Analiza Datelor Calitative. FS
-
Upload
ciociu-alina -
Category
Documents
-
view
485 -
download
2
description
Transcript of Analiza Datelor Calitative. FS
Ce analizăm? Texte- Interviuri individuale sau de grup- Observaţii- Documente sociale: scrisori, jurnale,
articole din ziare etc. Imagini- Fotografii- Filme- Desene
Florentina Scârneci
Când se face analiza?
Imediat după culegerea primelor date
Vezi procesul circular al cercetării calitative
Analiza dezvăluie nevoia culegerii de noi date
Florentina Scârneci
Ce înseamnă “analiza datelor”?
Proces de prelucrare a datelor culese în vederea interpretării
Datele sunt aduse la mărimi, forme şi structuri care permit interpretarea
Orice tehnică este permisă atâta timp cât nu denaturează conţinutul datelor
Florentina Scârneci
Condiţionare Analiza este ghidată de obiectivele
cercetării
Stabilirea / clarificarea / modificarea obiectivelor de cercetare
Recomandări bibliografice:
Flick, U., 1998, An Introduction to Qualitative Research, Sage Publications, Londra.
Neuman, L.W., 1997, Social Research Methods: Qualitative and Quantitative Approaches, Allyn and Bacon, Boston.
Florentina Scârneci
Strategii de analiză Analiza orientată pe caz (pe subiect sau pe
unitate de investigare)Exemplu: interviuri individuale cu bolnavi despre
schimbările survenite în viaţa lor odată cu boala; interviuri biografice – cum îşi povestesc viaţa tinerii, bătrânii, persoanele instruite etc.
Analiza orientată pe variabilăExemplu: focus-grupuri cu bolnavi; teme biografice –
apariţia primului copil, primul loc de muncă etc.
Trimitere bibliografică:
Huberman, A.M., Miles M.B., 1998, Data Management and Analysis Methods, în Denzin, N., Lincoln, Y.S. [ed.], Collecting and Interpreting Qualitative Materials, Sage Publications, Londra.
Florentina Scârneci
Tipuri de analiză
Codarea pentru realizarea de categorii, pentru dezvoltarea de teorii
Se concentrează pe conţinutul textului
Analiza secvenţială pentru reconstruirea structurii textului
Se concentrează pe forma textului
Florentina Scârneci
Tipuri de codare
Analiza globală
Codarea tematică
Codare (Grounded Theory)
Florentina Scârneci
Tipuri de analiză secvenţială
Analiza conversaţiei
Analiza discursului
Analiza narativă
Florentina Scârneci
Analiza globală Familiarizarea cu textulVezi “Aş fi vrut să fiu…”
Clarificarea obiectivelor Extragerea şi gestiunea cuvintelor cheie,
propoziţiilor importanteVezi interviurile cu managerii
RezumateVezi “Aş fi vrut să fiu…”
Tabele de conţinut
Florentina Scârneci
Tabele de conţinutCuvinte cheie Sursa paginile liniile
Responsabilitate Interviul M1Interviul M1Observaţii M7
4151
12-2024-322-9
Timp liber Date vizuale: fotografii M15Jurnalul cercetătorului M9 1 12-13
Performanţe şcolare Interviul M7
Interviul M9Interviul M21Documente sociale: carnete de note, diplome M5
478-91012
10-1721-2830-1511-247-26
Florentina Scârneci
Codarea tematică
Inventar de teme Folosită mai ales în strategia de analiză
orientată pe variabilă, la analiza focus-grupurilor, în studii comparative
Exemplu: focus-grupuri cu bolnavi (având diferite boli) despre relaţia cu ceilalţi
Vezi “Aş fi vrut să fiu…”
Florentina Scârneci
Codarea (G.T.) Reducerea datelor cu scopul de a
dezvolta categorii sau teorii Datele sunt sparte, conceptualizate şi
apoi puse împreună în alte forme Proceduri obligatorii la G.T.: codarea
deschisă, codarea axială şi codarea selectivă
Recomandări bibliografice:Strauss, A., Corbin, J., 1990, Basics of Qualitative Research:
Grounded Theory Procedures and Techniques, Sage Publications, Londra.
Coffey, A., Atkinson, P., 1996, Making Sense of Qualitative Data: Complementary Research Strategies, Sage Publications, Thousand Oaks.
Florentina Scârneci
Codarea deschisă
Decuparea esenţialului din text
Descoperirea ideilor, a înţelesurilor conţinute în text
Florentina Scârneci
Codarea deschisă - procedură
Se citeşte textul cu atenţie Se selectează cuvinte, expresii,
propoziţii sau paragrafe care exprimă o idee
Se aplică etichete conceptuale pentru fiecare idee prezentă în text sau se păstrează ca atare textul selectat – coduri
Florentina Scârneci
Tehnici ale codării deschise
Linie cu linie – pentru pasaje neclare sau foarte bogate în informaţii
Propoziţie cu propoziţie Paragraf cu paragraf Pe document
Exemplu de codare linie cu linie
Florentina Scârneci
Florentina Scârneci
Se compară codurile între ele; când definesc un fenomen similar sunt reunite în categorii
Florentina Scârneci
Florentina Scârneci
Pot să spun însă că din alt punct de vedere mi-a folosit în închisoare, în sensul că m-a adunat de pe drumuri, m-a făcut mult mai înţelept, mult m-a întărit, mi-a cimentat caracterul şi am învăţat limbi străine acolo. Se învăţau oral. […] Dar, era acolo inventată şi o manieră de a scrie, se scria pe talpa bocancului, primeam bocanci din-ăştia milităreşti de la trupe dezafectate din timpul războiului care talpă era din gumă, guma era lucioasă sau dacă nu o lustruiam noi, pe ea... ăăă... presăram un fel de spumă de săpun aşa… un fel de pastă de săpun de rufe.
Florentina Scârneci
Categorie: beneficii sau “foloase” ale încarcerării
Coduri componente: m-a adunat de pe drumuri, m-a făcut mai înţelept, m-a întărit, mi-a cimentat caracterul, am învăţat limbi străine acolo.
Florentina Scârneci
Categoriile primesc nume, li se pun etichete (din literatura de specialitate – exemplu: motivaţie intrinsecă, autopercepţie; sau folosind cuvintele subiecţilor – se păstrează savoarea textului, exemple:
sacrificarea săpunului, trucuri de scriere)
Florentina Scârneci
Se caută dezvoltarea categoriilor descoperite şi descoperirea altora
- În toate datele culese de la subiect- În datele culese de la alţi subiecţi- Colectând noi date
Florentina Scârneci
Tehnică ajutătoare: adresarea de întrebări textului
Exemplu: cine învăţa în închisoare? Cine erau “profesorii”?
Florentina Scârneci
Florentina Scârneci
Analiza datelor ghidează colectarea de noi date – structurează interviurile ulterioare în funcţie de categoriile descoperite dar rămase incomplete
Exemplu: ce alte strategii de învăţare a limbilor străine aţi mai pus în practică? Spuneţi-mi mai multe despre felul în care se învăţau poeziile! Ce alte tipuri de învăţare mai existau în închisoare?
Florentina Scârneci
Stabileşti cu claritate obiectivele de cercetare!
Exemple: cum se învăţa în închisorile comuniste?
Obiectivele ghidează analiza: pui in recycle bin categoriile care nu te ajută să dai un răspuns la obiectivele cercetării
Florentina Scârneci
Se păstrează codurile care nu au intrat în categorii, dar care par semnificative
Exemplu: teribil înţeleg soarta cobaiului
Vezi “Aş fi vrut să fiu…”
Atenţie la etichetare: etichetele nu trebuie să fie scurte, ci sugestive
Atenţie la formarea categoriilor şi subcategoriilor
Florentina Scârneci
Codarea axială Realizarea conexiunilor între categorii şi
subcategorii, punerea în evidenţă a relaţiilor dintre categorii
Descoperirea categoriilor axiale (principale, importante pentru obiectivul cercetării)
Exemplu: învăţarea limbilor străine, învăţarea poeziilor, învăţarea mijloacelor de supravieţuire în închisoare
Florentina Scârneci
Posibile grupări de categorii
Pe secvenţe temporale:
Perioada anterioară închisorii → perioada petrecută în închisoare → perioada de anchetă → perioada post-comunistă
După localizare:
Realizate în închisoare → realizate la “anchetări” → realizate în spaţii publice → realizate în spaţii private
Florentina Scârneci
Exemplu – analiza interviurilor biografice cu manageri:
- În funcţie de perioada de viaţă: perioada copilăriei, adolescenţei şi maturităţii
- Toate categoriile referitoare la angajaţi: relaţia cu angajaţii, ce îi motivează pe angajaţi în viziunea managerilor, cum trebuie să fie un angajat
Florentina Scârneci
Folosirea paradigmei de codare pentru studii de tip cauză – efect:
Condiţii cauzale → fenomen → context → condiţionări → strategii de acţiune / interacţiune → consecinţe
Florentina Scârneci
Florentina Scârneci
Se caută legarea categoriilor (asociat cu, determină pe, se determină reciproc, se aseamănă cu, poate fi relaţionat cu, este un tip de, duce la, corelează cu etc.)
Se determină relaţiile dintre categorii punând întrebări de relaţionare textului sau subiecţilor
Nu există forme predefinite de legare a categoriilor
Florentina Scârneci
Codarea selectivă Selectarea categoriei centrale sau
nucleu de care se leagă categoriile axiale şi subcategoriile lor
Categoria nucleu se stabileşte în funcţie de obiectivele cercetării
Exemple:pentru obiectivul – care au fost circumstanţele
(familiale, materiale, relaţionale, profesionale etc.) în care au trăit managerii?, categoria nucleu: identitatea ca ansamblul de circumstanţe
pentru obiectivul – care sunt ideile şi sentimentele managerilor legate de propria persoană?, categoria nucleu: identitatea ca idei şi sentimente despre sine
Florentina Scârneci
Se fac propoziţii ipotetice despre relaţiile dintre categorii (potrivite unul caz, se compară cu cele potrivite celorlalte cazuri, se caută asemănări şi deosebiri, cauze ale deosebirilor etc.)
Exemple: preocupările intelectuale în închisoare sunt multiple. Dacă subiectul are un tip de învăţare, atunci are mai multe preocupări intelectuale în închisoare.
Florentina Scârneci
Se formulează tentative de răspuns la obiectivele cercetării
Apar intuiţii care sunt de cele mai multe ori completate, modificate, iar uneori sunt chiar anulate de noile descoperiri din date.
Exemple:- Respectul şi aprecierea celorlalţi oameni sunt
factori motivatori foarte importanţi pentru manageri.
- Au avut cel puţin un părinte autoritar.- Fac de mici tot felul de munci remunerate şi îşi
gestionează singuri câştigul.
Florentina Scârneci
Se păstrează un permanent contact cu literatura de specialitate
- Se identifică termeni- Relaţii între termeni
Florentina Scârneci
Exemplu Ceea ce trăiesc românii care pleacă şi apoi
se reîntorc în ţara de origine poate fi încadrat în ceea ce Goffman (1961) numea „rupturi biografice” care activează şi reactivează neconcordanţele între „identitatea socială reală” (caracteristici posedate) şi „identitatea socială virtuală” (cum apar celorlalţi în interacţiune).
Neconcordanţele se dezvoltă atât în raport cu ceilalţi – italieni, cât şi cu ceilalţi - români, la întoarcere.
Florentina Scârneci
Prezentarea vizuală a datelor
Prezentarea datelor în formă condensată grafică
Pune în evidenţă legăturile, conexiunile, asocierile între date
Primul pas către interpretare prin descrierea legăturilor, asemănărilor şi deosebirilor între categorii şi cazuri
Recomandare bibliografică:
Agabrian, M., 2004, Cercetarea calitativă a socialului: design şi performare, Institutul European, Iaşi.
Florentina Scârneci
Matricea Tabel cu dublă intrareExemplu: înţelegerea unei cronologii - evoluţia stării
psihice a deţinuţilor din închisorile comunisteSubiecţi Momentul
intrării în închisoare
Perioada de acomodare
Momentele critice în închisoare
Momentul ieşirii din închisoare
1
2
3
Subiecţi Identificări cu persoane
Identificări cu grupuri
Identificări de rol
M1
M2
Florentina Scârneci
Matrice pe seturi de date în vederea comparării nu numai a cazurilor între ele ci şi a grupurilor de cazuri
Manageri Ce îi motivează Ce regrete au Ce îşi doresc de la viitor
Tineri (26-39)
Maturi (40-49)
Seniori (50-69)
Florentina Scârneci
Exemplu: matrice conceptuală – procesul învăţării în închisorile comuniste
În tabel se introduc categorii, coduri, abrevieri etc.
Vezi manageri
Tipuri de învăţare Cine învăţa De la cine învăţa Cum învăţa
Învăţarea limbilor străine
Învăţarea poeziilor
Învăţarea strategiilor de supravieţuire
Florentina Scârneci
Manager Ce spune despre el/ea Ce crede că spun ceilalţi despre el/ea
Ce spune despre el/ea patronul
Ce spun despre el/ea ceilalţi manageri
AM (şefa secţiei vopsitorie, femeie)
- referitor la activitatea mea nu sunt probleme deosebite;
- noi întotdeauna ne-am făcut treaba;
- am colaborat foarte bine cu toată lumea;
- am avut 1, 2 reclamaţii în 3 ani (şi asta pentru că au stat produsele în condiţii nefavorabile);
- nu respect regula că toate trebuie să treacă pe la şef (e ca o pâră);
- nu trimit mail-uri să se ştie oficial cine a greşit.
- mi se reproşează că sunt prea bună, prea indulgentă cu oamenii;
- cred că patronul consideră că sunt de încredere.
- face tot ce trebuie, respectă regulile, nu are incidente.
DT: vopseşte orice îi vine la mână, fără să verifice (estetic); mi-e groază când trebuie să îi cer ceva.
GB (director aprovizionare, bărbat)
- departamentul meu nu are probleme;
- probleme nu apar din cauza departamentului meu;
- problemele pe care noi le generăm nu afectează celelalte departamente;
- nu am generat probleme grave;- am reuşit să fac lucrurile să
meargă şi acesta este meritul meu;- mă enervez foarte repede; - sunt cel mai vechi angajat;- am fost singurul care am scăpat
de sancţiuni.
- vorbesc mai tare şi mi se reproşează că ţip.
- nu ştie să gestioneze stresul;
- reacţionează anormal;
- e orgolios.
GT: nu ne trimit ofertele la timp, nu avem preţurile.
VM: cu aprovizionarea umblă repede informaţia.
Florentina Scârneci
Reţeaua Noduri legate prin diverse legături
Vezi reţea cauzală – condiţiile cauzale ale învăţării în închisorile comuniste
Vezi cursul evenimentelor ce conduc la delincvenţa tinerilor
Vezi schema relaţiilor
Florentina Scârneci
Florentina Scârneci
UNICITATE
În copilărie / diferiţi de ceilalţi
copii
La şcoală Prin caracteristici
Iniţiativă, curaj, abilităţi,
pricepere, maturizare
De-a lungul vieţii / diferiţi de ceilalţi oameni
prin
ce realizează (ce fac şi cum
fac)
nu copiază comportamente
ce au cum sunt
Florentina Scârneci
Florentina Scârneci
Florentina Scârneci
AUTONOMIE
Slabă independenţă profesională
ştiu să facă multe lucruri în multe domenii
pot face lucrurile mai
bine decât alţii
pot face lucruri pe care alţii nu
le pot faceau iniţiative
Dependenţă faţă de vechi
reţete de manageriat
Dependenţă faţă de prezent
Dependenţă motivaţională
Florentina Scârneci
Există soft-uri de analiză a datelor calitative
Folositoare în gestiunea volumelor mari de date
Exemple: NVivo, Etnograph, HiperRESEARCH, ATLAS.ti, AQUAD
Recomandări bibliografice:Coffey, A., Holbrook, B., Atkinson, P., 1996, Qualitative Data
Analysis: Technologies and Representations, în Sociological Research Online, vol. 1, nr. 1, <http://www.socresonline.org.uk/socresonline/1/1/4.html>.
Kelle, U., 1997, Theory Building in Qualitative Research and Computer Programs for the Management of Textual Data, în Sociological Research Online, vol. 2, nr.2, <http://www.socresonline.org.uk/socresonline/2/2/1.html>.
Florentina Scârneci
Câteva instrumente de analiză furnizate de softul
NVivo 7 construirea de seturi de documente sau
categorii frecvenţa cuvintelor căutare după categorii (comparare a
codurilor din categorii pe diverse seturi de date)
căutare după atribute (găsirea codurilor specifice unor categorii pe cazurile cu anumite atribute)
Florentina Scârneci
Triangulaţia metodologică Metodele şi tehnicile de analiză a
datelor se pot combina în cadrul aceluiaşi proiect, pe aceleaşi date
Se pot folosi anumite metode de analiză pe anumite materiale, alte metode pe alte materiale culese
Mai mulţi cercetători pot analiza acelaşi material
- Analiza este mai completă, înţelegerea textului mai profundă
- Verificarea corectitudinii analizei
Florentina Scârneci