Analiza Performanţei Şi Evaluarea Unui Proiect de Investiţii Directe Ipee
-
Upload
simina-alexe -
Category
Documents
-
view
122 -
download
1
description
Transcript of Analiza Performanţei Şi Evaluarea Unui Proiect de Investiţii Directe Ipee
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI
ANALIZA PERFORMANŢEI ŞI EVALUAREA
UNUI PROIECT DE INVESTIŢII DIRECTE
Bucureşti
-2013-
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
CUPRINS
I. INTRODUCERE 4
II. DIAGNOSTICUL FIRMEI 5
1. PREZENTARE GENERALĂ 5
2. DIAGNOSTICUL JURIDIC 6
3. DIAGNOSTICUL OPERAŢIONAL 7
4. DIGNOSTICUL COMERCIAL 9
5. DIAGNOSTICUL MANAGAMENTULUI RISCULUI 12
III. ANALIZA PERFORMANŢEI ÎNTREPRINDERII 13
1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI 13
2. ANALIZA PERFORMANŢELOR FINANCIARE PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE 17
3. ANALIZA CASH FLOW-URILOR 20
4. ANALIZA RENTABILITĂŢII ŞI RISCULUI 25
5. ESTIMAREA COSTULUI CAPITALULUI ÎNTREPRINDERII 36
6. ANALIZA VAN VERSUS PRAG DE RENTABILITATE CONTABIL ŞI FINANCIAR 37
7. ANALIZA ROE ŞI ROA VERSUS PRAG DE RENTABILITATE CONTABIL ŞI FIANANCIAR 37
IV. EVALUAREA INVESTIŢIEI (CU AUTOFINANŢARE 100%) 38
1. ELEMENTE FINANCIARE PENTRU FUNDAMENTAREA VAN 38
2. ESTIMAREA COSTULUI CAPITALULUI 42
3. ANALIZA ÎN MEDIUL CERT 44
4. ANALIZA DE SENSIBILITATE 45
5. PRAGUL DE RENTABILITATE CONTABIL ŞI FINANCIAR 48
6. ARBORELE DE DECIZII ŞI OPŢIUNILE REALE 49
7. SIMULAREA MONTE-CARLO 512
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
V. IMPACTUL DECIZIEI DE FINANŢARE 53
1. VALOAREA ACTUALIZATA NETĂ (VANA) VERSUS COSTUL MEDIU PONDERAT AL
CAPITALULUI 53
VI. CONCLUZII 54
VII. BIBLIOGRAFIE 55
3
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
I. INTRODUCERE
Proiectul are ca scop analiza societăţii comerciale S.C IPEE AMIRAL TRADING
IMPEX S.A evaluând această firmă din punct de vedere financiar, juridic, comercial,
operaţional etc. între anii 2010-2012 şi observarea rezultatelor unei investiţii pe care compania îl
va realiza pe perioada 2013-2017.
Proiectul de investiţii pe care noi l-am propus este bazat pe îmbunătăţirea calităţii
produselor firmei pentru că, din analiza anilor anteriori, am observat că firma a investit foarte
mult în creşterea cantităţii, neglijând calitatea produselor pe care le comercializează, ceea ce a
dus la scăderea performanţei acesteia.
Astfel, am propus modernizarea unei părţi executoare a utilajelor de producţie pentru a
realiza un produs nou care va readuce firma în top-ul consumatorilor. Radiatorul AMIRAL
LUX-uN cu 6 racorduri va fi în momentul de faţă primul de acest fel produs de o firmă din
România şi unul de mult aşteptat de clienţii existenţi pe piaţă.
Analiza realizată pe parcursul acestui proiect ne-a dovedit profitabilitatea acestei
investiţii pentru că se obţine o cifră de afaceri mai mare, un profit mai mare, iar imaginea firmei
pe piaţă primeşte îmbunătăţiri substanţiale.
4
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
II. DIAGNOSTICUL FIRMEI
(juridic, operaţional, comercial, al resurselor umane)
1. Prezentare generală
SC IPEE AMIRAL TRADING IMPEX SA Curtea de Argeş este o societate
comercială cu un capital integral privat mixt româno-italian înfiinţată la data de 14.07.2004, cu
un capital subscris vărsat de 2.500 lei, divizat în 50 de acţiuni cu valoarea nominală de 50 lei/
acţiune.
Societatea are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia naţionala prin reţea proprie
de distribuţie a produselor de uz casnic şi gospodăresc, electronice, electrotehnice, etc.
În anul 2006 capitalul social s-a mărit la 1.000.000 lei, structura sa fiind la 31.12.2012 de
20.000 acţiuni cu valoarea nominală de 50 lei.
Misiunea SC IPEE ATI SA constă în :
• producţia unui bogat şi diversificat portofoliu de produse electronice şi electrotehnice
(aparate de alungat ţânţari, ciocane electrice de lipit, sisteme antenă, rezistenţe bobinate) ,
aparataj electric de joasă tensiune (prelungitoare, prize, ştechere, triplu ştechere, cuple,
întrerupătoare), module şi dispozitive auto, produse de uz gospodăresc ( incubatoare electrice,
râşniţe de cafea, storcătoare de roşii, răzători rotative pentru nuci şi legume, arzătoare radiante
ceramice), repere metalice, repere masă plastică, produse care se bucură de aprecierea unanimă.
• distribuţia acestor produse pe piaţa internă şi externă
• creşterea impactului companiei în societate, prin cercetare-dezvoltare proprie sau
finanţată prin participare la programe europene sau naşionale în baza unor contracte de cercetare
• valorificarea rezultatelor cercetării ştiinţifice prin realizarea de noi produse şi tehnologii
• dezvoltarea resurselor umane în domeniul ştiinţific şi tehnologic de competenţa al S.C.
IPEE ATI S.A.
5
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
2. Diagnosticul juridic
Diagnosticul juridic al firmei presupune investigarea aspectelor privind legalitatea
activităţii întreprinderii analizate. În proiectul nostru am oferit informaţii privind documentele de
constituire şi de înregistrare fiscală, domeniul legal de activitate al firmei analizate, reprezentaţii
oficiali ai firmei, structura acţionariatului, precum şi corespondenţele legale ale activităţii firmei
în codurile UNESCO şi CAEN.
Societatea SC IPEE AMIRAL TRADING S.A are personalitate juridica română, cu un
capital integral privat mixt româno-italian înfiinţată la data de 14.07.2004, cu un capital subscris
vărsat care a ajuns în momentul de analizat la 1.000.000 lei, divizat în 20.000 de acţiuni cu
valoarea nominală de 50 lei/ acţiune.
Înfiinţarea acestei firme poate fi dovedită prin:
Act constitutiv al Societăţii pe acţiuni IPEE AMIRAL TRADING IMPEX Nr.
39007/12 iulie 2004/ Ministerul Justiţiei – Oficiul Registrului Comerţului Argeş
Certificat de Înregistrare în Registrul Comerţului J03/1229/14 iulie 2004
Modificările ulterioare : Act Adiţional nr. 280 din 22 iunie 2005 emis de Camera
de Comerţ şi Industrie Argeş, prin care se completează obiectul de activitate al societăţii cu
codurile : 7310 Cercetare-Dezvoltare în ştiinţe fizice şi naturale şi 7320 Cercetare- Dezvoltare în
ştiinţe sociale şi umaniste.
Societatea are ca domeniu de specialitate : Comerţ cu ridicata al aparatelor electrice şi de
uz gospodăresc şi producţia de aparate electrice şi de uz gospodăresc.
Conform clasificărilor UNESCO:
3306.06- Fabricaţia de echipament electric
5312.10- Cercetare-dezvoltare
5312.11- Comerţ
Conform clasificării CAEN:
5143- Comerţ cu ridicata al aparatelor electrice şi de uz gospodăresc, al aparatelor de
radio şi televizoarelor
2971- Fabricarea de maşini şi aparate electrocasnice
6
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
7310- Cercetare -dezvoltare în ştiinţe fizice şi naturale
7320- Cerecetare- dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste
Atât sediul firmei cât şi aria productivă a fimei se află în Curtea de Argeş, 1.6. Adresa:
Str. Valea Iazului, Bloc Z5, Sc. A, Etaj 2, Ap.8, judeţul Argeş.
Comitetul de conducere IPEE AMIRAL TRADING IMPEX S.A este format din:
Director General: Bogdan FRUJINA
Director Comercial: Liviu NICOLAE
Director Tehnic-Producţie: Florin DUMITRESCU
Director Economic: Corina NEAGU
Structura acţionariatului la data de 31.12.2012 este următoarea:
Rossi Stefano……………9.000 de acţiuni………45,00% din capitalul social
Claudio Visconti…….......2.500 de actiuni………12,50% din capitalul social
Manconi Angelo…………2.500 de actiuni………12,50% din capitalul social
Giovani Roberto…………3.000 de actiuni………15,00% din capitalul social
Popescu Ion………..…….3.000 de actiuni………15,00% din capitalul social
3. Diagnosticul operational
În continuare vom analiza acest diagnostic analizând organizarea producţiei şi a muncii,
tehnicilor şi tehnologiilor de producţie. Acestea sunt evaluate prin rapoarte prezentate de experţii
tehnici unde sunt prezentate informaţii referitoare la starea de funcţionare a utilajelor, la
posibilitatea folosirii lui pe viitor, precum şi la performanţa acestora.
Analizând imobilizările firmei extragem din bilanţ valoarea de 1.078.343 lei în 2010
aferentă activelor imobilizate care pe parcursul celor 2 ani analizaţi în continuare creşte la
3.214.259 lei în 2011, respectiv la 3.515.398 lei în 2012. Observăm o modificare cu aproximativ
2% în primii 2 ani şi 1% în urmatorul. De asemenea, raportul imobilizărilor corporale este de
90% în total active imobilizate şi scade în următorii ani până la 30 respectiv 36 procente,
7
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
observând în aceşti ani că imobilizările financiare cresc faţă de primul an analizat, de la o valoare
de 10 % în total active circulante la 68% şi 63% în anii analizaţi.
Totalitatea activelor companiei şi a capacităţii de producţie sunt situate pe terenurile care
aparţin firmei, aceasta având drept de proprietate asupra tuturor.
Organizarea liniei de producţie:
TESA___________________42persoane
Muncitori indirecţi_________25 persoane
Muncitori directi__________164 persoane
TOTAL ________________241persoane
Organizarea liniei de distributie:
Şoferi __________________5 persoane
Agenţi de vânzare _________6 persoane
TOTAL_________________11 persoane
Linia de producţie este dotată cu 10 maşini de transport marca RENAULT MASCOTT
cu ajutorul cărora marfa este distribuită în ţară.
Datorită gradului mare de uzură a clădirii unde şi-a desfăşurat activitatea în primii ani, în
anul 2011 firma a amenajat o hală de producţie nouă, pe care a dotat-o cu termopan, lifturi,
birouri pentru personalul administrativ şi odată cu această investiţie a mai achiziţionat matriţe
noi pentru injectarea carcaselor de incubator produs , ceea ce a făcut să crească cheltuielile de
exploatare de la 16.268.584 lei în 2010 la 19.010.811 lei la finalul anului 2011. Privind linia de
echipamente tehnologice rămasă se estimează o uzură de aprox 60%, acestea declanşând o
investiţie ulterioară privind înlocuirea sau îmbunătăţirea lor pentru a continua activitatea de
producţie.
Gama de produse fabricate şi comercializate este structurată pe grupe de produse după
cum urmează:
8
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Produse electronice şi electrotehnice:
Aparate de alungat ţânţari, ciocane de lipit, detectoare de gaze combustibile, radiatoare
electrice etc.
Produse de uz gospodăresc:
Aparate electrice, abricht universal cu DRG, răzătoare pentru nuci şi legume, răzătoare
pentru varza, mori agricole, betoniere etc.
Aparataj electric de joasă tensiune:
Corp adaptor, cuplă ceramică, dulii ceramice, întrerupătoare, prelungitoare ceramice,
prize ceramice, regulatoare de curent alternativ, ştechere ceramice etc.)
Produsele achiziţionate de la terţi şi comercializate de această firmă sunt:
Unelte şi scule de mână şi pentru grădinărit
Electrocasnice
Motoare şi cabluri electrice
Obiecte sanitare
Direcţiile de cercetare, dezvoltare, inovare:
Activitatea de cercetare-dezvoltare este concentrată pe trei direcţii principale :
1. Materiale pentru industria electronică şi electrotehnică: elaborare,
caracterizare şi aplicaţii
2. Tehnologii electronice şi electrotehnice, mecanice, chimice
3. Produse electronice, electrotehnice, electrocasnice şi de uz gospodăresc
4. Dignosticul comercial
Pentru realizarea acestui diagnostic ţinem cont de furnizorii companiei, de clienţii săi, de
produse şi servicii oferite, pentru a realiza analiza coerentă a pieţei de aprovizionare precum şi a
celei de desfacere a firmei analizate. Privind profitul brut obţinut de IPEE AMIRAL TRADING
IMPEX S.A, valorile din anexe sunt 2.571.573 lei in anul 2010, 2.274.119 lei in 2011 şi
respectiv 1.234.439 lei în ultimul an al analizei noastre. Comparându-l cu cifra de afaceri a
9
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
întreprinderii de 18.000.380 lei în primul an, 20.472.806 în cel de-al doilea şi 19.304.208 în anul
trei observăm existenţa unor costuri totale de 15.428.807 lei, 18.198.687 lei şi respectiv
18.069.769 lei pe parcursul perioadei analizate.
Principala (şi singura până la momentul analizat) piaţă de desfacere a firmei analizate
este cea din România, firma având livrare în toată ţara, principalele zone fiind Bucureşti, Târgu
Mureş, Braşov, Turda, zone de unde aparţin şi principalii clienţi.
Vânzarea produselor companiei variază în funcţie de perioada din an, unele produse fiind
specifice anumitor perioade din an (ex: Moara agricolă de curăţat boabe se va vinde mai mult în
perioada de toamnă, aparatele de alungat ţânţarii sunt cumpăraţi preponderant vara, iar
radiatoarele electrice iarna).
Principalii furnizori ai companiei pentru producţie sunt:
ROMCAB S.A – Târgu Mureş - de unde IPEE ATI S.A achiziţionează cablul
pentru realizarea produselor prin tehnologia proprie;
MAT PLAST INDUSTRY S.R.L – Piteşti - furnizorul principal pentru carcase
de incubatoare;
LAROMET METAL S.A – Bucureşti - este firma de unde se achiziţionează
tablă;
ELECTROPRECIZIA S.A – Sacele – de unde se cumpără motoare;
CERASIM S.R.L – Turda- furnizorul de ceramică folosită de firma noastra
pentru ştechere
ECAS ELECTRO S.R.L – Bucureşti - firma ce furnizează componente
electronice
Printre clienţii importanţi şi predominanţi menţionăm:
Pentru linia de distribuţie-comercializare:
TE-MA ROMANIA S.R.L - Bucureşti- unde livrează şine pentru perdele sau
draperii
10
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
ZASS ROMANIA S.R.L – Târgu Mureş – către care firma duce calorifere,
cafetiere, sandwich-makere etc
VIVA METAL DÉCOR S.R.L – Curtea de Argeş- unde sunt livrate diverse
unelte.
În privinţa produselor realizate prin linia de producţie proprie principalii clienţi sunt:
DEDEMAN pentru mori agricole şi maşini de curăţat boabe;
ERTEC IDEAL GRUP S.R.L – Voluntari
MONIROM TRADING S.R.L – Bucureşti
Principalii concurenţi pe piaţă ai firmei analizate sunt:
S.C ELECTROARGES S.A – pentru producerea de incubatoare cu care împarte
o mare parte din zona geografică a clienţilor
S.C. TEHNOPROD PLAST S.R.L – ce produce prelungitoare, prize multiple,
adaptoare la supratensiune
S.C ELECTROAPARATAJ S.A – în privinţa aparatajului de joasă tensiune.
Strategia firmei constă în sintetizarea relaţiei dintre întreprindere şi mediu, dintre piaţa
internă şi cea externă, urmărindu-se optimizarea acestor raporturi. Ca urmare a faptului că
acţiunile întreprinderii sunt influenţate de piaţă, iar aceasta, la rândul său, poate fi influenţată de
către întreprindere, strategia de piaţă se bazează pe interacţiuni şi conexiuni reciproce. SC IPEE
AMIRAL TRADING IMPEX S.A urmăreşte să cunoască piaţa internă, adoptând strategii de
cercetare a acestora, să îi satisfacă cerinţele prezente şi viitoare sub aspect cantitativ şi calitativ şi
să o influenţeze, scop în care dezvoltă şi utilizează strategii de producţie şi comercializare
adecvate.
Promovarea produselor se realizează prin site-ul companiei www.ipee.ro, prin 3 panouri
publicitare localizate strategic în oraşul Curtea de Argeş şi 3 în oraşul Piteşti, precum şi prin
participarea la diferite târguri de publicitate şi promovare a produselor şi serviciilor.
11
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
5. Diagnosticul managamentului riscului
În continuare vom analiza principalele incertitudini la care firma se expune şi cât de
riscantă este activitatea întreprinsă de aceasta.
În primul rând, prin diversificarea clienţilor, a furnizorilor precum şi a zonei de livrare ,
firma îşi diversifică riscuri precum cele de falimentarea unuia dintre clienţi, neplata facturilor,
fenomene naturale ce pot produce pagube în anumite zone etc.
Principalele riscuri la care firma se expune sunt:
Scăderea vânzărilor datorită investirii preponderente în creşterea cantităţii şi nu a
calităţii produselor
Riscuri de neplată a facturilor de către furnizori ce se pot rezolva în justiţie
Riscuri de falimentare a clienţilor
Riscuri de lipsă de lichiditate, disponibilităţi băneşti care vor duce la contractarea
de credite
Riscuri aferente creşterilor dobânzilor de către bănci
Riscuri de calamităţi naturale ce pot fi acoperite prin asigurări
12
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
III. ANALIZA PERFORMAŢEI ÎNTREPRINDERII
1. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului
Analiza situaţiei financiare pe baza bilanţului se realizează pentru a putea analiza
echilibrul financiar prin compararea resurselor pe termen lung/scurt cu utilizările pe termen
lung/scurt.
Bilanţul patrimonial răspunde cerinţelor de ordin juridic, contabil şi fiscal fără a răspunde
cu promptitudine obiectivelor financiare care urmăresc mai ales probleme prezente şi viitoare
decât problemele trecute. Pentru a răspunde acestor obiective se construieşte bilanţul financiar,
plecând de la bilanţul patrimonial, prin agregarea anumitor date sau prin divizarea altora, astfel
încât să se obţină mărimi semnificative pe plan financiar.
Astfel, pe baza bilanţului financiar şi cu ajutorul indicatorilor financiari de echilibru
calculaţi, putem identifica punctele bune ale firmei, dar şi pe cele mai puţin bune.
a) Bilanţ financiar:
Tabel 1An 2010 2011 2012 An 2010 2011 2012
Active
permanente
1078343 3214259 3515398 Pasive permanente 5575856 751845
3
8510767
I.IMOBILIZĂR
I
NECORPORAL
E
3997 2605 8223 CAPITALURI
PROPRII- TOTAL
5575856 748577
9
8510767
II.IMOBILIZĂ
RI
CORPORALE
1063126 990874 1285495 - capital subscris vărsat 1000000 100000
0
1000000
III.IMOBILIZ
ĂRI
FINANCIARE
11220 2220780 2221680 - capital subscris nevărsat 0 0 0
Active curente - patrimoniul regiei 0 0 0
5635348 6198647 6478973 II. PRIME DE CAPITAL 0 0 0
I.STOCURI 2581081 3529294 3260717 III.REZERVEDIN
REEVALUARE
0 0 0
13
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
II.CREANŢE 2248307 2027631 2703741 IV.REZERVE 2426695 4575855 6485779
III.INVESTIŢI
I PE TERMEN
SCURT
29765 203372 1684 V.PROFITUL/
PIERDEREA
REPORTATĂ SOLD C
2149161 1909924 1024988
IV.CASA ŞI
CONTURI LA
BĂNCI
770537 432407 268203 VI.REZULTATUL
EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
2149161 1909924 1024988
V.CHELTUIE
LI ÎN AVANS
5658 5943 244628 Repartizarea profitului 2149161 1909924 1024988
Active de
trezorerie
800302 635779 269887 PROVIZIOANE 0 32674 0
TOTAL
ACTIVE
6713691 9412906 9994371 Datorii pe TL
DATORII (>1AN) 0 0 0
Pasive curente 1137835 1894453 1483604
DATORII (<1AN) 1137835 1894453 1483604
I.VENITURI ÎN AVANS 0 0 0
Pasive de trezorerie 0 0 0
TOTAL PASIVE 6713691 9412906 9994371
b). Indicatori de echilibru
financiar
Tabel 2
Fodul de
rulment reprezintă
valoarea absolută a
resurselor permanente
utilizate pentru
finanţarea activelor
circulante sau, altfel
spus, partea surselor 14
Indicatori: 2010 2011 2012
FONDUL DE RULMENT 449751
3
430419
4
5007290
- FR PROPRIU 449751
3
427152
0
5007290
- FR ÎMPRUMUTAT 0 0 0
ACTIVUL CURENT NET 449751
3
430419
4
5007290
NECESAR DE FOND DE
RULMENT
369721
1
366841
5
4725482
TREZORERIA NETĂ 800302 635779 281808
CASH- FLOW -164523 -353971
ACTIVUL ECONOMIC 557585
6
751845
3
8522688
DELTA FOND DE RULMENT -193319 703096
DELTA NECESAR DE FOND DE
RULMENT
-28796 1057067
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
stabile alocate finanţării activelor circulante. Din rezultatele obţinute pentru fondul de rulment
(FR) constatăm că banii rămaşi firmei pentru activitatea curentă au cunoscut o scădere în 2011,
scădere datorată creşterii activelor permanente pe care a înregistrat-o firma. În 2010 se
înregistrează o creştere a banilor destinaţi activităţii curente, creştere pusă pe seama unei creşteri
mai accentuate a pasivelor permanente.
Fondul de rulment propriu (FRP) este egal cu fondul de rulment (FR) în toţi cei trei ani
analizaţi, deoarece firma nu înregistrează datorii pe termen lung. Astfel fondul de rulment
împrumutat este nul pe parcursul acestei perioade. Valorile pozitive ale fondului de rulment (FR)
care este în totalitate propriu, denotă faptul că activele circulante sunt finanţate de capitalurile
proprii în totalitate şi astfel pe termen lung se realizezează echilibrul financiar.
Pe perioada celor 3 ani analizaţi putem observa că activele curente înregistrate
(ACN) au fost superioare pasivelor curente, riscul de lichiditate la care a fost expusă firma fiind
relativ mic.Valoarea pozitivă a activului curent net (ACN) reflectă o bună gestiune economică a
firmei. Analizând dinamica acestuia în cei 3 ani observăm o scădere în anul 2011 datorată
creşterii datoriilor pe termen scurt, pentru ca, mai apoi în 2012 firma să micşoreze aceste datorii
şi să crească activele curente.
Necesarul de fond rulment reprezintă cuantumul activelor ciclice ce trebuie finanţate
din fondul de rulment, respectiv activele circulante (cu termen de lichiditate sub un an) care
urmează să fie finanţate din surse stabile (cu exigibilitate mai mare de un an).
Necesarul de fond de rulment (NFR) urmăreşte echilibrul curent prin compararea
necesităţilor de finanţare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatării .Observăm că
banii necesari pentru activitatea curentă cunosc o creştere mai puternică în 2012, cea mai mare
influenţă asupra acestei modificări având-o modul în care sunt gestionate stocurile
Întrucât FR>NFR, echilibrul financiar este realizat cu degajarea unei TN pozitive la
sfârşitul exerciţiului financiar în cei trei ani analizaţi.
Analiza trezoreriei nu este altceva decât analiza echilibrului financiar pe termen scurt,
când se compară o mărime relativ constantă ( FR) cu o mărime fluctuantă (NFR). Trezoreria este
imaginea disponibilităţii monetare şi a plasamentelor pe termen scurt apărute din evoluţia
15
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
încasărilor şi plăţilor, respectiv din plasarea excedentului monetar.
În cei trei ani trezoreria neta obţinută este pozitivă fiind generată de faptul că
fondul de rulment este mai mare decât nevoia de fond de rulment (FR>NFR) asigurând
posibilitatea efectuării de plasamente şi disponibilităţi băneşti. În acest caz, întreprinderea se
găseşte într-o situaţie favorabilă, nevoia de fond de rulment poate fi finanţată în întregime din
fondul de rulment.
Cash-flow-ul este determinat ca modificare absolută a trezoneriei nete. Definiţia clasică a
cash-flow-ului este diferenţa dintre încasări şi plăţi, astfel că nivelul pozitiv al acestui indicator
arată faptul că valoarea încasărilor firmei depăşeşte nivelul plăţilor realizate de aceasta. Dacă
încasările sunt mai mari decât plăţile atunci firma arată că a înregistrat o creştere de lichiditate,
iar nivelul veniturilor monetare este mai mare decât cel al cheltuielilor monetare.
Modificările cash flow-urilor ne indică o scădere a trezoreriei nete în 2011 şi
2012, datorată scăderii mai puternice a fondului de rulment în 2011 şi unei creşteri mai
accentuate a necesarului de fond de rulment în 2012.
Activul economic este reprezentat de totalul Pasivelor Permanente. Creşterea acestuia se
datorează fie creşterii împrumuturilor pe termen lung, fie creşterii capitalurilor proprii. În cazul
nostru, creşterea acestora din 2010 până în 2012 se datorează în mare parte creşterii capitalurilor.
2. Analiza performanţelor financiare pe baza contului de profit şi pierdere
Întreprinderea concentrează o complexitate de operaţii economice şi financiare care se
reflectă în documentele contabile de sinteză sub forma fluxurilor şi stocurilor. Sintetizând pentru
o perioadă de activitate de trei ani ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri şi
16
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
cheltuieli în contul de profit şi pierderi putem observa cum s-a ajuns de la starea patrimonială
iniţială la cea finală.
Structura contului de profit şi pierdere permite degajarea unor solduri de acumulări
băneşti potenţiale destinate să îndeplinească o anumită funcţie de renumerare a factorilor de
producţie şi de finanţare a activităţii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).
SIG reprezintă de fapt palierele succesive în formarea rezultatului final. Construcţia
indicatorilor se realizează în cascadă pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului) şi
încheind cu cel mai sintetic. Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiunii financiare la
treapta respectivă de acumulare.
a). Contul de profit şi pierdere
Tabel 3
2010 2011 2012
3861770 5211972 6943241
17
I.Cheltuieli
pentru
exploatare
2010 2011 2012
3397962 4586723 6284825
Cumpărări de
mărfuri8153664 8556736 6106322
Cumpărări de
materii prime
şi alte
aprovizionări
100537 87792 88889
Cheltuieli cu
amortizările3553566 4123915 4154127
Cheltuieli cu
personalul142250 611559 112649
Alte cheltuieli 0 32674 0
Cheltuieli cu
provizioanele920605 1011412 1378174
Cheltuieli
externe920605 1011412 1378174
II.Cheltuieli
financiare33445 50009 40967
Cheltuieli cu
dobânzi12719 8951 4496
Alte cheltuieli 20726 41058 36471
III.Cheltuieli
extraordinare0 0 0
Cheltuieli
totale16302029 19060820 18165953
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
I.Venituri din
exploatareVânzări de
mărfuri
1413861
0
1526083
4
1236096
7
Producţia
vândută 0 0 0
Producţia
stocată 0 0 0
Producţia
imobilizată220153 1099685 371135
Variaţia
stocurilor606541 -283734 -291717
Alte venituri 606541 -283734 -291717
Venituri din
provizioane0 0 0
II.Venituri
financiare46528 46182 28687
Venituri din
dobânzi43237 28551 9843
Alte venituri 3291 17631 18844
III.Venituri
extraordinare0 0 0
Venituri
totale
1887360
2
2133493
9
1941231
3
Tabel 4
18
I.REZULTATUL DIN
EXPLOATARE2558490 2277946 1258640
II.REZULTATUL FINANCIAR 13083 -3827 -12280
REZULTATUL CURENT ( I+II) 2571573 2274119 1246360
III.REZULTATUL
EXTRAORDINAR0 0 0
REZULTATUL BRUT(I+II+III) 2571573 2274119 1246360
Impozit pe profit 422412 364195 209451
REZULTATUL NET 2149161 1909924 1036909
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Analiza contului de rezultate al întreprinderii se bazează pe calculul şi interpretarea
Soldurilor intermediare de gestiune ce oferă informaţii cu privire la profitabilitatea firmei
diferenţiată în funcţie de natura activităţii desfăşurate (de exploatare, financiară, excepţională).
c). Solduri intermediare de gestiune
În varianta anglo-saxonă soldurile intermediare de gestiune sunt : EBITDA, EBIT, EBT,
EPS. În analiza SIG în varianta anglo-saxonă se ţine cont doar de efectele activelor de exploatare
şi financiare, rezultatele extraordinare nu sunt luate în considerare. Din activele financiare se ţine
cont doar de cheltuielile pe care firma le are cu dobânzile, iar ca elemente nemonetare sunt luate
în considerare doar cheltuielile cu amortizările şi provizioanele din activitatea de exploatare.
Tabel 5
II.SIG in varianta
anglo-saxona2010 2011 2012
1.EBITDA 2684829 2403536 1339745
EBIT 2584292 2283070 1250856
Cheltuieli cu amortizări
şi provizioane din
exploatare
100537 120466 88889
2.EBIT 2584292 2283070 1250856
EBIT (1- τ) 2170805 1917779 1050719
Rezultat net 2149161 1909924 1036909
Cheltuieli cu dobânzile 12719 8951 4496
Impozit pe profit 422412 364195 209451
3.EBT 2571573 2274119 1246360
19
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
4.EPS 2149161 1909924 1036909
5.CAF 2249698 2030390 1125798
EPS 2149161 1909924 1036909
Cheltuieli cu
amortizările şi
provizioanele
100537 120466 88889
EBIT(1- τ) se calculează pentru a arăta influenţa cheltuielilor cu dobânzile asupra
impozitului pe profit plătit de către o firmă. În cazul în care firma este îndatorată unei firme
îndatorate, impozitul pe profit va fi mai mic cu nivelul dobânzilor plătite.
3. Analiza Cash Flow-urilor
Pe baza tabloului de finanţare putem analiza în continuare intrarile şi ieşirile de numerar
din trezoreria întrepinderii.
Tablou de finanţare
Tabel 6
UTILIZĂRI DE
LICHIDITĂŢI
2011 2012 RESURSE DE LICHIDITĂŢI 2011 2012
1)PLATĂ DIVIDENDE 0 0 1)CAF -219308,00 -904592,00
2)CUMPĂRARE ACTIVE
IMOBILIZATE BRUTE
2123171 302236 2)VÂNZARE ACTIVE
IMOBILIZATE BRUTE
0,00 0,00
3)RĂSCUMPĂRĂRI DE
ACŢIUNI
0 0 3)EMISIUNE DE ACŢIUNI 2149160,00 1909924,00
4)RAMBURSARE
CREDITE
0 0 4)CONTRACTARE
ÎMPRUMUTURI
0,00 0,00
TOTAL 2123171 304246 1929852,00 1007342,00
DELTA FR -193319,00 703096,00
1)CREŞTERE STOCURI 948213 0 1)SCĂDERE STOCURI 0 268577
2)CREŞTERE CREANŢE 0 676110 2)SCĂDERE CREANŢE 220676 0
3)CREŞTERE ALTE
ACTIVE CURENTE
285 238685 3)SCĂDERE ALTE ACTIVE
CURENTE
0 0
20
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
4)SCĂDERE FURNIZORI 0 410849 4)CREŞTERE FURNIZORI 756618 0
5)SCĂDERE ALTE
PASIVE CURENTE
0 0 5)CREŞTERE ALTE PASIVE
CURENTE
0 0
TOTAL 948498 1325644 977294 268577
DELTA NFR -28796 1057067
CF=DELTA TN=DELTA FR-
DELTA NFR
-164523 -353971
Pornind de la tabloul de finanţare a întreprinderii se observă faptul că de-a lungul
perioadei analizate firma înregistrează creşteri ale activelor imobilizate, ceea ce înseamnă că
aceasta plăteşte în scopul realizării de investiţii pe termen lung. Analizând bilanţul, se observă că
această creştere se datorează în special investiţiilor financiare pe termen lung.
Constatăm faptul că pe perioada 2010-2011, activele corporale scad. Având în
vedere faptul că firma nu-şi dezvoltă capacitatea de producţie, se remarcă scăderea rezultatului
net, ca urmare a scăderii producţiei vândute şi a creşterii costurilor. Se pare că firma nu
investeşte în creşterea calităţii produselor, ceea ce determină scăderea cererii şi a imposibilităţii
de a vinde. Întreprinderea nu mai realizează alte utilizări de resurse, întrucât nu este o firmă
îndatorată şi nici nu acordă dividende. Având în vedere aceste două aspecte putem presupune că
o parte din profitul obţinut este reinvestit în cumpărarea de imobilizări.
În ceea ce priveşte resursele de lichidităţi, se observă o scădere a capacităţii de
autofinanţare pe cele două perioade, ca urmare a scăderii profitului net, datorat creşterii
cheltuielilor cu vânzarea mărfurilor (cu peste 35% în ambele perioade), creştere care o
devansează pe cea a veniturilor din vânzarea mărfurilor, care este de doar 39%, respectiv 33%.
Alte cauze ale scăderii profitului net sunt scăderea producţiei vândute (peste 19%) şi creşterea
consumului extern cu 5,8%. O altă încasare se realizează prin creşterea rezervelor, asimilate în
acest caz cu o emisiune de acţiuni. Firma nu este îndatorată pe termen lung, ceea ce înseamnă că
resursele provin în special din fonduri proprii. Se observă faptul că fondul de rulment scade în
prima perioadă, ca urmare a realizării unor plăţi mai mari decât încasările, devenind pozitiv anul
următor datorită diferenţei semnificative între resurse şi utilizări.
21
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Referitor la elementele bilanţiere curente, se observă o creştere a stocurilor în
primul an (36,7%), fiind urmată anul următor de o scădere de 7,6% a acestora. Tot în prima
perioadă se observă o scădere a creanţelor, echivalentă cu o creştere a disponibilităţilor firmei si
o creştere a datoriei faţă de furnizori. În prima perioadă necesarul de fond de rulment
înregistrează o scădere de 0,7%, urmând o creştere de aproape 29%. Deşi pot fi identificaţi mai
multi factori de influenţă asupra NFR, influenţa cea mai mare o are modul de gestionare a
stocurilor.
Ca urmare a comportamentului celor două elemente prezentate FR şi NFR, se observă
faptul că CF firmei înregistrează scăderi în ambele perioade. Între anii 2010-2011 acest fapt se
datorează scăderii mai accentuate a fondului de rulment, iar între anii 2011-2012 scăderea cash-
flow-ului are loc datorită creşterii mai accentuate a NFR-ului faţă de cea FR-ului, firma fiind
supusă în permanenţă la riscul incapacităţii finanţării activelor circulante prin resursele
permanente.
Tabloul fluxurilor de trezorerie ne permite deasemenea să analizăm CF-urile pe baza
intrărilor şi ieşirilor de numerar ce sunt grupate pe tipuri de activităţi desfăşurate de
întreprindere: activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare, evidenţiind CF-urile aferente
fiecărei activităţi.
Tabel 7
TABLOUL FLUXURILOR DE
TREZORERIE
2011 2012
CF exploatare Metoda directă -236694,00 -1990346,00
Încasări din vânzări
CA- delta creanţe 2635831 -2627423
Plata aprovizionării
Ch mat prime+delta stocuri-delta datorii<1an 639221 -1708604
Plata salariilor
Ch cu personalul 570349 30212
22
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Plata altor cheltuieli de exploatare
Alte chelt expl+delta alte creanţe- delta alte
datorii
1704608 1205101
Plata dobânzilor
cheltuieli financiare 16564 -9042
Plata impozitului pe profit -58217,00 -154744,00
metoda indirectă -236694,00 -1990346,00
CAF - DELTA NFR- VENITURI FINANCIARE
CF finantare 2149160,00 1909924,00
emisiune de acţiuni 2149160,00 1909924,00
- plată dividende 0 0
+ noi credite 0 0
- rambursări credite 0 0
CF investitii -2076989 -273549
- delta imobilizări brute 2123171 302236
+ venituri financiare 46182 28687
CF TOTAL -164523,00 -353971,00
Tabloul fluxurilor de trezorerie explică variaţia trezoreriei în cadrul activităţilor de
exploatare (CF exploatare), de investiţii (CF investiţii) şi de finanţare (CF finanţare). În ceea ce
priveşte CF de exploatare se remarcă faptul că valoarea acestuia este una negativă, datorată, în
primul an, unei creşteri mai mici a încasărilor decât creşterea plaţilor, iar în următoarea perioadă
unei scăderi semnificative a încasărilor din vânzări. Se poate aprecia faptul că firma nu-şi
gestionează corect veniturile şi cheltuielile legate de procesul de producţie.
CF de finanţare are o valoare pozitivă datorită creşterii resurselor pe termen lung
din rezerve. Deşi este o modalitate de precauţie păstrarea rezervelor, firma ar trebui să utilizeze
aceste resurse în optimizarea procesului de producţie, prin care ar putea să se dezvolte, în loc să
pastreze resursele sub forma rezervelor ce nu aduc nici un randament. Firma nu a contractat
23
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
credite pe termen lung, blocându-şi astfel posibilitatea extinderii capacităţii de producţie sau
îmbunătăţirea produselor. Dacă analizăm CF de investiţii se remarcă valoarea negativă deoarece
se realizează plăţi fără a fi acoperite de venituri.
În general se observă necesitatea firmei pentru lichidităţi, corelată cu
incapacitatea acesteia de a le degaja. Deoarece fluxul monetar net al exerciţiului este negativ,
capacitatea reală de finanţare a investiţiilor a scăzut, înregistrându-se astfel o scădere a valorii
intreprinderii.
În procesul de evaluare a unei companii, sunt folosite, de asemenea, următoarele CF
aferente activităţii acesteia:
CF de gestiune = PN + Cheltuieli cu amortizarea + Cheltuieli cu dobânzi
Creşterea economică = Δ Imobilizări brute + ΔACN
CF Disponibil = CF de gestiune + Creşterea economică
= CF acţionări + CF creditori
Tabel 8
CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU
ACTIONARI
2011 2012
-2181834 -1877250
PN -239237 -873015
delta capitaluri proprii 1942597 1004235
CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU
CREDITORI
0 0
dobanzi 0 0
datorii financiare 0 0
CASH FLOW DISPONIBIL -2181834 -1877250
24
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
CASH FLOW DE GESTIUNE -251982 -871918
PN -239237 -873015
cheltuieli cu amortizarea -12745 1097
cheltuieli cu dobanzile 0 0
CRESTEREA ECONOMICA 1929852 1005332
delta imobilizari brute 2123171 302236
delta activ curent net -193319 703096
CASH FLOW DISPONIBIL -2181834 -1877250
Cash-flow-ul disponibil reprezintă fluxul de numerar rămas la dispoziţia întreprinderii
pentru remunerarea investitorilor de capital în întreprindere, respectiv acţionarii si creditorii.
Întrucât firma nu acordă dividende si în acelaşi timp păstrează rezerve, CFD pentru
acţionari este unul negativ. In ceea ce priveşte CFD pentru creditori acesta este pozitiv, deoarece
firma nu are contractate credite pe termen lung, dar deţine investiţii financiare imobilizate, care îi
aduc venituri din dobânzi.
Totodată, din altă perspectivă, cash-flow-ul disponibil are in vedere rezultatul tuturor
operaţiunilor de gestiune şi anume cele de exploatare, investiţie si finanţare precum si capacitatea
de dezvoltare a firmei prin cumpărarea de imobilizări si prin formarea activului curent net.
Cash-flow disponibil negativ, indică faptul că activitatea firmei nu generează un flux de
lichiditaţi catre acţionari, ci dimpotrivă, este necesară o atragere de noi capitaluri de la aceştia
sau găsirea de noi surse prin contractarea de datorii financiare sau credite de trezorerie pentru
acoperirea golurilor de casă.
Creşterea economica indică investiţiile realizate de firmă prin achiziţia de imobilizări si
prin formarea activului curent net. Acest indicator are o valoare pozitivă, considerată benefică
pentru o companie aflată în plin proces de dezvoltare.
4. Analiza rentabilităţii si riscului
25
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Cunoaşterea gradului de independenţa economică si financiară, detectarea la momentul oportun a diferitelor cauze care generează schimbări nedorite in activitatea întreprinderii presupun diagnosticarea financiară printr-un sistem de rate de eficienţă.
Rate de marjă
Tabel 9
Rata marjei asupra valorii adaugate măsoara rezultatul brut de care dispune
întreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare in raport cu cifra de afaceri. Observăm
că această rată este cea mai mare dintre toate ratele de marjă calculate, este de aproximativ 30%,
cunoscând o uşoară scădere din 2010 până în 2012. Acest lucru este pozitiv pentru firmă,
însemnând că prin intermediul acestei marje, firma are o capacitate mare de a genera
performanţă.
Dat fiind că veniturile si cheltuielile de exploatare nemonetare, veniturile şi cheltuielile
financiare şi veniturile si cheltuielile extraordinare nu sunt atât de mari, rata marjei brute de
exploatare, rata de marjă asupra EBE, rata marjei rezultatului curent si rezultatului brut
sunt foarte apropiate, cunoscând procente de aproximativ 14% în 2010, 11% în 2011 şi 6% în
2012. Se observă deci o diminuare destul de semnificativă de la un an la altul, dovedind o
împovarare a costurilor, şi deci aptitudinea proprie a activităţii de a degaja profit scade.
26
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Rata marjei nete exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a
realiza profit si de a face faţă concurenţei. Aceasta cunoaşte de asemenea o diminuare ajungând
de la aproximativ 12% la 5% în 2012, acest lucru nefiind în favoarea firmei. Calculând ratele de
marjă şi în varianta anglo-saxonă, observăm că acestea sunt foarte apropiate de cele din varianta
continentală (franceză).
Rate de rotaţie
Tabel 10
Tabel 11
27
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Viteza de rotaţie reprezintă numarul de rotaţii pe care un element de activ sau de pasiv îl
face într-un an de zile. Cifra de afaceri incorporează componentele valorice necesare pentru
acoperirea cheltuielilor de fabricaţie, reînoirea stocurilor de materiale, a maşinilor şi utilajelor,
pentru plata furnizorilor, plata salariilor, rambursarea creditelor, şi deci aceasta ne va ajuta la
stabilirea numarului de rotaţii. Ratele exprimate în coeficienţi de rotaţie au o putere informativă
redusă, rămânând totuşi sub aspectul conţinutului nişte mărimi abstracte, care nu redau în
termeni concreţi realitatea economica. Aceste limite pot fi depăşite dacă, în analiza financiară, se
utilizează ratele de rotaţie exprimate în număr de zile. Fiind exprimate sub formă de mărimi
concrete (durata de rotaţie a stocurilor, durata de încasare a clienţilor, de achitare a furnizorilor,
ale celorlalte datorii ale întreprinderii) şi oferind un grad ridicat de comparabilitate a mărimilor
realizate în perioadele anterioare sau cu cele realizate de întreprinderi aparţinand diferitelor
sectoare de activitate, ratele exprimate sub forma duratelor de rotaţie au o putere informativă
superioara tuturor indicatorilor financiari utilizaţi în analiză. Viteza de rotaţie a stocurilor
stabileşte numărul de cicluri pe care stocul le descrie în cursul unei perioade, în funcţie de cifra
de afaceri şi valoarea stocului global reflectată în bilanţ. Stocurile realizează aproximativ 7 rotaţii
în 2010, iar în 2011 şi 2012 numără aproximativ 6 rotaţii, în scădere faţă de 2010.
Durata de rotaţie a stocurilor este în relaţie inversă cu viteza de rotaţie, deoarece cu cât
durata este mai mare, cu atât se vor realiza mai puţine rotaţii într-un an. Un număr de rotaţii cât
mai mare este benefic pentru firmă deoarece viteza de rotaţie măsoară ritmul de reînnoire a
stocurilor, iar încetinirea rotaţiei stocurilor, este un aspect nefavorabil datorită dificultaţilor de
transformare în lichiditaţi şi consecinţelor negative asupra solvabilităţii întreprinderii.
Posibilităţi de accelerare a vitezei de rotaţie a stocurilor presupun cercetarea
după cele trei faze ale ciclului de exploatare : aprovizionare, producţie şi comercializare. Căile
28
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
de accelerare a vitezei de rotaţie în faza aprovizionării pot fi: aprovizionarea ritmică cu resurse
materiale, dimensionarea optima a stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar. În
faza producţiei, căile de accelerare a vitezei de rotaţie vizează, în principiu, reducerea costurilor
şi a ciclului de fabricate. În faza comercializării, accelerarea vitezei de rotaţie presupune
reducerea duratei de imobilizare a capitalului circulant şi a nivelului stocurilor de produse finite.
Viteza de rotaţie a creanţelor pune în evidenţă numărul reînnoirilor portofoliului
mediu de creanţe, prin fluxul anual de vânzări. Acesta cunoaşte in jur de 8 rotaţii in 2010, 10 în
2011 şi scade la 7 rotaţii pe an in 2012, o rotaţie durând între 35 şi 50 de zile. Durata medie de
încasare a clienţilor reprezintă un instrument de politică economică şi financiară la latitudinea
agentului economic. Firma va consimţi la majorarea duratei numai în masura în care vânzările
sporesc, iar vânzările suplimentare sunt generatoare de profituri suplimentare. Pentru a-şi asigura
mijloacele de plată, întreprinderea trebuie să promoveze o politică de diminuare a creditelor
acordate clienţilor săi, dar şi de prelungire a termenelor de achitare a datoriilor către furnizori.
Viteza de rotaţie a datoriilor pe termen scurt evidenţiaza in principal numărul de rotaţii ale
creditelor de la furnizori, respectiv de reînnoire a datoriilor către furnizori, generate prin fluxurile
de aprovizionare, dar şi de reînnoire a altor credite pe termen scurt, realizând 15, 10 si 13 rotaţii
în cei trei ani şi cunoscând durate de rotaţie în creştere în 2012 faţa de 2010. Situaţia
evidentează o ameliorare a termenelor de plată, ceea ce ar putea fi favorabil, dar acest lucru este
justificat de dificultăţile de trezorerie care conduc la întârzierea plaţilor.
Viteza de rotaţie a imobilizărilor este de 16 rotaţii pe an în 2010,
după care scade destul de mult, ajungând la 5-6 rotaţii pe an, cu durate de rotaţie crescătoare de
la an la an. Viteza de rotaţie specifică este foarte scazută, mai puţin de o rotaţie pe an, deoarece
acestea se exprimă prin intermediul ajustărilor pentru depreciere.
De asemenea, am calculat viteza de rotaţie a tuturor activelor, având cam două rotaţii
pe an, o rotaţie durând între 130 şi 180 de zile.
Rate de structură a capitalurilor
Tabel 12
29
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Gradul de îndatorare pe termen scurt ia valori între 15-20%, ceea ce nu reprezintă
foarte mult. Firma ar putea să crească datoriile către furnizori, cumpărând mai multe materii
prime, diversificând şi astfel ajungând la un profit mai mare.
Gradul de îndatorare pe termen lung este 0, ceea ce evidenţiază faptul că firma
nu este dispusă să rişte, contractând credite pe termen lung pentru a-şi finanţa activitatea. În
viitor, firma ar putea apela la credite pentru a realiza investiţii, deoarece numai prin asumarea
unor riscuri, putem creşte valoarea întreprinderii. Cum datoriile pe termen lung nu există,
levierul este şi el zero.
Astfel, solvabilitatea patrimonială este foarte mare peste, 80%, dovedind că firma are o
capacitate mare de a-şi susţine activitatea, şi în cazul unei pierderi, ar avea de unde să o acopere.
Rate de acoperire a dobânzii
Tabel 13
Cheltuielile cu dobânzile nu sunt foarte mari, de aceea observăm rate foarte mari de
acoperire a dobânzilor, ceea ce conduce la ideea de capacitate mare a firmei de a-şi plăti
obligaţiile.
Rentabilitatea aferenăa capitalurilor proprii
Tabel 14
30
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Rentabilitatea aferentă capitalurilor proprii sau Rentabilitatea financiară (ROE)
reprezintă capacitatea firmei de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea
sa. Rentabilitatea financiară reflectă scopul final, al acţionarilor unei întreprinderi, exprimat prin
rata de remunerare a investiţiei de capital făcută de aceştia în procurarea acţiunilor ei sau a
reinvestirii totale/parţiale a profiturilor ce le revine drept. Bineînţeles, acţionarii vor dori un ROE
cât mai mare. De altfel, ROE este destul de mare - 38% în 2010, dar cunoaşte scăderi
semnificative, ajungând la 25% în 2011 şi 12% în 2012 ca urmare a diminuării profitului net şi
creşterii capitalului propriu. Această rentabilitate se poate descompune în factori de influenţă,
astfel, rentabilitatea financiară este influenţată în cea mai mare parte de viteza de rotaţie, apoi de
gradul de îndatorare. O descompunere mai amănunţită ne arată că ROE este influenţat si de
impozitare, de finanţare şi profitul din exploatare.
Tabel 15
Datoriile sunt zero, deci rentabilitatea aferentă acestora este 0, iar efectul de levier va fi
de asemenea zero. Rentabilitatea aferentă activului economic este o medie ponderată a
rentabilităţii financiare şi a
datoriei, exprimând rentabilitatea
firmei pe ansamblu. Dat fiind că
datoriile sunt inexistente,
rentabilitatea economică este egală
cu rentabilitatea financiară.
Efectul de levier ne arată
dacă rentabilitatea acţionarilor este
31
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
mai mare sau mai mică faţă de rentabilitatea economică a firmei. In acest caz, levierul este zero,
deci rentabilitatea aferentă activului economic va fi egală cu rentabilitatea financiară.
Dacă firma ar avea datorii, ar plăti un impozit mai mic, şi
deci rentabilitatea economică ar fi mai mare. Acţionarii câstigă prin îndatorare numai dacă
rentabilitatea economică este mai mare decât rata dobânzii aferentă datoriilor.
Rentabilitatea aferentă activului cunoaşte un procent mare, de 32%, dar înregistrează
scăderi mari de la an la an ca urmare a scăderii semnificative a profitului net. Observăm, de
asemenea, că viteza de rotaţie a activelor are un rol foarte mare în determinarea acestei
rentabilităţi. Cu cât viteza este mai mare, cu atât şi ROA va fi mai mare.
Indicatori privind variabilitatea profitului net
Pentru a calcula variabilitatea profitului net trebuie realizată o ajustare a acestuia cu un
indice de preţ pentru a elimina impactul inflaţiei.
Tabel 16
Tabel 17
Media 1.588.922Varianta 299.089.123.139Coeficientul de variatie 34,42%
Indicatori privind variabilitatea rezultatelor
Astfel, media profitului net pe anii 2010, 2011 si 2012 este de aproape 1.600.000 RON,
înregistrând o varianţă de aproximativ 270 de miliarde, ceea ce inseamnă că dispersia valorilor
faţă de medie este una destul de mare şi deci riscul este şi el unul mare. Coeficientul de variaţie
este foarte ridicat, 34%, datele privind rezultatul net nefiind omogene.
Pragul de rentabilitate de exploatare (PRE)
Pentru a afla pragul de rentabilitate de exploatare va trebui să construim soldurile de
gestiune în variantă anglo-saxonă, împărţind costurile de exploatare monetare în costuri variabile
şi costuri fixe.
32
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Tabel 18
Soldurile în varianta anglo-saxona, folosind cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate
vor arăta în felul următor:
Tabel 19
După cum se observă din tabelul de mai sus, cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate
este aceea pentru care rezultatul exploatării (EBIT) este zero, înregistrând deci un profit negativ,
pentru care nu se mai datorează impozit.
Tabel 20
33
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate de exploatare cunoaşte valori destul de
apropiate faţă de cifra de afaceri reală, ceea ce înseamnă că profitul din exploatare nu este atât de
mare, iar firma are riscuri destul de ridicate, existând şanse ca scăderea cifrei de afaceri să
genereze pierderi din activitatea de exploatare. De asemenea, indicele PRE ne arată că cifra de
afaceri reală nu cunoaşte o diferenţă semnificativă faţă de cea de rentabilitate de exploatare.
Pragul de rentabilitate de exploatare în zile reprezintă numărul de zile necesare activităţii
de exploatare pentru a atinge rentabilitatea. Cu cât acesta este mai mic, cu atât este mai favorabil
firmei, şi are riscuri mai mici. Observăm că de la an la an cunoaşte o evoluţie ascendenta, deci
numărul de zile necesar pentru a atinge pragul de rentabilitate se măreşte, o data cu acestea
crescând şi riscul.
Pragul de rentabilitate global (PRG)
Soldurile în varianta anglo-saxonă folosind cifra de afaceri aferentă pragului de
rentabilitate globală vor arăta în felul următor:
Tabel 21
Pragul de rentabilitate globală se referă la acea cifră de afaceri pentru care profitul net
este zero. Cifra de afaceri aferentă este foarte apropiată de cifra de afaceri pentru rentabilitatea
exploatării, şi prin urmare riscul firmei de a înregistra pierderi este destul de ridicat.34
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Tabel 22
Pragul de rentabilitate, atât cel de exploatare, cât şi cel global, poate creşte, minimizând
riscurile firmei prin creşterea ponderii cheltuielilor variabile în cifra de afaceri, investind mai
mult în producţie, prin creşterea cheltuielilor cu dobânzile prin contractarea unor împrumuturi,
dar şi prin creşterea cheltuielilor fixe şi cu amortizarea.
Elasticitatea profitului net în funcţie de cifra de afaceri
Tabel 23
Elasticitatea profitului net în funcţie de cifra de afaceri în 2011 faţă de 2010 a fost -0,810,
ceea ce înseamnă că la creşterea cifrei de afaceri cu un procent, profitul net scade cu 0,81
procente, ceea ce semnifică riscuri mari pentru firmă. În anul 2012 faţă de anul precedent avem o
elasticitate pozitivă, scăderea cifrei de afaceri ducând la o scădere mult mai mare a profitului net.
Observăm astfel că firma înregistrează riscuri foarte mari, la scăderea cu un procent a cifrei de
afaceri, profitul net scăzând semnificativ.Pentru a identifica mai bine cauzele care pot duce la
astfel de rezultate, am descompus elasticitatea profitului în funcţie de trei elasticităţi care
reprezintă impactul fiscalităţii asupra profitului net, coeficientul efectului de levier financiar
(CELF) si coeficientul efectului de levier de exploatare (CELE). Observăm că impactul cel mai
mare îl are levierul operaţional.
35
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Indicatori privind lichiditatea si solvabilitatea
Tabel 24
Din tabelul de mai sus reiese faptul că în ceea ce priveşte lichiditatea generală şi
intermediară, firma nu are riscuri, indicatorii fiind mai mari ca 1, dar în legatură cu lichiditatea
imediată, firma are mari probleme de lichiditate şi deci, este expusă la risc.
5. Estimarea costului capitalului întreprinderiiCostul capitalului este costul de oportunitate al investiţiei de capital la o anumită clasa de
risc. Acesta ar putea fi definit drept un cost al şansei pierdute. Se ia decizia de investire într-o
compania dacă aceasta promite să ofere o rentabilitate internă (RIR) mai mare decât rata media
de rentabilitate.
k ecL; g>0=
kcL;g>0∗CP
AE+
kd∗(1−τ )∗DATAE
, k cL; g> 0=
PN g> 0L
CPG>0L
Tabel 25
36
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Costul capitalurilor proprii poate fi reprezentat şi de ROE, rentabilitatea financiară, deci
are aceeaşi evoluţie ca şi aceasta, o data cu rentabilitatea, scăzând şi costurile. Costul datoriilor
financiare este reprezentat de rata dobânzii corectată cu economia de impozit generată de
cheltuielile cu dobânzile, dar în cazul nostru, acesta este zero, şi deci costul mediu ponderat al
capitalului este chiar costul capitalurilor proprii, adică ROE.
6. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil si financiarAnaliza pragului de rentabilitate financiar evidenţiază volumul vânzărilor pentru care
VAN a proiectului este nulă. Determinarea pragului de rentabilitate financiară se face prin
tatonări successive încat să ajungem la o marime VAN=0.
Pragul de rentabilitate contabil evidenţiază acel volum al vânzărilor pentru care
profitul este 0.
Calculând VAN în anul 2010 după formula VAN = CFD2012+ AE2012
1+k - AE2011 pentru că
nu avem investiţie, vom obţine un rezultat pentru anul 2012 de 7.973.529,055 lei.
Pentru a ajunge la pragul de rentabilitate, aplicăm formula “solver” în excel şi vom
ajunge la următorul rezultat: Cifra de afaceri pe care firma trebuie să o realizeze pentru ca
valoarea VAN sa fie egala cu 0 în 2012 este de 1142280,709, acesta reprezentând pragul de
rentabilitate financiar.
Aceeaşi formulă o vom folosi şi pentru determinarea pragului de rentabilitate contabil,
dar în acest caz vom determina CA aferentă unui profit net de 0 lei. Valoarea obţinută este de
250.000 lei, ceea ce determină un VAN la pragul de rentabilitate contabil egal cu -391.732,9942
lei, ceea ce înseamnă că activitatea firmei nu este suficientă pentru a acoperi cheltuielile, ceea ce
este inacceptabil într-o companie.
7. Analiza ROE si ROA versus prag de rentabilitate contabil si
fiananciar
37
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Dacă performanţa firmei este una realizată la capacităţile sale maxime, ea va obţine în
anul 2012 o valoare ROE egala cu 12,04%, iar ROA egala cu 10,26%. Cu siguranţă aceste
rezultate se vor îmbunătăţi pe viitor pentru că firma alege să investească. În cazul pragului de
rentabilitate financiara, ROE ar fi egal cu 0%, adică firma îşi acoperă doar costurile, ceea ce
inseamna că ROA ar deveni doar 4,23%.
IV. EVALUAREA INVESTIŢIEI (cu autofinanţare 100%)
1. Elemente financiare pentru fundamentarea VAN
Societatea SC IPE Amiral Trading Impex SA doreşte să îşi îmbunătăţească procesul de
producţie prin realizarea unei investiţii în producţia de aparate electrice. Investiţiile, fiind
principalul pilon de dezvoltare al companiei, prezintă o importanţa strategica pentru acţionari.
Dezvoltarea intensivă a industriei ridică pretenţii noi şi la radiatoare. Astfel, pentru a-şi
moderniza producţia şi pentru a creşte calitatea produselor sale societatea urmareşte dezvoltarea
noului radiator Amiral LUX-uN, un radiator revoluţionar, avand 6 racorduri; prin urmare se
poate instala cu metoda clasică, racordând radiatorul din parţile laterale precum si cu metoda
moderna, cu ventil încorporat şi conducte ascunse.
Pentru a putea investi în acest produs specialiştii producători au analizat şi urmarit mai
intâi pretenţiile participanţilor pieţei :
sesizările instalatorilor, proiectanţilor şi ale partenerilor au fost luate în considerare;
vizitatorii în cadrul expoziţiilor şi-au exprimat ideile;
rezultatele sondajelor efectuate de firme independente au subliniat atât avantajele cât şi
deficitele;
Specialistii din cercetare-dezvoltare, marketing si din cadrul facultaţilor şi-au exprimat
propunerile;
Producţia radiatoarelor implică un proces dificil. Sculele (ştantele) sunt costisitoare,
modificarea liniei de producţie pentru un produs nou necesită mult timp şi un efort financiar
deosebit, prin urmare modelarea fizică nu este posibila. Crearea unui nou model prin metode de
modelare asistate de calculator (CAD) este posibil, dar nu există o metodă exactă de calcul a
caracteristicilor termotehnice. Simulările efectuate cu ajutorul softwarelor speciale sunt foarte
38
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
scumpe, de durata lungă şi apar diferenţe semnificative între valorile virtuale şi cele masurate în
practică.
Obiectivele urmărite prin producerea noului tip de radiator:
Mărirea puterii termice, astfel devine mai competitiv.
Canalele de apă orizontale să fie paralele pe toata lungimea corpului (nu numai in colţuri) ca
să fie posibil poziţionarea conductelor de legatură interioare dupa preferintă.
Producerea radiatoarelor cu racorduri inferioare din mijloc să fie posibil pe linia automată de
sudură in asa fel incât să nu necesite sudura manuală aditională. Lărgirea gamei de produse.
Canalele de apă verticale să fie in acelaşi plan precum canalele orizontale. Devine posibil
producerea panourilor plate.
În vederea lărgirii clientelei, designul corpurilor de incălzire să se apropie de designul
produselor din occident.
Radiatoarele să aibă un caracter modern: un produs superior şi estetic atrage mai mulţi
clienţi.
Distanţele de racordare ale noului model să fie identice cu modelul precedent. Tehnologia de
montare, accesoriile şi sculele existente pot fi folosite în continuare.
Masa proprie a produsului să rămâna mică în vederea reducerii costurilor.
Să se reducă forţa de presare a maşinilor pentru a mari durata de viaţa a sculelor, prin urmare
se reduce preţul final al produselor.
Să se producă şi radiatoare cu înaltimi de 400 mm conform cerinţelor pieţelor scandinave.
Urechile de suspendare la tipurile DKEK să fie poziţionate pe spatele părţii DK pentru o
montare mai usoară.
Culoarea curentă de RAL 9010 să fie schimbată pe alb strălucitor RAL 9016, asta fiind la
modă.
Demersurile premergătoare investitiei
39
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Am început această investiţie printr-o cercetare complexă a nevoilor pieţei apelând la
caracteristici precum dimensiunea, greutatea, volume, puteri , urmând să proiectăm mai multe
profile cu ajutorul programului CAD. Am apelat la un juriu tehnic ce a ales versiunea fizic
realizabilă, iar apoi la compania TAROK ce a analizat proprietăţile termotehnice ale
radiatoarelor. Pentru a ajunge la o analiză virtual cât mai aproape de realitate, aceasta a apelat la
analiza radiatoarelor deja existente pe piaţa în contrast cu noile radiatoare AMIRAL LUX-uN.
Astfel s-au determinat :
forţele de presare
timpul de încalzire
puterea termica
distorsiunile din presare
tensiunile apărute
distorsiunile apărute din cauza presiunilor interioare
fluxul agentului tehnic interior.
Juriul tehnic ia decizia in urma tuturor acestor analize efectuate, iar dimensiunile noului
radiator vor fi următoarele:
Caracteristici principale:
devin mai subtiri cu 3 mm, distanţa de baza intre semipanouri modificându-se de la 16 la 13
mm
pasuri de 50 mm
convectorul va avea o grosime de 0,4 mm
panourile laterale şi grila nu s-au schimbat.
ambalajul va suferi schimbări minore, fiind mai atractiv pentru client.
Dupa această analiză amanunţită a proiectelor de execuţie a radiatorului ales şi asigurarea
surselor de finanţare am început fabricarea sculelor (a ştanţelor necesare). A fost nevoie de scule
noi, pentru ambutisarea semipanourilor de 300, 400, 500, 600, si 900 mm, convectoarelor,
respectiv pentru urechile de suspendare inferioare si superioare.
Fabricarea ştanţelor a început în 15 ianuarie 2011 şi se va finaliza pâna la data de 15 martie
2011. Însa testele tehnologice ale sculelor durează luni de zile până când piesele vor putea fi
executate conform documentaţiei tehnice şi în ritmul pe care firma îl doreşte. În prealabil trebuie
40
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
executată pe presă o cantitate de semifabricate ce asigură piesele necesare pe durata intregii
perioade de testare. La ştanţă pentru presarea panourilor convectoarelor a fost necesară
demontarea subunitaţii, ce executa găuri, ce nu erau necesare la noul convector. Acest
subansamblu a trebuit remontat dupa executarea pieselor necesare probelor.
Au fost necesare şi nenumarate modificări la linia de sudare, la senzori si elementele de
poziţionare ale fiecărui post de lucru, la maşina ce executa asamblarea panourilor pentru ca
urechile de suspendare să fie sudate pe spatele DK a radiatorului DKEK, conform sesizărilor
instalatorilor si cumpărătorilor.
Experimentele de fabricaţie au fost făcute prin segmentarea procesului de fabricaţie. Mai întâi s-
au testat ştaţarea diferitelor piese ale semipanourilor şi ale convectoarelor, trecând apoi la
testatea maşinilor de sudat prin puncte si role (longitudinal si transversal) . Şi acestea au necesitat
modificări multiple care au durat mai multe luni, însa experimentele au aratat că modificările
suportă această productie.
Astfel, în urma acestui complex procedeu am ajuns la următoarele caracteristici finale ale
produsului:
Profilul exterior al radiatorului este plan
Grosimea panoului radiatorului a fost diminuat cu 3 mm, astfel grosimea unui radiator DK a
devenit 97 mm
Canalele verticale au pasul de 50 mm
Convectorul are pas dens
În panoul lateral al radiatoarelor în loc de logo-ul vechi este ştanţat logo-ul „LUX-uN”
Radiatorul nou este vopsit cu alb strălucitor RAL 9016, în loc de RAL 9010 conform modei
actuale. Designul este modern, si armonic.
Dintre materialele de ambalare s-a schimbat inscripţia apărătoarei muchiei, pe care pe lânga
marca inregistrată AMIRAL, apare si inscripţia LUX-uN
Radiatorul în ciuda faptului că are dimensiuni reduse, are un randament de încălzire mai
ridicat decât predecesorul sau, astfel folosirea lui duce la reducerea consumului de energie.
Pentru realizarea acestei investiţii acţionarii îşi aduc aportul cu suma de 10000000 ron in
2013 urmărind ca prin imbunătăţirea acestui produs, numărul clienţilor si totodată al vânzărilor
să crească simtitor.
41
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Acţionarii majoritari facând adesea un plasament pe termen lung, nu solicită o
rentabilitate imediată pe acţiune şi deci un dividend important, fiind preocupaţi, în special, de un
rezultat satisfăcător chiar dacă acesta este conservat de întreprindere, întrucât va genera o
creştere a valorii acţiunilor. De aceea, ei sunt interesaţi de cunoasterea rentabilitaţii capitalurilor
proprii, rentabilitate determinată prin raportul: Profit net al exerciţiului/Capitaluri proprii.
Suma adusă de acţionari va fi investită integral.Momentan aceeştia nu primesc dividend
însă pe viitor se urmăreşte schimbarea politicii de distribuire a profitului.
Considerăm următoarele ipoteze:
Exploatarea investiţiei presupune angajare de personal suplimentar, astfel că vor fi incheiate
10 contracte de muncă noi, pentru realizarea si modernizarea noilor aparate electrotehnice.
Cei 10 angajaţi vor fi consideraţi muncitori direct productivi, salariile lor intrând în CV.
Cifra de afaceri pentru 2011 am previzionat-o folosind rata creşterii sustenabile: g=ROE(1-
d). Dupa calculele efectuate, a rezultat o rată de creştere sustenabilă de 12.04%, astfel ca CA
aferentă anului 2011 = 2162843464.
Costurile variabile au o pondere constantă în cifra de afaceri (40%)
Costurile fixe sunt constante pe perioada analizată şi sunt egale cu 400000 ron.
Variaţia imobilizărilor este 0 (nu se vor mai efectua alte investiţii)
Activele circulante nete reprezintă 6 zile de rotaţie din CA
Profitul se reinvesteşte în întregime pentru ca timpul de recuperare să fie mai mic .
Compania nu apelează la alte împrumuturi, dobânzile rămân la aceeasi valoare.
Investiţia se amortizează liniar.Cheltuielile cu amortizarea =1000000 ron /an
Cota de impozit pe profit practicată este de 16%
Rata inflaţiei este considerată a fi 3% pe toată durata de viată a investiţiei
2. Estimarea costului capitaluluiPrivind determinarea costului capitalului am observant ca numarul metodelor de
determinare este unul foarte mare, acest indicator fiind unul extrem de important pentru că este
cel de care depinde evaluarea economică cât mai aproape de realitate. Acest indicator ne arată
gradul de evaluare a investiţiei. Aceasta poate fi subevaluată, dacă rata de actualizare aleasă 42
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
(costul capitalului) va fi prea mică, ceea ce poate duce chiar la respingerea investiţiei sau poate
să reflecte o supraevaluare a proiectului dacă acest cost este mai mic decat costul de oportunitate
ce se poate obtine in viitor.
Am determinat costul capitalului ca fiind suma intre rata fără risc (adică rata pe care
investitorii o asteaptă atunci când increderea in creditor este una maximă, ceea ce se intamplă
foarte des în cazul titlurilor de stat), şi primele de risc care pot influenţa nefavorabil firma
noastră.
Astfel am considerat că aceste prime sunt alcătuite din:
Prima de risc de pe piaţă de capital- pe care am considerat-o ca fiind rentabilitatea
generală a pieţei minus rata de dobandă fără risc pe care am menţionat-o mai sus
Prima de risc a sectorului industrial care în cazul nostru este determinată de o
singură firmă concurenţă – S.C ELECTROARGES S.A
Prima de risc de mărimea firmei arată, pe baza a cât de bine sunt acoperite
cheltuielile cu dobânzile, diferenţele de risc între firmele mici si cele mari, indicatorul care ne
oferă informaţia fiind raportul ( EBITDobanzi
)nr de ani
Metode de calcul:
Rata fără risc am calculat-o folosind randamentele medii ale titlurilor de stat
emise pe o perioadă de 5 ani, luate de pe site-ul bvb.ro, a căror medie ne va da rata fără risc din
piată, adica 6,3014
Prima de risc de pe piata de capital am determinat-o folosind diferenţa dintre rata
pieţei de capital calculate prin indicele BET-C , ca fiind media rentabilităţii anuale a acestui
indice pentru 2012 si având o valoare de 9,6011% si rata fără risc determinată anterior, adică
6,3014%. Deci prima de risc va fi de aproximativ 3,3%.
Prima de risc a sectorului industrial am determinat –o determinând rentabilitatea
acţiunilor competitorului ELECTROARGES, de pe site-ul www.kmarket.ro aceasta fiind de
4,2%.
Prima de risc a marimei firmei: conform formulei prezentate, raportul este
278.21, aşadar acestuia îi va reveni o primă de risc, conform formulei lui Damoradan, de
aproximativ 3%.
43
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Asadar costul capitalului, kc devine: 6,3014% + 3,3% + 4,2% + 1% = 14,8%
3. Analiza în mediul certPe baza ipotezelor de mai sus estimăm fluxurile de trezorerie degajate de
investiţie.Presupunem că durata de viată a investiţiei va fi de 5 ani, echivalentă cu durata de viaţă
a mijloacelor fixe (utilajul se depreciază cu 10% anual); n = 5, si CA creşte cu o rată constantă de
15%.
Tabel 26
Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017
CA 1628435 1709857 1795350 1885117,067 1979373
CV 651374 683942,7 718139,8 754046,8268 791749,2
CF 200000 200000 200000 200000 200000
EBITDA 777061 825914,1 877209,8 931070,2401 987623,8
Amortizarea 600000 600000 600000 600000 600000
EBIT 177061 225914,1 277209,8 331070,2401 387623,8
Dobanzi 0 0 0 0 0
EBT 177061 225914,1 277209,8 331070,2401 387623,8
Imp/pr 28329,76 36146,25 44353,56 52971,23842 62019,8
PN 148731,24 189767,8 232856,2 278099,0017 325604
Amortizari 600000 600000 600000 600000 600000
Dobanzi 0 0 0 0 0
CF gestiune 748731,24 789767,8 832856,2 878099,0017 925604
Δimobilizari 0 0 0 0 0
ΔACRnet -314072,9 1357,029 1424,881 1496,124656 1570,931
CF disponibil 1062804,1 788410,8 831431,3 876602,877 924033
ACR 27140,583 28497,61 29922,49 31418,61778 32989,55
VR 951776,12
VAN 452.110,86 lei
RIR 15%
TR 4 ani si 46 de
44
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
zile
IP 15,07%
Calculam Valoarea reziduală a investiţiei peste 5 ani :
VR=3000000(1-0.5)(1-0.16) + (-314072.9+ 1357.029+ 1424.881+ 1496.124656+
1570.931)=951776,12
VAN=−3000000+ 958804.091.148
+ 684410.81.1482 +727431.3
1.1483 + 772602.8771.1484 + 820033
1.1485 +17917761.1485 =
452.110,86 leiVAN ne indică câştigul efectiv exprimat în unităţi monetare de care beneficiază
întreprinderea prin execuţia proiectului de investiţii analizat.Valoarea obtinută pentru VAN este
una mare ceea ce implică faptul că investiţia merită realizată.
Indicele de profitabilitate permite optimizarea deciziilor de selecţie a proiectelor de
investiţii; el se determină ca un raport intre mărimea totală actualizată a fluxurilor de lichidităţi
estimate a fi obţinute si mărimea cheltuielilor investiţionale efectuate:
Ip = VAN
Io = 15,07%
Indicele de profitabilitate exprimă câştigul net obţinut pentru o unitate monetară
investiţia.
Rate de rentabilitate interne (RIR), deduse din egalitatea permit evaluarea
performanţei investiţiei insă exprimată procentual. Între mai multe proiecte de investiţii, se
selectează, în condiţiile în care decizia se face doar după criteriul RIR, acel proiect ce asigură
maxim RIR.
RIR obţinut este 15%, valoare superioară costului capitalurilor permanente (k), proiectul
fiind, astfel, acceptat.
Termenul de recuperare reprezintă perioada de timp (exprimată in ani, luni) necesară în
vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităti degajate de aceasta.
Calculând TR obţinem că investiţia se recuperează in 4 ani şi 46 zile.45
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
4. Analiza de sensibilitateVom analiza în continuare investiţia noastră în mediul incert pentru că întotdeauna va
exista incertitudine în piaţa care va fi transmisă în firma analizată şi mai ales în investiţia
realizată.
Apelăm la 2 scenarii, unul optimist şi unul pesimist, datele rezultate fiind prezentate mai
jos:
Scenariul pozitiv:
Tabel 27
Elemente
modificate
CA Pondere CV in
CA
CF k
Modificari +7 puncte
procentuale
-7 puncte
procentuale
-7 puncte
procentuale
-6 puncte
procentuale
Situaţia obţinută este următoarea:
Tabel 28
2013 2014 2015 2016 2017
CA 1742425,45 1829547 1921024,059 2017075,262 2117929,025
CV 575000,3985 603750,4 633937,9393 665634,8363 698916,5781
CF 186000 186000 186000 186000 186000
EBITDA 981425,0515 1039796 1101086,119 1165440,425 1233012,447
Amortizarea 600000 600000 600000 600000 600000
EBIT 381425,0515 439796,3 501086,1193 565440,4252 633012,4465
Dobanzi 0 0 0 0 0
EBT 381425,0515 439796,3 501086,1193 565440,4252 633012,4465
Imp/Pr 61028,00824 70367,41 80173,77908 90470,46804 101281,9914
PN 320397,0433 369428,9 420912,3402 474969,9572 531730,4551
Amortizarea 600000 600000 600000 600000 600000
Dobanzi 0 0 0 0 0
CF gestiune 920397,0433 969428,9 1020912,34 1074969,957 1131730,455
Δimobilizari 0 0 0 0 0
46
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
ΔACRnet -312173,0092 1452,021 1524,622269 1600,853382 1680,896051
CF disponibil 1232570,052 967976,9 1019387,718 1073369,104 1130049,559
ACR 29040,42417 30492,45 32017,06764 33617,92103 35298,81708
k (-6 pp) 8,80%
VR 954085,3837
Rezultatele acestui scenariu:
Tabel 29
VAN 1.723.486,93 lei
IP 57,44956431
RIR 24%
TR 3 ani si 180 de zile
Scenariul negativ:
Tabel 30
Elemente modificate CA Pondere CV in CA CF k
Modificari -7 puncte
procentuale
+7 puncte
procentuale
+7 puncte
procentuale
+6 puncte
procentuale
Situaţia obţinută este următoarea:
Tabel 31
2013 2014 2015 2016 2017
CA 1514444,55 1624363,913 1705582,1 1790861 1880404
CV 696970,18 718139,835 754046,83 791749,2 831336,6
CF 214000 210000 210000 210000 210000
EBITDA 603474,37 696224,0775 741535,28 789112 839067,6
Amortizarea 600000 600000 600000 600000 600000
47
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
EBIT 3474,37 96224,0775 141535,28 189112 239067,6
Dobanzi 0 0 0 0 0
EBT 3474,37 96224,0775 141535,28 189112 239067,6
Imp/Pr 555,8992 15395,8524 22645,645 30257,93 38250,82
PN 2918,4708 80828,2251 118889,64 158854,1 200816,8
Amortizari 600000 600000 600000 600000 600000
Dobanzi 0 0 0 0 0
CF gestiune 602918,4708 680828,2251 718889,64 758854,1 800816,8
Δimobilizari 0 0 0 0 0
ΔACRnet -315972,6908 27072,73188 28426,368 29847,69 31340,07
CF
disponibil
918891,1616 653755,4932 690463,27 729006,4 769476,8
k (+6pp) 20,80%
ACR 25240,7425 27072,73188 28426,368 29847,69 31340,07
VR 1060714,168
Rezultatele acestui scenariu:
Tabel 32
VAN -286.270,08 lei
TR > 5 ani
RIR 8%
IP -9,54%
Observăm că în scenariul optimist VAN are o valoare de 1.723.486,93 lei, mai mare
decât în previziunile unui scenariu neutru, investiţia este mult mai profitabilă (57% faţă de 15%
în scenariul neutru), iar perioada de recuperare a investiţiei este mai mică cu aproape un an, RIR-
ul fiind, de asemenea, mai mare cu 9 puncte procentuale.
În cazul unuia pesimist se observă că investiţia nu se recuperează pe parcursul celor 5 ani,
VAN-ul fiind unul negativ, de -286.270,08 lei. De asemenea, ramdamentul investiţiei este de
8%, ceea ce arată clar deteriorarea situaţiei firmei în cazul unui scenariu pesimist, indicele de
profitabilitate fiind negativ.
48
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Valoarea medie a VAN în această investiţie, luând în calcul atât scenariul optimist cât si
pe cel pesimist este 629.775,90 lei, valoare pozitivă, deci are loc recuperarea investiţiei dacă
mediul are un grad de incertitudine moderat.
5. Pragul de rentabilitate contabil şi financiarPragul de rentabilitate contabil ne arată volumul vânzărilor pentru care profitul net
obţinut este 0. Pragul de rentabilitate financiar evidenţiază cât de mare este volumul vânzărilor
aferent căruia VAN are valoarea nula. Ca să determinăm acest prag vom lua valori succesive
până ajungem la o mărime VAN egală cu zero. Pentru a analiza aceste praguri am introdus datele
in excel şi am obţinut valorile pentru indicatori aplicând funcţia “Solver” astfel :
Tabel 33
Indicatori Valoare 2012 Prag de rentabilitate contabilPrag de rentabilitate
financiar
CA 1628435 1333333,333 1347032,284
PN 148731,24 0 6904,271353
VAN 452110,8595 -22009,18546 0
RIR 15,40% 7% 8%
CONCLUZI
Ecapitalizare decapitalizare conservare
Observăm din tabel că valoarea la pragul de rentabilitate contabil a cifrei de afaceri este
1333333,3 lei, adica atât va trebui sa încaseze firma pentru a nu avea nici pierdere si nici profit,
iar în cazul în care va vrea să îşi recupereze întocmai investiţia, VAN-ul fiind egal cu 0, cifra de
afaceri obtinută va trebui să fie de 1347032,284 lei.
6. Arborele de decizii si optiunile realeArborele de decizii ne permite să evaluăm opţiunile reale de investire.
49
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Deciziile de investire sunt influenţate atât de situaţia actuală economică cât şi de situaţia
viitoare, de posibilităţile viitoare de a investi.
În situaţiile nefavorbile se poate lua în calcul şi varianta dezinvestirii, abandonul.
Pe ramurile arborului se află posibilităţile cu care anumite evenimente se pot
intâmpla.Aceste evenimente pot fi pozitive sau negative si influenţează deciziile firmei.
In fiecare punct al arborelui se calculează VAN şi se decide pe care ramura se continuă în
funcţie de probabilitatea de apariţie.Se urmăreste obţinerea unei valori actualizate nete cât mai
mare.
Pentru realizarea arborelui de decizii am considerat următoarele:
Rata fără risc = 6,3014%
Costul capitalului=14.8%
Pe baza Simularii Monte Carlo am determinat σ(RIR)= 2,2%.
Rata de creştere u= 102,22% ,am determinat-o cu funcţia EXP de parametru σ(RIR) si dt=1.
Rata de descreştere este 97,82%, calculată ca inversul ratei de creştere.
Considerăm că posibilitatea de creştere cu u este de 25% egală cu cea de scădere utilizând d,
probabilitatea cu care CFD ramân constante fiind egală cu 50%.
Pentru a putea obţine cel mai mare VAN luăm în considerare trei cazuri: amânare,
abandon şi extindere.
În primul an, luând în considerare opţiunea de investire obţinem cu o probabilitate de
99%, VAN=41686 şi o VAN maxima =177369 cu o probabilitate de 49%.Tabel 34Optiunea de abandon
0 1 2 3 4 5 Probabilitatea VAN Prob × VANconditionata
0.25 1086445 805948 868831 936411 1009033 0.493 177369 87470
0.50 1062804 788411 831431 876603 924033 0.986 41686 411151.97
-3000000 0.25 1039678 771255 795641 820615 846193 0.493 -86405 -42611-0.97
Stop -0.97 11000 -0.973 -2990418 2908488
1.00 E(VAN) = 2994462
s(VAN) = 4200415
50
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
În condiţiile în care în primul an decidem să nu investim, pentru a investi în anul
următor, se va obţine un VAN maxim de 323805 cu o probabilitate de 49,3%.Tabel 35Optiunea de amanare
0 1 2 3 4 5 6 Probabilitatea VAN Prob × VANconditionata
0.25 1119038 848592 914802 985957 1062422 0.493 323805 159685
0.50 1094688 812063 856374 902901 951754 0.986 132937 1311151.97
Amanare -3000000 0.25 1070868 777107 801678 826841 852614 0.493 -44001 -21699-0.97
Stop -0.97 11000 -0.973 -2990418 2908488
1.00 E(VAN) = 3177589
s(VAN) = 4327191
În ceea ce priveşte opţiunea de amânare şi extindere, în urma calculelor efectuate, am
decis că momentul optim pentru o nouă investitie este anul 4, atunci când vom efectua o
investitie suplimentară de 4000 lei. Astfel vom obtine un VAN maxim de 585216 cu o
probabilitate de 49,3% dacă se investeşte în anul 1.Tabel 36Optiune de extindere
0 1 2 3 4 5 6 Probabilitatea VAN Prob × VANconditionata
0.25 1119038 848592 1051382 1139283 1227639 0.493 585216 288600-4000
0.50 1094688 812063 984231 1043311 1099761 0.986 372515 367412Amanare 1.97
+ Extindere -3000000 0.25 1070868 777107 921369 955424 985204 0.493 175638 86616-0.97
Stop -0.97 -1.919 -3000000 575567511000
0.05 E(VAN) = 6498303
s(VAN) = 9955890
În urma calculelor realizate se pare că cea mai bună variantă pentru a obţine un VAN
maxim este că investiţia să fie amanată cu un an, urmând ca aceasta să se realizeze în anul 2 şi să
fie urmată de o investiţie suplimentară în anul 4.
7. Simularea Monte-Carlo
51
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Simularea Monte Carlo este o metodă complexă de analiză în mediul incert ce se bazează pe
teorii ale probabilităţilor. Fiecărei variabile considerate a avea o evoluţie incerta îi este atribuită o
variabilă aleatoare care respectă o anumită distribuţie. Pe baza distribuţiei de probabilitate se poate obţine
printr-o extragere o valoare aleatoare pentru variabilă în cauză.
Se vor putea calcula astfel un număr destul de mare de valori pentru VAN constuind o distribuţie
de probabilitate ce ne va permite să determinăm P(VAN<0), o informaţie de interes pentru orice
investitor.
Simularea Monte Carlo a fost realizată în Microsoft Excel, utilizând valorile din scenariul de
bază, am stabilit intervalul de variatie pentru fiecare dintre acestea si utilizând funcţia RAND() pentru a
genera un număr aleator care să conducă la obţinerea diferitelor valori.
În cadrul analizei Monte Carlo următorii indicatori au suferit modificări: rata de creştere a pieţei,
cota de piaţă aferentă investiţiei, rata previzionată de creştere a tarifului real, ponderea costului unitar
variabil în cifra de afaceri si durata de rotaţie a activului circulant net prin cifra de afaceri.
Tabel 37
Rata de crestere a pietei (-10 pp; +10 pp)
Cota de piata aferenta proiectului (-10%; +10%)
Rata de crestere a tarifului real (-4 pp; +4 pp)
Ponderea cheltuielilor variabile in CA (-4 pp; +4 pp)
Pe baza acestor informaţii s-au realizat 250 de simulări,valorilor medii obţinute la rularea
repetată a simulării pentru principalii indicatori fiind prezentate în tabelul următor:
Tabel 38
E(VAN) σ(VAN) P(VAN<0) E(RIR) σ(RIR)
323738 168215 0% 19.1% 2.2%
Putem observa că probabilitatea că VAN-ul să fie negativ este 0, ceea ce implică faptul că
prin realizarea investiţiei se va recupera cu sigurantă suma investită.
52
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
Grafic 1
V. IMPACTUL DECIZIEI DE FINANTARE
1. Valoarea actualizata netă (VANA) versus costul mediu ponderat al
capitalului
Ipoteze :
Investiţia va fi autofinanţată în proporţie de 60%, se vor contracta credite în valoare de
20%, iar restul de 20% se vor procura prin creşterea capitalului social (emitere de noi
acţiuni)
Împrumutul va fi rambursat intr-o perioadă de 4 ani, principalul la scadentă.
Rata de dobandă la care va fi contractat creditul este de 8%/an
Comisionul brokerului care va intermedia emiterea noilor acţiuni va fi de 5%
Cota de impozit este de 16%
Tabel 39
VANA se calculează că suma între VAN a proiectului integral autofinanţat (fără costuri
de tranzacţionare si fără economii fiscale) şi valoarea actualizată a costurilor de procurare a
capitalurilor şi a
economiilor fiscale.
VANA =
452111 -1089 = 451022
Costul mediu
ponderat al capitalurilor
(CMPC) este 16.6%.53
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
VI. CONCLUZIIAnalizând toate datele calculate în acest proiect, precum şi ipotezele investiţiei şi
rezultatele acesteia, afirmăm că firma poate suporta o asemenea invesitie, rezultatele fiind cele
aşteptate de noi.
Deşi iniţial compania nu suporta o investiţie datorită valorilor negative ale cash flow-
urilor disponibile, prin aportul acţionarilor am reuşit să producem şi să promovăm acest nou
produs, investiţie care adus un VAN pozitiv, care are previziuni de creştere a cifrei de afaceri cu
aproximativ 36%, profitul crescând cu aproximativ 20%.
Deşi scenariul negativ al investiţiei noastre înregistrează o valoare negativă a VAN-ului
pentru că presupunerile au fost destul de drastice, valorile medii ale indicatorilor calculate prin
aceste previziuni sunt favorabile, deci într-o situatie neutră, cum este cel mai probabil să fie,
rezultatele vor fi pozitive şi conform asteptaăilor noastre.
Pe următorii ani preconizăm o activitate în creştere, datorită modificării intensive a
producţiei precum şi a creşterii numărului de clienţi prin acest nou produs, creşterea cotei de
piaţa a companiei şi în final, prin cele mai importante modificări, creşterea indicatorilor de stare
a firmei.
54
Analiza performanţei şi evaluarea unui proiect de investiţii directe
VII. BIBLIOGRAFIE1. Raport de Autoevaluare S.C IPEE AMIRAL TRADING IMPEX S.A
2. Stancu, Ion. “ Finante”, Editura Economică, 2002
3. Stancu, Ion. “ Finante: Teoria pieţelor financiare, finanţele întreprinderilor,
Analiza şi gestiunea financiara”, Editura Economică, 2000
4. www.bvb.ro
5. www.ipee.ro
55