoane, care au abilităţi
minime de realizare a produselor informaţionale de calitate. Pe ambele platforme, s-au format
grupuri şi comunităţi virtuale, unele – bine organizate, cu mesaje pozitive şi constructive, iar
altele – dezordonate, ce atrag utilizatorii în mlaştina informaţiei inutile. Asimilarea informaţiei
negative poate distruge psihicul uman, având consecinţe şi în viaţa cotidiană. Comunităţile
virtuale sunt în stare să creeze dependenţă, prin absorbţia lumii reale şi remodelarea principiilor
etice.
5
În acest ocean virtual dezlănţuit, este loc şi pentru bibliotecă? Noi afirmăm, că prezenţa
bibliotecii este absolut necesară (!) pentru că, aceasta este o instituţie de încredere, capabilă să
selecteze şi să prelucreze informaţia electronică, dar şi să dirijeze consumul de informaţie spre
beneficiul utilizatorilor.
Ce instrumente poate folosi o bibliotecă, pentru a-şi face prezenţa on-line cât mai
eficientă?
Instituţiile de informare vor fi reprezentate mai productiv prin grupuri, decât pagini, în
reţelele de socializare. Grupul este mai democratic, oferind posibilitate fiecărui membru să
participe la modelarea comunităţii, astfel, toţi se vor simţi egali în drepturi. Chiar dacă
bibliotecarul îşi va păstra rolul de administrator, cei mai activi membri ai grupului şi prietenii
bibliotecii, pot fi implicaţi în calitate de moderatori.
Cum vom construi un grup virtual atractiv?
Strategiile de marketing, prezente şi ele pe reţelele sociale, recomandă segmentarea postărilor
în trei părţi egale:
33 % - informaţie, care va „vinde” produsele bibliotecii în realitate;
33 % - postări distractive, la teme adiacente lecturii, cărţilor, computerelor etc...;
33% - noutăţi despre activităţile bibliotecii, bibliotecarului şi utilizatorului.
Umpleţi wall-urile cu postări utile şi veţi forma comunităţi virtuale
puternice!
Ce tip de informaţie vom posta în grup?
Fotografii şi imagini, însoţite de o descriere atractivă!
Filme de 2-5 minute;
Infografice;
Concursuri;
Sondaje;
Link-uri către pagina Web a bibliotecii sau alte site-uri (veţi obţine mai mult trafic);
Evitaţi publicarea textelor integrale, care nu vor fi citite şi pot respinge utilizatorii.
Pagina Web a bibliotecii şi blog-ul permite setarea butoanelor reţelelor sociale sub fiecare
articol. Pentru a fi mai siguri de rezultatul final, vom scrie un îndemn deasupra acestor butoane.
Adresarea va fi la persoana a II-a, singular, pentru ca
6
utilizatorul să perceapă atitudinea noastră amicală.
Informaţia atractivă se va răspândi ca un virus pe internet!
Pe lângă grupurile bibliotecilor, pot fi formate şi alte comunităţi, specializate în:
Promovarea valorilor naţionale, tradiţii, meşteri populari etc...
Educarea pentru un mod sănătos de viaţă (o temă extrem de populară) – în calitate de
moderatori, vor fi invitaţi lucrătorii medicali din localitate;
Ecologie – problemă gravă pentru Moldova, carenecesită implicare practică şi teoretică,
iar biblioteca poate avea un rol important în sensibilizarea populaţiei;
Guvernare transparentă – grup (apolitic), destinat comunicării între APL, Consiliul local
şi cetăţeni.
Grupuri locale, care vor conecta toţi nativii unui sat/oraş. Aproximativ 50 % din
moldovenii înregistraţi pe Odnoklassniki, sunt plecaţi peste hotare. Biblioteca poate să-i
atragă pe emigranţi în proiecte de dezvoltare a localităţii lor de baştină.
După o muncă perseverentă, rezultatele se vor face vizibile în doar câteva luni:
Statistica vizitelor grupului „Biblioteca publică Bilicenii Vechi” timp de un an
Pentru a crea comunităţi cu adevărat puternice, este necesară multă implicare, cercetarea
continuă a tendinţelor de pe Internet, dar şi aplicarea modalităţilor creative de loializare a
consumatorului de informaţie. Prin aplicarea unor viziuni clare de formare a culturii
informaţionale, utilizatorii vor poseda abilităţi de producere a informaţiei constructive.
7
Deja azi, biblioteca necesită o afirmare ca centru comunitar atât în spaţiul real, cât şi în cel
virtual. Iar dezvoltarea comunitară durabilă este una dintre valorile esenţiale ale bibliotecii
publice!
8
TOP-10 CĂRŢI „MUST READ” – METODĂ MODERNĂ DE
PROMOVARE A CĂRŢII ŞI LECTURII PRINTRE ADOLESCENŢI
Lolita CANEEV,
şef serviciu, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”
„Există doar o cale de a deveni om cult – lectura”
Andre Maurois
Lectura şi biblioteca au un rol important într-o societate liberă, contribuind la informarea
membrilor comunităţii şi la implicarea activă a acestora în dezvoltarea democratică a societăţii,
la realizarea dreptului la opinie şi libera exprimare.
Mai multe sondaje sociologice, realizate în ultimii ani, constată diminuarea interesului pentru
lectură, reducerea obişnuinţei de a citi sistematic, îngustarea şi uniformizarea lecturilor. De
exemplu, Eurobarometrul 2013, care face referire la 28 de ţări ale Uniunii Europene, inclusiv
România, arată o descreştere a numărului de persoane care măcar o dată în an au vizitat
biblioteca, ori au citit o carte, printre motivele principale fiind invocate insuficienţa timpului
(36% din respondenţii din România) şi limitarea posibilităţii de a alege (23% în România)1.
Studiul „Utilizarea timpului”2, realizat în Republica Moldova în 2012, scoate în evidenţă
reducerea semnificativă, aproape în jumătate, a volumului de timp destinat lecturilor zilnice
către vârsta de 15 ani, invers proporţional cu timpul petrecut pe internet. Această tendinţă se
manifestă până la vârsta de 44 de ani, deci, pe tot parcursul vieţii, care coincide cu perioada
activă în care omul se formează şi se dezvoltă profesional, crează o familie, educă copii.
Studiile menţionate confirmă ceea ce bibliotecarii de fapt cunosc din practică – adolescenţii
reprezintă categoria cea mai dificilă (pentru că manifestă un interes mai scăzut pentru lectură),
dar şi cea mai importantă (pentru că de ei depinde calitatea cititorilor de mâine). Adolescenţii îşi
trăiesc viaţa într-un ritm alert, solicitant, influenţat de suprasolicitarea în şcoală şi expansiunea
tehnologiilor moderne de informare şi comunicare.
1 Survey shows fall in cultural participation in Europe // file:///C:/Users/AUDIO%20VIDEO/Downloads/IP-13-1023_EN.pdf2 Cât de îndrăgită este lectura de către moldoveni? // http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Utilizarea_timpului_RM/Note_analitice_rom/09_brosur_ROM.pdf
9
Pentru a-i menţine pe adolescenţi în aria bibliotecilor şi a le întreţine constant interesul pentru
lectură, bibliotecile trebuie să abordeze o nouă tactică, să-şi redimensioneze activitatea,
implementând idei inovative, forme nestandarde de acţiune.
Analizând datele statistice menţionate mai sus, putem deduce că insuficienţa timpului e
determinată în primul rând de ritmul alert de viaţă, iar „alegerea limitată” – de dificultăţile de
orientare în mulţimea de produse editoriale şi informaţionale.
Tradiţional, rolul de reper în lumea cărţilor revine bibliografiilor de orientare, care, de obicei,
sunt elaborate de adulţi (bibliotecari, profesori) şi se bazează pe profesionalismul şi experienţa
lor, inclusiv exprienţa lor de cititor. Pentru adolescenţi însă părerea celor de-o vârstă cu ei
contează mult mai mult decât sfaturile adulţilor. De cele mai multe ori, ei sunt reticenţi faţă de
orice încercare de a-i încadra în anumite limite şi obligaţiuni.
Pornind de la ideea cunoscutului psiholog francez Franҫoise Dolto care afirma: „Trebuie să
susţinem cauza adolescentului întotdeauna: în relaţii, cerinţe, drepturi şi obligaţiuni”3, am
elaborat un program de promovare a lecturii, în care rolul de experţi le revine anume
adolescenţilor.
Programul „Top-10 cărţi „Must Read” pentru adolescenţi” a fost iniţiat de Biblioteca
Naţională pentru Copii „Ion Creangă” în februarie 2014.
Scop: sporirea interesului pentru lectură, dezvoltarea abilităţilor de apreciere critică a cărţilor
citite, promovarea cărţilor prin activităţi interactive.
Obiective:
1. Stabilirea Tоp-10 cărţi care, în opinia adolescenţilor, sunt „Must Read” (adică trebuie
citite neapărat).
2. Studierea lecturii adolescenţilor din punct de vedere al conţinutului, diversităţii şi
calităţii.
3. Analiza practicilor de lectură în mediul adolescenţilor, inclusiv cu utilizarea tehnologiilor
informaţionale.
4. Analiza factorilor care influenţează lectura adolescenţilor în mediul tradiţional şi digital.
Grup-ţintă: adolescenţi cu vârsta de 14-18 ani.
3 Дольто, Франсуаза. На стороне подростка // http://royallib.com/book/dolto_fransuaza/na_storone_podrostka.html
10
Participanţi: licee şi colegii din mun. Chişinău şi suburbii. În cadrul fiecărei instituţii
şcolare a fost creat un grup de experţi (8-12 elevi pasionaţi de lectură), în rol de coordonator
fiind bibliotecarul care formează şi organizează activitatea grupului.
Forma de activitate: Conferinţa cititorilor de tipul „Prezentarea cărţii”.
Programul a inclus câteva etape:
1. Etapa pregătitoare (februarie-martie 2014): elaborarea, distribuirea regulamentului şi
materialelor metodice, lansarea programului, înregistrarea instituţiilor participante,
formarea grupelor de experţi;
2. Desfăşurarea conferinţelor locale în licee (aprilie-septembrie 2014):
prezentarea publică a cărţilor;
alcătuirea listei 10 cele mai importante cărţi în opinia adolescenţilor (altele decât
titlurile incluse în curricula şcolară);
scrierea argumentului pentru fiecare carte inclusă în listă;
expedierea listei elaborate şi a textelor argumentative pe adresa organizatorilor.
3. Analiza datelor prezentate, elaborarea listei finale „Top-10 cărţi „Must Read” pentru
adolescenţi” (octombrie 2014).
4. Conferinţa de totalizare. Prezentarea rezultatelor studiului, elaborarea recomandărilor
(noiembrie 2014).
Responsabilităţile au fost repartizate astfel:
Bibliotecarii din instituţiile de învăţământ:
formează grupele de participanţi / experţi;
organizează conferinţele locale;
prezintă organizatorilor rezultatele (lista cărţilor şi textele argumentative pentru
fiecare carte inclusă în listă);
Organizatorii:
elaborează regulamentul, materialele metodice;
cumulează informaţiile prezentate;
elaborează lista finală „Top-10 cărţi „Must Read” pentru adolescenţi”;
organizează Conferinţa de totalizare;
prezintă (fac publice) rezultatele studiului, formulează recomandări.
11
În Program s-au implicat 12 instituţii de învăţământ (şase cu predare în limba română, şase
cu predare în limba rusă). Dintre ele, 10 licee din municipiu („George Meniuc”, „Ion Creangă”,
„Orizont”, „Spiru Haret”, „Acad. C. Sibirschi”, „Antioh Cantemir”, „Anton Cehov”, „Mihail
Koţiubinski”, „Nikolai Gogol”, „Olimp”), Liceul „Alexandru cel Bun” din or. Sângera şi
Colegiul Naţional de Coregrafie.
În perioada aprilie-octombrie 2014, în fiecare instituţie au fost create grupuri de iniţiativă, s-
au desfăşurat conferinţe ale cititorilor pentru a alege cele mai apreciate / importante cărţi pentru
adolescentul modern. Participarea în program s-a transformat într-un adevărat eveniment. De
exemplu, la Liceul „Orizont” alegerea cărţilor „Must Read” pentru adolescenţi a generat o
acţiune amplă la nivel de liceu, continuând cu conferinţa „10 cărţi „Must Read” pentru clasele
primare”, la care au participat elevi de vârstă şcolară mică. La Liceul „N. Gogol” s-a înregistrat
un interes sporit pentru lectură şi bibliotecă. Cu această ocazie bibliotecarii „au descoperit”
cititori pasionaţi care anterior nu frecventau activ biblioteca şcolară, pentru că aveau la dispoziţie
o bibliotecă bogată în familie sau preferau să citească în internet. Unii însă au întâmpinat
anumite dificultăţi determinate în primul rând de insuficienţa timpului elevilor.
Rezultatele conferinţelor locale au fost trimise la BNC „Ion Creangă”, instituţia
organizatoare şi coordonatoare a programului. În total au fost propuse 103 titluri de carte care, în
opinia adolescenților, sunt „Must Read” şi trebuie să fie citite de adolescenţi. Fiecare titlu a fost
însoțit de o prezentare textuală, alcătuită din formular și argument.
Formularul trebuie să ofere informații despre cartea prezentată: numele autorului, titlul,
anul primei publicări, țara, un citat semnificativ din carte; deasemenea, participantul trebuia să
indice de unde a luat această carte pentru a o citi (din biblioteca personală, de la biblioteca
școlară sau publică, de la prieteni, colegi, din Internet).
Argumentul în format eseu trebuie să conțină răspunsuri la următoarele întrebări: De ce
această carte trebuie citită neapărat de către adolescenţi?; Care este timpul şi locul acţiunii.
Personajele principale?; Ce problemă abordează autorul?; Prin ce este interesantă cartea în
ansamblu?; Cât de interesantă, importantă este în contextul actual?; Ce episod te-a impresionat
mai mult? De ce?; Care personaje ţi-au părut mai interesante? De ce?; Ce impresii ţi-a lăsat
limbajul, stilul autorului?; Ce expresii, fraze deosebite ţi-au rămas în memorie?; Ce sentimente,
idei, gânduri ţi-a provocat lectura acestei cărţi?; Cum te-a influenţat această carte?; Se spune
că din cărţi învăţăm, consideri această carte ca fiind un manual de ... (ex.: prietenie, dragoste,
12
toleranţă etc.)? ş.a. Argumentele prezentate ne-au ajutat să evaluăm nu doar calitatea operelor
alese, dar și nivelul de înțelegere și percepere a textului citit, capacitatea de a aprecia critic și de
a formula concluzii.
Analiza cantitativă a formularelor a demonstrat următoarele:
1. Adolescenții, în special cei din școlile cu
predare în limba rusă, au preferat operele din
literatura universală. Această situație
probabil poate fi explicată astfel: cărțile
autorilor contemporani sunt prezentate
insuficient pe piața din RM, iar operele
autorilor clasici sunt incluse în programele școlare, deci nu puteau fi incluse în top.
2. Principala sursă de cărți pentru această categorie de cititori este biblioteca școlară (36%)
și biblioteca personală (34%), după care urmează sursele electronice (17%). Cota ce
revine bibliotecilor publice este destul de mică (2%). În opinia noastră acest indicator a
fost influențat de faptul că programul s-a derulat în școli și, evident, au fost menționate în
primul rând bibliotecile școlare.
3. Dacă ne referim la alegerea între autorii clasici și autorii contemporani, trebuie să
menționăm că în lista cumulativă ei sunt prezenți în proporție aproape egală – 52% și
48%, pe când în short-list (lista finală) situația este radical alta – 83% și 17% – dovadă a
faptului că operele verificate în timp sunt cele care merită în primul rând să fie incluse în
categoria „Must Read”.
13
Formatul în care a fost realizat acest program-studiu ne-a permis să limităm considerabil
influența din partea adulților, altfel probabil nu apăreau în listă titluri precum: Sunt o babă
comunistă! (Dan Lungu), Исповедь Zadrota (Дмитрий Шахов), 50 дней до моего
самоубийства (Stais Cramer), Interviu cu un vampir (Anne Rice). În același timp, prezența lor
în listă denotă anumite tendințe în lectura adolescenților și importanța temelor abordate.
Pentru a vedea în ce măsură este înțeles conținutul textelor citite și la ce atrag atenție în
primul rând, le-am propus participanților să aleagă un citat semnificativ pentru cartea prezentată. Iată
câteva exemple:
Ray Bradbury, Fahrenheit 451
„Câţi oameni cunoșteai, capabili să-ți
răsfrângă propria ta lumină?”
„Cândva noi o să înțelegem atât de multe
lucruri, încât o să construim cea mai mare
mașină, o să săpăm cel mai mare mormânt și
pentru vecie o să îngropăm războiul.”
«У этой книги есть поры, она дышит. У
неё есть лицо. Её можно изучать под
микроскопом. И вы найдёте в ней жизнь,
живую жизнь, протекающую перед вами в
неисчерпаемом своём разнообразии».
Alexandre Dumas, Contele de Monte–Cristo
„Prietenii de azi, sunt dușmanii de mâine”.
«У каждого человека есть своя страсть,
грызущая ему сердце, как у каждого плода
есть свой червь. Есть знающие и есть
учёные, — одних создаёт память, других
— философия».
F. S. Fitzgerald, Marele Gatsby
«Гэтсби верил в зеленый огонек, свет
неимоверного будущего счастья, которое
отодвигается с каждым годом».
„Cel mai singuratic moment în viaţa unui
om este atunci când se uită cum se prăbuşeşte
viaţa lor şi tot ce pot ei face este doar să
privească pasiv”
Este evident că, deși majoritatea participanților au manifestat responsabilitate în realizarea
acestei sarcini, pentru unii a fost dificil să aleagă un citat care exprimă cel mai exact mesajul
cărții și s-au limitat la niște citate arhicunoscute și menționate mai frecvent.
14
„Foarte des, o carte care lasă o amprentă puternică asupra cugetului tânăr, constituie o
adevărată epocă în viața omului.” (Samuel Smiles). Argumentele prezentate ne-au permis să
identificăm impresiile pe care le-au lăsat cărțile citite asupra adolescenţilor și de ce ei consideră
că anume aceste cărți trebuie citite:
Această carte nu e o banalitate, cum gândesc unii adolescenții, ea ne arată viitorul.
Viitorul care nu zâmbeşte nimănui. Astfel de viitor nu trebuie permis. În ziua de astăzi, problema
abordată de autor este cea mai actuală. Noi urmăm tehnologiile evitând glasul lecturii.
M-a impresionat episodul în care personajul principal al operei a întâlnit „oamenii-
cărţi”, adică un grup de persoane care au învățat fiecare câte o carte pe de rost pentru a nu uita
cine sunt și de unde vin. Această carte cu siguranţă poate schimba gândurile oricărui om. (Ray
Bradbury, Fahrenheit 451)
„1984” de Orwell e un roman politic, pe care trebuie să-l citească orice adolescent
care vrea să înţeleagă ce e într-adevăr politica adevărată şi cum ea manipulează, se joacă cu
destinele oamenilor şi le controlează vieţile.
Эту книгу нужно прочесть, потому что очень мало существует книг, способных
вместить в себя столько правды о жизни. (Victor Hugo, Omul care râde)
Nu prea plâng atunci când citesc o carte, dar asta m-a emoţionat până la lacrimi. Când
îţi dai seama că oamenii sunt atât de cruzi, simţi ura pentru ei, dar când îţi dai seama că până şi
tu eşti crud prin ceea ce faci, poate uneori fără să vrei, devine dureros. (Victor Hugo, Omul
care râde)
Această carte este atât de românesc scrisă și gândită, încât nu-ți vine a crede că
autorul n-a mai pășit în Basarabia de la 9 ani. (Paul Goma, Din calidor)
Sunt interesante și răspunsurile la întrebarea „Această carte poate fi considerată ca un
manual de...?”:
Această carte este manualul perfect al (nu spun al dragostei, pentru ca dragostea lor
era probabil mai distrusă decât ei înşişi), ci al vieţii, al principiilor, al valorilor spirituale; deşi
Gatsby avea totul, el avea nevoie de Daisy ca sa fie în sfârşit fericit. (F. S. Fitzgerald, Marele
Gatsby)
Эта книга – прекрасный учебник человеческой психологии, здесь в полной мере
раскрывается суть двоемыслия, чувств и предательства в условиях тоталитарного
15
режима. Прочитав этот роман, я понял, что такое настоящая человеческая свобода.
(1984)
Printre cărțile prezentate sunt „manuale” din care poți învăța bunătatea și prietenia, valorile
morale și rezistenţa, ignoranța și toleranța (ultima cu referire la cartea Interviu cu un vampir de
Anne Rice).
Orice clasament / rating trebuie să fie în primul rând obiectiv, iar criteriile de evaluare să
corespundă parametrilor aleși.4 În Top-10 cărți „Must Read”, pe care l-am obținut la final, au
fost incluse titlurile menționate de cei mai mulți participanți și poziția din clasament. Calculele
s-au efectuat după următorul algoritm: R=(P1+P2+...Pn)xN, unde R – rating, P – numărul de
puncte acordate cărții evaluate de echipa liceului, N – numărul de echipe care au inclus cartea
respectivă în lista lor.
„Top-10 cărți „Must Read” pentru adolescenți” a fost făcut public la Conferința de
totalizare, în data de 28 noiembrie 2014.
În shot-list au intrat următoarele cărți:
1. Ray Bradbury – 451⁰ Fahrenheit
2. Ernest Hemingway – Bătrânul și marea
3. Oscar Wilde – Портрет Дориана Грея
4. Francis Scott Fitzgerald – Marele Gatsby
5. William Shakespeare – Romeo și Julieta
6. Alexandre Dumas – Contele de Monte-Cristo
7. Victor Hugo – Omul care râde
8. George Orwell – 1984
8. Hector Malot – Singur pe lume
8. Александр Беляев – Голова профессора Доуэля
9. Aureliu Busuioc – Şi a fost noapte…
10. Antoine de Saint-Exupery – Micul Prinţ
Am decis ca lista finală să conțină 12 cărți, deoarece trei dintre ele au acumulat același
punctaj, situându-se pe poziția a opta.
4 Особенности составления рейтинга литературных произведений http://blog-books.ru/articles/osobennosti-sostavleniya-rejtinga-literaturnyx-proizvedenij-1651.html
16
Fiecare instituție participantă în proiect a prezentat o carte intrată în top. Modalitățile de
prezentare au fost cele mai diverse – prezentări PowerPoint, filmulețe video, înscenări, eseuri,
dar toate au demonstrat o percepere profundă a textului și o atitudine sinceră în exprimarea
opiniilor. Două cărți au fost prezentate în afara concursului: una dintre ele – Мастер и
Маргарита (М. Булгаков) a fost prezentată de echipa Liceului „Spiru Haret”, care a susținut cu
fermitate ideea că această carte, deși nu a intrat în topul final, este „Must Read” și trebuie citită
de adolescenți; cealaltă carte a unui autor francez tradusă în limba rusă – Зимняя битва (Ж.-К.
Мурлевa) a fost alegerea unui bibliotecar (cartea a fost prezentată la o ediție a Salonului
Internațional de Carte pentru Copii și este într-un singur exemplar într-o bibliotecă școlară din
Chișinău).
Ne-a bucurat faptul că în listă nu se regăsesc cărți „întâmplătoare” sau „la modă”. Toate
cărțile incluse într-adevăr sunt de valoare și contează foarte mult că au fost alese anume de
adolescenți.
Lista este variată ca genuri și tematică. Faptul că include două antiutopii, un roman filozofic,
o povestire alegorică, denotă atitudinea adolescenților față de lectură ca mijloc de cunoaștere a
lumii și a locului său în ea. Merită apreciat și faptul că, toate cele 103 cărți menționate în lista
cumulativă au fost expuse, fiecare participant având posibilitatea să le cunoască şi, eventual, să-
și elaboreze propriul Top-10 cărți pe care cu siguranță le va citi. Participanții la conferința finală
au solicitat continuarea programului.
Care sunt elementele de noutate ale acestui program de promovare a lecturii?
1. Elaborarea unui clasament / rating.
Un clasament al operelor literare are menirea mai întâi de toate să-l orienteze pe cititor în
multitudine și diversitatea cărților, ceea ce este foarte important și necesar în contextul exploziei
informaționale și insuficienței totale de timp, resimțită de foarte multă lume, inclusiv de elevi.
Importanța elaborării unor topuri ale celor mai buni autori sau celor mai bune apariții editoriale
este susținută activ de reprezentanții bibliotecilor5 și editurilor.6
2. Alegerea cărţilor „Must Read”.
5 Библиотека нового типа http://xn--80aacacvtbthqmh0dxl.xn--p1ai/model.html6 http://mignews.com.ua/bezumnyj_mir/obschestvo/4308691.html
17
Cărţile care au intrat în top nu sunt neapărat cele mai bune, cele mai preferate sau cele mai
populare printre adolescenţi, dar sunt cele mai importante opere care au influenţat evoluţia
literaturii. De exemplu, cartea lui Ray Bradbury 451⁰ Fahrenheit poate să nu fie printre cărţile
preferate, dar trebuie neapărat citită pentru a înţelege nişte lucruri esenţiale despre cultură, despre
cărţi şi rolul lor în dezvoltarea civilizaţiei umane. Romanele 1984 şi Ferma animalelor de
George Orwell pot părea plictisitoare, dar sunt printre cele care trebuie citite neapărat. În linii
mari, toate operele literare incluse în programa şcolară pot fi considerate „Must Read”. Multe din
ele pot să nu placă, dar trebuie citite pentru a deveni un om cult.
3. Conferinţele cititorilor într-un nou format (de la comunicări tradiţionale – la prezentări
interactive).
Datorită acestui format, participanţii nu doar fac schimb de opinii şi impresii despre cărţile
citite, dar elaborează şi un clasament al celor mai importante cărţi în opinia lor. Conferinţele scot
în evidenţă aspecte interesante pentru monitorizarea intereselor de lectură şi abilităţilor de
comunicare ale adolescenţilor. Şi nu în ultimul rând, vom menţiona interesul manifestat de
adolescenţi pentru produsul final al conferinţelor – clasamentul Top-10.
4. Includerea cărţilor electronice în Top-10 cărţi „Must Read”.
5. Participarea elevilor din şcoli cu predare atât în limba română, cât şi în rusă ne-a ajutat să
înţelegem mai bine unde şi cum se intersectează interesele şi preferinţele lor de lectură.
6. Excluderea controlului sau influenţei autoritare din partea adulţilor.
Cunoscutul întreprinzător american Henry Ford spunea: „A fi împreună este un început. A
rămâne împreună este un progres. A lucra împreună este un succes!” Având în vedere că
eficienta colaborare/conlucrare, pe care am avut-o pe parcursul a 10 luni cu toate instituţiile
participante în program, a dat rezultate, ideea a fost una de succes care merită să aibă
continuitate. În opinia noastră, ea poate fi dezvoltată în trei direcţii:
1. Extinderea la nivel republican (ca exemplu poate servi Children’s Choices Reading List –
acţiune susţinută de Asociaţia Internaţională pentru Lectură – International Reading
Association / IRA);
2. Conferinţe tematice şi elaborarea clasamentelor pe anumite teme;
3. Internet-vot (un exemplu ar fi site-ul http://www.adme.ru/).
La etapa actuală am optat pentru a doua direcţie – organizarea conferinţelor tematice. Astfel,
în februarie 2015, am organizat conferinţa „Top-10 cărţi „Must Read” despre dragoste” şi
18
planificăm încă două: „Top-10 cărţi „Must Read” în vacanţă” şi „Top-10 cărţi „Must Read”
care aduc schimbarea”. Ar fi posibilă şi o îmbinare a ultimelor două direcţii, atunci când
clasamentul elaborat în cadrul conferinţelor ar putea fi plasat pe reţelele sociale pentru discuţii şi
completări.
În calitate de moderator al acestor conferinţe, m-am convins, încă o dată, că nu e deloc uşor
să-i provoci pe adolescenţi la discuţii sincere şi schimb de opinii, dar dacă reuşeşti, rezultatele
sunt evidente. Aş vrea să închei cu un citat din Arthur Conan Doyle: „S-ar putea ca opiniile mele
să nu coincidă cu ale voastre şi ceea ce-mi place mie să nu vă placă vouă, dar să reflectăm şi să
discutăm despre cărţi e minunat, indiferent la ce concluzii ajungem.”7
7 Дойл, Конан Артур. За волшебной дверью // http://thelure.ru/artur-konan-dojl-za-volshebnoj-dveryu.html
19
FEDEX@HASDEU, INSTRUMENT INOVATOR DE STIMULARE ŞI
ÎNCURAJARE A INOVAŢIEI: IMPACT CIFRIC, SOCIAL ȘI
PROFESIONAL
Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
Abstract
The author attempts to evaluate a new format, tested in 2014 at the B.P. Hasdeu Municipale
Library – the format of ideas collected from the librarians, the format of stimulation of
innovation in the institution, of education of innovation. The cantitative evaluation emphasizes
the process of joining, the hesitation of joining to the FedEx@Hasdeu in the library structures.
The calitative evaluation highlights the benefices from the participation at the FedEx, the
perceptual attitude of some librarians, especially managers. The author gives us a list of
characteristics / factors that placesFedEx@Hasdeu as tool of exploitation of librarians cognitive
and creative surplus, that are not required in work.
Keywords: The FedEx@Hasdeu Day, The Municipale library B.P. Hasdeu, ML branches,
innovation, projects, creativity, FedEx@Hasdeu feedback, FedEx@Hasdeu outcomes.
* * *
Noi, bibliotecarii, am văzut viitorul bibliotecii. Am văzut chiar cum funcţionează, conform
spuselor lui Seth Godin, „am văzut viitorul şi funcţionează”. L-am văzut în postări pe Facebook,
pe YouTube, la Next Library, la Future Library, la Aarhus, la Copenhaga, la Singapore, la
Amsterdam… În mici secvenţe, la noi – la filialele „Adam Mickiewicz”, „Iţic Mangher”,
„Transilvania” şi „Onisifor Ghibu”. Dar suntem nemulţumiţi. Scânteile noastre mici nu ne
conturează viitorul în culorile pe care le-am văzut în alte biblioteci… Managerii bibliotecii sunt
nevoiţi să muncească în condiţii de supravieţuire, neavând timp să se gândească decât la
rezolvarea unui şir de probleme cotidiene şi, după cum recunosc ei înşişi, nici timp nu au să se
gândească mai departe de rezultatele săptămânii, lunii în curs. Metoda de a li se da direcţiile de
activitate, formele, metodele prin care pot realiza obiectivele, până şi datele comemorabile ale
anului care urmează, i-au dezvăţat de a gândi creativ, de sine stătător. Ei sunt plafonaţi de cerinţa
de a face mai mult cu mai puţine mijloace… Consumându-se la „foc continuu” şi străduindu-se
să răspundă solicitărilor pe termen scurt, le rămâne foarte puţin timp să se gândească la
20
dezvoltarea capacităţilor bibliotecilor. Cu toate astea, inovaţiile rămân, în continuare, tema
principală de preocupare şi de dezbatere în biblioteci. Bibliotecarii sunt conștienți că Inovaţia în
bibliotecă reuşeşte doar dacă există un mediu adecvat pentru dezvoltare, dacă biblioteca are
orientare novatoare şi potenţial inovaţional. Ei sunt conștienți că astăzi rolul managementului
instituţional este: (1) să asigure medii de lucru încurajatoare pentru ca angajaţii să evolueze către
o perfecţionare continuă; (2) să ofere angajaţilor un cadru generator al inovării; (3) să conceapă
şi să susţină un cadru generator al posibilităţilor (viziune); (4) să nu încurajeze sindromul viorii a
doua!; (5) să construiască un sistem de instruire după modelul „O mie şi una de nopţi”; (6) să
abandoneze practica evaluării pe criterii de performanţă ca unica eficientă şi corectă; (7) să
dezvolte o cultură a inovaţiei; (8) să catalizeze constituirea unei comunităţi de inovatori8.
Învăţarea la BM este orientată spre căutarea excelenţei prin inovaţie. Noi am căutat, și am
găsit, o metodă care acoperă aproape toate dezideratele listate mai sus – Zilele FedEx@Hasdeu
este o metodă nonformală de învăţare prin care se colectează şi se promovează ideile angajaţilor.
Colectarea, promovarea şi valorificarea ideilor angajaţilor sunt, astăzi, competenţe-cheie,
esenţiale pentru managerii instituţiilor. Motivarea angajaţilor să genereze idei la „comandă”, la
fel este în lista competenţelor-cheie, dar şi unul din elementele conceptului de motivaţie 3.0.
Oamenii se bucură de autonomie în privinţa a patru elemente: sarcinile, timpul, metoda şi
echipa lor (Daniel Pink), iar libertatea absolută pentru grupurile creative este libertatea de a
experimenta idei noi.
În anul 2002, doi tineri absolvenţi, programatori, Scott Farquhar şi Mike Cannon-Brookes
din Australia, au instituit o zi în care angajaţii firmei lor lucrau la orice doreau, chiar dacă nu
avea nicio legătură cu afacerea şi responsabilităţile lor. A doua zi angajaţii trebuiau să prezinte o
idee, un produs, un serviciu, orice, dar nou să fie. Numele de FedEx provine de la poşta rapidă
pentru că funcţionează pe principiul: azi pregătesc, împachetez, mâine livrez9. Ideea lor s-a
dovedit sustenabilă, devenind o componentă permanentă a culturii companiei de software pe care
aceştia doi o conduceau. O dată pe lună, rezervă o întreagă zi în care inginerii ei pot lucra la
orice problemă de software doresc.
Zilele FedEx sunt recomandate de Seth Godin, Tom Peters, Daniel Pink, Jonas Ridderstrale
şi alţi guru ai managementului şi inovării susţinând că comportamentul inovaţional se manifestă
8 Kulikovski, Lidia. Legile perfecționări / BiblioPolis, Vol.50, Nr. 4. – p. 84 - 89 9 Vezi mai detaliat Caietul metodologic „Ziua FedEx@Hasdeu”.
21
atunci când oamenii se bucură de autonomie în privinţa a patru elemente: sarcinile, timpul,
metoda şi echipa lor. Zilele FedEx, prin concept, răspund anume acestor patru elemente.
Pentru a dezvăţa bibliotecarii de aşteptarea indicaţiilor, pentru a-i scoate din rutina zilnică,
pentru a-i învăţa a face ceva diferit de munca lor obişnuită, instituim zile speciale de colectare a
ideilor marca BM – Zilele FedEx@Hasdeu. O dificultate reprezintă o problemă numai dacă se
poate face ceva pentru rezolvarea ei, spunea analistul Aaron Wildavsky. În cuvinte comune,
acest citat transmite că problemele şi oportunităţile rămân invizibile pentru oamenii care nu sunt
conştienţi de existenţa unor alternative mai bune sau de faptul că acestea ar putea exista. Scopul
Zilelor FedEx@Hasdeu este: provocarea reală a angajaţilor la inovarea activităţii ajutându-i să
vadă dincolo de ce este evident şi să facă din idei esenţa activităţii lor.
E dificil, pentru oricine, pentru conducere, pentru filiale și alte structuri care au participat în
calitate de contributori la Zilele FedEx@Hasdeu, să aprecieze impactul profund pe care acest
format de culegere a ideilor angajaților Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” l-a avut asupra
organizării activității structurilor participante, asupra mentalității, atitudinii lor, precum și
asupra organizării activității la BM, la nivel de rețea. O retrospectivă ne poate ajuta.
La prima ediție FedEx@Hasdeu au participat 12 biblioteci-filiale: Biblioteca Centrală, „Alba
Iulia”, „Târgoviște”, „Transilvania”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Adam Mickiewicz”, „Ovidius”,
„LesiaUkrainka”, Centrul Academic Internaţional Eminescu, N. Titulescu, Codru şi Traian – per
total au fost prezentate 23 de idei, propuneri de proiect, proiecte realizate.
La a doua ediţie au fost 15 participanţi: filialele Biblioteca Centrală, „Alba Iulia”,
„Transilvania”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Adam Mickievicz”, „Ovidius”, „Liviu Rebreanu”,
„Mihail Lomonosov”, „Mihail Ciachir”, „Târgu-Mureș”, CAIE, N. Titulescu, V. Bielinski,
Codru, Departamentul „Memoria Chișinăului” şi Svetlana Vizitiu. Filialele „Târgoviște”,
„LesiaUkrainka” şi Traian au luat o pauză. Contribuția celor 15 participanţi a fost de 32 de idei,
proiecte, dintre care unele au derulat imediat și au fost implementate cu succes. E vorba de ideile
filialelor „Adam Mickiewicz”, „Liviu Rebreanu”, de Arte „Tudor Arghezi”, „Mihail Ciachir”, N.
Titulescu ș.a.
A treia ediție a adunat 17 biblioteci-filiale: Biblioteca Centrală, „Transilvania”, de Arte
„Tudor Arghezi”, „Adam Mickiewicz”, „Ovidius”, „Liviu Rebreanu”, „Mihail Lomonosov”,
„Mihail Ciachir”, „Târgu-Mureș”, CAIE, Biblioteca Publică de Drept, V. Bielinski, Traian,
22
Codru, N. Titulescu, M. Drăgan, A. Russo şi reprezentanţi ai administra ției BM. De data
aceasta, în time-out sau în expectativă, au rămas filialele „Târgoviște”, „Alba Iulia”,
Departamentul „Memoria Chișinăului” și Svetlana Vizitiu. A fost cea mai rodnică ediție ca
număr de participanți și ca număr de contribuții – 39 de idei, proiecte, propuneri, inovații. Un
exemplu bun este Filiala „Adam Mickiewicz”, care în luna decembrie a realizat proiectul
prezentat.
Un tablou al participării, aderării structurilor BM la FedEx@Hasdeu, laborator de învățare
din experiențe comune, îl expunem mai jos.
La această retrospectivă inserăm și câteva obiecții, observații, deduse din experiența
implementării acestei metode:
(1) unele biblioteci, în special, managerii bibliotecilor, nu abordează în mod serios,
profesional această metodă. Am dedus aceasta din materialele/postările expuse pe rețelele sociale
(Blog-uri, FaceBook, Google+, Twiter etc.), despre procesul de muncă, din prezența șefilor de
filiale, de departamente la FedEx@Hasdeu. Ei acceptă participarea bibliotecii, dar, de exemplu,
prezentă va fi bibliotecara Maria Mardari. Întreb, De ce nu directorul? Răspuns: „Ea este
responsabilă de inovații.” (Poate fi o angajată bună, foarte creativă... Însă, Ziua FedEx este o
metodă de muncă în echipă, iar de inovarea activității este responsabil managerul filialei /
departamentului, nu bibliotecara Maria Mardari!);
(2) prin delegarea altcuiva din bibliotecă, managerii demonstrează că nu au abilităţi de lideri,
de conducători;
(3) considerăm că anul 2014 a fost un test al unei noi metode de stimulare a creativității
colective… (procese documentate la filialele „Onisifor Ghibu”, „Ovidius”, „Târgu-Mureș”, de
Arte „Tudor Arghezi” și la altele care nu au documentat brainstorming-urile, dar au lucrat în
echipe foarte ingenios). În anul 2015 vom cântări bine dacă vrem să participăm ca filială, dacă
vrea filiala, departamentul, serviciul să răspundă acestei provocări. FedEx@Hasdeu nu este
obligatoriu, nu este menţionat în fișa postului! Inovarea nu se face prin constrângere!
O zi de FedEx înseamnă 24 de ore în care angajații livrează inovare instituției pentru care
lucrează. Este un interval de timp solid în care oamenii nu sunt deranjați de alte lucruri, în care
angajații au autonomie totală – decid pentru ei înșiși ceea ce le va fi de folos, la ce să lucreze și
modul în care aceștia au de gând să realizeze ceva. Doar o singură regulă se aplică: oamenii care
23
se înscriu, arată rezultatele la sfârșitul zilei FedEx. Relațiile tradiționale de management nu sunt
aplicate în acest interval. Pe scurt, o zi FedEx este despre creșterea motivației și creativității
peste noapte, prin a ieși în evidență cu un produs, un proiect, o idee nouă…
FedEx@Hasdeu, ediţia I FedEx@Hasdeu, ediţia II FedEx@Hasdeu, ediţia III
Administrația BM
Departamentul „Memoria
Chișinăului”
Biblioteca Centrală Biblioteca Centrală Biblioteca Centrală
„Adam Mickiewicz” „Adam Mickiewicz” „Adam Mickiewicz”
„Alba Iulia” „Alba Iulia”
de Arte „Tudor Arghezi” de Arte „Tudor Arghezi” de Arte „Tudor Arghezi”
CAIE CAIE CAIE
„Transilvania” „Transilvania” „Transilvania”
„Ovidius” „Ovidius” „Ovidius”
„Târgu-Mureș” „Târgu-Mureș”
„Liviu Rebreanu” „Liviu Rebreanu”
„Mihail Ciachir” „Mihail Ciachir”
„Mihail Lomonosov” „Mihail Lomonosov”
„Târgoviște”
Biblioteca Publică de Drept
N. Titulescu N. Titulescu N. Titulescu
Codru Codru Codru
„Lesia Ukrainka” „Lesia Ukrainka”
Traian Traian
V. Bielinski V. Bielinski
A. Russo
M. Drăgan
24
Prin organizarea unei zile FedEx, creăm, pe o perioadă scurtă de timp de muncă, un punct
fierbinte, transformăm biblioteca într-o cutie de înaltă intensitate în care angajații au șansa de a-
şi pune în aplicare ideile și de a le prezenta echipei BM.
Majoritatea sarcinilor din activitatea bibliotecilor necesită gândire conceptuală, creativă.
Știința ne spune că sistemul de motivație tradițional nu dă rezultatele scontate. Recompensele
mari nu duc, neapărat, la performanță mai bună… Exemple avem… O zi FedEx poate duce la o
creștere a motivației și performanței angajaților noștri în doar 24 de ore.
În 2014 – pentru prima dată după 2009, declarat Anul European al Creativității și Inovării,
când inovarea a fost pe agenda BM anul întreg – s-a produs o turnură de 360 de grade spre
inovarea activității prin implementarea Zilei FedEx@Hasdeu. Pentru prima dată s-a încercat și s-
a testat conceptul Instruire pentru inovație, astfel asigurând participanții cu cunoștințe despre
inovație, cu instrumente (portofolii, truse) pentru a putea deveni bibliotecari „WOW”, designeri
ai propriei activități, pentru a ști să-și exploateze talentele, pentru a deveni actori culturali
capabili să-și transforme munca în teatru, pentru a ști cum să-și loializeze utilizatorii, pentru a
înțelege că autodezvoltarea e condiția sine qua non a succesului profesional ș.a.
Bibliotecile din întreaga lume, mari și mici, din țări dezvoltate sau din lumea a treia, se luptă
pentru a ține piept:
(1) ritmului nebun al schimbărilor;
(2) asaltului unor noi competitori, care până mai ieri erau partenerii bibliotecii sau utilizatorii
ei, iar astăzi oferă aceleași produse (pentru ei sunt noi, iar pentru biblioteci – furate de la ele);
(3) comodificării cunoașterii – biblioteca, pe departe, nu este unica instituție a cunoașterii, ci
mai degrabă se trezește înghesuită și marginalizată în acest domeniu;
(4) puterii și influenței utilizatorilor care cresc cu o rapiditate la care e greu să reacționezi;
(5) cererilor sociale, din ce în ce mai mari.
Astăzi, modul de operare al bibliotecilor este dramatic de puțin indulgent și dacă angajaţii
greu acceptă și greu mânuiesc instrumentele noi de colaborare bazate pe internet și nu intuiesc
mash-up-ul de noi așteptări pe care generația Facebook îl aduce în raport cu activitatea lor,
mâine se pot trezi inutili, nu cum ne-am obișnuit a crede – indispensabili.
25
Pornind de la ideea de a rămâne indispensabili chișinăuienilor și mâine, țintă stipulată în
strategie și reflectată în viziune, BM a inițiat aceste două forme de zguduire mentală a
angajaților intensificând educarea pentru inovație care, credem, devine un element al culturii al
inovației la Hasdeu.
Impactul poate fi măsurat cifric (cantitativ – l-ați parcurs deja), ca valoare adăugată (ideile și
proiectele filialelor „Adam Mickiewicz”, „Liviu Rebreanu”, „Onisifor Ghibu”, „Mihail
Lomonosov”, „Mihail Ciachir”, „Ovidius”, „N. Titulescu” ş.a.), cultural – ca schimbare de
mentalitate, ca expresie de apartenență instituțională... Am conceput o listă, prin care nu
încercăm să trecem în revistă toate caracteristicile predominante ale Zilelor FedEx@Hasdeu, ci
doar factorii care se opun mai mult moștenirii parcticilor existente, încă, în bibliotecile noastre
(ca tradiții de management, ca elemente de cultură instituțională...) cu ceea ce le carcaterizează
în mare parte.
La Zilele FedEX@Hasdeu:
Toate ideile intră în competiție (deși nu o vrem ca competiție) de pe poziții egale. Se
lucrează de sine stătător, nimeni din conducere nu vine cu idei, sugestii, nu controlează ce
de fapt se petrece la o Zi FedEx@Hasdeu. Nimeni nu are puterea de a anula sau a accepta o
idee răsărită, doar dezbătând în echipă și asumându-și riscul colectiv. Ideile capătă
pregnanță pe baza meritelor – sunt originale, inedite, atractive, necesare, durabile, cu
valoare adăugată. Metodologia, în sine, a unei zile FedEx@Hasdeu, sabotează capacitatea
de a controla, de a stabili ordinea de zi.
Contribuțiile contează mai mult decât statutul. Poziția, funcția, studiile – elemente
diferențiatoare obișnuite în viața de zi cu zi și în viața profesională – nu contează. E
importantă doar contribuția pe care fiecare o aduce la generarea ideilor, propunerilor de
proiect, la metodologia de realizare, la realizarea produsului.
Ierarhiile se construiesc de jos în sus. Ziua FedEx@Hasdeu e unicul format de muncă în
care ierarhia se inversează. La FedEX@Hasdeu autoritatea e ascendentă, nu descendentă.
Se aprobă orice idee, de la oricine, dar câștigă, are succes ideea aprobată voluntar de
membrii echipei. Directorii mai mult slujesc, decât conduc sau prezidează. Aici conducătorii slujesc o
cauză – să asigure un mediu propice pentru ca echipa să creeze, să-și pună creativitatea la
26
contribuție. Argumentele credibile, competența dovedită și comportamentul empatic,
altruist sunt unicele pârghii cu ajutorul cărora se rezolvă lucrurile la Ziua
FedEX@Hasdeu. Sarcina este aleasă nu impusă sau atribuită / delegată. Ziua FedEx@Hasdeu este o
metodă bazată pe opțiune. Bibliotecarii aleg să lucreze la aspecte, din punctul lor de
vedere și reieșind din contextul bibliotecii, interesante pentru ei și bibliotecă. Aici
întreaga echipă este un contractor independent și cu toții au grijă de interesele
instituționale. Exact ca în Fahrenheit 451, de Ray Bradbury10 ...)
Puterea rezultă din împărtășire, nu din influență. Pentru a dobândi recunoașterea echipei
trebuie să oferi competențe, creativitate și conținut. Și să le oferi repede: (1) dacă nu, altul
le va oferi. Ideile trebuie partajate, ele nu pot fi puse în lada cu zestre pentru că sunt
perisabile; (2) timpul FedEX@Hasdeu este limitat – 24 de ore. Timpul este unica cerință
coercitivă a acestei metode (aspect regăsit și în Urătura pesimistului FedEx@Hasdeu).
Efortul creativ al bibliotecarilor se coagulează cu de la sine putere. La Ziua
FedEx@Hasdeu efortul uman se canalizează spre ideile și proiectele atrăgătoare (și
distractive). La Ziua FedEx@Hasdeu bibliotecarii au șansa de a decide, clipă de clipă,
cum să-și cheltuiască prețiosul capital – timpul și atenția lor.
Recompensele spirituale contează cel mai mult. Ziua FedEx@Hasdeu este dovada vie a
puterii recompenselor spirituale. Este dovada vie a faptului că oamenii sunt dispuși să
dăruiască conținut, competențe, creativitate, cunoștințe atunci când li se acordă o șansă de
a contribui la ceva de care le pasă cu adevărat – biblioteca lor, utilizatorii lor, munca lor.
Ziua FedEx@Hasdeu a demonstrat că nu există o mai mare bucurie decât bucuria pe care
o aduc realizările!
Ziua FedEx@Hasdeu e instrumentul care exploatează surplusul cognitiv și creativ al
bibliotecarilor care nu este solicitat în activitatea de zi cu zi. Doar arareori, prin concursuri, însă
concursurile cer produse care să corespundă unor criterii, stipulate într-un regulament şi câştigă
numai unul sau trei, ceilalţi muncesc şi rămân dezamăgiţi, descurajaţi. Concursurile nu pot atrage
contribuţii şi nici nu pot exploata creativitatea şi inventivitatea bibliotecarilor la cotele la care le 10 Parafrazându-l pe Ray Bradbury, referitor la viitor, decidem noi! „Voi, judecătorii, treceţi înapoi în tribune! Voi, arbitrii, treceţi la duşuri! Jocul acesta e al nostru. Noi aruncăm, noi lovim, noi prindem. La sfârşitul zilei, vom fi câştigaţi sau vom fi pierduţi. Dar în zori vom fi din nou pe teren, gata s-o luăm de la capăt. Noi, bibliotecarii, avem de muncă în această lume virtualizată!”
27
solicită şi exploatează FedEx-ul. FedEx@Hasdeu se dovedeşte a fi o supapă pentru o mulţime de
pasiuni şi visuri care, nu prindeau aripi, rămâneau înăbuşite... La FedEx@Hasdeu ideile prind
viaţă pentru că toţi participă, toţi conduc, nimeni nu dictează, nu există regulamente, criterii, au
posibilitatea de a construi cu uşurinţă peste ceva ce au făcut alţii, nimeni nu-i marginalizat,
excelența câștigă, încercările de a îngrădi pasiunea, creativitatea, ingeniozitatea sunt deturnate,
contribuțiile sunt recunoscute. Sunt caracteristici sub care pot semna foarte puține biblioteci.
Aceasta e provocarea la care se supune BM pentru a se transforma într-o instituție capabilă să
amplifice pasiunile, talentele, surplusul cognitiv al angajaților și, în acest fel, să-și mențină
centura de campion al inovației.
Participanții la FedEx@Hasdeu follow-up din 29 decembrie, 2014 au validat, prin opțiunile
lor, FedEx@Hasdeu ca formă de dezvoltare, stimulare, incitare a creativității, educației pentru
inovație, de încurajare a proiectelor, de inovare a activității la BM „B.P. Hasdeu”. Cu siguranță,
bibliotecarii noștri, prin participare activă pot transforma / construi FedEx@Hasdeu într-un
emporiu destinat inovării...
Ilustrăm cu produsele realizate de participanții la FedEx@Hasdeu: follow-up Urătură FedEx-
ului (a echipei „Bradul”, condusă de Vitalie Rîileanu, director Biblioteca „Onisifor Ghibu”,
entuziasmată de FedEx@Hasdeu) și Urătura pesimiştilor (a echipei „Steaua” – pentru că
pesimiști nu erau, echipa „Steaua”, condusă de angajata Departamentului studii și cercetări Maria
Pilchin, a jucat rolul pesimistului de la FedEx@Hasdeu).
Urătură FedEx-ului
În alb / dalb colind de DEX
Pe noi ne-aţi surprins la FedEx,
Fiind mereu în căutare,
Găsit-am forme noi de promovare
Să schimbăm multe dorim
Şi să le-mbunătăţim
Cu proiecte, iehe-hei
Deşi mulţi s-au speriat,
Totuşi, uşurel,
Atent mai toţi s-au implicat...
În Arte, CAIE,
„Ovidius”, „O. Ghibu” ş.a. e-he-he...
Pe ram de brad împodobit
În 83 de globuri am topit
Frumoase, bune iniţiative
Fiind toate inovative.
Acum rămâne să identificăm
De unde bani solicităm
28
Susţinere şi încurajare
Vrem de la a noastră administrare.
Totodată, ne dorim
În continuare să ne întâlnim
Fie la Centrul de Excelenţă,
Fie în alte locuri cu inteligenţă.
Dar tot Lidia să ne îndrume
Cu har şi glume.
Cine doreşte ceva nou
Să vină la FedExHasdeu.
Hai strigaţi cu toţii: hăi, hăi, hăi.
Urătura pesimistă FedEx-ului
Aho, aho, la voi în prag,
Vine FedEx-ul cel drag,
Cu idei şi cu Slideshow
În ajun de Anul Nou.
Aho, Aho…
Dar cu multă întristare
Vă mai spunem în urare:
Vine FedEx-ul oricum,
Curăţenia-i în drum,
Toate se mai suprapun
În „aici şi acum”.
Avem idei, nu avem bani,
V-o spunem între ani.
Avem idei, nu avem timp,
Să facem pe toate cu ghimpi.
FedEx-ul să ne fie obiectiv,
În agendă, coercitiv.
Şi pe urmă, ce să mai zicem,
Of, of, of, hăăăăi,
Creativi nu suntem toţi,
Of, of, of, of, măăăi!
Nu impui pe orice om
Să fie de Crăciun pom
Şi pe urmă entuziasmul
Nu se dă la chil ca agheasma.
Să ştiţi că cititorii
Vin pe rând ca urătorii,
Nu au treabă cu programul,
Vin cu sacul, vin cu ramul,
Cu cerinţe, cu căinţe,
Cu-ntrebări şi cu dorinţe.
Şi-apoi i-o criză de online,
Scrieţi mailuri, ca s-ajungă,
Să citim şi noi în plai.
Cititorii cer e-book-uri,
Ceai şi chifle şi mult tâlc,
Noi n-avem multe nimicuri
Şi de-aceea tăcem mâlc.
Să chemăm şi cititorii
Să ne-spună-nFedEx toate
Bine spuse şi pe roate,
FedEx-ul un boom să fie,
Să se ştie şi în vie,
Despre noi, despre voi,
29
Informaţia să curgă,
Să se-adune ca la strungă.
Vrem multă vizibilitate
Cititori receptivi la toate,
Prieteni şi parlamentari pe spate.
Video conferinţe să se facă,
Cât mai des şi cu fes.
Vă dorim FedEx o dată-n semestru,
Vă dorim FedEx cu timp şi cu bani,
Nu vă dorim un FedEx extraterestru,
Ci cu multe realizări între ani.
Aho, aho! Vai, vai, vai...
FedEx, aho, aho,o-ho-ho-ho
30
Referinţe bibliografice
1. HAMEL, Gary; BREEN, Bill. Viitorul managementului. Bucureşti: Publica, 2010. 338
p.
2. KULIKOVSKI, Lidia. Biblioteci versus inovaţii. În: BiblioPolis. 2009, nr. 1, vol. 29,
pp. 33-36.
3. KULIKOVSKI, Lidia. Inovaţia în management – soluţia schimbării în domeniul
infodocumentar: introspecţie teoretică. În: Biblioteca Septentrionalis, 2011, nr. 2 (37),
pp. 127-129.
4. KULIKOVSKI, Lidia. Inovaţia în management – responsabilitatea managerilor.
Provocări, gânduri şi îndemnuri. În: BiblioPolis. 2011, nr. 4, vol. 41, pp. 9-16.
5. SHARMA, Robin. Ritualul creativităţii şi al inovaţiei. În: Atinge măiestria în lidership
cu călugărul care şi-a vândut „Ferrari”-ul: cele opt ritualuri ale liderilor vizionari.
Bucureşti: Vidia, 2010, pp. 251-269.
6. KULIKOVSKI, Lidia. Legile perfecționării. În: BiblioPolis. 2013, nr. 4, vol. 50, pp. 84
- 89
7. PINK, Daniel. Drive. Ce ne mai motivează acum? București, Publica, 2011, 260 p.
SCHIMBAREA BIBLIOTECII – SCHIMBAREA COMUNITĂŢII
Nadejda PĂDURE,
director BPR „M. Sadoveanu” Străşeni
Schimbarea este cuvântul-cheie pentru activitatea bibliotecilor de astăzi. Ultimii ani au adus
schimbări de formă, dar şi mai important – schimbări de conţinut, care vor duce nu doar la
modernizarea instituţiilor noastre, dar şi la poziţionarea lor într-un context favorabil şi important
în localităţi.
Strategia „Biblioteca publică – cinci paşi spre schimbare” a fost răspunsul la o provocare
pentru bibliotecile din sistem din partea Departamentului Cercetare si Dezvoltare în
Biblioteconomie al BNRM. Motiv pentru acea provocare era, la rândul său, o postare pe site-ul
Radioului Public Naţional SUA din 21 octombrie 2013, care se intitula: „Să deschidem o pagină
în interiorul unei biblioteci rurale cu o singură cameră”. Articolul apărea într-o serie specială
„Chei spre întreaga lume: bibliotecile publice americane”. În el se vorbea despre o mică
bibliotecă rurală cu o singură cameră din Myrtle, o localitate izolată fără vreo bancă sau
restaurant, cu o populaţie de aproximativ 300 persoane. Biblioteca primea lunar doar 200 dolari
pentru cărţi şi consumabile. Era deschisă doar trei zile în săptămână. Tabloul s-ar încadra perfect
în realitatea Republicii Moldova, spre exemplu, satul Stejăreni sau Lupa-Recea din raionul
Străşeni.
Dar ceea ce a întreprins bibliotecarul ca să schimbe situaţia deplorabilă în care se afla
biblioteca, era departe de percepţia majorităţii bibliotecarilor din biblioteci şi comunităţi similare
de la noi celei din Myrtle, SUA.
Postarea a adunat în doar câteva ore 42 de comentarii, în care americanii şi-au arătat grija
pentru o bibliotecă mică, dar care depune eforturi mari pentru a deveni importantă pentru
comunitatea sa.
Provocarea era pentru bibliotecile din sistemul de biblioteci publice şi venea cu o chemare să
facem o campanie naţională „Luna de şoc a bibliotecii publice din mediul rural”, campanie care
să genereze schimbarea în bibliotecile noastre. Argumentul care m-a motivat să accept acea
provocare, era afirmaţia semnată de James H. Billington, directorul Bibliotecii Congresului, care
afirma că pentru americani bibliotecile sunt o religie. M-am întrebat ce sunt bibliotecile din
Republica Moldova pentru cetăţenii ei, pentru guvernanţi sau pentru factorii de decizii, câţi
dintre ei vor spune un cuvânt de bine sau vor apăra biblioteca dacă va fi necesar. În acelaşi rând,
are dreptul să aştepte biblioteca o recunoaştere a meritelor sale, dacă stă împăienjenită într-o
uitare totală? E-mailul semnat de Vera Osoianu, director adjunct la BNRM, se încheia cu gândul:
„Cu o haină nouă ai bucuria să te arăţi lumii, iar lumea va trebui să-ţi întoarcă vizita... poate cu
daruri de care nici nu bănuieşti.”
De mai mulţi ani tot băteam pasul pe loc, încercând să schimb percepţia bibliotecarilor din
raion faţă de activitatea bibliotecilor în care munceau. Sigur, au existat mereu inovatori în
domeniul nostru, inclusiv şi în bibliotecile rurale, care au adoptat un management al schimbării
şi au făcut din bibliotecile lor locuri de suflet. Dar în majoritatea bibliotecilor se instalase rutina,
pasivitatea, lipsa de iniţiativă şi creativitate.
Provocarea venea şi cu o recomandare de 5 paşi pe care am aranjat-o într-o strategie pe care
am numit-o „5 paşi spre schimbare”. Mi-am spus că, cheia succesului este schimbarea
bibliotecii, iar strategia spre o schimbare este schimbarea strategiilor învechite.
Se ştie că schimbarea vine din interiorul fiecăruia, dar uneori ea are nevoie de un imbold.
Astăzi am siguranţa că orice pas, cât de mic ar fi, este un început care poate genera schimbarea
totală a bibliotecii în final.
Prima etapă a strategiei am numit-o „Provocarea” şi include următorii paşi:
Pasul întâi. Ne uităm în oglindă;
Pasul doi. Ne oprim la poartă sau la intrarea în bibliotecă şi privim exteriorul;
Pasul trei. Deschidem uşa de la intrare, ne oprim în prag şi privim interiorul cu ochii
utilizatorului;
Pasul patru. Facem ordine în documente;
Pasul cinci. Actualizăm aparatul informativ.
Am propus bibliotecarilor din mediul rural să meargă în bibliotecile lor şi timp de o lună să
revadă activitatea şi să întreprindă nişte acţiuni pentru redresarea stării de lucru. Peste o lună,
bibliotecarii au îndeplinit un chestionar în care au menţionat ce schimbări au făcut.
La primul pas „Ne uităm în oglindă” au fost cele mai puţine răspunsuri, dar au fost unele cu
semne de exclamaţie:
- Un punct foarte important!
- Să avem faţa deschisă!
- M-am schimbat odată cu ieşirea la lucru, zâmbesc mereu!
La pasul doi despre exteriorul bibliotecii s-au întreprins foarte multe acţiuni:
- S-a înnoit programul de lucru;
- S-a schimbat firma sau s-a discutat cu primarul despre cheltuielile necesare şi necesitatea
schimbării ei;
- S-a adus primarul în faţa bibliotecii şi s-a discutat despre reparaţia necesară din exterior,
inclusiv ferestre, intrări, scări etc.
Pasul nr.3, despre interiorul văzut cu ochi de utilzator sau vizitator, a avut cele mai
impresionante schimbări, care s-au întâmplat timp de o lună:
- Au fost reamenajate spaţiile;
- Au fost curăţite colecţiile de carte învechită;
- Au fost actualizate panourile informative din biblioteci, separatoarele de la fondul de
carte, titlurile expoziţiilor;
- A fost solicitat un voluntar în bibliotecă pentru a întreprinde activităţi cu publicul mai
interesante şi mai utile;
- A fost deschis clubul „Mâini dibace”;
- În două biblioteci s-a înnoit mobilierul;
- Într-o bibliotecă a fost procurat un computer şi un printer.
La fel s-a muncit şi la paşii 4 şi 5, realizâdu-se schimbări spre bine în fiecare bibliotecă, ceea
ce mi-a dat încrederea că suntem pe drumul cel bun.
Peste jumătate de an după testarea primei etape provocatoare, am propus bibliotecarilor un
alt chestionar, deasemenea în 5 paşi, dar de această dată având unele schimbări. Cea mai
importantă fiind că la fiecare pas bibliotecarii să vorbească despre realizări şi planuri până la
sfârşitul anului 2014.
Etapa a doua am numit-o „Cu paşi mici spre schimbări mari” şi care arăta în felul următor:
Pasul întâi. Ne uităm în oglindă
(la propriu şi la figurat)
imaginea bibliotecarului în comunitate
(realizări, planuri pentru 2014)
lecturile bibliotecarilor
De această dată nu am mai privit în oglindă să vedem fizicul bibliotecarului, ci în ochii
comunităţii, astfel bibliotecarii şi-au făcut o autoevaluare care este imaginea bibliotecarului în
comunitate şi ce trebuie să mai întreprindă pentru a fi văzuţi cu „ochi buni”. Tot aici, ca o parte
componentă a imaginii, bibliotecarii au răspuns la câteva întrebări despre propriile lecturi.
Despre lecturi voi vorbi mai jos, dar în ceea ce priveşte imaginea în comunitate, răspunsurile
au fost interesante, bibliotecarii conştientizând că dacă depui dragoste în ceea ce faci, realizezi
mult mai mult, trebuie să fii pregătit ca să faci faţă cerinţelor utilizatorilor moderni, trebuie să
faci evenimente de calitate ca să aduci comunitatea în bibliotecă etc.
Am văzut şi proiecte de viitor frumoase: computerizare, internet, servicii moderne, formare
profesională, acţiuni în slujba membrilor comunităţii.
A urmat Pasul doi. Intrarea în bibliotecă care se axa pe:
1. Spaţiul din jurul bibliotecii;
2. Firma şi programul de lucru
Care sunt realizările din ultimile 5 luni?
Care sunt problemele pe care le-aţi întâlnit şi cum le vedeţi rezolvarea?
Printre realizări au fost câteva firme schimbate, curăţirea terenurilor din jurul bibliotecii,
flori sădite, iar undeva s-a schimbat uşa de la intrare şi reparate scările.
A urmat Pasul trei. Interiorul bibliotecii, unde bibliotecarii au vorbit despre:
Dotare şi achiziţii
Care sunt realizările din ultimile 5 luni?
Care sunt planurile de îmbunătăţire a situaţiei până la sfârşitul anului?
La acest segment de chestionar am găsit cele mai importante realizări pentru o perioadă de
jumătate de an:
- A fost achiziţionat un computer şi o imprimantă din banii economisiţi;
- A fost conectat internetul;
- Instalat număr de telefon;
- Procurate jocuri pentru copii;
- Renovat mobilierul (scaune, rafturi, aparate de uz casnic etc.).
Menţionez că aceste modificări au avut loc înaite de intrarea raionului în Programul Naţional
Novateca şi în aceste 6 luni fuseseră procurate 3 computere în trei biblioteci.
Pasul patru Documentaţia bibliotecii şi cinci Aparatul informativ al bibliotecii aveau
aceeaşi formă: realizări şi planuri pentru viitorul apropiat. Şi aici au fost relatate schimbările
efectuate, dar şi problemele rămase pentru rezolvare până la finele anului 2014.
Ce poate fi mai important pentru un bibliotecar care trebuie să pună în valoare colecţia de
publicaţii pe care o deţine biblioteca, decât să o cunoască el însuşi?!
În ultima vreme bibliotecarii noştri au vorbit foarte mult despre colecţiile învechite şi despre
problemele cu care se confruntă azi lectura. Pornind de la aceste două momente am hotărât să
analizez ce, şi cum, citesc bibliotecarii. Cu acest scop am iniţiat două chestionare:
Interesele de lectură ale bibliotecarilor (octombrie 2013)
Lectura bibliotecarilor – factor major în realizarea unei imagini pozitive în comunitate
(pasul întâi al strategiei spre schimbare – mai 2014).
Pe scurt voi dezvălui rezultatele obţinute:
Documentarea din ediţiile periodice – 92%.
Beletristică – 80%
Literatură de specialitate – 76%
Literatură din diverse domenii ştiinţifice – 23%.
Am fost curioasă să ştiu ce fel de literatură artistică citesc bibliotecarii, astfel am obţinut
următoarele date:
I – romane de dragoste – 80 %
II – poezii – 65%
III – literatură istorică – 53%
Răspunsurile la întrebarea „Câte cărţi citesc bibliotecarii într-un an?” m-au descurajat:
a) 1 - 5 cărţi – 27%
b) 6 - 10 – 40%
c) 10 - 20 – 24%
d) Peste 20 –9%
Probabil că aici găsim răspunsul la întrebarea: De ce e atât de greu de convins membrii
comunităţii să citească?, dacă şi bibliotecarii (67 la sută din ei) se limitează la o carte în 2-3 luni.
Bibliotecarii au fost rugaţi să numească ceva din ultimile titluri de carte citite şi aici am
regăsit autori citiţi de întreaga ţară: Aureliu Busuioc, Nicolae Dabija, Aurelian Silvestru, Grigore
Vieru, Paulo Coelho şi alţii.
Am dorit să aflu dacă bibliotecarii cunosc noutăţile editoriale, care sunt cele mai citite cărţi şi
pe care şi-ar dori şi ei să le citească. Dar şi aici i-am regăsit pe autorii din prima listă: Nicolae
Dabija, Aurelian Silvestru şi poate unde şi unde câte un nume nou. Concluzia vine de la sine:
bibliotecarii puţin se interesează de noutăţile editoriale, nu le procură şi nici nu le propun
cititorilor. Bibliotecarii nu utilizează nici împrumutul de la biblioteca raională, altfel nu ar fi
apărut în lista cărţilor pe care doresc să le citească „Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija, care
este pe rafturile bibliotecii raionale din anul editării.
În decembrie 2014, la întrunirea cu bibliotecarii din raion, am alcătuit o listă de cărţi din
lecturile bibliotecarilor, fiecare venind cu 2-3 titluri care i-au impresionat cel mai mult în anul
2014 şi pe care le recomandă colegilor să le citească.
Azi, la un an şi jumătate de la începerea parcursului acestei strategii în bibliotecile raionului,
constatăm că s-au făcut schimbări majore şi că în mare parte, bineînţeles, ele se datorează
programului Novateca. Astfel, 21 de biblioteci din cele 33 din mediul rural au fost dotate cu
echipament modern, oferă servicii de internet gratuit, au devenit centre comunitare importante
pentru locuitorii satelor.
De menţionat că pe lângă aceste realizări importante sunt şi cele care ţin de condiţiile de
muncă – încălzirea termică şi reparaţia, pe care multe biblioteci nu au avut-o încă din mileniul
trecut.
Mai sunt şi nişte istorii de succes care atestă schimbări de mentalitate. Bibliotecarii devin mai
încrezuţi şi aduc prin acţiunile lor schimbări în comunitate. Aş menţiona aici câteva din aceste
realizări:
Biblioteca Scoreni a organizat o zi de audienţă a primarului în bibliotecă.
Biblioteca Oneşti, atunci când primarul i-a blocat activitatea, nedorind să-i
procure un pachet aparte pentru internet, a făcut lobby-ing printre consilierii locali care
au votat bugetul exact aşa cum era necesar pentru bibliotecă, iar primarul s-a
conformat. Mai târziu l-am văzut pe primar în imaginile profilului de Facebook al
bibliotecii, construind cu copiii figuri origami în bibliotecă.
Biblioteca Cojuşna după primirea echipamentului de la Novateca a reuşit să convingă
primăria să schimbe şi mobilierul, inclusiv rafturile, în toată biblioteca.
Biblioteca Voinova educă în copii calităţi înalte morale, mergând cu ei la sărbătorile de
iarnă cu daruri pentru bătrânii singuri acasă. Emoţionează şi acea acţiune când copii nu
doar au confecţionat mărţişoare în bibliotecă, dar au mers apoi prin întregul sat şi au
dăruit câte un mărţişor fiecărui trecător.
Biblioteca Vorniceni are sala cu cele mai multe computere (6) dintre bibliotecile sătesti,
se mândreşte pe Facebook cu o colecţie reprezentativă din cărţile lui Paulo Coelho.
Biblioteca Sireţi a convins primăria şi a obţinut încă o jumătate de unitate de
bibliotecar, acum mai are o colegă cu care munceşte cot la cot.
Biblioteca Roşcani a convins primarul şi au făcut un proiect de gazificare a casei de
cultură unde se află şi biblioteca, care e în plină derulare.
Biblioteca Tătăreşti educă activismul civic, astfel a organizat o activitate „Şi tu poţi fi
înger” despre donarea de sânge, în cadrul căreia a făcut o sesiune Skype cu Centrul
Naţional de Transfuzie de Sânge, ca urmare, câteva persoane din cele prezente şi-au
exprimat dorinţa să participe la următoarea donare de sânge din luna aprilie.
Sunt doar câteva exemple din cele pe care le-am văzut în bibliotecile raionului şi sunt sigură
că acesta e doar un început.
„Eforturile îşi arată roadele după ce o persoană refuză să se oprească” – spunea Napoleon
Hill. Pe scara schimbărilor sunt infinit de multe trepte, să le parcurgem împreună!
ZIUA PRIMARULUI ÎN BIBLIOTECĂ –
O MODALITATE EFICIENTĂ DE AFIRMARE A BIBLIOTECII
PUBLICE CA CENTRU COMUNITAR
Maia TARABAN,
director Biblioteca Publică Orăşenească Ocniţa
Esenţa conceptului modern al activităţii unei biblioteci publice ca „centru comunitar”
este un nou nivel al activităţii bibliotecii, cu orientare spre membrii comunităţii, cu
caracteristicile sale şi cu specificul său local. Unul dintre obiectivele principale ale
activităţii bibliotecii ca centru comunitar este, după părerea noastră, asigurarea
informaţională a activităţii administraţiei publice locale, motivarea APL de a se implica
cu mai multă ardoare în activitatea bibliotecii, în rezolvarea problemelor comunităţii prin
intermediul bibliotecii în baza unor proiecte comune de talie locală.
Actualmente, pentru domeniul bibliotecar este caracteristic faptul, că fiecare Bibliotecă
este în căutarea căilor sale de afirmare ca „centru comunitar”, prin crearea relaţiilor de
comunicare productivă cu APL. Biblioteca noastră nu e o excepţie. Pe parcursul anilor am
acumulat o anumită experienţă de interacţiune cu primăria oraşului şi de atragere a
locuitorilor la participarea activă în viaţa social-economică şi culturală a comunităţii, în
procesul autoadministrării locale. Nu e o noutate, că locuitorii comunităţii, utilizatori ai
bibliotecii, vizitând biblioteca, discută cu bibliotecarul nu numai pe marginea cărţilor şi a
publicaţiilor lecturate, dar şi despre alte noutăţi şi evenimente din cadrul Bibliotecii, comunităţii,
despre deciziile primăriei, îşi exprimă opinia pozitivă sau negativă asupra acestora. Ca urmare,
în anul 2012, din iniţiativa bibliotecarilor, cu acceptul primăriei am organizat pentru prima
dată în cadrul Bibliotecii o întâlnire specială a utilizatorilor tineri cu primarul oraşului în cadrul
activităţilor jubiliare cu ocazia aniversării a 115 ani de la prima atestare a oraşului Ocniţa. De
atunci, aceste întâlniri au devenit o tradiţie şi se desfăşoară anual cu genericul Ziua Primarului
în Bibliotecă.
Tipul de activităţi în cadrul Zilei variază de la ediţie la ediţie. Astfel, cele mai frecvente sunt:
excursii la muzeul oraşului aferent bibliotecii, cu scopul informării publicului despre unele
file din istoria APL; excursii la primăria oraşului, în sala de şedinţe a Consiliului orăşenesc;
comunicări ale primarului şi ale funcţionarilor din primărie cu accent pe domeniul de
activitate al primăriei, funcţiile fiecărui angajat, problemele oraşului şi succesele obţinute în
urma implementării unor proiecte de interes local; comunicări ale directorului bibliotecii cu
accent la colaborarea cu primăria şi rezultatele obţinute; mese rotunde, precum: „Activăm
împreună pentru o viaţă mai bună”, „Viitorul oraşului în viziunea tinerilor”, „O bibliotecă
prosperă – o comunitate bine informată şi activă”; campania „Tinerii mizează pentru un
oraş curat”; compoziţii teatralizate cu tematică socială; vizionări de film despre oraşul Ocniţa;
vizionarea filmuleţelor cu tematică ecologică, elaborate de bibliotecari; discuţii, precum:
„Întreabă primarul ce te derangează...”, „Cum o mai duci, pensionarule?” ş.a.
În desfăşurarea acestor activităţi sunt implicaţi utilizatori ai bibliotecii din diferite categorii
sociale şi de vîrstă, membri ai cenaclurilor şi cluburilor din cadrul bibliotecii şi echipa de
voluntari a bibliotecii. În cadrul Zilei Primarului în Bibliotecă formăm parteneriate cu
direcţiile liceelor din oraş, agenţii economici, Casa teritorială de asistenţă socială, Comisia de
Protecţie a Familiei şi Copilului, ONG „Stimul”, Uniunea veteranilor din oraş.
Ziua Primarului în Bibliotecă este, cu siguranţă, o modalitate eficientă de afirmare a
bibliotecii publice ca centru comunitar deoarece, oferă posibilităţi largi locuitorilor
comunităţii de a-şi realiza dreptul la informaţie direct, şi anume: de a se informa despre
împuternicirile APL, deciziile primăriei în folosul oraşului; despre obiectivele strategice ale
primăriei în diferite domenii, inclusiv în domeniul culturii; despre eforturile depuse de APL
întru creşterea spirituală a orăşenilor.
Primarul, la rândul său, află în mod direct problemele şi necesităţile locuitorilor,
inclusiv doleanţele culturale şi de informare ale utilizatorilor bibliotecii, necesităţile bibliotecii.
Ambianţa comfortabilă a Bibliotecii crează condiţii deosebite, speciale pentru o discuţie
productivă cu primarul. Aici, în localul unde persistă energia pozitivă a Cărţii, Bibliotecarului
şi Utilizatorului, primarul e predispus pentru dialog cu publicul puţin alfel decât în orele de
primire la primărie.
Biblioteca, fiind iniţiatorul şi moderatorul acestui ciclu anual de activităţi, devine un
intermediator comod şi efectiv între Primărie şi locuitorii oraşului. Cu atât mai mult, doleanţele
utilizatorilor referitor la modernizarea bibliotecii, la îmbunătăţirea serviciilor oferite de
bibliotecă, coincid la maxim cu obiectivele pe care tindem să le realizăm şi noi, bibliotecarii.
Astfel, aceste întâlniri cu primarul contribuie la rezolvarea mai eficientă a problemelor, ce
ţin de buna activitate a bibliotecii.
Rezultatele conturate în urma desfăşurării ediţiilor Zilei Primarului în Bibliotecă 2012 -
2014 sunt:
Două imprimante color (achiziţionate de primărie pentru bibliotecă);
Două computere (donate bibliotecii de ONG „Stimul”);
Acordarea unui serviciu nou pentru utilizatori prin intermediul WI-FI;
Achiziţionarea unei camere –WEB performante pentru comunicarea prin Skype;
Acces gratuit al utilizatorilor la site-ul primăriei;
Elaborarea „Buletinului informativ” al APL cu participarea activă a Bibliotecii;
Informarea a 540 de locuitori, utilizatori ai bibliotecii, participanţi la activităţile din
cadrul Zilei;
126 de utilizatori potenţiali în urma acestor activităţi au devenit activi;
Formarea unei echipe de voluntari activi în cadrul bibliotecii;
1116 ex. de carte în sumă de 45 679 de lei – achiziţii din finanţe suplimentare;
388 de ex. de carte în sumă de 9 577 de lei – donaţii de la locuitorii oraşului;
20 de perechi de mănuşi şi 20 de saci de pânză pentru acţia de salubrizare a teritoriului
( iniţiativă a bibliotecii, susţinută activ de APL);
Un bibliotecar înaintat de APL reprezintă cultura în Consiliul orăşenesc;
Un bibliotecar a fost recomandat de APL ca membru al Comisiei raionale de
Protecţie a Copilului în dificultate.
A fost elaborat şi aprobat Planul strategic al oraşului Ocniţa pentru anii 2015-2020
(cu participarea activă a echipei de bibliotecari);
Au fost achiziţionate tipizate de bibliotecă în sumă de 11 500 de lei;
Au fost procurate 50 de medalii în sumă de 2 225 de lei pentru menţionarea celor mai
activi utilizatori în cadrul FNCL şi Sărbătorii tradiţionale orăşeneşti „Vivat, Cartea!”.
Pentru anul 2015 în cadrul Zilei Primarului în Bibliotecă se preconizează:
Oformarea expoziţiei-vizionare „APL pentru tine, pentru mine, pentru noi”;
Oformarea „Catedrei APL în bibliotecă”, unde vor fi expuse cele mai de valoare decizii
ale primăriei şi Consiliului orăşenesc, Dările de seamă anuale ale Primarului, ediţiile
„Buletinului informativ”, ziarul primăriei „Vestnik Oknity”, pliante, cărţi despre oraş,
albume – foto şi alte publicaţii oficiale şi promoţionale cu privire la activitatea
primăriei;
Obţinerea finanţelor suplimentare pentru achiziţiile noi;
Finalizarea elaborării site-ului bibliotecii, cu sprijinul financiar al primăriei;
Obţinerea şi distribuirea corectă a finanţelor suplimentare din bugetul local pentru
crearea condiţiilor adecvate cerinţelor NOVATECA, în legătură cu aderarea
bibliotecilor din raion la reţeaua Novateca;
Cu implementarea proiectului Ziua Primarului în Bibliotecă, coeficientul de încredere al
APL faţă de Bibliotecă a crescut esenţial, ca urmare, s-au îmbunătăţit condiţiile în care EA
activează, s-au optimizat relaţiile – APL – Comunitate – Bibliotecă.
Accesaţi următoarele link-uri pentru a savura imagini de la unele activităţi în cadrul
Proiectului Ziua Primarului în Bibliotecă :
1. https://www.facebook.com/bibliotecaoraseneascaocnita.taraban/media_set?
set=a.691608644280925.100002953871778&type=3
2. https://www.facebook.com/bibliotecaoraseneascaocnita.taraban/media_set?
set=a.621391221302668.1073741864.100002953871778&type=3
3. https://www.facebook.com/bibliotecaoraseneascaocnita.taraban/media_set?
set=a.621367307971726.1073741862.100002953871778&type=3
4. https://www.facebook.com/bibliotecaoraseneascaocnita.taraban/media_set?
set=a.622443987864058.1073741866.100002953871778&type=3
5. http://ok.ru/profile/567955825315/album/591201356195
6. http://ok.ru/profile/567955825315/album/591208178339
7. https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=691619177613205&set=pcb.691620094279780&type=1&theater
8. https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=691619197613203&set=pcb.691620094279780&type=1&theater
CĂRŢILE ELECTRONICE ŞI VOCEA UTILIZATORILOR
Nadejda COSTIN, sociolog
Departamentul dezvoltare şi comunicare, BM „B.P. Hasdeu”
Biblioteca modernă în viziunea ta, desen realizat de utilizatori
Introducere
Era web-ului mobil a pus în vizorul bibliotecilor un nou aspect – oferirea produselor şi
serviciilor relevante într-un format nou. Un asemenea serviciu a fost implementat la Biblioteca
Municipală „B.P. Hasdeu”, începând cu luna noiembrie a anului 2014 – serviciul de împrumut
al cărţilor pe e-readere.
Acest serviciu nou, destinat pentru întreaga comunitate de cititori, a fost conceptualizat în
câteva etape în cadrul echipei Bibliotecii Municipale şi poate fi considerat ca o continuare şi
realizare a discuţiilor, referitor la cărţile electronice în mediul profesional, care s-au produs în
cadrul Conferinţei anuale a BM în 2013 (Angajament civic: E-transformare @ biblioteci, invitat
Ion Bargan, director, Bestseller.md – Despre cărţi electronice) şi a Colocviilor de vară
2014: Provocările bibliotecilor: cărţile electronice (Sesiunea Cărţile electronice cu
comunicările – Cărţile electronice: dileme internaţionale, Mariana Harjevschi, director
general, BM „B.P. Hasdeu”; Bibliotecile şi modelele business de împrumut ale cărţilor
electronice, Dumitru Sinchevici, www.librarie.md), dezbaterea „Cartea electronică vs cartea
tipărită”, moderată de conf. univ. dr. Lidia Kulikovski şi webinarul „Practici şi inovaţii în
utilizarea şi căutarea cărţilor electronice – Ebooks in EBSCO”. Prezentarea a fost efectuată de
Iryna Krejcarova, reprezentanta EBSCO pentru Rusia, Ucraina şi Moldova, într-o sesiune
Skype).
Necesitatea serviciului de împrumut al cărţilor în format electronic a fost confirmată şi de
rezultatele studiului sociologic Percepţia şi satisfacţia tinerilor de la o bibliotecă modernă,
realizat în primăvara anului 2014. Concluzia cu referire la cartea electronică denotă faptul că
ideea că biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic este foarte
bună (menţionează 46,37% din tinerii utilizatori chestionaţi).
Drept rezultat al studiului, dar şi al multiplelor consultări publice şi în mediul profesional,
Biblioteca Municipală a achiziţionat de la librăria Bestseller.md cinci dispozitive de lectură a
cărţilor electronice (e-readere), care conţin 670 de titluri de cărţi electronice: opere din
literatura universală în limbile: română (187), rusă (210), engleză (51), germană (47), franceză
(49), italiană (50), spaniolă (26), ucraineană (50). Titlurile cărţilor electronice achiziţionate fiind
plasate pe site-ul bibliotecii, în rubrica Colecţia BM, e-books şi în catalogul electronic, de unde
ele pot fi comandate în bibliotecă sau rezervate de la distanţă. Cărţile sunt disponibile spre
împrumut la Biblioteca Centrală pe e-readere, dar şi pe un calculator în Sala de calculatoare.
În perioada noiembrie-decembrie cărţile electronice au fost citite de 21 de persoane, termenul
de împrumut fiind de 15 zile, câteva împrumuturi au fost prelungite încă pe zece zile. Serviciul
inovator a fost mediatizat în câteva emisiuni TV (Jurnal TV, ProTV, Publika etc.), opt articole,
şapte postări pe Facebook cu un impact de 4894 de vizualizări, 386 de aprecieri şi 1612 clicuri
pe postări. De la începutul anului 2015 alte 10 persoane citesc cu plăcere, utilizînd serviciul de
împrumut al cărţilor pe dispozitiv electronic.
Utilizatorii BM mai pot consulta cărţi electronice şi în baza de date EBSCO achiziţionată de
curând.
În contextul celei de a 24-a ediţie a Simpozionului Ştiinţific Anul Bibliologic 2014, această
comunicare vine să prezinte rezultatele din cadrul Proiectului de cercetare sociologică
cantitativă Percepţia şi satisfacţia tinerilor de la o bibliotecă modernă, referitoare la aprecierea
tendinţei pentru lectura în format electronic, dar şi care ar fi aprecierea dată de tineri privind
existenţa în bibliotecă a unui serviciu de împrumut al cărţilor în format electronic.
Metodologia studiului
În general, Studiul include aspectele generale şi specifice privind percepţia, nivelul de
satisfacţie, dar şi aşteptări ale tinerilor utilizatori de la o bibliotecă modernă şi o bibliotecă în
spaţiul on-line. Rezultatele şi concluziile contribuie ulterior la îmbunătăţirea calităţii prestării
serviciilor reţelei municipale de biblioteci, dar şi la lărgirea paletei de activităţi în conformitate
cu cererea acestei categorii de cititori, adică tinerii.
Obiectivul general al cercetării a urmărit studierea situaţiei şi a percepţiei bibliotecii moderne
din perspectiva tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani, utilizatori ai filialelor BM.
Obiectivele specifice ale cercetării au fost orientate asupra următoarelor aspecte:
• stabilirea nivelului de satisfacţie al tinerilor utilizatori privind actualele servicii şi
activităţi oferite de filialele BM „B.P. Hasdeu”;
• identificarea resurselor/platformelor sociale online care sunt mai eficiente pentru
comunicarea dintre BM „B.P. Hasdeu” şi publicul larg internaut;
• aprecierea tendinţei pentru lectura în format electronic, dar şi care este atitudinea tinerilor
privind existenţa în bibliotecă a unui serviciu de împrumut al cărţilor în format electronic;
• identificarea serviciilor care ar răspunde noilor tendinţe şi necesităţi exprimate de
cititorul modern.
Pentru realizarea obiectivelor generale şi specifice ale cercetării, a fost ales demersul
cantitativ care să permită o analiză în termeni cifrici a percepţiei, nivelului de satisfacţie,
aşteptărilor tinerilor de la o bibliotecă modernă şi o bibliotecă în spaţiul on-line. Metodele şi
tehnicile de cercetare aplicate au inclus:
(I) Ancheta sociologică în bază de chestionar. Au fost realizate două cercetări cantitative
concomitent pe un eşantion de 179 de persoane fiecare.
- Sondajul nr. 1 – Percepţia şi satisfacţia tinerilor la o bibliotecă modernă – a fost aplicat pe
un eşantion de 179 de persoane dintre care 136 de sex feminin şi 38 de sex masculin (cinci
persoane nu au indicat sexul) cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani în proporţie de 76,5% şi
între 25 şi 35 de ani în mărime de 20,7%. Referitor la statutul ocupaţional al respondenţilor,
majoritatea de 67 sunt studenţi, 45 – persoane în calitate de angajaţi, 28 de persoane o constituie
liceenii şi doar trei persoane sunt şomeri.
- Sondajul nr. 2 – Preferinţele tinerilor de la o bibliotecă în spaţiul online – a fost aplicat pe
un eşantion de 179 de persoane dintre care 68,7% de sex feminin şi 28,5% de sex masculin.
Majoritatea de peste 72% au fost cuprinşi în categoria de vârstă între 16 şi 25 de ani, iar în
categoria între 25 şi 35 de ani ponderea a fost de 26,3 puncte procentuale. Pentru acest sondaj a
fost înregistrată cea mai mare rată de nonrăspunsuri din partea respondenţilor la mai multe
întrebări, inclusiv la cele legate de caracteristicile lor demografice, ceea ce denotă fie dorinţa
de a rămâne în anonimat complet, fie ignoranţa acestor întrebări. Distribuirea după statutul
ocupaţional este similară primului sondaj. Observăm o apropiere a celor 40,8% de studenţi de
cifra 30,% aferentă liceenilor. 23,5% au marcat că sunt angajaţi şi 4% – şomeri. Această
similitudine în cifre ne arată că respondenţii au fost pe alocuri aceeaşi, convingere întărită şi de
situaţia distribuirii pe sexe, categorii de vârstă şi ocupaţie. Motivul de a desfăşura cercetarea
cu două chestionare concomitent este de a asigura verificarea tendinţelor şi, în acelaşi timp,
cumularea opiniilor prin schimbul de respondenţi. Chestionarele au cuprins mai multe tipuri
de întrebări (închise, deschise, semideschise, cu răspuns multiplu, întrebări filtru, de trecere,
de opinie) în scopul obţinerii unei informaţii cât mai largi, sincere, veridice din partea
respondenţilor. Chestionarele au fost completate prin tehnica de autoadministrare.
(II) Desenul. Tehnica desenului a fost aplicată în scopul cunoaşterii diferitor aspecte ale
percepţiei referitoare la conceptul de bibliotecă modernă în viziunea tinerilor. Tehnica ne
permite să vizualizăm asociaţiile făcute de respondent în conformitate cu tema studiată.
Culegerea datelor în teren s-a desfăşurat în perioada lunilor martie-mai 2014.
Tinerii participanţi la studiu au fost selectaţi prin metoda aleatorie cu ajutorul bibliotecarilor
în momentul când aceştia au vizitat biblioteca. În studiu au participat 26 de filiale ale BM „B.P.
Hasdeu”.
Una dintre marele provocări ale cercetării a constat în prezentarea diversităţii de opinii,
respectiv şi de preferinţe ale tinerilor care utilizează serviciile oferite de BM „B.P. Hasdeu”, pe
de o parte şi a soluţiilor moderne prin mecanisme de stimulare a lecturii în format electronic
împrumutate în bibliotecă, pe de altă parte. Au fost explorate opiniile acestei categorii de cititori
prin analiza percepţiei, nivelului de satisfacţie, preferinţe şi, nu în ultimul rând, necesităţile de
comunicare şi interacţiune cu bibliotecarii şi instituţia bibliotecară din comunitate.
Biblioteca modernă în viziunea ta, desen realizat de utilizatori
Aspecte generale privind percepţia bibliotecii
Felul în care este văzută şi înţeleasă lumea înconjurătoare defineşte felul uman de a gândi şi
ulterior, a acţiona. Sentimentele şi trăirile legate de un loc sau mediu anume, pot determina
persoanele să manifeste un set specific de reacţii. În unele cazuri reacţiile pot fi pozitive, alteori
de respingere. La fel se întâmplă şi în cazul alegerii de a veni sau nu la bibliotecă drept rezultat
al sumei de sentimente acumulate din experienţele anterioare. Cu cât starea de bine acumulată
din experienţele anterioare este mai mare, cu atât probabilitatea că persoanele vor mai dori să
retrăiască acele sentimente de bine este mai înaltă.
Percepţia într-un final generează o acţiune sau inacţiune. Din 179 de respondenţi participanţi
în studiu, aflăm că mai mult de jumătate dintre ei au fost în ultimele trei luni la bibliotecă între
cinci şi mai mult de zece ori. Aceştia preferă să vină deseori singuri în proporţie de 57%, însoţiţi
de colegi, prieteni sau vreun membru al familiei pentru alţi 33% şi doar pentru şase persoane
venitul la bibliotecă este efectuat doar din obligaţie şi pentru că aşa trebuie. Indiferent de faptul
cu cine vin la bibliotecă, dar şi cât de des, fiind întrebaţi „Cât de important este aportul
bibliotecii pentru dezvoltarea personalităţii lor”, 80 la sută au apreciat ca fiind importantă şi
foarte importantă.
Odată aflaţi în bibliotecă utilizatorii îşi creează anumite percepţii despre starea lor la acel
moment. Fiind întrebaţi „Ce simţi atunci când te afli în bibliotecă?”, ei au spus că întotdeauna
sunt liniştiţi, calmi (77,2%) confortabil şi comod – 70,3 %, iar 65,3% se pot întotdeauna
concentra şi au plăcerea de a lectura. Doar uneori Nu pot să stea mult timp în acelaşi loc 52,5%
şi tot uneori 41,6% se gîndesc la cât este de importantă lectura în dezvoltarea lor. Este
îmbucurător faptul că niciodată utilizatorii nu s-au simţit rău ori deranjaţi de alţii (61,4%), însă
faptul că 40,6% uneori abia aşteaptă să finiseze de citit ca să meargă acasă, ne dă un imbold de a
gândi cum să menţinem activ interesul utilizatorului pe parcursul lecturii.
Percepţia mediului ambiant în care lectura şi cartea este la ea acasă este înţeles şi văzut
diferit. Pentru a provoca, dar şi pentru a vedea care sunt asocierile pe care le fac tinerii privind
instituţia bibliotecii, respondenţilor li s-a propus o listă de afirmaţii cu care aceştia puteau fi în
Acord total / parţial sau dezacord total. Astfel, pentru afirmaţia „Biblioteca este spaţiul perfect
pentru a petrece timpul liber” s-au manifestat 83 de persoane, dintre care fiecare a doua era fată,
în timp ce tot atâtea persoane sunt în acord parţial cu faptul că „Biblioteca este astăzi un spaţiu
ignorat de tineri” şi o jumătate sau 48 de persoane au fost de acord că biblioteca e loc ignorat de
societate.
Aceste cifre confirmă faptul că biblioteca are o imagine situată la nivel onorabil, iar sesizarea
unei ignoranţe este observată şi criticată prin răspunsurile cititorilor cu atât mai mult cu cât
aproximativ 40% au manifestat acord total pentru fraza care afirmă că „Biblioteca este prima
sursă de documentare”. Prin exerciţiul propus de a continua fraza „Biblioteca pentru mine
este......” am reuşit să înţelegem mai profund care este imaginea, sensul, asocierea pe care
cititorul nostru o atribuie bibliotecii.
Câteva din răspunsurile primite sunt:
● „locul perfect pentru autodezvoltare” – zece persoane cu aceeaşi idee;
● „locul unde pot să studiez în linişte” – cinci persoane au notat aceeaşi idee;
● „spaţiul perfect pentru lectură” – patru persoane;
● „o şansă de a deveni mai inteligenţi, culţi şi educaţi” – trei persoane;
● „un loc ce-ţi permite să te concentrezi” – două persoane;
● „una din sursele principale ale cărţilor mele citite” – două persoane.
Topul este încheiat de o continuare a frazei care s-a regăsit în notiţele lăsate de către 23 de
persoane, menţionând că „Biblioteca este o sursă de informaţii şi cunoştinţe” – acesta fiind
clasicul răspuns, dar şi definiţie a bibliotecii clasice tradiţionale.
Din întrebarea cu numărul 13 a chestionarului pentru 68,7% a fost foarte convingătoare fraza
care spune că „Biblioteca este spaţiul oportunităţilor, este spaţiul pentru educaţie, autoajutor şi
oferă acces gratuit tuturor cetăţenilor”. Fiecare al treilea respondent a fost convins totalmente de
faptul că „Bibliotecarii sunt experţi antrenaţi în găsirea informaţiei corecte indiferent unde s-ar
afla ea – în cărţi, arhive sau pe internet”.
Utilizând tehnica desenului au fost evidenţiate trei direcţii în felul cum tinerii percep şi cu ce
asociază biblioteca modernă. Direcţii pe care le-am grupat în felul următor:
1. Cartea, peniţa ca elemente centrale.
2. Tehnologiile moderne precum calculatorul, internetul prezentate ca aspecte ale modernităţii,
dar şi ale doleanţelor privind viitorul apropiat.
3. Elemente care descriu emoţii pozitive (marcate cu soare, flori, păsări, case cu ferestre
luminoase, copilaşi, zâmbete etc.).
Aceleaşi elemente sunt enunţate de respondenţi şi la începutul chestionarului unde sunt rugaţi
să scrie cuvinte sau imagini care se asociază în mintea lor cu biblioteca. În listă regăsim 81 de
răspunsuri unde cartea este asocierea de bază. Pentru 23 de persoane biblioteca este asociată cu
cunoştinţele acumulate, informaţii în timpul petrecut la bibliotecă. Pentru alţi 11, biblioteca este
asociată cu liniştea şi oamenii înţelepţi. Din răspunsurile primite înţelegem că sunt tineri care
merg la bibliotecă doar duminica, astfel asociind-o cu această zi de odihnă şi relaxare. În număr
mai mic de cinci persoane s-au regăsit şi variante precum teme pentru acasă, rafturi, internet,
dezvoltare, poveste sau primăvară. Astfel, toate variante notate au purtat o conotaţie mai mult
pozitivă prin asocierile date, ceea ce denotă şi o percepţie în aceeaşi direcţie faţă de bibliotecă.
Aşteptările tinerilor privind activităţile şi serviciile oferite de o bibliotecă modernă
În cadrul unei biblioteci moderne tinerii îşi doresc cel mai mult training-uri, workshop-uri,
ateliere şi dezbateri gratuite. Această opţiune a fost menţionată de 25 de persoane. Dorinţa de a
avea acces la carte electronică au manifestat-o 13 persoane. Confortul de a servi un ceai sau o
cafea bună atunci când lecturează este o doleanţă notată de mai mult de 10 persoane, care propun
o cafenea mică în bibliotecă. Mai multe calculatoare cu acces la internet, mai multe concursuri şi
recomandări de carte sunt alte câteva din aşteptările tinerilor. La fel şi posibilitatea de a
comanda şi a rezerva online o anumită carte sau mai multe pentru împrumutul la domiciliu au
fost găsite în lista de sugestii, care au avut o pondere printre răspunsurile la întrebarea deschisă
din chestionar. Printre alte sugestii au mai fost: dorim mai multe publicaţii noi din ultimii ani,
mai multă literatură, literatură în format electronic, prezentări de filme ecranizate după cartea
documentară, romane istorice, împrumut la domiciliu indiferent de reşedinţă. Au existat şi câţiva
tineri care au menţionat că este suficient ca bibliotecarii să ne îndemne la citit sau chiar au rugat
insistent să nu transformăm biblioteca în altceva decât spaţiul unde ei pot veni să citească în
linişte. La fel, în rândul răspunsurilor am găsit tineri care sunt satisfăcuţi de serviciile prestate
acum şi nu doresc altceva. În plus, 53,1% sau 95 de persoane consideră că Biblioteca în forma ei
actuală nu va dispărea din preferinţele tinerilor în următorii cinci ani. Voluntariatul reprezintă o
activitate prin care tinerii se pot manifesta. Am întrebat respondenţii dacă biblioteca ar avea aşa
posibilitate de manifestare ei s-ar implica? 56,4% şi-ar dori să fie parte a echipei de voluntari, iar
28,5% nu îşi doresc. Îmbucurător este faptul că 17 persoane şi-au lăsat datele de contact pentru a
putea fi telefonate şi implicate ca voluntari în bibliotecă, în majoritate fiind fete care îşi fac
studiile în liceu.
Serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic
Tinerii participanţi la studiu, în special fetele, au menţionat că, timp de un an au citit mai
mult de zece cărţi (54,1%) şi mai puţin de cinci cărţi pentru aproximativ 8%.
Dacă ar fi să aleagă un singur răspuns la întrebarea „În ce format îţi place să citeşti cărţile?”,
atunci majoritatea ar alege o carte în format tradiţional, adică tipărită şi doar aproximativ 11% ar
alege una în format electronic.
Ne-am interesat de unde preferă să facă rost de cartea în format tradiţional pe care doresc să
o citească. Mai mult de 75% o împrumută de la bibliotecă, 4% o împrumută de la alţi colegi şi
aproximativ 21% dintre cei chestionaţi cumpără cartea din librărie.
În cazul cărţilor electronice situaţia este altfel. Caută cartea gratis online peste 85 la sută din
tineri, îşi roagă cunoscuţii să le-o ofere gratuit alţi 8,3% şi doar puţin peste 2,5% o cumpără
din librăriile online.
Ideea ca biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic este
foarte bună (menţionează 46,37% din tinerii chestionaţi).
Biblioteca modernă în viziunea ta, desen realizat de utilizatori
Tinerii, în mai mare proporţie băieţii, au citit anul acesta cel puţin o carte electronică. Astfel,
jumătate din 179 de participanţi la sondaj au răspuns afirmativ. Dacă la cartea tradiţională fetele
aveau întâietate, la capitolul citire a cărţilor electronice băieţii au avut prioritate.
Pentru cei care au citit o carte electronică, cel mai des utilizat dispozitiv electronic a
fost smartphone-ul cu 21,7%, urmat de tablete cu 20 % şi ereadere cu 7,8%. A patra parte din
respondenţi nu au posibilitatea să îşi cumpere un dispozitiv special pentru citirea cărţilor
electronice, alţi 13,4% au menţionat că la moment nu au aşa dispozitive, dar planifică să îşi
cumpere unul în timpul apropiat. Ideea ca biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor
în format electronic a fost apreciată ca fiind foarte bună de 46,3%, bună de 30% şi pe fiecare al
zecelea tânăr, acest serviciu nu îl interesează. Dacă biblioteca ar lansa un astfel de serviciu, 48%
dintre tineri şi-ar dori să citească în formatul PDF, 31,2% în formatul Fb2, puţin peste 13 puncte
procentuale ar fi oferite formatului ePub şi doar 3,3% pentru varianta Word a cărţilor.
Preferinţele tinerilor privind informaţiile şi serviciile oferite de bibliotecă în mediul
online.
Prezenţa bibliotecii în mediul online este apreciată pozitiv de tineri şi aceştia îşi doresc o mai
mare interacţiune. Totuşi, la întrebarea în ce modalitate ei preferă cel mai mult să comunice cu
bibliotecarul pentru a obţine o anumită informaţie, 114 persoane din 179 au răspuns că vor
merge personal în bibliotecă. Prin intermediul reţelelor de socializare ar apela 9,5%, prin e-mail
9,5%, şi prin telefon alţi 11%. Paginile web cu serviciile „Întreabă bibliotecarul” sau serviciul
„Chat” nu sunt atât de populare, astfel încât doar puţin peste două procente ar prefera să întreţină
o comunicare prin aceste canale cu bibliotecarul. Observăm că în top s-a evidenţiat aşteptarea
tinerilor ca biblioteca să le ofere şi resurse de lectură în format electronic precum ar fi cărţile şi
revistele. Mai mult, dacă biblioteca ar dezvolta o aplicaţie pentru smartphone / tabletă aceştia ar
prefera să beneficieze de aplicaţii interactive şi mai cu seamă utile. Cel mai popular răspuns dat
de 155 de persoane care ar utiliza aplicaţia, a fost cu referire la un catalog care ar include cea mai
populară colecţie de carte / enciclopedii cu posibilitatea de a fi sortate într-o listă personală cu
titlul „Citite” sau „De citit”. O aplicaţie în forma unui joc intelectual cu întrebări logice şi de
cunoaştere din cărţile de literatură artistică disponibile la bibliotecă, ar fi o aplicaţie utilizată de
126 de tineri din cei 179 de participanţi la chestionare. Aplicaţia care ar prezenta Harta
Chişinăului cu indicarea coordonatelor tuturor filialelor BM, cu informaţii despre ele, contacte şi
program, ar fi utilizată de 124 de persoane, iar alte 12 nu ar utiliza-o. Tinerii s-au arătat interesaţi
să ofere câteva sugestii privind posibilele idei de aplicaţii online.
Printre răspunsuri menţionăm:
- votarea cărţilor dintr-o listă propusă;
- lista celor mai împrumutate / celor mai citite cărţi;
- versiunea mobilă www.hasdeu.md;
- implementare a programului de citire rapidă;
- cât mai multe cărţi în format electronic.
Unii tinerii manifestă un interes sporit pentru prezenţa cărţilor în format electronic în
resursele online ale bibliotecilor. La întrebarea deschisă a chestionarului „Ce informaţii sau
servicii doriţi să vă ofere resursele bibliotecii prezente online”, 15 persoane au notat că doresc
copiile cărţilor, revistelor în format electronic:
● „să putem rezerva o carte sau un calculator online” – şase persoane au notat aceeaşi idee;
● „informaţii despre cărţi interesante, descrierea lor şi rezumatele marilor romane” – şase
persoane;
● „informaţii despre cărţile pe care merită să le citim, recomandate de bibliotecă” – patru
persoane;
● „activităţile planificate în bibliotecă şi filiale” – trei persoane;
● „titluri noi de carte apărute în lume şi pe care biblioteca le are” – trei persoane.
Câte un singur răspuns, dar foarte importante remarci, au făcut tinerii care au notat sub
întrebare următoarele sugestii:
● „bibliotecarii să ne răspundă la e-mailuri”;
● „serviciul „Chat” să fie activ şi cu răspunsuri rapide”;
● „prezenţa bibliotecilor on-line 24/24, mai ales pe Facebook”;
● „lista filialelor care au calculatoare”;
● „să putem verifica de acasă cărţile posibil de împrumutat”;
● „informaţii despre bibliotecile lumii (curiozităţi)”;
● „filme documentare (istoria bibliotecilor) şi alte teme”.
Deşi majoritatea tinerilor chestionaţi susţin dezvoltarea bibliotecilor în spaţiul online,
prezenţa unui răspuns notat de o domnişoară liceană, care se adresează bibliotecii cu un singur
mesaj notat cu litere majuscule pe o jumătate de pagină, spune că: „Nu vreau nimic. Voi vreţi ca
eu să stau acasă la calculator? Eu vreau să vin la bibliotecă şi să citesc în linişte.”
Concluzii
Studiul realizat demonstrează că percepţia populară despre bibliotecă este că ea (biblioteca)
reprezintă sursa de informaţie şi cunoştinţe, iar cartea devine simbolul numărul unu în asocierea
cu instituţia.
Totodată, referitor la cartea electronică şi vocea tinerilor, rezultatele studiilor au relevat că:
• tinerilor le place să citească în format tradiţional (86,5%), gratis, la bibliotecă (75%);
• în acest an, tinerii au citit cel puţin o carte electronică (51,9%) pe care o caută gratis online
(85%);
• ideea ca biblioteca să presteze serviciul de împrumut al cărţilor în format electronic a fost
apreciată ca fiind foarte bună de 46,3%, bună de 30% şi pentru fiecare al zecelea tânăr acest
serviciu nu este atractiv;
• tinerii sunt deschişi pentru a utiliza aplicaţii pe tablete şi smartphone-uri dezvoltate de BM;
• 56,4% şi-ar dori să fie parte a echipei de voluntari, dacă biblioteca ar avea aşa
posibilitate;
• recomandarea de carte pentru lectură şi îndemnul constant al bibliotecii de a citi este aşteptarea
primordială din partea utilizatorilor;
• în bibliotecă tinerii îşi doresc cel mai mult training-uri, workshop-uri, ateliere şi dezbateri (25
de persoane), carte electronică (13 persoane), o mică cafenea, mai multe calculatoare cu
acces la internet (11 persoane), mai multe concursuri, recomandări de carte, comanda şi
rezervarea cărţii pentru împrumut online.
TOATE DRUMURILE DUC LA BIBLIOTECĂ!
Alexandru RUSU,
Şef Biblioteca Publică Izbişte, r. Criuleni
Introducere
Satul Izbişte este o localitate din raionul Criuleni, cu o populaţie de aproximativ 3 000 de
locuitori. Distanţa până la centrul raional Criuleni este de 18 km, iar distanţa directă până la
Chişinău este de 26 km. Dar nu asta face deosebită această localitate. Se deosebeşte prin
pitorescul peisajului său înconjurat de păduri, cu heleşteie şi stuhărişuri, izvoare vechi cu ape
limpezi... Se deosebeşte prin istoria locală: unul din cele mai vechi sate din împrejurimi, fondat
prin anii 1453; cu biserica construită prin anii 1778, fiind una din cele mai vechi din Republica
Moldova. Se deosebeşte prin oamenii săi cu o bogată activitate culturală, cu un bogat istoric
cultural, începând de la întâlnirile literare de la Conacul boieresc Laşco (la care participa însuşi
Alexei Mateevici), până la renumita fanfară din Izbişte a anilor 1970.
Necesitate
Localitatea se deosebeşte printr-o promovare echivocă a imaginii proprii şi o păstrare
neglijentă a valorilor istorice şi culturale. Reeşind din aceste considerente, a fost conceput rolul
bibliotecii ca un centru de promovare a valorilor locale în toate sursele de informare: ziar,
televiziune, internet. Acest lucru a devenit mai eficient odată cu crearea unui club de
fotocorespondenţi după finisarea proiectului „Utilizatorii bibliotecii – fotocorespondenţii
localităţii”, implementat cu susţinerea financiară a programului NOVATECA în 2013.
Clubul „aCTIvFOTOgraf”, creat la finele proiectului, îşi are sediul în incinta bibliotecii, iar
membrii lui sunt utilizatorii activi ai bibliotecii, care sunt selectaţi din rândurile elevilor
absolvenţi ai gimnaziului din localitate. Până la crearea clubului, nimeni nu se ocupa de
imaginea localităţii în exteriorul acesteia, iar activităţile ce se desfăşurau în sat nu erau deloc
mediatizate, fiind trecute cu vederea. Astfel, dintr-o localitate plină de evenimente culturale,
satul a început a pierde din tradiţiile de odinioară. Prin lipsa de promovare a vieţii spirituale şi
culturale a satului, nici localnicii nu mai erau cointeresaţi să participe la activităţile organizate de
primărie, nemaivorbind de vizitatori străini sau de băştinaşii plecaţi.
Implementare
Serviciul de promovare a istoriei locale constă în mediatizarea tuturor activităţilor ce au loc
în localitate prin intermediul Mass Media, al reţelelor sociale, implicând activ membrii clubului,
utilizatorii bibliotecii şi restul consătenilor. La selectarea grupului de lucru, care va participa
nemijlocit la promovarea imaginii satului nostru, s-a ţinut cont de particularităţile vârstei,
interese: cei mai receptivi s-au dovedit a fi absolvenţii gimnaziului din localitate, care au fost
instruiţi în domeniul jurnalismului: cum să scrie un articol la ziar, procedee de descriere a
evenimentelor, titlul articolului ca mijloc de atragere a eventualilor cititori şi, desigur, cu abilităţi
în domeniul utilizării tehnicii digitale şi a tehnologiilor informaţionale: mânuirea aparatului foto-
video, realizarea unei fotografii reuşite, prelucrarea materialului foto-video la computer cu
inserarea ulterioară a acestuia pe paginile web, pe reţelele de socializare etc. Instruirea generaţiei
de absolvenţi a avut loc în lunile septembrie-octombrie, iar pe parcursul anului, această echipă
are grijă de imaginea localităţii: participând la toate manifestările, evenimentele din localitate, ca
mai apoi să le relateze în articole textuale, însoţite de fotografii, plasate ulterior pe internet.
Astfel pe parcursul anului 2014, pe paginile ziarului raional au fost scrise peste 10 articole
referitoare la activităţile petrecute în sat, iar pe blogul bibliotecii, reţele de socializare au fost
mediatizate şi promovate absolut toate evenimentele ce au avut loc în localitate. Toate postările
au fost însoţite de fotografii de calitate, astfel crescând numărul potenţialilor vizitatori ai
postărilor. Mai nou, membrii clubului de fotografi amatori au deschis ei înşişi o pagină pe
reţelele de socializare, iniţiind şi o campanie de colectare a vechilor fotografii din sat: familii cu
haine şi port de prin anii 1948, consăteni în armată de prin anii 1950, revelioane din anii 1960,
edificii ce azi nu mai există, evenimente uitate, localnicii şi profesiile lor din secolul trecut.
Fiecare fotografie plasată este însoţită de comentariul despre perioada în care a fost făcută,
evenimentul reprezentat şi sunt etichetate persoanele din poze.
Parteneriate
Această companie este, desigur, lansată în parteneriat cu Primăria din localitate: care este şi
organizatorul tuturor evenimentelor culturale şi nu numai. Recent, preşedintele Asociaţiei
Consătenilor plecaţi peste hotare „Moldova nel Mondo” cu sediul în Italia, dl Eduard Gherciu, a
propus să susţină idea, sugerând că el ar putea să ia în gestiune latura istorică a evenimentelor:
studiind arhivele naţionale din Moldova şi România, ulterior informaţia despre localitate, culeasă
din arhive, să fie analizată şi mediatizată de către membrii clubului. Deja primele materiale au
fost postate pe internet, direct din arhivă. În parteneriat cu parohul bisericii „Sf.Dumitru”din
localitate, are loc mediatizarea şi promovarea tuturor obiceiurilor religioase, slujbelor parohiale,
evenimentelor creştineşti. Astfel, pe pagina bibliotecii, enoriaşii au putut urmări slujbe
duminicale, evenimente şi tradiţii creştineşti ca „Sfinţirea aghiasmei la Botează”, „Crăciunul
copiilor”; festivalul local „Scrânciobul Pascal”, concursul „Sărbătorile Pascale în suflet de
copil” ş.a. Tot prin efortul membrilor clubului a fost posibilă montarea materialului video cu
predica parohului bisericii, promovarea activităţii pe YouTube a corului „Îngeraşii” care
activează pe lângă biserică. În parteneriat cu Gimnaziul din localiate, a fost posibilă promovarea
evenimentelor şcolare ca: Primul sunet, Ultimul sunet, Ziua Profesorilor, lecţii deshise,
competiţii sportive din cadrul Gimnaziului, flashmob-uri etc.
Beneficiari
În afară de membrii clubului, în jur de circa 20 de elevi, beneficiari direcţi serviciului,
indirect de aceste beneficii se bucură şi cei peste 800 de utilizatori ai bibliotecii. Desigur aici se
mai adaugă cei 3 000 de locuitori ai satului, care iau parte nemijlocită la activităţile organizate
sau urmăresc viaţa satului natal în sursele de informare. Alţi beneficiari sunt consătenii din afară,
care urmăresc de la distanţă, comentează evenimentele ce au loc în sat, fiind la curent cu
realitatea localităţii în cele mai mici detalii, în cele mai calitative imagini. Iar feedback-ul din
partea lor este important, ţinându-se cont în viitoarele postări făcute de către membrii clubului.
Despre numărul beneficiarilor virtuali ne vorbesc cei peste 500 de prieteni şi urmăritori de pe
reţelele de socializare, cititorii blogului bibliotecii.
Rezultate
În procesul activităţii sale, clubul tinerilor fotocorespondenţi a plasat pe reţelele de
socializare, blog, pagina web a localităţii peste 150 de postări şi articole, iar vizitele virtuale a
fost de peste 15 000 de vizite. În afară de aceste postări au fost organizate expoziţii de fotografii
în cadrul activităţilor culturale din localitate: „Izbişte – o istorie în imagini”; „Satule, vatră
frumoasă, Izbişte a noastră casă”; „De aici porneşte legenda”, „Izbişte – ziua satului 2013”;
„Izbişte pentru o viaţă sănătoasă”; „Sat frumos – oameni frumoşi” etc., toate menite să
evidenţieze frumuseţea locurilor, obiceiurilor, oamenilor. Aceste expoziţii s-au bucurat de
admiraţia sătenilor şi a oaspeţilor, iar în cadrul concursurilor expoziţiilor locale, clubul de
fotografi, a luat de două ori premiul întâi. Tot în cadrul acestui serviciu membrii clubului au
prelucrat şi postat peste 25 de materiale video, filmuleţe, clipuri pe YouTube, toate având
genericul promovării imaginii localităţii natale. Pe lângă faptul că şedinţele clubului reprezintă o
oportunitate de petrecere a timpului liber pentru membrii clubului, în cadrul instruirii ei mai
capătă cunoştinţe şi aptitudini utile care pe viitor pot servi drept baza unui hobby, pe parcursul
vieţii sau – de ce nu – un viitor în domeniul profesional legat de fotografie şi jurnalism. Mia
mult, elevii, fiind în prag de absolvire a şcolii, cultivă prin aceste activităţi de promovare a
imaginii localităţii natale, un sentiment de patriotism.
La una din instruirile din cadrul proiectului: „Utilizatorii bibliotecii – foto-corespondenţii
localităţii”, o elevă m-a întrebat: Domnul Alexandru, dar unde se învaţă în Moldova de
bibliotecar? Eu am privit-o mirat şi am întrebat-o la rîndul meu: La ce bun îţi trebuie? Ea mă
privi nedumerită şi îmi spuse: Vreau să devin bibliotecară, cum văd este o profesie destul de
interesantă şi de modernă. Astfel profesia de bibliotecar a devenit prestigioasă în faţa generaţii
de absolvenţi.
Iar feedback-ul din partea utilizatorilor virtuali ai bibliotecii devine palpabil în numeroasele
comentarii la postări, venite practic din toate arealurile geografice:
EleonoraVerdeş (Izbişte)
21:07
Super poze, eu prima dată am văzut cum arată satul meu natal pe vremea bunicii şi consider
că, deşi poate trăiau mai greu din cauza războiului şi a foametei, erau mai fericiţi şi mai uniţi.
Eu cunosc o persoană care are poze vechi din acele vremuri dar nu ştiu dacă are numai
personale sau şi de ale istoriei satului. O s-o întreb.
Olya Jelamschi (Stăuceni)
14:01
Mulţumesc mult persoanelor care contribuie la progresarea imaginii acestui sat… chiar vă
sunt recunoscătoare... Niciodată n-o să uit locul de unde am pornit în lume.
Gheorghe, Irina Craciunescu (Cahul)
15:20
Avem cu ce ne mândri. Izbişte e un sat plin de poveste şi de oameni talentaţi.
ЕЛЕНА ПОЛЫНЬКО (Rusia, Abinsk)
23:11
душа радуется за своих односельчан здоровья и благополучия всем.
Natalia Stanila (Izbişte)
20:52
A fost o sărbătoare pe cinste, ca la noi la moldoveni nu e nicăieri, ziua satului Izbişte a
demonstrat asta...
TAMARA SISOV -ERMURACHI (Cehia, Prostejov)
22:16
Foarte frumos. Bravo organizatorilor, să vă dea Dumnezeu sănătate să continuaţi să mai
faceţi sărbători.
Diana Pavlenco (SUA, New-York)
18:11
Foarte emoţionant să vezi serbarea satului natal de la distanţă... BRAVOOOO IZBIŞTE!!!!
Felicitări primarului Izbişte, d-lui Ion Plămădeală, directoarei Gimnaziului Izbişte, d-na
Natalia Lubas şi tuturor celor ce au contribuit la serbarea frumoasă!!!!
G. C. (Portugalia, Sintra)
18:48
SĂNĂTATE CELOR CE AU ORGANIZAT SĂRBĂTOAREA! BRAVO LOR, NOI
NICICÂND NU UITĂM DE SATUL NATAL DE UNDE AM PLECAT. SUNTEM DEPARTE
DAR GÂNDURILE TOT SPRE SAT NE ATRAG.
Igor Muntean (Chişinău)
20:46
Da, super că sunteţi aşa de uniţi şi capabili de tot. Bravooooo Izbişte sus!!!
Olga Pirvu (Italia, Anzio)
09:06
La Multi Ani părinţii mei dragi!!! Vă doresc multă sănătate şi vă promit o sărbatoare
frumoasă când vin acasă. Să ne fiţi sănătoşi pentru mulţi ani!!! Mulţumesc tuturor mai ales
organizatorilor, pentru acest eveniment!!!
Иван Тимуш (Б-Дунай -СНГ)
15:39
Домнул Александру фаче маре, маре лукру кэ дэ довадэ де интерес деспре фоштий
обсолвенць ай школий дин Избиште, каре, ынчепынд дин 1872, де кынд а фост
ынфиинцатэ ачастэ шкоалэ, аре о маре, маре историе. Ши тот аич о микэ корекцие.
Ачастэ фото а фост фэкутэ де кэтре Илья Михайлович, ын 1972, е ворба де промоция
1962-1972... Атунчь шкоала ымплинисе 100 де ань деспре чея че, бинеынцелес, ынкэ ну
штиям. Ам афлат деспре ачаста мулт май тырзиу рэсфоинд филеле историей
Избиштей гэсите ын архива националэ.
Natalia Timotin (Franţa, Paris)
BRAVO! FOARTE FRUMOS ŞI EMOŢIONANT! MULŢUMIM PENTRU POZE ŞI SPOR LA
MUNCĂ ÎN CONTINUARE! Mă bucur nespus de mult pentru satul nostru, pentru proiectele noi
organizate şi pentru viitorul promiţător! Baftă în toate şi un gând bun de la noi!
Continuitate
Instruirile cu absolvenţii au loc anual, în lunile septembrie-octombrie, de fiecare dată cu o
nouă generaţie de absolvenţi ai gimnaziului. La fel, membrii clubului sunt din rândul elevilor
care au beneficiat de instruiri. Anual în locul celor plecaţi la studii în alte instituţii de învăţământ,
vin noi elevi pasionaţi de fotografie şi jurnalism, activitatea în club fiind pentru ei prima
experienţă în acest domeniu. La fel şi cu imaginea localităţii: anual ea este promovată de noii
membri ai clubului.
Epilog
Scopul acestui serviciu este atins: toţi băştinaşii, indiferent de locul aflării, pot urmări din
primă sursă toate evenimentele, schimbările ce au loc în satul natal. Indiferent de ocupaţie,
preferinţe politice, sentimentul patriotic reînviat şi etalonul „sunt născut în Izbişte” a devenit o
marcă. Şi dacă internetul se asociază cu infinitul apoi satul se asociază cu veşnicia. Prin infinit
promovăm veşnicia… Şi dacă „veşnicia s-a născut la sat”, cum zicea Lucian Blaga, atunci toate
drumurile, reale şi virtuale, duc la bibliotecă.
„Dacă îţi este dor de bibliotecă – intri pe la bibliotecă, dacă îţi este dor de sat – intri tot pe
la… biblotecă”.
PAGINI DE ISTORIE LOCALĂ LA BIBLIOTECA PUBLICĂ
CRIHANA VECHE
Maria CUDLENCO,
Şef Biblioteca Publică Crihana Veche, Cahul
Introducere
În urma discuţiilor cu utilizatorii şi a investigaţiei fondului bibliotecii, s-a constatat că nu
este dezvoltată colecţia de istorie locală. Din acest motiv, accesul utilizatorilor bibliotecii la
informaţia din acest domeniu este limitată. Profesorii de istorie de la Liceul Teoretic „M.
Eminescu” din localitate au expus problema lipsei materialului didactic necesar pentru predarea
orelor de istorie locală prevăzute în curicula şcolară la clasele VIII-IX. Din lipsă de informaţie
despre istoria localităţii, se acordă mai multă atenţie istoriei regionale. Astfel, elevii nu au de
unde să cunoască despre trecutul satului, evenimentele istorice care s-au petrecut aici, tradiţiile şi
obiceiurile strămoşilor. Biblioteca şcolară, la fel, nu dispune de o colecţie de informaţie locală.
În comunitate nu există un muzeu al satului. Lipsa informaţiei locale în bibliotecă afectează şi
reuşitele studenţilor crihăneni la facultatea de istorie. Ei ne solicită ajutorul la elaborarea unor
referate la temă, a tezelor de licenţă şi de master. Unii cetăţeni plecaţi peste hotare ne-au scris că
ar prefera să preia informaţii despre istoria localităţii de pe blogul bibliotecii publice. Acest lucru
le-ar ajuta la educaţia copiilor lor, ce nu cunosc prea multe despre baştină.
Biblioteca Publică Crihana Veche doreşte să vină în ajutorul utilizatorilor săi, asumându-şi
prioritar menirea de centru de informare şi cunoaştere locală.
Prin proiectul de cercetare „Pagini de istorie locală” s-a propus ca preocuparea pentru
trecutul localităţii să devină prioritară în activitatea Bibliotecii Publice Crihana Veche, iar istoria
comunităţii să fie adusă în actualitate şi promovată on-line prin intermediul unui album virtual şi
al informaţiilor postate pe blogul bibliotecii. La fel, se simte necesitatea constituirii unei colecţii
de informaţie locală, pentru a documenta elevii şi tinerii despre trecutul comunităţii, de a
valorifica istoria prin colectarea unor mărturii, documente, fotografii vechi de la bătrânii satului
şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirea colaborării cu Administraţia Publică Locală, instituţiile şi
cetăţenii din comunitate.
Beneficiarii acestui proiect au fost elevii claselor a VIII-a şi a IX-a din localitate care, din
lipsă de informaţie despre istoria localităţii, nu cunosc trecutul satului, tradiţiile şi obiceiurile
locale. La informaţiile postate pe Internet au acces consătenii plecaţi peste hotare precum şi
studenţii de la facultatea de istorie, datele fiindu-le de folos la elaborarea referatelor, a tezelor de
licenţă şi de master. Pentru a valorifica trecutul localităţii, am constituit 2 grupuri operative care
au colectat, prin interviuri filmate şi înregistrări, materialul necesar. Colecţia a fost pusă în
valoare prin intermediul unui album virtual, a postărilor de pe blogul bibliotecii şi a unor lecţii
publice de istorie locală destinate celor 40 de elevi ai claselor a VIII-a şi a IX-a.
Pentru a disemina informaţia, s-au acordat interviuri la radioul naţional, s –au scris articole
pe blogul bibliotecii şi pe reţele de socializare, am prezentat în Power Point experienţa la forum-
urile naţionale, regionale, locale a comunităţii bibliotecare.
Scopul proiectului:
Promovarea şi facilitarea accesului la informaţia locală a cetăţenilor din Crihana Veche.
Obiective:
Constituirea unei colecţii de istorie locală care să includă mărturii video de la cetăţenii din
localitate, fotografii vechi, documente ce atestă evenimente din trecutul satului.
Punerea în valoare a colecţiei de informaţie locală prin intermediul a 4 lecţii publice de
istorie locală, unui album virtual, postărilor de pe blogul bibliotecii şi informarea celor 40
de elevi ai claselor a VIII-a şi a IX-a.
Diseminarea experienţei prin acordarea unor interviuri la radioul naţional, scrierea unor
articole pe blogul bibliotecii şi pe reţele de socializare, prezentarea în Power Point a
experienţei la forum-urile naţionale, regionale, locale a comunităţii bibliotecare.
Ipoteze:
Va deveni sau nu preocuprea pentru trecutul localităţii prioritară?
Se va reuşi promovarea on-line a istoriei comunităţii?
Crearea şi înregistrarea albumelor virtuale sunt parte a colecţiei de istorie locală?
Lecţiile publice aduc în prim plan istoria comunităţii?
Activităţile proiectului (în conformitate cu obiectivele descrise mai sus):
1: Şedinţă de lucru cu echipa de cercetători şi profesorii de istorie.
S-a format echipa de lucru alcătuită din 2 grupuri operative pentru a valorifica trecutul localităţii
(20 de elevi, cadre didactice, reprezentanţi ai instituţiilor şi ONG-urilor din comunitate) care vor
colecta timp de o lună prin interviuri filmate şi înregistrări materialul necesar. Au fost
identificate şi propuse pentru cercetare următoarele subiecte:
Legenda satului Crihana Veche
Crihana Veche în valurile deportărilor, a foametei şi a războiului
Istoria învăţământului în satul Crihana Veche
Locaşuri sfinte din Crihana Veche
Primarii despre evenimentele localităţii Crihana Veche
2: Achiziţionarea echipamentului
A fost procurat şi inclus în patrimoniul bibliotecii următorul echipament:
Notebook;
Videoproiector;
Ecran;
Cameră video;
Aparat foto digital.
3: Sesiune de instruire cu 4 voluntari de la AO „Gaudeamus” din localitate, având ca temă:
„Camera video – instrucţiuni de folosire”.
Voluntarii bibliotecii s-au instruit în vederea modului de utilizare a camerei video. Dl
Nicolae Hreţu, cameraman profesionist, partenerul proiectului nostru, a familiarizat tinerii cu
regulile de funcţionare a dispozitivului de filmat. Voluntarii au făcut cunoştinţă cu unele noţiuni
şi principii necesare în timpul filmărilor, precum luminozitate, sunet, unghi de filmare etc.
4: Colectarea fotografiilior ce reflectă istoria satului şi identificarea evenimentelor.
Cetăţenii din comunitate s-au implicat activ în colectarea imaginilor despre trecutul
localităţii, ulterior, acestea fiind incluse în albume virtuale care au completat colecţia de istorie
locală a bibliotecii. Un grup de consăteni ne-au ajutat să identificăm evenimente.
5: Workshop cu voluntarii bibliotecii cu genericul: „Noţiuni de prelucrare a imaginilor”.
Nicolae Cudlenco, student la Universitatea Politehnică Bucureşti, partenerul proiectului, a
instruit voluntarii bibliotecii despre scanarea, prelucrarea imaginilor în programul Photoshop,
organizarea fotografiilor vechi şi procesul de digitalizare a informaţiei.
6: Realizarea unor interviuri filmate cu cetăţenii din localitate.
23 de videoclipuri au întregit colecţia de istorie locală, având următoarele subiecte:
Legenda satului Crihana Veche
Crihana Veche în valurile deportărilor, a foametei şi a războiului
Istoria învăţământului în satul Crihana Veche
Locaşuri sfinte din Crihana Veche
Biblioteca Publică Crihana Veche. Scurt istoric
Primarii despre evenimentele localităţii Crihana Veche
7: Selectarea informaţiei locale din sursele bibliotecii şi ale muzeului de istorie din oraşul
Cahul.
Circa 10 documente despre trecutul satului Crihana Veche au fost digitalizate şi puse la
dispoziţia utilizatorilor.
8: Elaborarea albumului virtual şi montajul filmului „Crihana Veche la răspântie de
veacuri”.
Prin intermediul acestor produse, biblioteca noastră partajează informaţia on-line cetăţenilor
plecaţi peste hotare şi tuturor celor interesaţi.
9: Postarea colecţiei de informaţie locală pe blogul bibliotecii la adresa:
www.bpcrihanaveche.wordpress.com
Lansarea pe Internet a colecţiei a sporit numărul de utilizatori şi numărul de vizite atât în
spaţiul fizic, cât şi în cel virtual al bibliotecii.
10: Organizarea unor lecţii publice de istorie locală pentru clasele a VIII-a şi a IX-a cu
tema: „Crihana Veche. Pagini de istorie”
Pentru a veni în ajutorul curiculei şcolare am organiza lecţii publice în incinta bibliotecii cu
elevii claselor a VIII-a şi a IX.
11: Conferinţa de evaluare a proiectului
Prezentarea cercetării şi lansarea colecţiei de istorie locală a bibliotecii s-a produs la
Seminarul raional al istoricilor care a avut loc în incinta Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din
Crihana Veche.
12: Diseminarea experienţei
În scopul promovării bunelor practici a bibliotecii şi a serviciilor inovante prin intermediul
proiectelor, au fost susţinute comunicări la întrunirile raionale, regionale şi la nivel naţional
destinate bibliotecarilor şi acordate interviuri în mass media.
Impactul proiectului:
Cercetarea „Pagini de istorie locală” a fost finalizată cu realizarea obiectivelor propuse şi
afirmarea ipotezelor. Astfel, a fost constituită colecţia de istorie locală care include mărturii
video de la cetăţenii din localitate, fotografii vechi, documente ce atestă evenimente din trecutul
satului.
Ilustrăm cele menţionate mai sus prin următoarele:
Produse Ne-am propus Realizate
Album virtual 1 7
Imagini digitalizate 50 367
Videoclipuri despre istoria localităţii
5 23
Documente despre trecutul satului Crihana Veche
10 10
Lecţii publice de istorie locală
4 7
Postarea pe blogul bibliotecii articole despre istoria locală
5 31
Preocuparea pentru trecutul localităţii a devenit acum prioritară. Confirmă acest lucru
comentariile de pe blogul bibliotecii şi de pe reţelele de socializare:
Multe frânturi din istoria satului Crihana Veche sunt încă o enigmă, dar piatra de
temelie pentru cercetări ulterioare a fost pusă şi asta e un început bun.
Ideea proiectului, dat fiind faptul că este mai nouă în Republica Moldova, va servi ca
exemplu şi pentru alte localităţi. Este interesantă.
Interesantă informaţia oferită de primarii de la 90 încoace, prezintă multe detalii pe care
nu le cunoaştem nici parţial. Ca locuitor al satului, am ascultat cu atenţie ce s-a relatat
în interviuri, astfel mi-am creat o altă imagine despre problemele pe care le-au avut de
înfruntat în anii grei de după proclamarea independenţei.
Eu acum privesc video de pe blog, ele sunt extraordinare. Are noroc Crihana de
Dumneavoastră şi de membrii comunităţii, foarte interesant material.
...Demonstraţi că istoria poate fi interesantă…
La Conferinţa istoricilor din raionul Cahul
Din punctul de vedere al profesorilor de istorie „acest serviciu poate deveni un
instrument puternic de cunoaştere şi de studiu pentru elevi, studenţi, de ajutor în
procesul educaţional pentru cadrele didactice şi de informare pentru orice categorie de
public”.
Interesul pentru istoricul satului îl observăm şi din cele 300 de vizualizări de pe Slideshare.
Informaţia a fost descărcată de 4 ori.
Cele expuse mai sus, cu siguranţă, pot confirma că preocuparea pentru trecutul localităţii este
prioritară.
Promovarea on-line a istoriei comunităţii se consideră o reuşită de succes a bibliotecii din
localitate. Graţie acesteia, a crescut vizibilitatea şi prestigiul localităţii şi a bibliotecii publice din
Crihana Veche în spaţiul virtual.
Indicatorii de pe blogul bibliotecii
Anul 2012 Anul 2014
Utilizatori 81 1982
Vizite 3744 5328
Din tabelul de mai sus observăm că numărul utilizatorilor blogului bibliotecii s-a mărit de la
81 în 2012 (înainte de a fi creată colecţia de istorie locală), la 1982 în 2014. Este în creştere şi
numărul de vizite: 5328 în 2014, comparativ cu 3744 în 2012.
Conform raportului de evaluare a activităţii bibliotecii, reportajele video de pe Youtube au
înregistrat 1342 de vizualizări în anul 2013, în prezent această cifră a crescut la 3152. La fel,
filmul „Crihana Veche la răspântie de veacuri” include la moment 497 de vizionări. Datele
denotă că patrimoniul istoric din colecţie se valorifică din ce în ce mai intens datorită promovării
active în spaţiul online.
Cele 7 albume virtuale cu poze vechi, ce reflectă trecutul satului nostru, postate pe Google +,
atestă 68.510 afişări. Numărul mare lasă de înţeles că produsele create de bibliotecă sunt parte a
colecţiei de istorie locală. Consătenii vizitează blogul bibliotecii pentru a rememora evenimente,
unii chiar pentru a se regăsi în fotografii.
Imaginea din stânga, postată recent pe pagina de Facebook a Bibliotecii Publice Crihana
Veche (pe data de 9 martie 2015), a înregistrat 210 vizualizări timp de numai o zi.
Prin aceasta se demonstrează răspunsul
pozitiv la întrebarea expusă în ipoteza cercetării: Crearea şi înregistrarea albumelor virtuale
sunt parte a colecţiei de istorie locală? Deci, se poate afirma, cu certitudine, că utilizatorii
bibliotecii noastre solicită albumele virtuale şi ele reprezintă o parte rezonabilă a colecţiei de
istorie locală.
Pentru a veni în ajutorul curriculei şcolare, biblioteca publică, în colaborare cu profesorii de
istorie de la Liceul Teoretic „M. Eminescu” din localitate, a organizat cu elevii claselor a VIII-a
şi a IX-a lecţii publice de istorie locală la care aceştia s-au informat despre legenda satului,
evenimentele triste, petrecute în comună, precum deportările, foametea, războiul, istoria
învăţământului, a locaşelor sfinte şi a bibliotecii publice din Crihana Veche. Din relatările video
a celor trei primari, tinerii au aflat momente relevante din dezvoltarea localităţii.
Mai târziu asemenea activităţi au fost petrecute cu cei din clasele primare şi micuţii de la
grădiniţa „Clopoţel”.
Relatările participanţilor au îndreptăţit aşteptările despre utilitatea muncii depuse de către
bibliotecă:
Utilizarea materialelor video prin intermediul tehnologiilor informaţionale în cadrul lecţiilor
publice de istorie locală, le-a trezit un interes sporit elevilor despre trecutul localităţii,
acestea au servit ca sursă de informare şi i-au ajutat să înţeleagă mai bine istoria
comunităţii. (Maria Raicu, director adjunct, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Crihana Veche)
Pentru noi toţi, atât elevi, cât şi profesori, lecţia de istorie locală „Primarii despre
evenimentele din Crihana Veche” a fost una creativă şi interesantă. Am făcut cunoştinţă cu
realizările, aşteptările, problemele a 3 primari ai satului. Am ajuns la concluzia că trebuie
să cunoaştem aceste lucruri pentru a putea contribui la dezvoltarea localităţii noastre.
(Vasilisa Cebotari, prof. de l. Franceză, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Crihana Veche)
Asistând la prezentarea unor pagini de istorie locală, am conştientizat că nu putem făuri
viitorul, fără a cunoaşte trecutul. (Elena Boghean, consilier, primăria locală)
Participanţii au avut posibilitatea de a descoperi, de a scoate la iveală momente
necunoscute din istoria localităţii. (Oleg Olteanu, profesor de istorie, partener al
proiectului)
Eu, în calitate de profesoară de istorie, ştiu acum sigur şi clar unde pot găsi ceea ce ar
putea să-mi servească suport pentru lucrul cu elevii atât în cadrul orelor, cât şi în cadrul
activităţilor extracurriculare. (Aliona Creţu, partener al proiectului)
Vă mulţumim pentru aceste lecţii. Am aflat multe despre trecutul satului. (Virginia
Ghencea, elevă)
Promovăm serviciul Pagini de istorie locală
Nu am ştiut că biserica are o istorie atât de interesantă... (Nicolae Zaharia, cl.a IXa)
Acum ştiu de unde provine denumirea satului... ( Dan-Cristian Papana)
Am aflat lucruri interesante despre trecutul localităţii pe care nu le ştiam. Un proiect de
succes. Felicitări. (Adriana Bogdan, elevă)
Sincere mulţumiri pentru lecţii. Am povestit şi acasă ce m-a impresionat despre istoria
satului. (Mihaela Florea, elevă)
Interesant... şi despre bibliotecă... de la 34 de cititori în 1950 – la 1000 acum... (Ştefan
Zgârcibabă)
Nu regret că am venit la bibliotecă. Am învăţat multe... (Marina Zaharia, elevă)
Analizând feedback-ul pozitiv al utilizatorilor noştri, s-a constatat că organizarea unor astfel
de evenimente precum lecţiile publice, aduce în prim-plan istoria comunităţii şi întăreşte
cunoştinţele elevilor.
Concluzii
După finalizarea cercetării, Biblioteca Publică Crihana Veche şi-a asumat prioritar menirea
de centru de informare şi cunoaştere locală.
Colecţia de istorie locală creată de bibliotecă, serveşte ca sursă de informare pentru elevi,
studenţi şi toţi cei interesaţi să cerceteze şi să cunoască trecutul localităţii. Postată pe blogul
bibliotecii la adresa www.bpcrihanaveche.wordpress.com, este accesibilă online și pentru
beneficiarii la distanţă.
Implementarea noului serviciu a sporit interesul faţă de instituţia noastră şi a fidelizat
utilizatorii. Biblioteca a devenit mai vizibilă şi cu un prestigiu sporit. În discuţie cu comunitatea,
comunicarea are loc rapid şi interactiv. Angajaţii bibliotecii ţin acum legătura permanentă cu
cetăţenii satului Crihana Veche, inclusiv, cei plecaţi. Comunicăm activ cu utilizatorii şi în
vederea iniţierii unor noi investigaţii în scopul actualizării colecţiei de istorie locală. Conlucrarea
cu partenerii noştri a devenit una pozitivă, în special cu Administraţia Publică Locală care
asigură finanţarea cheltuielilor administrative a instituţiei şi a resurselor pentru întreţinerea
echipamentului.
Suntem determinaţi să edităm o publicaţie despre trecutul localităţii.
CONEXIUNEA BIBLIOTECĂ-COMUNITATE – NOI REALITĂŢI,
NOI OPORTUNITĂŢI
Galina DAVÎDIC,
BPR „Mihai Eminescu”, Rezina
Ultimii doi-trei ani au produs o înviorare vizibilă în modernizarea masivă a bibliotecilor
publice din Republica Moldova, grație Programului Novateca: The Global Libraries Program,
finanțat de Fundația Bill &Melinda Gates, debutul căruia a constituit catalizatorul dezvoltării
extensive și implementării tehnologiilor informaționale în aceste instituții comunitare.
În ţările puternic dezvoltate, dar şi în cele care tind spre aceste virtuţi, s-au făcut eforturi
investiţionale importante pentru a situa „alexandrinele” biblioteci pe un nou supоrt logistic
compatibil cu necesităţile actuale ale comunităţii.
La noi în republică, procesul acesta a fost înţeles de mult de bibliotecari, cel puţin la nivel
teoretic, de principiu şi, pe alocuri, s-a produs practic, graţie mai multor proiecte susţinute de
Fundaţia SOROS, USAID, ambasadele mai multor ţări.
Deşi lent, cu mici poticneli, noi, cei de la BPR „Mihai Eminescu” împreună cu 19 biblioteci
publice comunale, avansăm în modernizarea bibliotecilor noastre şi e foarte important faptul că
aceste elemente fundamentale, cum ar fi calculatoarele şi internetul, reţelele sociale etc, sunt
elemente definitorii pentru iniţierea şi menţinerea acestui proces în bibliotecile mari şi mici.
Simpla lor prezenţă este suficientă pentru a acredita realitatea că în bibliotecile moldoveneşti
a venit schimbarea, avem primele dovezi ce atestă pasul major făcut în acest domeniu.
Dacă acum câţiva ani existenţa calculatoarelor în biblioteci era privită ca o adevărată minune,
în prezent, după ce mai mult de jumătate din bibliotecile raionului au fost dotate cu TI,
inexistenţa lor în celelalte biblioteci pare o întârziere nejustificată a APL şi a organelor de resort
central.
Zic aceasta pentru a înţelege că „invazia” calculatoarelor a fost dincolo de voinţa unora sau a
altora, pur şi simplu a venit graţie donatorului, dincolo de orice oprelişte, iar bibliotecarii – care
în ciuda condiţiilor de salarizare improprii activează, învaţă TI, ce înseamnă o Bibliotecă
Modernă, modernizare – crează Servicii Noi de Bibliotecă pentru utilizatori şi non utilizatori,
astfel perpetuând conexiunea dintre bibliotecă şi comunitate.
Cele realizate până acum demonstrează că suntem pe calea cea bună – procesul început anul
trecut continuă şi dă semne de vigoare, prin expansiunea în noi spaţii de bibliotecă. Cu toate că
resursele financiare ale primăriilor sunt modeste, primarii localităţilor au dat dovadă de multă
implicare în proiect, unii ataşaţi temeinic de bibliotecă şi utilizatorii ei (Horodişte, Trifeşti,
Pripiceni), înregistrând rezultate încurajatoare şi sunt un exemplu bun de urmat pentru primarii
din celelalte 14 localităţi ce aderă în acest an la reţea.
Echipamentele, cu tot ansamblul tehnologic şi comunicaţional, au generat şi mutaţii
semnificative în organizarea şi planificarea activităţii în toate bibliotecile „atinse” de acest
fenomen, iar BPR „Mihai Eminescu” e pe ultima sută de metri în elaborarea Planului Strategic
al bibliotecii pentru anii 2015-2020, ghidaţi fiind de formatorii Programului Novateca.
Cele 19 biblioteci din raion echipate cu TI, prin intermediul componentei comucaţionale, au
transformat (transformă) treptat felul în care comunitatea percepe natura proceselor şi caracterul
serviciilor noi de bibliotecă pe care le realizează. Ceea ce se petrece acum stă la baza schimbării
mentalităţii atât a bibliotecarului, cât şi a utilizatorului într-un ritm mai alert. Atelierele şi
training-urile organizate pentru bibliotecari: Biblioteca Modernă, TI şi managementul
calculatorului, Servicii Noi de Bibliotecă, Sistemul de raportare Online, Instruiri PowerPoint
etc., au căpătat înţeles şi valoare pentru bibliotecari fiind furnizate, valorificate, graţie
specialiştilor Programului Novateca şi formatorilor locali.
Perioada iniţială de transformare a bibliotecilor este una deosebit de importantă: în primul
rând, s-a dovedit faptul că TI nu reprezintă doar o modă, o schimbare a instrumentelor de lucru
tradiţionale cu altele noi, poleite. Cu eforturi, întotdeauna peste măsura remunerării şi chiar a
satisfacţiei, care ar fi trebuit să vină ca un feed-back din partea APL, o parte din bibliotecari au
depăşit pragul psihologic al serviciilor noi furnizate comunităţii. Noile servicii, posibile doar în
contextul unei activităţi informatizate, alături de servicii tradiţionale afirmate de veacuri, au
intrat în programul cotidian de lucru.
Poate că sunt puţin lirică, dar cred cu satisfacţie şi mândrie, că toţi bibliotecarii din
bibliotecile „atinse” de Programul Novateca, sunt pioneri şi merită să fie cunoscuţi comunităţii,
politicienilor care ne conduc, pentru eroismul lor de a schimba în bine localităţile din care vin şi
pe care le servesc şi, implicit, ţara în care trăim.
Obiectivul BPR „Mihai Eminescu” ca Centru de Formare, centru comunitar şi chiar ca centru
social, este acela de a instrui, a oferi accesul la orice tip de informative, pentru oricine, oricând
şi oriunde. Nu se poate discuta de performanţă într-o bibliotecă, fără a se regândi eficientizarea şi
rentabilitatea activităţii de documentare şi informare. În societatea informaţiei, cunoaşterea a
devenit un factor competitiv, iar utilizatorul – tot mai activ.
În sensul acestor tendinţe actuale, o bibliotecă modernă are nevoie de:
O nouă spațialitate;
Un nou flux informațional;
Noi servicii oferite utilizatorilor și non-utilizatorilor;
Un nou mod de lucru – în echipă!;
Un nou mod de organizare și conservare a colecțiilor;
Formarea profesională a întregului personal pentru a putea răspunde noilor servicii și de
ce nu – pentru a coopera la nivel național/european/internațional.
O altă concluzie desprinsă din dinamica actuală a evoluţiei bibliotecilor din raion este că o
bibliotecă modernă îşi desfăşoară cu greu activitatea fără utilizarea noilor tehnologii, care
transformă bibliotecile în adevărate centre de comunicare, iar activităţile culturale organizate în
incinta bibliotecilor cu suportul tehnologiilor, le măresc importanţa şi autoritatea. Îmbinarea
tradiţionalului cu noile tehnologii, nu modifică conceptul de bibliotecă, ci determină o altă
nuanţare a acestuia.
În acelaşi timp, datorită internetului şi noilor forme de acces ale publicului la manifestările
bibliotecii şi la bazele ei de date, am descoperit la utilizatori noi cerinţe şi necesităţi cum ar fi:
crearea blog-ului bibliotecii ca nouă posibilitate de adresare către utilizatorii noştri, cerinţele lor
în crearea blogurilor instituţiilor de unde vin, dar şi a blogurilor personale şi începutul nostru a
fost crearea blogului biblotecii şi instrurea copiilor de la şcoala Auxiliară – Internat în crearea
unui blog al instituţiei.
SCOP: Blogul oferă şi posibilitatea unui feed-back, esenţial pentru a putea vedea impactul
celor scrise asupra celor care citesc, ajută cititorii virtuali, oferă sfaturi şi recomandări de
lectură, după gusturi şi preferinţe, doritorilor. Iniţial, credeam că majoritatea cititorilor blogului
vor fi utilizatorii bibliotecii, dar am observant altceva: o parte din ei sunt, într-adevăr, abonaţii
bibliotecii, dar am descoperit că internetul deschide porţi largi şi şterge graniţe, distanţe,
facilitând accesul oricărui doritor interesant de lectură, aşa că majoritatea lor sunt oameni din
ţară sau chiar din străinătate.
Primii vizitatori ne-au bucurat enorm, primele vizualizări – la fel. De fapt, mă bucur când
văd că oamenii sunt interesaţi şi comentează, apreciază sau îşi notează pe listele de lecturi cărţile
recomandate.
Blogurile acestor copii, pe care le citesc cu plăcere, se încep, zic eu, frumos, prin a scrie
despre viaţă, despre ceea ce cred sau despre ceea ce-i impresionează. Le observăm evoluţia cu
fiecare lecţie învăţată şi ne gândim că unul dintre rolurile pe care le avem ca bibliotecari este de a
menţine această conexiune bibliotecă-comunitate să îi ajutăm, instruindu-i, corectându-i,
citindu-i, comentând postările lor şi recomandându-le spre lectură şi altora şi am avut marea
surpriză să constatăm că aceste instruiri, ba chiar şi comentariile, ne-au adus noi utilizatori.
Activităţile organizate şi munca noastră legate de carte sau de Internet au fost, şi vor fi,
prezentate, de asemenea, din dorinţa de ale face publice şi de a atrage atenţia că biblioteca este
un „organism” viu care interacţionează cu utilizatorii noştri, facilitându-le accesul la cunoaştere.
Imagini de la instruiri:
https://www.facebook.com/galina.davidic/media_set?
set=a.739942359410505.1073741891.100001842434707&type=3
O altă activitate, care a venit să cimenteze relaţia dintre bibliotecă şi comunitate şi care a fost
iniţiată în premieră în republică, dar şi la Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu” este
„Nocturna Bibliotecilor”, menită să atragă tot mai mult publicul larg spre bibliotecă şi spre
serviciile noi oferite de aceasta.
Într-o lume dominată de diverse preocupări, griji cotidiene, mersul la bibliotecă, cititul ca
ocupaţie plăcută, par să fi intrat într-un nedorit con de umbră, însă noi, bibliotecarii, nu putem
lasă biblioteca, acest venerabil aşezământ cultural, depozitar de comori spirituale, să nu-şi spună
cuvântul în această lume plină de posibilităţi cu tradiţii, dar şi iniţierea noului.
Evenimentul intitulat „Nocturna bibliotecilor” a avut ca obiective: întrunirea comună a unui
număr cât mai mare de pasionaţi de carte, internet, film, de diverse vârste şi preocupări,
familiarizarea tinerilor cu biblioteca şi cu beneficiile oferite de aceasta şi, nu în ultimul rând,
amplificarea legăturilor dintre bibliotecile reale şi cele virtuale.
Cei care au hotărât să petreacă noaptea la bibliotecă nu au regretat. Programul conceput de
colectivul Bibliotecii Publice „Mihai Eminescu” a fost extrem de variat şi de generos, de înaltă
ţinută culturală şi educaţională, care a unit un public divers, ce a participat la mai multe activităţi,
după dorinţă:
Recital de poezie cu Motto-ul: „Eu sunt român și viața-mi place/ în recital cu cele mai
noi poezii – Ion Perciun, poet, publicist, jurnalist.
Prezentarea Proiectului Novateca și proiectarea filmului „Troița”, după D. Matcovschi
Șezătoare „La CASA cu Povești online” (și plăcinte!)
Expoziții de carte: Biblioteca te invită la lectură!
Muzică, concursuri și voie bună!
Moravuri, moravuri...: Epigrame la temă de Ion Perciun!
A urmat apoi prezentarea Bibliotecii printr-un amplu şi competent tur ghidat al birourilor,
sălilor şi depozitelor Bibliotecii, iar cu această ocazie, oaspeţii au cunoscut câteva din „tainele”
muncii de bibliotecar, au văzut impresionantele rafturi cu cărţi, Sala Multimedia, dotată cu
echipament modern în cadrul Programului Novateca şi au aflat noutăţi legate de prelucrarea şi
stocarea informaţiilor în bibliotecă. Interesul publicului a fost foarte mare, dovadă fiind
numeroasele întrebări la care a trebuit să răspundem. Ca un element de culoare, trebuie să
menţionăm faptul că acei abonaţi ai Bibliotecii noastre care au depăşit termenul de restituire a
cărţilor, au beneficiat de „iertare a păcatului” în aşa fel încât cei aflaţi în întârziere au profitat de
Noaptea iertării şi nu au fost penalizaţi pentru depăşirea termenului de returnare, fiind telefonaţi
din timp de angajaţii serviciului. Cei care au dorit să consemneze prezenţa lor la această Noapte
au putut lăsa sugestii, impresii, păreri, într-un Jurnal al Nocturnei, care, peste ani, va sta mărturie
la cele întâmplate în incinta bibliotecii noastre la prima Nocturnă a Bibliotecii. Cu siguranţă,
„Nocturna Bibliotecilor” a demonstrat că, în ciuda barurilor, cafenelelor, serviciilor de internet,
răsfoirea unei cărţi, scoaterea ei de pe raft, discuţia cu un bibliotecar pe marginea unor recente
apariţii sunt, şi vor rămâne, preocupări care ne vor îmbogăţi spiritual şi vor contribui şi în
continuare la aprofundarea legăturii bibliotecii cu comunitatea.
Imagini de la Nocturnă:
https://www.facebook.com/galina.davidic/media_set?
set=a.741537245917683.1073741892.100001842434707&type=3
Ziua Internaţională a Internetului
Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu”, fidelă menirii ei de instituţie de informare,
cultură şi factor de educaţie, de câţiva ani organizează şi o manifestare specială de Ziua
Internaţională a Internetului, 29 octombrie.
Celor prezenţi în Sala Multimedia, elevilor din licee, de la Şcoala Profesională şi Şcoala
Auxiliară – Internat, li s-a prezentat istoria acestui atât de îndrăgit şi util mod de comunicare, ce
a ajuns să facă parte din viaţa cotidiană a fiecăruia dintre noi. După cum ştim, Internetul a
cucerit dreptul de cetate în toate domeniile de activitate, iar istoria lui este plină de momente
memorabile, de importanţă istorică. Copiii au aflat că în această zi s-a folosit pentru prima oară
cuvântul „LOG IN”, atât de familiar şi indispensabil astăzi, un fel de cheie universală ce ne
deschide mii de uşi către toate domeniile cunoaşterii în această eră a interdependenţelor şi a
comunicării instantanee. A fost momentul care a revoluţionat întregul sistem de comunicare, de
aici înainte s-a deschis o pagină nouă în ştiinţa şi tehnica omenirii. Nici una dintre descoperirile
ştiinţifice anterioare – care de-a lungul secolelor au produs impact asupra dezvoltării omenirii:
tiparul, telegraful, telefonul şi multe altele – nu a fost aplicată atât de rapid în viaţa de zi cu zi.
Astăzi, existenţa bibliotecilor a devenit de neconceput în afara Internetului, instrument
cotidian cu ajutorul căruia găsim răspunsuri la toate întrebările noastre. În fiecare zi utilizăm
Internetul fie că e vorba de corespondenţa electronică cu bibliotecarii din raion, colegii din alte
biblioteci din republică, de accesul în reţelele de socializare, tot mai numeroase şi mai solicitate,
fie că e vorba de transfer de date în toate domeniile, efectuarea de operaţiuni bancare şi
comerciale online etc., angajaţii Sălii Multimedia oferă consultaţii şi instruiri de rigoare, ajută la
completarea formularelor online etc.
La bibliotecă se citesc cărţi pe Internet, se privesc filme şi concerte pe Internet, vedem orice
colţ al globului cu ajutorul Internetului, urmăm cursuri la facultăţi prin Internet, nu există
informaţie pe care să n-o putem accesa recurgând la un motor de căutare.
Viteza cu care Internetul a pătruns în viaţa bibliotecilor noastre este uluitoare, iar istoria lui
este la fel de captivantă ca un roman de aventuri. Internetul, însă, nu va putea detrona niciodată
bucuria citirii unei cărţii bune, în tihnă, răsfoind-o pagină cu pagină şi revenind asupra unor
pasaje interesante. Cărţile în format clasic, de hârtie, cu mirosul de cerneală tipografică şi coperţi
atrăgătoare, vor rămâne încă multă vreme puncte de atracţie pentru orice iubitor de lectură.
Un Serviciu Nou de Bibliotecă, iniţiat parcă într-o încercare – Clubul „Regatul Spiriduşilor
şi minunile calculatorului” – a prins aripi şi se dezvoltă vertiginos şi capătă noi şi noi
orizonturi.
Scopul proiectului: Punerea programelor educaţionale, on-line şi tradiţionale, la dispoziţia
copiilor, educatorilor, profesorilor, facilitarea pregătirii temelor pentru acasă, integrarea
ulterioară a copiilor în învăţământul preşcolar şi şcoală.
Prin acest Proiect copiii află soluţiile problemelor prin: formularea şi rezolvarea întrebărilor;
dezbateri de idei; proiectarea de planuri sau experimente; comunicarea ideilor şi a rezultatelor
unii altora; adresarea de noi întrebări; crearea de produse noi; extragerea concluziilor;
formularea de predicţii. Toate aceste abordări vor avea o eficienţă crescută în creşterea
motivaţiei copiilor şi în stimularea operaţiilor superioare ale gândirii lor.
Am început cu formarea echipei de dezvoltare şi implementare a noului serviciu, am stabilit
nişte parteneriate durabile cu profesorii, educatorii, direcţia învăţământ etc. cu care am planificat
activităţile şi designul oficiului unde se desfăşoară activităţile.
Am început activitatea Spiriduşilor cu un Atelier de lucru pentru membrii echipei de
implementare şi planificare a activităţilor, unde au fost atribuite responsabilităţi tuturor
partenerilor, apoi a urmat cercetarea, analiza necesităţilor educatorilor, profesorilor, copiilor prin
elaborarea şi difuzarea chestionarelor, sondajelor, interviurilor şi altor instrumente de cercetare şi
analiză. După colectarea şi analiza datelor, am făcut o concludere veridică a situaţiei reale şi am
început activitatea propriu- zisă:
Training-ul pentru educatori și profesori „Primești și dai înapoi” (inițierea în motoarele
de căutare on-line a materialelor educaționale);
Training-ul „Educația inclusivă pentru copiii preșcolari”;
Ce este o poveste digitală și cum poate facilita reușita programelor de studiu;
Perfecționarea progresivă a conținuturilor training-urilor și a metodologiei de lucru.
În fiecare an, am avut o relaţie frumoasă cu mai mulţi parteneri din comunitate, dar odată cu
diversificarea serviciilor noi, această relaţie a devenit mai prodigioasă şi ne bucurăm de un
parteneriat cu: Mass-media: Ziarul „Cuvântul”, TV Elita, Radio-Moldova, Grădiniţa nr. 6,
Direcţia de Învăţământ, Grădiniţa nr. 6 (se repetă), părinţi şi bunici, APL, ONG-uri etc.
https://www.facebook.com/media/set/?
set=a.595827560517546.1073741836.386721234761514&type=3
https://www.facebook.com/media/set/?
set=a.588786784554957.1073741831.386721234761514&type=3
https://www.facebook.com/media/set/?set=vb.386721234761514&type=2
https://www.facebook.com/media/set/?
set=a.602863336480635.1073741842.386721234761514&type=3
Un alt Serviciu Nou de Bibliotecă, Clubul Burticilor şi serviciile eSănătate în bibliotecă, a
influenţat benefic relaţia noastră cu o grupă mai specială de beneficiari din comunitate – femeile
însărcinate, care se confruntă cu o sumedenie de întrebări, probleme etc., în perioada gravidităţii,
eu fiind martora unui caz mai special al unei angajate ale bibliotecii noastre, care m-a şi adus la
ideea că dacă angajata unei biblioteci, care se pare are totul la îndemână: cărţi, reviste medicale,
internet cu o sumedenie de posibilităţi, apoi ce fac celelalte, care nu au nimic din toate acestea şi
nici nu le vine vreo idee cum le-ar putea rezolva, ba chiar şi evita apariţia lor, deoarece medicii
nu prea au timp să discute, când la uşa lor stau zeci de femei.
Cu ideea aceasta am vizitat câţiva medici – un terapeut şi doi ginecologi, care s-au arătat
interesaţi de acest concept, ca apoi să ne întâlnim şi să stabilim partenerii, planul de activitate,
grupele ţintă (în dependenţă de termenul de graviditate):
1. Grupa I-a – îndată după luarea la evidenţă de către medic;
2. Grupa a II-a – 28-30 de săptămâni
3. Grupa a III-a – 32-33 de săptămâni
4. Grupa a IV-a – 35-36 de săptămâni.
În cadrul şedinţelor au fost abordate mai multe teme, cum ar fi:
Noțiuni generale despre sarcină;
Igiena, alimentarea gravidei, regimul de lucru și de odihnă, deprinderi nocive în timpul
sarcinii;
Nașterea și etapele ei;
Metode de relaxare;
Exerciții respiratorii în timpul nașterii;
Îngrijirea nou-născutului și vaccinarea etc.
Toate şedinţele sunt însoţite de prezentări virtuale, filmuleţe, adrese online etc. Nici nu ne-
am aşteptat că această iniţiativă o să prindă rădăcini, dar a avut un mare succes şi ne bucurăm de
receptivitatea medicilor şi a Burticilor. Dar cred că şi Programul Novateca a intuit ceva,
deoarece fotografia a două dintre Burtici a fost selectată pentru Calendarul Novateca 2015!
Activităţile Bibliotecii noastre reflectă nevoile sociale, economice şi de informare ale
comunităţii pe care o deservim. Cu cât o bibliotecă este mai activă şi mai diversă din punct de
vedere a serviciilor, cu atât mai complexă este conexiunea comunitate-bibliotecă. Elaborăm
împreună cu profesorii şi educatorii programe pentru copii şi adolescenţi, îndrumare după orele
de curs, programe de instruire pentru folosirea calculatorului şi acces la resursele digitale,
servicii on-line de tip „e-guvernare”, evenimente culturale, cluburi de sănătate, ore de lectură
tradiţionale şi on-line, întâlniri cu scriitori, servicii de împrumut la domiciliul persoanelor în
vârstă şi cu disabilităţi, participăm şi iniţiem diverse programe pentru comunitate şi lista poate
continua.
ANEXĂ
Scrisori de la Penetenciarul nr. 17 cu mulţumiri şi doleanţe de a căuta în internet diverse legi,
hotărâri etc:
CENTRUL RAIONAL DE DOCUMENTARE ŞI INFORMARE „MIHAIL
SADOVEANU” FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU COMUNITATEA SOROCEANĂ
Eugenia RĂILEAN,
director CRDI „M. Sadoveanu” Soroca
Pentru a se menţine în vizorul comunităţii ce o serveşte ca o forţă a schimbării, pentru
edificarea credibilităţii în valoarea sa ca instituţie şi în profesionalismul personalului său şi a
înregistra audienţa unor noi segmente de public, Centrul Raional de Documentare şi Informare
„Mihail Sadoveanu” Soroca îşi racordează oportunităţile de informare în favoarea unei societăţi
competente. Instituţia susţine beneficiarii săi în pornirile sale fireşti spre cultură, competenţă,
educaţie prin iniţierea unor noi forme de lucru, actualizarea celor tradiţionale, prin ţinuta
manifestărilor, noutatea programelor. De rând cu alte realizări CRDI „M. Sadoveanu” a gândit
un proiect de organizare şi diseminare a informaţiei cu caracter ţinutal numit „Soroca/soroceni”
(concept/ realizare Eugenia Railean). Iniţierea şi realizarea acestuia a fidelizat un segment vast al
consumatorilor de cultură soroceni şi a motivat o imagine pozitivă la nivelul administraţiei
publice locale.
Obiective:
- scoaterea din anonimat, reconsiderarea, comemorarea/sărbătorirea unui şir de Nume
sorocene;
- valorificarea patrimoniului tipărit ţinutal;
- cultivarea, în special la generaţia tânără, a respectului şi mândriei pentru izbânzile şi
culmile atinse de înaintaşi, a respectului pentru valorile ţinutului;
- asigurarea continuităţii spirituale la generaţii;
- asigurarea vizibilităţii comunitare a instituţiei.
O reuşită la acest compartiment este programul
„Soroceni de dincolo de Soroca”. Sub acest titlu s-a
elaborat o bancă de date, s-a editat un fișier
(concept/realizare Viorica Gaja) care include 231 de
referințe biografice ale Marilor Nume, care s-au născut la
Soroca, dar care onorează demnitatea de sorocean
realizându-se dincolo de hotarele ei, Nume care mențin
viabilitatea spirituală a ținutului în toate domeniile de
competență: literatură, artă, teatru, medicină, politică, învățământ, știință. Cartea a apărut la
editura Chișinău-Prim și s-a învrednicit cu Premiul Național GALEX, la categoria „Cea mai
bună lucrare în biblioteconomie”. Lucrarea a fost editată în 100 de exemplare. La moment, banca
de date „Soroceni de dincolo de Soroca” s-a extins la 325 de referințe biografice, iar pregătirea
ediției a II-a a lucrării e în etapa de finisare.
S-au elaborat biobibliografii cu referire la personalități sorocene: Grigore Grigurcu, Leonida
Neamțu, Alexandru Bogdanovici, Oleg Garaz, Antip Țarălungă, Ion Berghia, Anatol Cazacu,
Angela Ciobanu, Elvira Cemortan-Voloșin (concept/ realizare Gaja Viorica).
S-au organizat întâlniri cu poeta și publicista Galina Furdui, cu scriitoarele Claudia și Nina
Slutu, cu maeștrii Antip Țarălungă și Anatol Cazacu, cu criticul literar Vitalie Răileanu, cu
textiera Viorica Nagacevschi, cu epigramistul Ion Berghia ș.a.
Un alt program în care și-au găsit locul Numele dragi și respectate, legate existențial de
oraș/ținut – scriitori, interpreți, compozitori, artiști plastici – oameni care de-a lungul timpului au
ridicat gradul de spiritualitate a spațiului sorocean se întitulează „Soroceni ce ne creează
frumosul” (concept și realizare Eugenia Railean). S-au organizat întâlniri și s-au promovat:
epigramistul Aureliu Lozanu (profesor de religie Liceul Teoretic „Ion Creangă”), tinerele poete
Elena Țîrdea (ziaristă „Gazeta noastră”), Ana Goian (profesoară Colegiul Tehnic Agricol
Soroca), compozitorul și interpretul Anatol Rudei (specialist principal SCT), pictorul Victor
Zagaevschi (Muzeul de Istorie și Etnografie), poetul și publicistul Petre Popa (director Teatrul
„Veniamin Apostol”), Nicolae Bulat (istoric, director Muzeul de Istorie și Etnografie).
Cu puterile proprii s-a editat cartea colegului nostru Victor Zagaevschi – Cu versul
lustruindu-mi universul, în care au fost înmănuncheate 61 din cele mai frumoase poezii ale sale
(concept/realizare Rotari Tamara, Grecu Elena).
CRDI de asemenea creează și elaborează conținuturi de interes local. Un exemplu proaspăt
poate servi apariția antologiei „Soroca – ținut la margine de Țară” (concept/realizare Gaja
Viorica), publicație care include poezii, texte artistice și istorice, publicistică, note de călătorii,
esee cu referire la ținutul Soroca, începând cu secolul XVIII până în prezent.
Selecția e o încercare a CRDI „M. Sadoveanu” Soroca de a recupera informații și
evenimente din prezentul și trecutul urbei, văzute de cercetători, percepute de personalitățile
timpurilor, apreciate de istorici. Conceperea (publicației) a fost motivată în totalmente de
interese comunitare și a fost precedată de numeroase solicitări ale beneficiarilor –
studenți/elevi/cadre didactice a informației cu referire la trecutul ținutului Soroca: istorie,
tradiții, datini. S-a convenit că se merită un efort în susținerea celor care nu se încadrează în
timpul eliberat de acest veac grăbit, dar doresc să-și cunoască rădăcinile, să-și cunoască istoria,
să-și păstreze identitatea. Antologia e o selecție de scrieri de calitate din 80 de autori ce
întregește harta dăinuirii meleagului în timp.
Textele sunt prezentate în succesiune alfabetică a autorilor în limba română, apoi în rusă.
Fiecare titlu este însoțit de descrierea bibliografică/adresa electronică a sursei din care a fost
selectat, indicată perioada editării, locul și paginile la care acesta este prezentat în volum. În
parametru unui autor titlurile sunt ordonate de asemenea alfabetic. La elaborarea cuprinsului s-a
ținut cont de anul apariției (textului, cărții, notei, informației etc.), astfel s-a respectat
originalitatea și stilul de epocă al publicațiilor.
În anul 2014, orașul Soroca a sărbătorit 515 ani de la atestarea sa documentară. Instituția
„Mihail Sadoveanu” și-a propus să contribuie la organizarea suitei jubiliare prin editarea acestui
volum. Cu susținerea financiară a Consiliului Raional Soroca, antologia „Soroca – ținut la
margine de Țară” a fost editată la tipografia Centrală (Soroca – ținut la margine de Țară: (515 ani
de la atestarea documentară): Antologie de texte, poezii, esee, amintiri, note de
călătorie/Consiliul Raional Soroca; Secția Cultură și Turism; Centrul Raional de Documentare și
Informare „Mihail Sadoveanu”; alcăt. Gaja Viorica. – Ch.: S.n., 2014 (F.E.-P. „Tipografia
Centrală”). – 328 p.) în 400 de exemplare. Un lot de cărți au fost distribuite bibliotecilor
comunale din raion, muzeelor, instituțiilor educaționale, ceea ce le va permite sorocenilor să-și
cunoască mai bine premergătorii și contemporanii, care au clădit la spiritualitatea noastră ca
neam, să-și cunoască istoria, să se cunoască unii pe alții.
Banca de date „Soroca – ținut la margine de Țară” se constituie din 315 note informaționale.
La 31 august 2012, a fost elaborată și lansată publicația „Amintiri… Amintirii…” (soroceni
ce i-au cunoscut pe Ion și Doina Aldea Teodorovici) –
În 2013 a avut loc inițierea a programului de promovare a sorocenilor împătimiți de arta
meșteșugului popular/confecționări manuale intitulat „Fantezia sufletului” (concept/realizare
Tamara Rotari). În oficiu, în fiecare lună, își expuneau lucrările soroceni de diferite vârste și
profesii, vizitatori permanenți și oameni care niciodată nu au călcat pragul instituției. Obiectele
confecționate prin metoda decupajului a doamnei Elena Bulava (manager), mărgelele din pânză
fină și gentuțele croșetate ale doamnei Eugenia Hroniuk (pensionară), măștile și picturile
plasticienilor Victor și Larisa Zagaevschi, obiectele confecționate prin metoda origami, kv illing,
temari, izografică a tinerei meșterițe Irina Olenițchi (studentă), alte lucrări în stil macrameu,
bibelouri din colanți, arbori și flori din mărgele mărunte, care au atras atenția și admirația
vizitatorilor. Tot aici putem solicita informații cu referire la procesul de confecționare,
consultații și sfaturi. Aceste expoziții sunt vizitate zilnic de aproximativ 25 de persoane. La 13
octombrie 2014 a avut loc acțiunea de totalizare a programului care s-a încununat cu un
program artistic, expoziție și cu câte un catalog color pentru fiecare meșter implicat în program.
Șirul expozițiilor continuă.
Au apărut deja trei ediții ale bibliografiei „Soroca” (concept/realizare Tamara Rotari), care
includ 240 de surse informaționale apărute în anii 1925 – 2011.
În susținerea colaboratorilor ce realizează programe de promovare a informației cu referire la
ținut, s-a elaborat îndrumarul „Soroca – vatră istorică a neamului nostru” (concept/realizare
Tamara Rotari), care recomandă scenarii, citate, fragmente literare.
În 2013 copiii soroceni au fost implicați în concursul de esee „Cetatea de pe malul
Moldovei”. Cele mai reușite esee au fost înmănuncheate în publicația cu același nume și lansată
la 2 iulie 2013 în prezența oaspeților din România și Căușeni.
Pe parcursul anului 2014, au fost instruiți în vederea utilizării tehnicilor de calcul 121 de
solicitanți, inclusiv 47 de medici ai Centrului de Familie, profesorii Școlii Muzicale „E. Coca”.
S-a elaborat și s-a lansat videoclipul „Servicii noi la CRDI „M. Sadoveanu”.
În cadrul instituției activează mai multe cluburi pe interese:
Clubul amatorilor de flori „Floarea Albastră”;
Clubul femeilor „Divertis”;
Clubul tinerilor condeieri „Mugurașii” ș.a.