Analiza de conținut
description
Transcript of Analiza de conținut
După acest curs veți putea să:
Definiți metoda analizei de conținut și să identificați dacă subiectul pe care intenționați să-l cercetați se pretează la o asemenea abordare
Prezentați avantajele și limitele metodei Prezentați detaliat etapele de cercetare Realizați practic o cercetare bazată pe metoda analizei de conținut
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Definiție:
Analiza de conținut reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativă a comunicării, în scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest al acesteia (Berelson, B., 1952, apud Wimmer, R., Dominick, J., 2010, p. 157)
Analiza de conținut: tratarea cantitativă a unui material simbolic calitativ.
ATENȚIE: nu doar textele pot fi analizate prin acestă metodă ci și documentele nescrise (desene, caricaturi, imagini, etc.).
Materialele analizei de conținut sunt practic nelimitate: discuții de orice fel, manuale școlare, articole de presă, discursuri politice, anunțuri publicitare, etc.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Exemple:
http://www.whomakesthenews.org
Chelcea, S., 2007, p.572
http://www.unicef.org/romania/ro/STUDIU_de_GEN.pdf
http://blog.lib.umn.edu/cspg/smartpolitics/2011/01/a_content_analysis_of_barack_o.php
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Avantajele analizei de conținut:
Rigoarea: depășirea impresiei, al afirmațiilor fără acoperire empirică Evoluție comparativă Caracterul neprovocat al artefactelor studiate Cost relativ redus Accesibilitatea : studii ”la distanță”
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Limite ale analizei de conținut:
Stabilirea ”obiectivă” a grilei de analiză; Interpretarea atitudinilor, valorilor și intențiilor autorului documentului supus investigației nu
se rezolvă doar prin relevarea tendințelor statistice.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Factori favorizanți ai dezvoltării metodei:
Exigența procedurilor de validare fiabile Grija de a identifica mecanismele de influență prin intermediul mass-media Curentul structuralist Apariția societății informaționale ”Explozia” siguranței statistice Ascensiunea limbajului informatic
Adaptare după Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord) 2007, p.298
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Etapele analizei de conținut :
Planificarea cercetării: Identificarea teoriilor ce configurează tema Stabilirea ipotezelor și întrebărilor cercetării Conceptualizare, operaționalizare, sistem de
codare (schema de categorii) Eșantionare
Culegerea datelor Codarea datelor Analiza fidelității codării
Analiza datelor Analiza de frecvențe (ocurențe) Analiza de corelații (co-ourențe) Analiza de tendința Analiza de contingență
ATENȚIE: Scopul unei cercetări bazate pe analiză de conținut este ca înțelegerea materialul analizat să depășească lectura obișnuită. Acest lucru este posibil doar dacă se iau toate precauțiunile necesare cu privire la rigoarea științifică.
În funcție de materialul ce trebuie observat și de problema pe care caută să o rezolve, analistul are la dispoziție un dispozitiv de operațiuni, cum ar fi: clasamente, condensările, adunările, numărarea, indiciile și altele. El este ca un bucătar ce are la dispoziție o carte de rețete: inspirația de moment și jongleriile nu sunt excluse, bucătarul încercând să obțină un preparat cât mai bun. Analistul speră
la o interpretare finală temeinică. Bucătarul adună ingredientele în vederea unui amestec
subtil. Analistul elaborează ipoteze pe care speră să le dovedească pe materiale simbolice. In
ambele cazuri, exisă un demers bazat pe răbdare, iar, uneori, există momente de impas, de rateuri
dar și de reușite.
Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord) 2007, p.299
+10%
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Schema de categorii:
Conținuturile comunicării urmează să fie clasificate, introduse în rubrici sau clase (categorii) relevante
Stabilirea sistemului de categorii decurge în mod logic din ipotezele ce trebuie testate sau din întrebările de cercetare
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Atunci când nu sunt utilizate categorii standard, analistul procedează prin încercare și eroare creând o schemă de categorii originală.
http://www.cna.ro/IMG/pdf/Reprezentarea_violentei_1-3_100310.pdf
Unitățile de analiză:
Utilizarea tehnicii analizei de conținut presupune determinarea unităților de înregistrare, de context și de numărare.
Unitatea de înregistrare: acea parte din comunicare ce urmează a fi caracterizată și introdusă într-una dintre categoriile schemei de analiză.
Unitatea de context: acel segment al comunicării care permite a se vedea dacă unitatea de analiză are orientare pozitivă, neutră sau negativă.
Unitatea de numărare: are funcție de cuantificare.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Unitatea de înregistrare:
Cuvântul sau simbolul constituie cele mai mici
unități de înregistrare.
De cele mai multe ori, tema – o aserțiune despre un anumit subiect – reprezintă unitatea de înregistrare cea mai convenabilă.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
ATENȚIE: unitățile de înregistrare foarte mici nu ajută suficient la înțelegerea mesajului.
Unitatea de context:
Mărimea unității de context este condiționată de mărimea unității de înregistrare;
Unitățile de înregistrare pot fi reperate în contexte diferite (ex: Avem nevoie de un altfel de președinte… președintele Traian Băsescu nu…) și de aceea, a spune că într-o comunicare au fost reperate unele cuvinte nu este o informație valoroasă.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Unitatea de numărare:
Se preferă unitățile de numărare cu caracteristici fizice evidente (lungimea, suprafața, durata).
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Nu este același lucru dacă o temă beneficiază de o expunere pe mai multe pagini sau pe câteva rânduri. De asemenea nu este lipsit de interes poziționarea sau durata unei știri în cadrul unui calup de știri.
Constituirea corpusului (eşantionarea)
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Populaţia din care extragem eşantionul trebuie să respecte regula exhaustivităţii Eşantionul trebuie să fie reprezentativ şi să respecte regula omogenităţii
Corpus: ansamblul mărturiilor comunicaţionale supuse procedurilor analitice
Procedee de analiză a conținutului:
Analiza frecvențelor: constă în determinarea numărului de apariții ale unităților de înregistrare în sistemul categoriilor de analiză.
Analiza tendinței: pune în evidență orientarea față de subiect. Analiza contingenței: evidențierea structurilor de asociere a termenilor dintr-un text.
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Analiza frecvenţelor:
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Operaţiuni specifice analizei de conţinut: Distribuţia frecvenţelor Analiză comparativă Identificarea valorii modale
Frecvenţa: numărul de unităţi de înregistrare ce au o anumită caracteristică din lista de categorii posibile.
Frecvenţa exprimată în cifre brute este denumită frecvenţa absolută.Frecvenţa exprimată în procente poartă numele de frecvenţă relativă.
Analiza tendinţei:
pune în evidență orientarea față de subiect
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Analiza contingenţei:
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Prezenţa/absenţa simultană a două sau mai multe unităţi de înregistrare în acelaşi context
Calculul coeficientului de contingenţă
Coeficientul C ia valoarea 0 pentru cazul de independenţă statistică şi se apropie de 1 în cazul unei corelaţii
Bibliografie:
Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut
Babbie, Earl (2011) Practica cercetării sociale ed. Polirom Moscovici, Serge; Buschini, Fabrice (coord) (2007) Metodologia ştiinţelor socioumane ed.
Polirom Neuman, Lawrence (2011) Social Research Methods. Qualitative and Quantitative Approches
ed. Pearson Wimmer, Roger; Dominick, Joseph (2010) Mass Media Research: An Introduction ed.
Wadsworth Cengage Learning