An IV Sem. I-curs 2015-2016 Structuri de Zidarie i

PROF.DR.ING. TUDOR DAN

REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETO N SI ZIDARIE I

AN IV -CCIA -SEM.I STRUCTURI DIN ZIDARIE

1




2

CUPRINS CAP.1.CONCEPTIA PERETI

PORTANTI DIN ZIDARIE

-

1.2. Adoptarea sistemului structural

1.3. A

-Definitii

1.3.2. Mortare

CAP. 2. ELEMENTE DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE

2.1. Proiectarea peretilor structurali.

2.2. are a tipurilor de zidarii

2.2.1.

2.2.

3.1.2. Grupa

3.3

- )

4.1. Principii generale de calcul

4.2. Determinarea excentric

perpendiculare pe planul peretelui

4.2.4. Excentricitatea totala (la reazeme-nivel)




3

perpendicular pe planul median

4.

peretelui.

CAP.5. OR CU

6.1. -ZNA

6.2.2. Prevederi referitoare la centuri

6.2.3. Prevederi referitoare la riglele de cuplare

orizontale (ZC+AR)

6.5. Prevederi constructive privind infrastructura

6.5.2. Socluri

6.6.2. Prevederi spe

CAP.7.

7.1. Controlul proiectarii

7.2. Controlul executiei




4

CAP.1.CONCEPTIA PERETI

PORTANTI DIN ZIDARIE

-

A

and

parcurgerea unui proces iterativ de "propunere-evaluare

Alegerea

-

n

-

- ca

calcul, cu sufici

ag 0.20g

limitate, car 1.1.

fundate direct pe terenuri dificile (PUCM, PSU).

realiza reduceri de arie,

de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 10

(de exemplu, prin rezemarea unui perete structural pe

C

elemente verticale:

elemente orizontale: orizontal.

lor




5

A .

conform prevederilor din Capitolul 8

di

B.

ZNA ): prin centuri de beton armat

ZC): n

ZIA rilor din stratul

E trebuie sa

prin reducerea:

grosimii zidurilor;

fundare.

forma n plan - - -

laturii respective;

de greutate (CG CR 0.1 L unde L




6

Figura 1.1

regularitate stru

reducer

cu nniv 3

slabe" (care adect cele ale nivelurilor superioare).

Figura 1.2

Codului CR6,

grupe de regularitate

Clasificare




7

Tabelul 1.1

Grupa de

regularitate a

Regularitate

Plan

1 Da Da

2 Nu Da

3 Da Nu

4 Nu Nu

Cl dual,

va face conform prevederilor generale din CR6. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform

P100-1/2013 NP 007-97

va fi proiectat conform prevederilor din Codul P100-1/2013, cap.8 CR6-2013.

;

c limitele din figura 1.1.;

umpluturi locale, etc).

1.5;

4.0.

rosturi complete - rosturi de tasare,

terenuri dificile;

- rosturi seismice, care au, n principal, rolul de a elimina sau de a diminua efectele

te la

- dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din

separa complet att elementele

este stabilit

prin calcul, conform prevederilor Codului P100-1/2006, Cap.4.




8

Nu se permite nchiderea rostului cu

Dimensiuni maxime n plan

50.0 m.

este

stabilita P 7-2000 NP 001-2000.

nnivr structurali (p% ), P 100-1/2006, n

ag);

5.1.3.;

ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA );

p%;

1, 2, 2S), stabilite conform Cap. 3 ZNA

conform Codului P 100-1/2006.

ZC, ZC+AR ZIA

aceasta nniv) admis conform Codului P 100-1/2006,

-carton sau similar);

continuarea celor de la nivelul inferior;

armat.

consecinta.

n cazul n care p

or fi considerate ca o

nu vor fi considerate ca "nivel" n limitele indicate mai sus).

1.2. Adoptarea sistemului structural

Alegerea sistem face ast

de confort;




9

Az,netApl) de la nivelul respectiv

pl

net,z

A

A100%p

ca " " care au, n principal, rolul structural

(monta

grinzi de cuplare de beton armat.

In functie de distanta dintre peretii structurali, cladirile pot fi concepute structural dupa cum

urmeaza.

sistem fagure

3,20 m;

5,00 m;

A 25,0 m2.

Figura 1.3

sistem fagure)

unui etaj "slab".

.

ari

sistem celular

4,00m;

5,00m

m;

A 25m2.




10

9,00 m;

ii principale A 75,0 m2.

Figura 1.4. sistem celular)

Structurile de

ansamblu:

regim de inaltime parter;

18,0 m;

9,00 m. O cladire definita ca si tip redusa, cu un alt tip de distributie a structurii

Figura 1.5. Structur a

1.3.

-Definitii

-

- turile

-

- z

9,00 m A 75,0 m2.

18 m

Parter.H 9 m P+1




11

peretelui.

-

umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout

- Zidarie inramata in cadre (ZIC): zidarie alcatuita din unul sau mai multe straturi de zidarie, cu

legaturi mecanice intre straturi, inramata intr-un cadru de beton armat/otel, executata dupa turnarea

betonului/montarea cadrului metallic.

- (SR EN 771-1);

o

o

- (SR EN 771-4);

Prevederile urmatoare

- -calcar (SR EN 771-2);

- , cu agregate (SR EN 771-3);

- (SR EN 771-5);

- elemente pentru z -6).

a) Zidarie confinata-ZC (b) Zid -ZIA

Figura 1.6.

prin turnarea elementelor de

1.3.2. Mortare

Prin conceptia lor, mortarele pentru zidarie pot fi:




12

mortar performant pentru zidarie: mortar a carui compozitie este aleasa de fabricant;

mortar de reteta pentru zidarie:mortar produs conform proportiilor predeterminate;

Caracteristicile mortarelor pot fi pentru:

-

speciale;

- : mortar pe

- mortar beton (grout): -de dimensiunea unui bob

- -tasare de circa 20 25 cm pe

- Mortar adeziv (glue) este un mortar performanr pe baza de ciment, nisip foarte fin si adezivi-

polimeri, folosit la zidarii cu rosturi subtiri.

- Element

- -

al elementelor pent

- Perete structural

- Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete, cu care conlu

- Perete nestructural

expertize tehnice de specialitate.

-

P100-1/2013), contribuie

-

unei justif




13

de:

rul de niveluri supraterane (nniv);

ag);

Tipurile utilizate de zidarii la cladirile uzuale, cu regim parter sau etajate, sunt cele descrise in

continuare.

ZNA

ZNA ) cu elemente ceramice din grupele 1, 2 2S, pot fi folosite, n

, ag), num nnivp%

;

III sau IV ;

(sistem fagure);

etaj 3.00 m;

Cap.3.

ZCZIA

calcu , de niveluri (nniv

p% ag).




14

CAP. 2. ELEMENTE DE PROIECTARE A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE

2.1. Proiectarea peretilor structurali . In conformitate cu normativul CR6-2013:

ele principale ale

rii.

L,T

Dispunerea st turilor de beton armat

nearmate (ZNA) sau confinate (ZC), st ton armat vor fi

te in continuare, respectandu-se prioritatea de dispunere in

succesiunea urmatoare:

(1) La toat truct cu elemente din

truct t ori de beton armat t

(figura 2.1.a):

(a) Pentru zonele seismice cu ag g. la toat t trnde de pe conturul

const

(b) Pentru zonele seismice cu 0,15g2,5 m2 n zonele seismice cu ag g

seismice cu ag g ; golurile cu




15

te cu st tatea acestora rezult

d;

(d) n lungul peretelui (S2), astfel nct dist tre axele st de

(i) 5.0 m n cazul struct tem fagure);

(ii) 4.0 m n cazul struct tem celular); ( )

(e) la int t st t conform regulilor de mai sus se

o dist t unde t este grosimea peretelui

(f) n t

St t toat t

Centurile de beton armat t t

t t de materialul din care este executat tehnologia de realizare a acestuia;

t t t tajat sistem celularla const t t tare (ag)

la amplasament.

Armarea longit t turilor, se va st tele

t t respect

si alcatuire. St t t

exterior cu prot t tru evit termice.

Figura 2.1. t ton armat la structuri din ZNA si ZC




16

t t ton armat va sat toarele

transversale >625cm2 ;

(b) lat ( )

(5) Armarea st t t

(a) procentul de armare longit

tru zonele seismice ag g;

tru zonele seismice ag=0,15g ag=0,20g.

tru zonele seismice ag=0,10g( )

(b) diametrul barelor longit

(c) armare t ( )

(i) et 6 mm;

(ii) dist tre etrieri: 15cm n cmp curent 10 cm pe lungimea de

longit t turile (pest sub cent ( )

(6) Barele longitudinale ale st timul nivel vor fi ancorate n centurile ultimului

nivel conform SR EN 1992-1-1.

tudinale din st crlige, pe o

lungime >50 trare), suprapunerea barelor longitudinale

ale st truct t

lungime >60 . (0)

Se vor respecta prevederile de alcatuire conform NE036-2014-Cod de practica privind executarea

si urmarirea executiei lucrarilor de zidarie.

izolare te

lculelor, raportul ntre

het t

ZNA ) het/t 12;

ZC ZIA ) het /t 15.

proiectare la rezistenta mecanica si stabilitate.




17

sa .

ZNA n ZC sau ZIA );

-

-

posibilitatea de adoptare a unor modele de calcul structural numai unu sau trei grade de libertate la fiecare nivel.

elementele structurale verticale.

rigide n plan orizontal;

PLANSEE RIGIDE IN PLAN

"rigide n plan

orizontal" tructive:

130mm sau din predale cu

250

mm2/m (de exemplu, 5 8/m);

beton armat mbinate pe contur prin

cu aria 250 mm2/m ( 5 8/m).

PLANSEE FARA RIGIDITATE IN PLAN

rigidi tate nesemnificat , n plan orizontal:




18

30 mm;

tate nesemnificat tal nu sunt acceptate pentru zonele cu

ag t .

- -

(P) sau (P+M) , pentru zonele seismice cu ag = 0.10g;

-

ag

t toat t

t t

curent turilor (15 20 cm).

2.2.

niv

CR6-2006

a amplasament (ag); ).

prevederilor din Codul CR6-2013.

2.2.1. Rezistente minime ale zidariilor

Pent truct t t terist

t (fk) va avea valorile minime date n

tabelul 2.1. (P100-1)

- t trare);

- terenului pentru proiectare ag la amplasament

- clasa de import -

Tabelul 2.1.Valori minime necesare ale rezist teristice la compresiune fk (N/mm2) pentru

truct t - IV




19

Pent truct t tabelul 2.1. se

vor spori cu 15% iar pent t tabel se vor spori cu 30%.

2.2.2

Din cauza capacit t torit t t

ductili t tilizarea struct t tat

Toat truct t t de elementele pent

mortarele folosite, vor avea st ton armat truct

.

Pest tre se vor prevedea buiandrugi din beton armat

cent

Pent te n zone seismice cu ag>0,15g n zonele t nt

t turi n rosturile orizontale.

ZNA ) cu elemente ceramice din grupele 1, 2 2S, pot fi folosite, n

Codul P 100-1, ag

niveluri (nniv p%

III sau IV ;

sistem fagure);

etaj 3.00 m;

sunt respectat

P100-1/2013.

niv) pent tructurali din

t cu element 2S si BCA

truct t t tructurali - interiori+exteriori (p%), pe fiecare

tare (ag) , sunt date n tabelul 2.2.




20

Tabelul 2.2

Valorile din tabelul 2.2. t trare. Pent toarele

niveluri se accept t 1% t

regularitat .

ATENTIE !

Struct t t

element t fi folosite, indiferent tru:

- const pest t

t t te

nt tor;

- const , cu durata de ut t trei ani (const tru

tier, de exemplu).

2.2.3. tilizare pent ta/armat

truct t ZC sau ZC+AR t

(ZIA), pot fi utili zat tuire construct

limi t t trare (nniv t

construct tructurali - interiori + exteriori (p%)-pe fiecare directie principala, n

tare (ag), conform aliniat toare.

t trare (nniv) pent tructurali din

t confinat t t t

(ZIA), cu element truct t

densit tructurali - interiori+exteriori -

tare (ag) sunt date n tabelul 2.3.




21

Tabelul 2.3.

n zonele seismice cu ag=0,15g ag=0,20g t toare de t

preluat truct confinat t ton armat la ambele extremit

tructurali t ag 0,25g t toare

t t t truct t ton armat la

ambele extremit truct t n ambele sit

t ton armat

t te ultimul nivel curent,

aceast pest trare maxim admis conform

tabelului 2.3 t ndeplinit t

- densitat truct t - t - timentare sunt de t -carton); - t trali; - truct te confinat t ton armat n

continuarea celor de la nivelul inferior;

- la part t t ton armat.

t te ndeplinit t

dra n limitele date n tabelele 2.2. si 2.3.

t trare (nniv) dat n tabelul 2.2. poat t cu

tru zonele cu ag g t ndeplinite

toarele

- se folosesc elemente pent t t caracterist

fk 2;

- tructurii este verificat tatic neliniar (biografic) conform

P100-1

t t 20% a densit p%) stabilit

n tabelul 2.2 t de 3%.

2.2.4. Prevederi referitoare la armarea zid riei n rosturile orizontale

- Pent turilor dispuse n rosturile orizontdeterminat




22

- situate n zone seismice cu ag>0,15g, rosturile orizont te, indiferent de rezultatele calculului, pentru toarele elemente:

o tre ferest t < t ntst ton armat la extremit

o t t t o parape tre.

La int t t toat

Armarea zid riei la intersec ii de pere i

turile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor sat t

(a) dist tre rosturile orizontale armate va fi:

t tre 188 240 mm;

t

turilor dispuse ntr-un rost orizont (2 8 mm); ( )

(b) acoperirea lat tar a barelor din rosturi va fi stabilit tru a asigura prot

ant (min.3cm in mortar M5). ( )




23

CAP.3

3.1

3.1.

normelor europene asimilate n Romnia (SR EN) :

document normativ de referin SR EN 771-1;

-calcar - document normativ de referinSR EN 771-2;

- document normativ de SR EN 771-3;

A - document normativ de referinSR EN 771-4;

- SR EN 771-5;

document normativ de referinSR EN 771-6;

(document normativ de referinSR EN 771-1):

* elemente HD > 1000 Kg/m

3exemplu: 240 x 115 x 63 mm);

SR EN 771-1):

* elemente HD: > 1000 Kg/m

3exemple: 240 x 115 x 88, 240

x 115 x 138, 290 x 140 x 88, 290 x 140 x 138, 290 x 240 x 138, 290 x 240 x 188, 365 x

180 x 138)

* elemente LD: < 1000 Kg/m

3

(grele)(document normativ de C14/1-94) (exemplu : 240 x 290 x 138);

SR EN 771-3 );

(document normativ de referinSR EN 771-4 toclavizat);

(exemple: 240 x 300 x 600, 200 x 240 x 600, 150 x 300 x 600

(document normativ de SR EN 771-6 ).

3.1.2. Gruparea ele

a). Gr

geometrici:

volumul golurilor (% din volumul brut);




24

EN 1996-1-1-1

(EC6)

Geometria interioar a elementelor cu goluri

A- aria golului de manipulare, a- aria golului curent

te - grosimea peretelui exterior, ti - grosimea peretelui interior

P100-1/2013, CR6-2013.

Grupa 1 SR EN 771-1;

SR EN 771-1;

rilor 25% , document normativ de SR EN 771-4.

blocuri pline din beton celular autoclavizat, document normativ de referin SR EN 771-4.

Grupa 2

SR EN 771-1;

SR EN 771-1;

50% , SR EN 771-4;

t cu volumul golurilor cuprins ntre 25% 50% , SR EN 771-3.

EN 1996-1-

1-1 n grupa 2 -

prin Codul P100-1/2006




25

volumul golurilor 50% din volumul total;

e 15 mm sau 11 mm te < 15 mm(grupa 2S);

t i 10 mm sau 6 mm t i




26

fb= fmed - n N/mm

2

SR EN 771-1 4;

fm - la compresiune a mortarului, n N/mm2;

b 75 N/mm2 ;

m 20 N/mm2 m 2fb ;

Cod CR6-2006;

coeficient 25%;

a.

b.

Fig. 3.1.

ortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul

peretelui

k n N/mm2

Tab. 3.1.

med

(N/mm2)

(N/mm2)

M10 M5 M2.5 M1

7.5 fig. a. 3.50 2.85 2.30 1.75

fig. b. 2.80 2.30 1.85 1.40

, poate fi

prezentata n care:

fbh

factorul de transformare (din tabel) va fi luat 1.0;

2, coeficientul K va fi multiplicat cu 0,5;




27

2S coeficientul K va fi multiplicat cu 0.45.

b)

M

kf

df

unde:

fk Pentru calculul la starea limit ultim (ULS), cu nc rc rile din gruparea fundamental si pentru

calculul cu ncrc rile din gruparea seismic , n cazul zidriilor cu elemente pentru zid rie din

categoria I din argil ars i din BCA, cu mortar de uz general pentru zid rie (G) -mortar

performant sau de retet - si cu mortar pentru straturi subtiri (T), n conditii de control normal,

coeficientul partial pentru zid rie se va lua M = 2.2 pentru toate solicit rile.

Prin exceptie de la prevederile de la (1), coeficientul partial se va lua M = 1.65 numai pentru verificarea sigurantei elementelor structurale din zidrie pentru situatia seismic de proiectare

conform SR EN 1990, art.6.4.3.4., n cazul cldirilor amplasate n zonele seismice cu acceleratia

terenului pentru proiectare ag 0.15g.

Pentru calculul la starea limit ultim (ULS), cu efectele nc rc rilor din toate grup rile, n cazul

zid riilor alc tuite cu elemente pentru zid rie categoria II din argil ars i din BCA si/sau cu

mortare preparate la santier, pentru care nu sunt satisf cute toate cerintele SR EN 998-2, n conditii

de control normal, valoarea coeficientului partial pentru zid rie se va lua M = 2.5. Reducerea

coeficientului M prev zut anterior pentru cl dirile amplasate n zonele cu ag 0.15g nu se aplic

n acest caz.

Pentru calculul la starea limit ultim (ULS), cu efectele nc rc rilor din toate grup rile, pentru

zid riile alc tuite din orice categoriei de elemente pentru zid rie si /sau de mortare, n conditii de

control redus, valoarea coeficientului partial pentru zid rie se va lua M = 3.0.

3.3.2.

Rezistenta zidariei la forfecare se determina pentru doua mecanisme de cedare

a). lunecare/forfecare n rost orizontal

Rezist t terist lunecare/ - fvk0, n N/mm2, vor fi

luate din preluat din documentul normativ de referinta SR EN 1996-1-1.)

Vsd

Vsd

Suprafata de

forfecare




28

Rezist t terist fvk0) n N/mm2

m (N/mm2)

M10 M5, M2.5

Ceramice 0.30 0.20

Beton celular autoclavizat --- 0.15

Rezistenta caracteristic la lunecare n rost orizontal fvk,l, a zid riei executat cu mortar pentru

utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subTiri (T) n straturi cu grosime de 0,5 mm pn

la 3,0 mm, cu toate rosturile verticale umplute, se determin , conform standardului SR EN 1996-1-

1,art. 3.6.2. (3) cu relatia

fvk,l f v,k,0 0,4 d 0.065 fb

unde:

fvk0 - rezist t terist a forfecare, conform tabelul de mai sus

d - efortul unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare n perett t tare;

fb - rezist standardizat la compresiune a elementelor pent

fvd, se va calcula cu formula:

M

vkvd

ff

n care:

M se va lua la fel ca si la solicitarea de

compresiune.;

b). Rezist teristica la cedare in sectiuni inclina te

Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe sect iuni nclinate, rezistent a unitar mortar pentru rosturi subt iri (T), cu toate rosturile umplute cu mortar, se va calcula cu relat iile:

Pentru elemente din argil ars din grupele 1 si 2

fv,k,i=0.22fbt

Pentru elemente din BCA

fv,k,i=0.10fbt

n relatii notatiile sunt:

fbt este rezistenta caracteristic la ntindere a elementelor/blocurior pentru zid rie

d este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe directia

efortului unitar de forfecare, n sectiunea considerat .

Valoarea rezistentei caracteristice la ntindere a elementelor pentru zid rie se determin prin:

evaluarea valorilor dintr-o baz de date cu rezultatele ncercrilor la ntindere prin despicare a

elementelor pentru zid rie sau n functie de rezistenta standardizat a elementului la compresiune

(fb) cu relatiile:

- pentru elemente din argil ars

fbt = 0.035 fb

- pentru elemente din BCA cu fb > 2.0 N/mm2

fbt = 0.080 fb




29

Rezist unitara de proiectare la cedare in sectiuni inclina te

Rezist tare la cedare in sectiuni inclinate

M

ivk

ivd

ff

,

,

n care

M , se va lua la fel ca si la solicitarea de

compresiune.;

3.3.

fx1;

fx2.

Fig. 3.3.

(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular

cu rosturile orizontale, fx1 pe rosturile orizontale, fx2

a).

G), fxk1 fxk2, n N/mm2, se vor lua din tabele.

Tab. 3.3.

Tipul elementelor

M10*,M5 M2.5

fxk1 fxk2 fxk1 fxk2 0.240 0.480 0.180 0.360

Beton celular autoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130

* med = 5 N/mm

2

la ncovoiere fxk1 fxk2




30

b). n ncovoiere perpendicular pe planul

, perpendicular pe planul peretelui ale

M

1xkf

zm1xdf

M

2xkf

zm2xdf

n care

M , se va lua la fel ca si la solicitarea de

compresiune.;

mz, se va lua la fel ca si la solicitarea de compresiune.;

3.4.

3.4. - )

- -plastic cu

liniar -

parabolic -

a) b) c)

Aceasta diagrama rezulta din comportarea cvasi-elastica a blocului de zidarie respectiv pronuntat

plastica a mortarului.

Comportarea blocurilor de zidarie

Comportarea mortarelor de zidarie

fk1 fk2

fk3




31

Fig. 3.4. -

n cazurile n care forma legii - si parametrii m1 si mu nu sunt cunoscute (declarate de furnizor),

calculul rezistentei si rigidit t ii tuturor p rt ilor/elementelor de construct ie din zid rie legea -

va fi considerat "liniar " (

3.4.2.

a). Modulul de elasticitate longitudinal

Pentru ca

de elasticitate longitudinal:

modulul de elasticitate secant Ez;

Ez,ld.

Ez.

Ez. k

ZIDARIA NEARMATA -SIMPLA

Modulul de ela (Ez), va fi

fk.

Ez)




32

Tab. 3.4.

Tipul calculului

sau din beton

elemente

din BCA

Stabilirea caracteristicilor dinamice 1000 fk 850 fk

ULS 500 fk 400 fk

SLS (numai pentru sisteme

static nedeterminate)

800 fk 650 fk

ZIDARIE ARMATA -ZA

Ez stabilite ca mai sus vor

fi majorate cu 10%.

ZIDARIA CONFINATA -ZC

iei confinate (ZC

ZIA

bIzI

bIbEzIzEZCE

unde

Ez b -

Iz b - on,

ZIDARIA CONFINATA si ARMATA

ZC+AR), valorile date de

b). Modulul de elasticitate de lung Ez,ld

Ez ,

1,

zldz

EE

unde

- =0.5...3 Comportarea sub sarcini de lunga durata depinde de marimea efortului de compresiune pe

sectiunea elementului.

Fig. 3.5. Comportarea zidariei la solicitari de lunga durata

t 3 ani

> el

< el




33

Modulul de elasticitate transversal Modulul de elasticitate transversal, Gz,

toate grupele (1, 2, 2S

Gz = 0.4 Ez unde

Ez - proiectare respective.

n lipsa un

ZC

GZC(ZIA) = 0,40 EZC(ZIA)

3.5.

date mai exacte, valorile de proiectare respective vor fi luate, orientativ, n limitele

indicate n tabele.

Tab. 3.5

Tipul elementului pentru

Coeficientul de

Valoarea

umflare la umiditate

mm/m

Coeficientul de

tz, 10-6/1

oC

Ceramice(*)

0,5 1,5 -0,2 +1,0 4 8 (5 x 10-6)

Beton celular

autoclavizat 1,0 2,5 -0,4 +0,2 7 9 (8 x 10

-6)

3.6.

s

3.6.1.




34

MX1 mediu ambiant uscat;

MX2 expus la umiditate sau umezire;

MX3 expus la umezire cu cicluri de nghet-

MX4 expus la aer saturat

MX5 mediu ambiant chimic agresiv; Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua n considerare:

factorii climatici specifici ai amplasamentului: - - - -

severitatea expunerii la umezire;

3.6.2.

ente se vor respecta prevederile documentului normativ de referinta SR EN

771-1

Mortar

8

Pentru clasa de expunere MX1

Pentru clasele de expunere MX2 MX3

nglobare n mortar sau beton;

galvanizare;

sau printr-o com

- mortar de ciment-var M5 -

aerului 60%;

- M10 -




35

osturile orizontale va fi

care se tencuiesc

MX4 MX5 ;

M2.5.

normativ de referinta STAS 10107/0-90, Art.6.1.

900 g/ m2 sau cu o acoperire de zinc de minimum 60 g/m

2

m.

Durabilitatea betoanelor

generale referitoare la durabilitate prezentate in documentul normativ de referinta STAS 10107/0-

90, CP 012-07 Cod.

-hidroizolatii

condensului.

materiale plastice;

mortare hidrofuge.

Eclisele, ancorele, scoa

Durab

n acest scop:




36

CAP.4. CALCULUL SECTIUNILOR P

4.1. Principii generale de calcul. Calculul incarcarilor verticale 4.1.1. Principii generale de calcul

niveluri reduse de solicitare. Re

ultim;

anterioare,

4.1.2. Calculul fortelor axiale de compresiune (Conform CR6-2013)




37

4.

mai multe surse:

de la un nivel la altul;

n anumite limite - le relative

ale subansamblurilor/elementelor structurii;

n calculele curente de dimensionare/verificare, efect

4.2.1.

Excent

peretelui

Fig. 4.1.




38

2

N1

N

2d

2N

1d

1N

i0e

unde:

N1

d1 1;

N2 -

d2 2.

4.2.2.

ea

abaterile de la poz

neomogenitatea materialelor.

cm0.130

te

a

cm0.1300

he et

a

unde:

t - grosimea peretelui;

het -

4.2.3.

perpendiculare pe planul peretelui

hm(i)

orizontale din vnt sau cutremur pot f

vint

Mhm(i) .

2

N1

N

)i(hmM

)i(hme

unde

N1 - etele superior;

N2 -




39

4.2.4. Excentricitatea totala (la reazeme-sus/jos)

ei=eoi+ehm+ea unde t=grosimea peretelui

4. 4.

a) Modelul de calcul.

geometria peretelui; raport

o o o

o o

o

pro

o - ; o o

- ZC, ZC+AR, ZIA ).

a.) peretelui:

NRd);

moment ncovoietor (MRd);

VRd);

VLhd); b.)

peretelui:

moment ncovoietor n plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1);

moment ncovoietor n plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2). b). Ipoteze de calcul

(ULS).




40

- ULS);

SLS).

c).

Dim

"nete" (perete netencuit) .

0.2 lw

golul este situat n treimea

h/4 pot fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4 vor

fi c

4.3.2.

ZC, ZC+AR, ZIA hef/t 16;

ZNA hef/t 12; unde hef

max = -

4.3.2.1. Capacitatea de

presiune pentru un element din ZNA cu

NRd = i (m)A fd

unde:

(m) ( i) -

i

m);

d-

Fig. 4.2. Variatia coeficientului de reducere pe inaltime etaj

Het 2/3Het




41

NRd(l) = i(m) t fd unde:

t grosimea peretelui;

NRd(l) - pe unitatea de lungime.

i

ui ( i) - -

t

ie

21i

unde

t grosimea peretelui;

ei - emitatea

t05.0eeeeahii0i

ei0 -

ehi - -de exemplu din vint;

ea -




42

4.3.2.2. ZC,

ZC+AR,ZIA

-o

. Calculul se va conduce apoi ca la

zidaria nearmata.

ZC, ZC+AR stratul median (ZIA) la preluarea

4.3.3. Capacitatea de

concentrate

Pentru un perete din ZNA, 1, rezisten

NRd,cl = .Ab.fd 1 1.50

din grosimea t a peretelui.

1 sau pe cuzineti de

beton, daca relatia nu verifica .

cuzinet cu rigiditate

cl

1.5 fd 1 2

fd din grupa 2S.

4.3.4. e prin forfecarea rostului orizontal VRd a

, la solicitari neseismice,

VRd = fvd,l tl c unde

fvd,l -

t - grosimea inimii peretelui;

lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.

Efortul unitar de compresiune (d) fvd)

NSd sau NEdL,T,I d

(2). Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitarile sectionale de proiectare(M, N),

considerand ca eforturile unitare de compresiune sunt distribuite liniar pe zona comprimata:




43

Fig. 5.3. Distributia rezistentelor unitare tangentiale la solicitari neseismice

4.3.5. Capacitatea de pe

planul median

(MRxd1 MRxd2fxd1, fxd2.

Pen MRxd2 (cu

Valorile MRxd1 MRxd2

MRxd1 = Ww fxd1

MRxd2 = Ww fxd2

unde

6

t1000W

2

w 3) ;

t - grosimea peretelui n mm.

4.4. 4.4.1.

e,

NRd, MRd, VRdde proiectare (NSd, MSd, VSd

STAS 10101/OA-77.

NEd NRd MEd, MRd VEd VRd

4.4.2.

MRxd1 MExd1

MRxd2 MExd2 unde

MExd1 Exd2 pe plan.

MRxd1 Rxd2 .




44

CAP.5. CALCULUL LA SEISM AL CL STRUCTU-

RALI DIN 5.1.

CR6-2006.

la seism, au n vedere realiz

- disipare a energiei seismice;

-

-

ntregului sistem structural.

pentru

principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.

5

date n CR6-2006, 6.3.

az

orizontale.

nniv) se va lua:

fagure(sistem celular) la care s-

subsol.




45

L,T, I

a inimii, :

Figura 5.1.

h/4 pot fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4 vor

fi considerate margini ale t

modele de

calcul care descriu comportarea structurii la ac

n acest scop, modelul structural trebuie s schematizeze ct ma

- - leg

subansamblu;

- le materialelor;

distribu Construciile etajate, cu planee din beton armat rigide

elastice cu trei grade de libertate dinamic (dou translaii orizontale i o rotire n jurul axei

verticale) pentru fiecare nivel.

ele

dinamic elastic cu un singur grad de libe

enite

determinate pe fiecare din modelele plane .

3 4 din tabelul 5.1, modelul de




46

riglelor de cuplare. Acestea vor fi armate constructiv, dar astfel nct

c

5.3.

5.3.1

Ipotezele generale de calcul fo

ZC ZIA ) betonul conluc

ub

uz) care sunt date n 4.1.2.1.(3);

distribuite; idem pentru beton;

-de referinta STAS 10107/0-90;

I, L,T

corespunzator;

verticale vor fi verificate pentru eforturile de lunecare verticale .

Verificarea

jos:

ZNA ) : zontale

P 100-1.

ZC/ZC+AR ):

P 100-1 .




47

5.3.1.1.

MRd axiale de proiectare (NEd), se calculeaza

valoare 0.85fd.

Fig, 5.2.

n aceste MRd) se calculeaz

1.

d

Ed

zcf

NA

85.0

2. zc de la centrul de greutate al perezonei comprimate.

3. Rd

zcEdRd yNM

n cazul particular al unui perete dreptunghiular (a), cu lungime lw

adncimea zonei comprimate tf

Nx

d

Ed

Rd85.0

momentul ncovoietor de proiectare

Rdw

Ed

Rd xlN

M2

comprimate se va det

tf

Nx

dmi

Ed

Rd

)(85.0

unde coeficientul i(m) se va determina conform prevederilor de la Cap. 3.




48

re ncovoierea n planul peretelui este

MRd(NEd), pentru starea limita SLS se va determina ca si mai sus, dar cu limitarea ariei pe care se

yzc < 1.2 rsc

unde:

r zc - samburelui central aflata de aceasi parte cu fibra comprimata.

n cazul particular al unui perete dreptunghiular cu lungime lw, :

MRd=0.2lwNEd

NEd iunea

Codului P 100-1/2013.

5.3.1.2.

MRdseismice (NEd ZC, ZC+AR

1, 2 2S

-

sol

- -

verticale: - -

MRdNEd),

MRd (zna,i)

MRd(As) calculate conform aliniatelor anterioare.

MRd = MRd(zna,i) + MRd (As) M

zciEdRd yN)i,zna(M

unde

yzci -

Rd(As

ydsssRd fAlAM

unde

ls -

As

fyd




49

5.3.2.

a). Cedare prin lunecare in rost orizontal; b). Cedare in sectiune inclinata din eforturi

principale de intindere

5.3.2.1

(a). lunecare in rost orizontal VRd,l a per la

solicitari seismice, :




50

Fig. 5.4.

(b). Rezistenta la cedare in sectiuni inclinate a ZNA, se determina cu relatia

5.3.2.2.

(a). Rezistenta de proiectare la lunecare a peretilor din ZC se calculeaza prin insumarea

valorilor:




51

(b). Rezistenta de proiectare pe sectiuni inclinate a peretilor din ZC, VRdi se calculeaza prin

insumarea valorilor:

5.4 e

NRd, MRd, VRd) mai mari dect

NEd, MEd, VEdefecte

Rd

VRd 1.25VEdu

VRd qVEd

unde,

- VEdu - compresiune excentrica/ncovoiere a

(1.25fyd);

- VEd - ucturii n domeniul elastic liniar;

- q- factorul de comportare utilizat pentru calculul structurii.

Rd

MRd Ed

unde MEd este momentul ncovoietor determinat prin calculul structurii n domeniul elastic

Rd

VRd = qVEd




52

Realizarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice,

-

- capacitatea de




53

CAP. 6

6.1. Prevederi specifice nearmata-ZNA

ZNA , ZC sau ZIA tru

ul din care este realizat acesta (beton armat sau

lemn), se vor prevedea centuri de b

10 mm, asigurnd un

procent de armare

centuri se vor face lund ca document STAS 10107/0-90.

6.2. (ZC)

6

625 cm2 - 25 x 25 cm;

g):

0.8% ;

diametrul etrierilor va fi

luate din documentul normativ de refer STAS 10107/0-90.

50

60 .

6.2.2. Prevederi referitoare la centuri

.




54

Figura 6.1. Continuitatea armaturilor din centuri

in continuare.

numai n urm

- - -

centura peste zidul de l -

-

Figura 6.2.

500 cm2 - 25 x 20 cm;

25 cm dar

20 cm.

seismice de proiectare (ag):

0.8%;

diametrul etrierilor 6 10 cm pe

de 60 -o




55

barelor ntrerupte.

Figura 6.3.

turile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice pentru

6.2.3. Prevederi referitoare la riglele de cuplare

Lungimea de rezem 40 cm .

Armarea riglelor de cuplare se va stabili prin calcul.

0.1% raportat la ntreriglei de cuplare;

STAS 10107/0/90.

conform Codului P 100-1/2006.

6.2.4.

zone seismice cu ag 0.12 g :

2.5,

,




56

Figura 6.4

6.3.

orizontale (ZC+AR)

prevedea n toate cazurile 6.2.4.

-un 8 mm); A

Bare

6.4.

Grosimea mi

prevederile constructive prezentate in

documentul normativ de referinta STAS 10107/14.




57

structurali de beton armat.

e.

6.5. Prevederi constructive privind infrastructura

STAS 10107/0-90.

n cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fun

6.5.1.

indicate mai jos:

6.5.2. Socluri

vor fi ancorate n soclu pe o lungime de minimum 60

insuficiente




58

Figura 6.5

6.5.3.

ele calculului,

Figura 6.6




59

vor fi majorate cu cel

ZIA

verticale nu va fi ntrer

procentele minime de armare vor fi :

vertical: 0.20 %;

orizontal: 0.15 %.

50 .

n dreptul

4 12 PC52 / 4 14 OB37 ;

subsol/perete din suprast

ascensiunii capilare a apei subterane.

6.6.

6.6.1. Prevederi co

pentru a rezista efectelor:

presiunii vntului;

.

principa

Codul P100-1/2006, cap.10.




60

Figura 6.7

eton

orizontale (centuri) suplimentare.

6.6.2.

Pentru proiectarea p

rpendiculare pe planul peretelui:

P100-1/2013, cap.10;

n .

e cu

ncovoiere perpendicular pe planul peretelui (fxd1,fxd2).

rie

= 6 mm OB37/ 500 mm).

n cazul n care eforturile unitare normale din ncovoiere perpendicular pe planul peretelui au valori

mai mari dect valorile de proiectare, fxd1,fxd2,

-

laterale ale panou




61

Figura 6.8

P

dect cea a etajului -

- -

n elementele de beton sau

beton armat, centurile nu vor fi legate de stlpii structurii principale pentru a se evita "scurtarea"

acestora.

Figura 6.9

6.6.3.

i verificate prin calcul,

STAS

10101/2A1-87 P100-1/2013 cap.10.




62

;

i nivelului inferior;

grosime vor prevedea

rosturi de dilatare.

Figura 6.10

gazelor arse.

- - (calcane, frontoane, timpane) care

l inferior;

din ZNA

- orientativ peste 2.0 m -

pentru fragmentarea panoului.




63

Figura 6.11

(frontoane,timpane, calcane)




64

CAPITOLUL 7.

CO 7.1. Controlul proiectarii

Constructiile de zidarie se vor executa pe baza unui proiect autorizat de catre organele de drept in

conformitate cu cerintele Legii nr.10/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cu exceptia constructiilor de mica importanta prevazute de lege toate proiectele vor fi verificate de

catre verificatori tehnici atestati.

Proiectele de executie trebuie sa contina prevederi clare si explicite in ceea ce priveste

completitudinea datelor necesare executarii lucrarilor (criterii de performanta cu niveluri/clase de

performanta stabilite, conditii, s.a.)

Proiectul trebuie sa contina, direct sau prin trimiteri la reglementari tehnice aplicabile:

nivelurile de performanta pentru toate caracteristicile/criteriile de performanta precizate in caietele pe categorii de lucrari aplicabile;

punctele de oprire ( fazele determinante ), cu marimile care se verifica, valorile de control si conditiile pentru continuarea lucrarilor; fazele/etapele care devin lucrari ascunse si pentru

care trebuie sa fie facuta receptia.

7.2. Controlul executiei

Toate elementele pentru zidarie care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor pune in

opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile

proiectului si prescriptiilor tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea

materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport), prin examinare vizuala

si masuratori.

La elementele pentru zidarie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea functie de

conditiile tehnice cerute pentru fiecare material.

Caramizile refractare presupun o sortare prealabila pe calitati si dimensiuni, grupate pe tolerante. Se

va evita asezarea caramizilor cu defecte sau prelucrate in prealabil prin taiere, cioplire sau slefuire

spre interior.

Verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe baza fisei

de transoprt in care se precizeaza marca, consistenta si continutul de agregate mari, temperatura,

precum si prin incercari pentru controlul realizarii marcii.

Verificarea armaturilor se va face sub raportul diametrelor, sortimentului si alcatuirilor plaselor

sudate prin puncte.

Pentru gheremele si buiandrugi, verificarea se face bucata cu bucata.

In cazul in care calitatea materialului este sub nivelul cerintei proiectantului, utilizare lui in lucrare

se va face doar cu avizul beneficiarului ( diriginte, consultant ) si proiectantului efectuandu-se si

incercari de laborator suplimentare.

Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de

echipa, maistru, iar la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si reprezentantul beneficiarului.

Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta din urmatoarele:

a.) Zidarii:

se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, placilor de b.c.a, ipsos, s.a, interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf, impuritati sau gheata;




65

se va verifica in special, pe timp calduros, daca se uda elementele pentru zidarie inainte de punerea in opera;

pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele intregi nu depasesc limita maxima de 15%;

se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicandu-se folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi rupte;

se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte higroscopice) interzicandu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitarea

necorespunzatoare;

prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar, cat mai frecvent, daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele

prevazute in tehnologia de lucru.

- 8 ... 13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele si usoare; - 7 ... 8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale; - 10 ... 11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat; - 11 ... 13 cm la pasta de ipsos pentru placi si fasii de ipsos;

ghermelele se vor executa bucata cu bucata, verificandu-se forma, dimensiunile lor, protectia impotriva umiditatii.

b.) Pereti despartitori:

se va verifica posibilitatea de tesere a zidariei pentru peretii despartitori de zidaria structurala;

zidaria se va tese la colturi si intersectii sau vor fi utilizate ancoraje din otel beton prevazute in rosturile orizontale;

se va examina starea suprafetelor placilor si fasiilor de beton celular autoclavizat, placilor si fasiilor de ipsos, interzicandu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte

impuritati;

ghermelele se vor verifica bucata cu bucata verificandu-se forma, dimensiunile lor si protectia impotriva umiditatii.

Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta

proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria

corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective.




66

ABATERI LIMITA

Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau

prin prescriptiile legale in vigoare sunt conform tabelului

Nr.

crt. Denumirea caracteristicilor

Abateri

limita

(mm)

Observatii

1 La dimensiunile zidurilor, la

grosimea de executie a zidurilor:

a. din caramida si blocuri ceramice:

- ziduri cu grosimea 63 mm

3

La peretii executati

din materiale

provenite din

demolari, abaterile

limita se majoreaza

cu 50%

- ziduri cu grosimea de 90 mm 4

- ziduri cu grosimea de 115 mm +4

-6


- 6


- 8

- ziduri cu grosimea > 240 mm 10

b. din blocuri mici de beton cu

agregate usoare:


4


- ziduri cu grosimea 365 mm 10

c. din blocuri mici , fasii si placi de

beton celular autoclavizat:


4

- - ziduri cu grosimea de 190 mm 5


d. din placi si fasii de ipsos:

- ziduri cu grosimea de 70 mm

0,5

e. din piatra naturala:

- ziduri cu grosimea de 300 mm

- 10

+ 20

2 La goluri:

a. pentru ziduri din caramizi,

blocuri ceramice si din blocuri mici

de beton cu agregate usoare:

- pentru dimensiunea golului 100 cm

10

-

- pentru dimensiunea golului 100 cm +20

- 10

b. pentru ziduri din blocuri mici ,

din placi si fasii de BCA

20

-

c. pentru ziduri din placi si fasii din

ipsos

20

-

d. din piatra naturala: 20 -




67

Nr.


Abateri

limita

(mm)

Observatii

3 La dimensiunile in plan ale

incaperilor:

- cu latura incaperii 300 cm

15

-

- cu latura incaperii 300 cm 20

4 La dimensiunile partiale in plan

(nise, spaleti, etc.)

20 -

5 La dimensiunile in plan ale intregii

cladiri

50

Cu conditia ca

planseu sa nu

depaseasca 15 mm

6 La dimensiunile verticale:

a. pentru ziduri din caramida, din

blocuri ceramice si din blocuri mici

de beton cu agregate usoare:

- pentru un etaj

20

- pentru intreaga cladire (cu

maximum 5 niveluri)

+50

- 20

b.pentru ziduri din blocuri mici si

din placi de beton celular

autoclavizat:

- pentru un etaj

20

- pentru intreaga cladire (cu 2

niveluri executata din blocuri mici)

30

c. pentru ziduri din placi si fasii din

ipsos

- pentru un etaj

20

- pentru intreaga cladire 30

7 La dimensiunea rosturilor dintre

caramizi, blocuri sau placi:

- rosturi orizontale

+ 5

- 2

La stalpi portanti cu

sectiunea 0,1 m2

abaterile limita se

micsoreaza cu 50% - rosturi verticale + 5

- 2

- rosturi la zidarii aparente 2

8 La suprafete si muchii: a) La planeitatea suprafetelor:

- pentru ziduri portante

3 mm/m

max.10 mm pentru o

camera

- pentru ziduri neportante 5 mm/m

- pentru zidarie aparenta, la pereti

portanti si neportanti

2 mm/m

b) La rectilinitatea muchiilor: - pentru ziduri portante

2 mm/m

Cel mult 20 mm pe

lungimea neintrerupta

a zidului




68

Nr.


Abateri

limita

(mm)

Observatii



1 mm/m Cel mult 10 mm pe

lungimea neintrerupta

a zidului

c) La verticalitatea suprafetelor si muchiilor:


3 mm/m

Cel mult 10 mm pe

etaj si cel mult 30

mm pe intreaga

inaltime a cladirii

- pentru ziduri neportante 2 mm/m Cel mult 10 mm pe

etaj



2 mm/m Cel mult 5 mm pe

etaj si cel mult 20

mm pe intreaga

inaltime a cladirii

9 Abateri fata de orizontala a

suprafetelor superioare ale fiecarui

rand de caramizi sau blocuri:

a.pentru ziduri din caramida, blocuri

ceramice si blocuri mici de beton cu

agregate usoare:


2 mm/m

Cel mult 15 mm pe

toata lungimea

neintrerupta a

peretelui


toata lungimea

neintrerupta a zidului

b. pentru pereti din blocuri mici si

placi de beton celular autoclavizat:


4 mm/m

Cel mult 15 mm pe

toata lungimea



toata lungimea


c. pentru ziduri din placi de ipsos

- pentru ziduri neportante

3 mm/m

Cel mult 20 mm pe

toata lungimea


10 La coaxilitatea zidurilor suprapuse: - dezaxarea de la un nivel la

urmatorul

10

Cel mult 20 mm pe

toata lungimea


- maxima pe intreaga constructie 30 Cel mult 30 mm

dezaxarea maxima

cumulata, pe mai

multe niveluri

11 La rosturile de dilatatie, tasare si

antiseismice:

- la latimea rostului

+ 20

- 10

-

- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm/m Cel mult 20 mm




69

Nr.


Abateri

limita

(mm)

Observatii

pentru intreaga

inaltime a cladirii

BIBLIOGRAFIE

1. CR0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiect

2. P100-1/2006 - artea I: Prevederi de proiectare pentru

3. CR1-1-3-2005-

4. NP-082-04 -

5. CR2-1-1.1 -

armat

6. NP 007-97 - Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat

7. NP001-2000 -

8. ST 009-2005 -

9. CP 012-08 -

10. NP 019-1997 -

lemn

11. NP 005-2003 - Normativ privind proiectarea co

12. NP112-2004 -

13. P7-2000 -

14. C17-82 -

15. NP-028-1978 - Norme tehnice

An IV Sem. I-curs 2015-2016 Structuri de Zidarie i

Documents

Transcript of An IV Sem. I-curs 2015-2016 Structuri de Zidarie i