Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn...
Transcript of Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn...
![Page 1: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/1.jpg)
Anatomia funcțională a
măduvei spinării și
encefalului
Catedra de anatomie și anatomie clinică
Belic Olga
![Page 2: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/2.jpg)
Sistemul nervos
• Sistemul nervos (l.
latină Systema nervosum)
coordonează
activitatea mușchilor,
monitorizează organele,
primește și prelucrează
informațiile primite
prin organele de simț și inițiază
acțiuni.
![Page 3: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/3.jpg)
Sistemul nervos
Funcţiile principale ale sistemului
nervos :
– adaptarea la condiţiile ale mediului
extern;
– menţinerea la un nivel constant a
mediului intern;
– memorizarea şi inteligenţa, în
sensul adaptării răspunsului la o
situaţie nouă;
– având la bază funcţia reflexă,
stabileşte legătura organismului cu
mediul în care se dezvoltă şi
activează;
– coordonarea activităţii organelor,sistemelor şi aparatelor corpului.
![Page 4: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/4.jpg)
Sistemul nervos
Topografic SN se împarte:
• în sistem nervos central,
• în sistem nervos periferic.
Sistemul nervos central
(SNC) (sau sistemul nervos al
vieții de relație sau sistemul
nervos cerebro-spinal) este
reprezentat de organele
nervoase care
constituie encefalul
și măduva spinării.
![Page 5: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/5.jpg)
Sistemul nervosSistemul nervos periferic cuprinde:
• 12 perechi de nervi cranieni,
• 31 perechi de nervi spinali cu
ramurile şi plexurile nervoase,
ganglionii nervoşi,
• terminaţiile nervoase.
![Page 6: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/6.jpg)
Sistemul nervos
Funcţional, sistemul nervos se
diferenţiază în:
• sistemul nervos somatic
• sistemul nervos vegetativ
(autonom).
Sistemul nervos somatic
realizează inervaţia pielii,
muşchilor scheletici,
ligamentelor, articulaţiilor,
oaselor.
![Page 7: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/7.jpg)
Sistemul nervos
Sistemul nervos vegetativ :
• inervează viscerele, glandele,
musculatura netedă a
viscerelor, a vaselor sangvine
şi limfatice, a cordului.
• contribuie la reglarea
proceselor metabolice în
ţesuturi şi organe.
În cadrul sistemului nervos
vegetativ deosebim:
- partea simpatică,
- partea parasimpatică.
![Page 8: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/8.jpg)
Sistemul nervos
Țesutul nervos este alcătuit din:
• neuroni;
• celule gliale.
• Neuronul - unitatea de structură a
sistemului nervos - este formată
din corpul celular și
prelungiri nervoase.
• Prelungiri nervoase constituie căile
de conducere în nevrax a
sensibilității și motilității și nervi
spinali și cranieni.
![Page 9: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/9.jpg)
SinapsaSinapsa este regiunea de comunicare
dintre doi neuroni, sau un neuron și un
organ efector (mușchi, glandă etc.).
• Transmiterea se realizează printr-un
mecanism chimic.
• Excepție fac sinapsele electrice, prin
care influxul nervos se transmite
neuronului următor ca atare (mesaj
electric), fără mediație chimică, fără
recodificare.
Din punct de vedere al modalității de
transmitere:
• sinapse chimice
• sinapse electrice - însă acestea sunt
foarte rare. În general au o fantă
sinaptică foarte redusă (2 nm), prin
care ionii pot circula foarte ușor.
![Page 10: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/10.jpg)
Celulele neurogliale • de formă şi dimensiuni diferite
• prelungiri variabile ca număr.
• Celulele tecii Schwann reprezintă neuroglia
sistemului nervos periferic şi au rol în
formarea tecii de mielină.
• Neurogliile sunt celule care se divid intens
(dau naştere tumorilor din sistemul nervos
central).
• au rol de suport pentru neuroni,
• de protecţie,
• trofic.
• se implică în fenomenele de cicatrizare ale
ţesutului nervos (în caz de lezare a unei
regiuni din sistemul nervos central formează
o reţea ce înlocuieşte ţesutul nervos),
• fagocitar,
• participă la sinteza tecii de mielină.
![Page 11: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/11.jpg)
Măduva spinării
• Este situată în canalul vertebral;
• Are formă de cordon cilindric uşor
turtit în sens antero-posterior;
• Lungimea este de 43-45 cm cu
variaţii individuale;
• Limita superioară corespunde
orificiului occipital mare;
• Limita inferioară corespunde
vertebrei L2.
![Page 12: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/12.jpg)
Măduva spinării
Măduva spinării prezintă
două regiuni mai
voluminoase:
• intumescenţa cervicală,
unde îşi au originea nervii
plexului brahial şi
corespunde vertebrelor
C3 – T2,
• intumescenţa
lombosacrală, din care
pleacă nervii plexului
lombar şi sacral, şi
corespunde vertebrelor
T9 – L2.
![Page 13: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/13.jpg)
Măduva spinării
• Segment este considerată o porţiune
a măduvei spinării constituită din
substanţa albă şi substanţa cenuşie
împreună cu rădăcinile anterioare şi
posterioare, ce formează o pereche de
nervi spinali.
La măduva spinării deosebim cinci
porţiuni:
- partea cervicală, (1 – 8), ce se află
între vertebrele C1 – T1;
- partea toracică, (1 – 12), cuprinsă între
vertebrele T2 – T10;
- partea lombară, (1 – 5), se află între
vertebrele T11 – L12,
- partea sacrală, (1 – 5);
- partea coccigiană, (1 – 3).
![Page 14: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/14.jpg)
Măduva spinării
Baza anatomică a actului
reflex este arcul reflex alcătuit
din cinci componente
anatomice:
• receptorul,
• calea aferentă,
• centrii nervoşi,
• calea eferentă,
• efectorul.
![Page 15: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/15.jpg)
Receptori
• La nivelul receptorilor are loc
transformarea energiei
excitantului în influx nervos. În
funcţie de tipul excitantului,
există câteva tipuri de
receptori :
- mecanoreceptori
- termoreceptori
- nociceptori sau receptori ai
durerii
- receptori electromagnetici
- chemoreceptori - detectează
gustul, mirosul.
![Page 16: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/16.jpg)
DEZVOLTAREA SISTEMULUI
NERVOS
• Sistemul nervos central se dezvoltă
din placa neurală de origine
ectodermală (embrion de 18 zile).
• În partea centrală apare şanţul
neural formând plicele neurale.
• Ulterior aceste plice fuzionează,
transformând şanţul neural în tub
neural.
• Tubul neural se închide la ambele
extremităţi între zilele 25-27.
• În unghiul format de ectodermul
cutanat şi cel neural pe toată
lungimea embrionului se vede o
masă celulară - crestele neurale.
Stadiile precoce de dezvoltare a
sistemului nervos. Formarea
tubului neural.
A – placă neurală; B,C – şanţ
neural; D,E – tub neural;
1 – ectodermul; 2 – creastă
neurală.
![Page 17: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/17.jpg)
Dezvoltarea encefalului
• În porţiunea cefalică a tubului
neural, la embrionul de patru
săptămâni, se formează trei
vezicule primare cerebrale
separate prin nişte strangulări
ale pereţilor tubului neural:
prosencephalon sau creierul
anterior, mesencephalon sau
creierul mijlociu şi
rombencephalon sau creierul
posterior
![Page 18: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/18.jpg)
Dezvoltarea encefalului
Către săptămâna a 5-a creierul
anterior şi cel posterior se divid în
câte două vezicule, encefalul
prezentând în final cinci vezicule.
Din prozencefal se separă:
telencefalul, telencephalon, din care
apar două evaginări laterale –
emisferele cerebrale primitive,
rinencefalul sau creierul olfactiv,
corpii striaţi şi cortexul cerebral;
diencefalul, diencephalon.
![Page 19: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/19.jpg)
Structura encefalului
În structura encefalului se disting:
• rombencefalul, care este constituit
din:
- mielencefal, – bulbul rahidian,
- metencefal, – porţiunea ventrală -
puntea şi porţiunea dorsală –
cerebelul;
• mezencefal,
• prozencefal, constituit din:
- diencefal,
- telencefal.
Mielencefalul, puntea şi mezencefalul
alcătuiesc trunchiul cerebral, care este
situat în fosa craniană posterioară.
![Page 20: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/20.jpg)
Bulbul rahidian
Bulbul rahidian, medulla
oblongata, bulbus, se întinde de
la măduva spinării până la punte.
Are două părţi:
• infraventriculară inferioară,
• ventriculară.
Bulbului rahidian i se descriu o
faţă anterioară, una posterioară
şi două feţe laterale, delimitate
între ele prin şanţuri, ce
reprezintă prelungiri ale
şanţurilor măduvei spinării.
![Page 21: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/21.jpg)
Puntea
Puntea, (puntea lui Varolio), are
forma unei caştane cu limita
inferioară prezentată de şanţul
bulbo-pontin, iar cea superioară de
şanţul ponto-peduncular.
• Faţa anterioară are aspect striat
transversal datorită poziţiei
superficiale a fibrelor ponto-cerebeloase.
• Faţa dorsală formează triunghiul
pontin al fosei romboide.
![Page 22: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/22.jpg)
Proiecţia nucleilor nervilor
cranieni în fosa romboidă
![Page 23: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/23.jpg)
Cerebelul
• Cerebelul, este segmentul
encefalului situat în fosa
posterioară a craniului, posterior
de punte şi de partea superioară
a bulbului rahidian.
• Este format din vermisul
cerebelului, şi două porţiunilaterale – emisferele cerebeloase.
![Page 24: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/24.jpg)
Mezencefalul
• Mezencefalul este cea mai
scurtă parte a trunchiului
cerebral.
• Ventral se prezintă ca două
cordoane de substanţă
nervoasă albă – pedunculii
cerebrali;
• Dorsal ca patru coliculi –
tectul (lama cvadrigemină).
![Page 25: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/25.jpg)
Diencefalul
• Diencefalul, reprezintă
porţiunea, din jurul ventriculului
III, situată în continuarea şi
deasupra mezencefalului.
În structura diencefalului există
două porţiuni:
• partea dorsală – talamencefalul,
• partea ventrală –
hipotalamusul.
Talamencefalul la rândul său este
constituit din: talamus, epitalamus
şi metatalamus,
![Page 26: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/26.jpg)
Diencefalul
• Hipotalamusul prezintă o
legătură dublă cu hipofiza,
atât nervoasă cât şi
vasculară. Legătura nervoasă
este reprezentată de două
tracturi: supraoptico-hipofizar
şi tuberoinfundibular.
• Legătura vasculară este
realizată prin intermediul
sistemului port hipotalamo-
hipofizar, descoperit de Gr. T.
Popa şi U. Fielding în anul
1930.
![Page 27: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/27.jpg)
Formaţiunea reticulară
Formaţiunea reticulară este un sistem multisinaptic, format din câmpuri
neuronale şi fibre amestecate, cu conexiuni numeroase şi difuze.
• este mai evident organizată în trunchiul cerebral.
• neuronii se deosebesc de neuronii altor componente ale sistemului
nervos:
- sunt variabili ca formă şi dimensiuni;
- sunt diseminaţi neuniform în lungul trunchiului cerebral;
- dendritele au dispoziţie bogat ramificată, întinsă transversal;
- axonii reticulari pot fi mai scurţi sau mai lungi;
- prelungirile neuronilor unele mielinice altele amielinice, formează o
reţea densă de fibre ascendente, descendente, longitudinale,
transversale şi oblice în toate direcţiile.
![Page 28: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/28.jpg)
![Page 29: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/29.jpg)
Formaţiunea reticulară
• Constituie calea finală
comună pentru totalitatea
informaţiilor din mediul extern
şi intern.
• Funcţionează ca un tot unitar.
• Reglează activitatea
structurilor nervoase şi
endocrine.
![Page 30: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/30.jpg)
Telencefalul
• Telencefalul, este partea cea
mai voluminoasă a encefalului
şi este reprezentat prin
emisferele cerebrale.
• Emisferele cerebrale sunt
constituite din următoarele
formaţiuni: scoarţa cerebrală,
substanţa albă, nucleii bazali şi
ventriculele laterale.
• Scoarţa cerebrală, numită şi
pallium, sau manta (mantie), se
dispune la suprafaţa
emisferelor cerebrale ca un
strat de substanţă cenuşie.
![Page 31: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/31.jpg)
Telencefalul
• În emisferele cerebrale,
substanţa cenuşie se găseşte
şi în profunzimea substanţei
albe, la baza encefalului,
formând nucleii bazali, sau
nucleii subcorticali,
reprezentaţi prin:
• corpul striat,
• nucleul amigdalian,
• claustrul.
![Page 32: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/32.jpg)
Sistemul limbic
• Termenul limbic a fost pentru prima dată utilizat de către Broca
în anul 1878. El a descris lobul limbic format din două
circumvoluţii ce înconjoară trunchiul cerebral – cingulat şi
parahipocampic.
• Sistemul limbic cuprinde, în primul rând, elemente ale
sistemului olfactiv – bulbul olfactiv, tractul olfactiv, triunghiul
olfactiv, substanţa perforată anterioară, iar celelalte formaţiuni
se împart în structuri limbice corticale şi subcorticale.
• Cele corticale sunt: girusul fornicat, scoarţa suprafeţei orbitale
a lobului frontal, porţiunea anterioară a insulei, polul lobului
temporal, girusul dinţat, hipocampul, scoarţa emisferelor ce
înconjoară corpul calos.
![Page 33: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/33.jpg)
Sistemul limbic
• Sistemul limbic cuprinde elemente ale
sistemului olfactiv – bulbul olfactiv,
tractul olfactiv, triunghiul olfactiv,
substanţa perforată anterioară.
• Celelalte formaţiuni se împart în structuri
limbice corticale şi subcorticale.
• Cele corticale sunt: girusul fornicat,
scoarţa suprafeţei orbitale a lobului
frontal, porţiunea anterioară a insulei,
polul lobului temporal, girusul dinţat,
hipocampul, scoarţa emisferelor ce
înconjoară corpul calos.
![Page 34: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/34.jpg)
Sistemul limbic
• Formaţiunile subcorticale
sunt reprezentate de nucleul
caudat, nucleul amigdalian,
nucleii anteriori nespecifici ai
talamusului şi
hipotalamusului.
![Page 35: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/35.jpg)
Sistemul limbic
• Sistemul limbic reprezintă centrul suprem de reglare a activităţii
sistemului nervos vegetativ şi a hipofizei.
• Este un sistem complex de integrare a informaţiilor somatice,
viscerale şi olfactive, intervenind în adaptarea comportamentului
primar (nutriţie, reproducere), emoţii şi memorie.
• Formaţiunea hipocampică joacă un rol cheie în fenomenele de
învăţare şi memorizare.
• Nucleul amigdalian joacă un rol important în comportament şi
emoţii.
• Hipotalamusul controlează activitatea viscerală. Prin conexiunile
sale neurale şi vasculare acesta influenţează balanţa hidrică,
aportul alimentar, sistemul endocrin, reproducerea, somnul,
comportamentul şi întregul sistem autonom.
![Page 36: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/36.jpg)
Meningele
Sistemul nervos centraleste înconjurat de treimembrane carealcătuiesc meningele.
De la exterior către interior
distingem:
• dura mater sau
pahimeningele,
• arahnoida,
• pia mater.
Arahnoida şi pia mater
formează leptomeningele,
![Page 37: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/37.jpg)
Dura mater spinală
• Are o structură lamelară
fibroasă,
• Superior, se continuă cu dura
mater craniană.
• Inferior se întinde până la
nivelul vertebrei sacrale II
unde se termină cu un fund de
sac.
![Page 38: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/38.jpg)
Arahnoida
• Este o membrană formată din
ţesut conjunctiv fin.
• Separată de dura mater prin
spaţiul subdural.
• Trimite prelungiri în jurul
nervilor spinali.
• Trece peste şanţurile
măduvei spinării fără a urma
reliefurile acesteia.
![Page 39: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/39.jpg)
Pia mater spinală
• Este o membrană
conjunctivă subţire
vasculară.
• Aderă intim la măduva
spinării, pătrunzând în
şanţuri şi fisuri, formând teci
pentru nervii spinali.
• În porţiunea inferioară se
prelungeşte cu filum
terminale.
![Page 40: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/40.jpg)
Dura mater a encefalului
• Este o membrana fibroasă,
densă, albă, strălucitoare, de
ţesut conjunctiv.
• Aderă strâns de suprafaţa
internă a cutiei craniene.
• Servește şi ca periost pentru
faţa internă o oaselor
craniului cerebral.
![Page 41: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/41.jpg)
Dura mater a encefalului
• Este formată din două lamele:
- Lamela externă
- Lamela internă.
• Lamela externă este rugoasă,
sunt prezente vase sangvine
şi fibre de țesut conjunctiv.
• Căptuşeşte din interior oasele
craniului, continuând în
periostul lor.
![Page 42: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/42.jpg)
Dura mater a encefalului
• Lamela internă netedă,
lucioasă, tapetată de
mezoteliu.
• Înveleşte encefalul, servind ca
membrană protectoare pentru
el.
![Page 43: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/43.jpg)
Dura mater a encefalului
• Pahimeningele formează o
serie de septuri.
• Aceste lame meningeale
sunt:
- coasa creierului,
- cortul cerebelului,
- coasa cerebelului
- cortul hipofizei.
![Page 44: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/44.jpg)
Sinusurile venoase
• În grosimea durei mater se
găsesc canale colectoare ale
sângelui venos intracranian,
numite sinusurile venoase ale
durei mater.
• Pereţii sinusurilor sunt
rezistenţi, nu colabează.
• Spre deosebire de vene,
sinusurile nu dispun de valve.
• Comunică cu venele
superficiale ale capului prin
mici vene comunicante,
numite vene emisare.
![Page 45: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/45.jpg)
Sinusurile venoase
Deosebim următoarele sinusuri ale pahimeningelui:
• Sinusul sagital superior,
• Sinusul sagital inferior,
• Sinusul drept,
• Sinusul transvers,
• Sinusul occipital,
• Sinusul sigmoid,
• Sinusul cavernos,
• Sinusul sfenoparietal,
• Sinusul pietros superior,
• Sinusul pietros inferior.
![Page 46: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/46.jpg)
Arahnoida encefalului• Prezintă o membrană avasculară.
• Este constutuită din fibre
colagene, elastice şi numeroase
celule cu ramificaţii bogate.
• Trece peste şanţurile encefalului,
fără a urma relieful acestuia.
• Spaţiul situat între arahnoidă şi
pia mater se numeşte spaţiul
subarahnoidian, conține lichid
cerebrospinal.
![Page 47: Anatomia funcțională a măduvei spinării și encefalului · 2020. 12. 15. · • se implicăîn fenomenele de cicatrizare ale ţesutuluinervos (în caz de lezare a unei regiuni](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022060914/60a872cce515913df833c15f/html5/thumbnails/47.jpg)
Pia mater a encefalului
• Este o membrană vasculară
subţire, ce aderă strâns la
suprafaţa creierului,
pătrunzând în toate şanţurile
şi fisurile.
• Prezintă două straturi:
- intern, pia intimă, aderentă la
ţesutul nervos, avasculară;
- extern sau epi pia.