e - -i fâaeauLi.

i H

%*> JW*v« ,.* '.""•'..iji- ' '

, 'i'vf -1:

, \„ - ; - •H-s • Si j1?'..

£l. ' - *«$

1 4 X 1

"• - *( '- «. •' ' > • •* • •• •• • '?;•; , .'!V«±rtr •• -SO A"

; > *t* W-• -

*v> CLE1

f&v Popa Tanda. • • t ' & * . - NUVELĂ,

fct: loan Slavici.

> îHh

I

** -r*-Y

' V

(Urmare). - Se începu batjocuru. — Unde

. afla un om. părintele Trandafir începea a-l face de rts şi a-şi bate joc de el în tot chipul. Trece pe lîngă o casă, care nu e tocmai dc ieri acoperită. ,.Măi! dar isteţ om mai eşti tu! — grăieşte către stăpîn, — şi prin vîrful casei ai ferestre. Tare. iubeşti lumina şi sfîntul soare!"

Află o femeie cu cămaşa nespă­lată. — ,,Uită măi!" — dar dc cînd aţi început voi ak purtaţi ro­chii de postav!

Se intîlneşte eu «« copil ne­spălat. „Auzi, nevastă, mult lictar aveţi voi de se nunjesc copii atît de tare".

Da dc un om culcat la umbră şi-i zice : ..Bun -lucru! bun lucru'.! iară dacă omul să scoală, îl roa­gă să nu se lase de lucra, că are copii.

Aşa începe şi o duce mai de­parte tot aşa. A ajuns treaba în-tr'atîta, incit oamenii cale de-o poştă se feresc din calea popii. A ajuns ca şi ciuma. Dar mai rău deeît toate este una: după atîta tândălitură, oamenii i-au pus nu­mele ..Popa Tanda". Apoi Popa Tantla a şi rămas.

Vorbind drept sătenilor numai într'un chip nu le plăcea felu! popii. Fiecare rîdea bucuros, cu popa, de alţii; nici unuia nu-i plă­cea însă, cînd alţii rîdeau de dîn-sul. Aşa e firea omului: fiecare pune bucuros şeaua pe iapa veci­nului. Si de asta le plăcea părin­tele Trandafir poporenilor săi: eu atîta însă popa nu se nuilţu-fnea. Nici n'a trecut anul pînă ce toţi oameni din sat erau batjoco­riţi: n'a mai rămas de cine să-şi bată joc: căci de la o vreme şi cei batjocoriţi începeau sa rîdă. Aici apoi s'a sfîrşit. A rămas numai unii: ca satul sa-şi bată joc de 1>opa'

» I)oi ani de zile au trecut fără «a părintele Trandafir să fi miş­cat satul înainte măcar numai atîta, cît e de la vorbă pînă la supărare.

Oamenii ajunseseră atîta de sfa-toşi şi atîta dc batjocoritori, încît ziuu întreagă stau grămezi, cite o-datii la sfat, cîtc odată la batjocu­ră. Era lucru minunat: oamenii cu «oşteau binele, rîdeau de rău, dar fiu se urneau din Ioc.

Ei! spună om cu suflet: să nu se supere părintele Trandafir? Ba să se supere, greu să se mînie!

•El s a mîiiiat. A început să o-cărască oamenii. Cum a purces la «laturi, la batjocuri, aşa acuma la ocări. Unde prindea omul, a-eolo îl ocărea.

Dar acuma na dus*® departe. La început oamenii se lăsau ocă­riţi. Mai tîtziu, mai răspundeau şi ei cite ceva, aşa, pe sub căciulă. Iii sfîrşit însă, văzînd că merge ptrea pc dos, începură fi ei să o-«irească pe popa. •

De-aci înainte trebile se încâlci­ră. Mergea cînd cruciş, cînd cur­meziş.

Oamenii începură sa spună po­pii vorba, că nu se vor lasa dc rîs şi de ocară, ci vor merge la Episcopie şil vor scoate din sat.

Numai asta îi trebuia popii. Au nimerit-o poporenii! Să-1 scoata din Sărăceni: acuma începu popa eu adevărata ocară.

Aşa a şi mers: poporenii s au

HBNRICK PONTOPPIDAN

Dragoste de Piimanra. 'V — SOMAN —

$

î".Kr-

l$fK $$

(Urmare)* -\ ' şî mtr'una din zile, îa îhi'tpntwl

tjriniăverii, cînd toate înmugureau n pădure şi pe cîmp, i WJ păru cli-

nimerită .să rostească o vorba*cu greutate.

Era într'o zi spre amurgite. Mar v ta sta afară dinaintea uşii deschise,

^^pe o treaptă a scării şi nu băga de «eamă că Lars se apropie de dînsa

A «> cărare de prundiş. "W_ " Faţa ei albă, drăgălaşă contrasta f '.':y uimitor cu verdqjte îinprejurimi-

v lor, eu albastrul florilor. Era aşa de adîncita în gînduri, încît nu-1 văzu de cît atunci cînd. fu lîngă ea.

îi întinse mîna şi încerca sa-i gîtabeosei sincer, ea şi odinioară;

— iar Clnd el voi s'o pri-fetoehi,dlnsa întoarce capul

plîngînd. pletele Amuf, o

pus în car. La protopop şi de-aco-lo la Episcopie,. ^ ;

Este în cartea învăţăturilor de­spre viaţa lumească o scurtă învă­ţătură; bine voitorii de multe ori ne sunt spre stricare şi rău voi­torii spre folos. Părintele Tranda­fir astă dată n 'a avut noroc să tragă folos din rău-voitorii săi. Episcopul era un suflet bun, vred­nic ca să fie pus în toate pom el-nicile de pe faţa pămîntului. I-s'a i îi cut milă dc bietul popă şi ia dat dreptate, ocărind pe popo-reni.

Adecă tot în Sărăceni a rămas Popa Tanda.

• • •

In dwbşte nenorocirile m- 'gră­mădesc asupra omului. Una naşte pe cealaltă; sau că ele sunt surori de cruce. Destul, .că le aflăm tot­deauna ca umbra şi lumina, una lîngă alta.

Părintele Trandafir area acum trei copii. Cînd sosi acasă de la Episcopie, găsi pe preoteasa în pat. Era a patra bucurie la casă.

O soţie bolnavă, trei copii mici al patrulea de lapte, o casă numai hîrb: prin pereţi se furişa neaua, cuptorul afuma şi acoperişul era tovarăş cu vînturile; iar hamba­rele goale, punga deşartă fi I fletul necăjit.

Părintele Trandafir nu era o-inul, care să fi putut afla calea, pe care să iasă din această încurcă­tură, De ar fi fost în starea lui, el le putea da ajutor: pe sine în­suşi nu se putea mîugăia. El stete multă vrem gînditor la opaiţul cf arunca lumină somnoroasă; îm­prejurul lui dormeau toţi. Si bol­nava dormea. Apoi nimic nu în­deamnă mai mult spre întristare deeît tocmai privegliiarea între cei ce dorm. Iar aceşti dormitori erau iubiţii lui, iubiţi, de-a cărqr fericire el avea să răspundă, iu­biţi., prii care el vieţuia şi a căror' iubire da preţ vieţii sale. Cînd se înşira cu gînd în capul lui. Su­fletul îi trecea în trecut şî în vii­tor, şi viitorul. în starea. în care se afla, nu putea să şi4 înfăţişeze decît cu cele mai triste colori. Co­pii lui! soţia lui! ce va fi dc dînşii! ? Inima îi era grea, dar nu afla un singur gînd mîntuitor. un singur chip de scăpare; în lume nu afla nimic, de unde ar fi putut prinde speranţa.

A doua zi de dimineaţa era Du­minecă ; părintele se duse la bise­rica cea închinată spre pămînt, ea să citească utrenia. •,

Ca în deobşte oamenii, părin­tele Traudafir nici odata nu şi-a dat seamă despre eele ce făcea. Era preot şi era bucuros. îi plă­cea să chite, să citească evanghe­list, să înveţe creştinii, să mîngăie şi să dea ajutor sufletesc celor necăjiţi şi rătăciţi. Mai departe nu se gîndea. De s'ar fi întrebat cînd va. dacă coprinde el şi înalta sfinţenie, tainicul înţeles al ehe-mărei sale. ar fi rîs poate îu tă­cere de toate acele, pc care omul numai In momentele grele le pri­cepe.

Este în firea omului, că după ce mintea pricepe un şir de lucruri mai ascunse, ea pune aceeaşi mă­sură pe lumea întreagă şi nu mai crede ceea ce nu poate înţelege.

Nu totdeauna însă omul gînde-ştc. Sunt întîmplări, în faţa căro­ra mintea stă locului: în primej­die, cînd sufletul nu mai află a-jutor în bucurie, cînd el nu află izvorul, din care îi curgo norocul, si în însirarea gîndirilor sale, cînd

el nu nu le mai află legătura. A-tunci, cînd omul în ori ce chip a ajuns la locul, unde putinţa înce­pe să se atingă cu neputinţele sa­le, înceată a mai gîndi, gîndind în locul său firea omenească.

Părintele Trandafir intră în bi­serică. De cîte ori a intrat el în a-ceastă biserică! Dar totdeauna precum intră faurul în făurărie.

Acuma însă îl prinse o frică ne­înţeleasă, merse cîţiva paşi îna­inte, se opri, îşi ascunse faţa în a-mîndouă mîinile şi începu să plîn-gă greu şi cu suspin Înăbuşit şi viforos. De ce plîngea el? înain­tea cui plîngea? Din gura lui nu­mai trei cuvinte au eşit: „Putcr-niec Doamne! ajută-mă!..." Si oare credea el, că acest gînd eo-prins cu atîta înfocare în despe­rarea lui îi va putea da ajutor? El nu credea nimic nu gînd$a-ui~ mic; el era purtat.

• m 0 Sfînta Scriptură ne învaţă, eă

întocmai precum plugarul trăieşte din rodul muncii sale, şi păstorul sufletesc, care slujeşte altarului, din slujba sa, de pe altar, să tră­iască. Si părintele Trandafir şi în-tr'asta era credincios către sfînta învăţătură: el totdeauna a lucrat numai pentru povăţuirea sufletea­scă a poporenilor săi, aşteptînd ca accştia, drept răsplată, să se în-grijască de traiul lui zilnic. Nu însă totdeauna lumea este întoer mită după cum este scris şi este poruncă : aşa era numai popa, iară nu şi poporenii. Din slujba sa pă­rintele trăgea foarte puţin folos, atît cît era destul, adecă: patru bucăţi (ie pămînt la ţarină, birul de la poporeni şi folosul de la cei născuţi şi cei morţi. Toate la un loc — nimic, fiind că pe pămînt nu răsare aproape nimic, birul nu este deeît de nume, cei născuţi se botează de milă, şi celor morţi li-se face pomană de către popa.

în apropierea bisericei se afla o casă pustie, numai după nume ca­să. Stăpînul casei ar fi ţinut vitele intr'însa, dar n'avea vite. Lingă casă era şi loc de grădină, grădin i însă nu era. fiindcă zis a fost, că garduri îu Sărăceni nu sunt. Pă­rintele Trandafir cumpărase casa cu loc cu tot şi locuia într'însa. De cînd casa era a popii, prea multe îndreptări nu i-se făcuseră, şi acum era tot hîrb, pereţii ciur şi acoperişul mrejă. Părintele nu­mai de ale altor case purta grija.

Masa popii nu era mai bună de­cît casa. Vorba cu lumea ghebo-şilor: omul să îndreaptă după oa­meni, chiar şi cînd ar voi să în­drepte oamenii după sine; popa trăia în felul satului. Noroc avea numai de zestrea preotesei; dar d<; unde numai se ia, multă vre­me nu se ia; şi asta se apropia dc postul eel mare.

(Va urma).

A V I Z .

Societatea romînă de ajutor şi cultură „Dr. Vasile Lueaciu" diu Clinton, Ind., aduce la cunoştinţă pe această cale tututror membri­lor săi, căci fiecare membru eşit afară din localitate cu ziua de 1 Decembrie 1918, s'a hotărît de către adunarea generală, căci fie­care membru aparţinător societă­ţii sus numite sunt rugaţi ca pînă cel mult la finea lunei Decem­brie 1918 să-şi ceară fiecare trans­ferul, căci cu ziua de 1 Ianuarie 1919 n use va mai trimite în bună regulă la Uniune nici unul, ci se va trimite în restanţă. Deci stint rugaţi toţi acei fraţi membrii ca­

re au părăsit loealitatea Societă­ţii noastre să ia ta cunoştinţă a-«est aviz. 1 s +

Toţi fraţii mefebrii sunt rugaţi a da respectul' 'Cuvenit acestui muhicat. ! "

în numele Societăţii „Dr. Vasile Lueaciu'' din Clinton, Ind.:

Petru Bruda, preşedinte. Vasile Costea secretar financiar.

v(89—90) N f

x C O N V O C A K X .

REV. S0I0M0N DUMA Preot gr. or. Bomîn

1847—7th Btr., CANTON, O. TelefoUî Bell 1306.

BSV. TEOFIL POPOVIOI Preot gr. eat.

Cottage Hotel, 302 S. Liberty Str. Phones: Ohio 2221. — Bell 5i0.

ALLIANCE, OHIO.

txv. SIMEON MţHALŢLUI preot gr. or. romin

3614 Elm Str. — P. O. B, 231. INDIANA HARBOR, IND.

Phone: 579-R. u,

REV. SUE POP preot gr. or. romîn^

204 N. B'ackford 8m Indianapolis, Ind.

REV. ALEX. ŞERBAN preot roraîn greco-catolic.

1112 Greenfield Str., FarreU, Pa. Bell Phone: 1G35-W. .

Societatea romîuă de ajutor şi cultură „Aurora" din So: Beth­lehem, Pâ., convoacă pe toţi fraţii funcţionari şi pe fraţii membrii aparţinători sus numitei Societăţi ca negreşit cu toţii să ia parte la adunarea generală, care va avea, lcc în hala domnului Straus din al 3-leâ Street. j

Fraţilor Membrii nu neglijaţi j îşi vă prezentaţi eu toţii la această j adunare generală, la care avemj lucruri foarte importante de re-! zolvat. Vom avea şi alegerea noui- J ' * lor funcţionari pe periodul prim j al anului 1919. Şedinţa .va av®a icr\TPTTDTTT loc în ziua de Duminecă, 22 De- UU\J Ii_/l\ ccmbrie 1918, la oTele miazi.

La această şedinţă sunt rugaţi toţi frăţii membrii să bine voiască a-ş^llwiuce stfttutul cu dînşii pen­tru ca să i-se pună cotelie lufrarc plătite în statut. Fraţilor să nu /îţi nepăsători, sunteţi rugaţi a vă prezenta la această şedinţă ca să putem rezolva toate în bună re gulă pentru bunul mers al Socie­tăţii noastre. La această şedinţă vom avea şi alegerea neţuilor func ţionari. Absenţele nemotivate se vor pedepsi conform statutelor.

în numele Societăţii „Aurora" din So. Bethlehem, Pa.:

Prezidii! (89—90)

dupi-1:^ R0MÎNM.-T. :. Cu licenţă de la State Medical Board şi diplomă de la şcoală.

Adresează-te cu toată încrederea. Băi cu lumină electrică, băi hidrau­lice, tratamente regulate. Vizitaţia gratis. Dacă eşti bolnav caută-te ca să nu se agraveze boala. (5)

DUMITRU ALBU DOCTOR M. %

ORELE DE OFICIU: Dela 7—9 dim şi dela 6—9 seara.

6102 DETROIT AVE. CLEVELAND OHIO

Si HMl HlHtt Tratamentele au cel raai mari «ueoM.

Timpul pe care l-a!C fntrebuiaţat îrt clinicii* din Europa, etnd am fV1 Londra, Pari». Vle-na şi Berlin şi cei 25 ce-i am de experi­enţă în tratările BoalelorS^cute 9i Cronice la Bărbaţi, îmi d& toate avantajllLjl tratament ţl satisfacerea resultatdlor este aâ#^ra^- Dftcft suferiţi veniţi pentru a avea o Gratis, avind o vorbă, dc inimfi.-la-intlR^î acca-sta scâplndu-vâ de la suferinţa multor^**1» clnd v& veţi putea schimba întreaga viaţfî.\

COXSVLTATIVNEA ŞI AVIZIIIj ORATI§. S S

Bfti D-Ta ruinat Mu «şti na »mî Vi*# la mine. BU TE VOIU AJUTA. (1-3-S)

Dr. H0WELL, 31S. Howard St. Lîngă prăvălia Kirk. Akron, Ohio.

ORELE 1 10 a. •. la 4.90 ş. — Seara da la 6.8© la 8 ». •. Duialaeea auatal duşă înţelegere.

1. A ttvVVVVVVVVWVVVVVVYVVYTV

si

' v ff*'

' ^ 4 , if

' *"• •' -X iA*"'

" * ÎL * 1

X t> * « sf* • % 1 (

1 :

•t

JAMES i. ELLMANN ; SINGURUL AVOCAT ROMIN IN MICHIGAN

' iVVECĂTOR LA HIQBLAND PARK.

Oflbnn.DE AVOCATURA: 1140 PENOBSCOT BLQQ. (lingă Casa Oraşului).

DETROIT, MICHIGAN W

(;

. st . \ r;'

M •

' * t A

-ST

A . C . E A S T W O O D ,

CENTRAL FLORIST 15 S. Arch Ave., Alliance, O. Avem flori plantate, flori tăiate

Buchete de cununi şi eoroaoe pen­tru înmormîntări» > . (5)

iiMBraiBiaiaiiianiaiari Dacă doriţi ca să aveţi o a-

devărată. fotografie a D-voast-ră, veniţi la (5)

JOHN KIMAR 3900 LORAIN AVE;

CLEVELAND, 0. DK.A.IdkFHngR

UKDIO DIN, BOUtlUA iSl FanutcertH, tulf m Battimgt

OBTBOlţ, MICH. Zilnio de la 9 dimineaţa pini la 9 •tan. —' Dumiiiiea 9—12 prinsul

TtUfonoţi North 2397. Iz#

Cel mai mare studiu fotogra­fic în Ohio. Frumoasele foto­grafii europene în colori cu

preţurile rezonabile.

BiznizianjaiiUM AL DOUĂZECI Şl ŞASELEA AN DE SERVICIU!

jg ÎNCONTINUU SATISFACATOR. S Această bancă a fost întotdeauna în legături vădită

cu progresul şi desvoltarea acestei comunităţi prospera-SQtoare

CAPITAL VĂRSAT, SUEPLUS, ACŢIONARI ^ 1 O A R A N Ţ l t . • 4 • * » • * * t . $ 3 0 0 , 0 0

RESURSE PESTE . . . . $2,300,000 CRUŢA ŢI BANII ŞI ASTFEL AJUTA LA CÎŞTIGA-

; REA RĂZBOIULUI.

s Bank and Trait Co. ffi ALLIANCE. OHIO. [ ] W.H. RAMSEY, Pre». I. O. TOLZKTON, Vict-Pret. Si S. L. STURGEON, Casier. (0) BiziaianRnnauinmi!

MOBILE IN CASA ^ ^Vizitaţi noul nostru Departament dc Vietrole şi Grainofoane

anexat în Arcadă la noul Market House. Ştiim eă vei fi satisfă­cut, cu maşinile şi recordurile noastre ' (|i)

THE DRAKE & MONIN^ER LINGĂ MARKET, SO USE, :: ALLIANO]! OHIO.

Bell Phoue 214. O. S. Phone: 4125.

rf - I ;v..

* \ M

ROMANI PACEA E AICI! * ' • •

• • t "V V

- .A"

- • :<

- • - . ă ' ','4

%

în curînd veţi putea pleca cătră Patria Veche (Romînia Mare). Gîndiţi-vă, că averea greu cîştigată aici trebuie să o?"

Preţurile De 4 inci lat sau mai îngust, cu 2 cătărămi $2.50. De 5 in ci late cu 3 cătărămi $3.00; de 6 inci late cu 4 cătărămi $3.60.^

Toate le facem din piele garantată bună şi celor nemulţumiţi le înapoiem banii fără vorbă^ 'Trimiteţi banii cu măsuraf" trupului la următoarea adresă: • ; v . < §

LA IJRSI1 GEORGE MOTOASCA, » ' x - ' ^ n 8 2 1 6 D E T R O I T A V E N U E , C L E V E L A N D

spre norii roşii — albicioşi, îngră­mădiţi eu nemiluita deasupra pă­durii.

Oftînd, Chiorul se gîndi la vremi-le trecute, cînd ea sărea în jurul lui, ca un căţel, de îndată ce-1 au-*ra venind pe pod; cînd îi lua prie­teneşte eîrja şi i-o punea într'un colţ; cînd sărea pe genunchii lui şi-i ştergea năduşala de pe fruntea lui bătrînă şi sbîrcită. îşi aminti de numeroasele ceasuri de bucurie eînd vorbea cu el în intimitate, de zîmbetu-i drăgălaş, cînd îl întindea de barbă, de rîsul ei fermecător cînd îi fura pachetul cu bucăţi de plumb ori îi înfunda nările ea ta­bac.

Şi iar îşi clăti capul sur, trăgind un fum îndelungat din lulea.

— Şi ce iai răspuns tu. Marty ? întrebă el in sfîrşit, fără- să se uite în ochii ei, ori să-şi schimbe locul. ' — Cuiî întrebă şi ea tot far' a-l

privi. , • f ' 4

— Lui.** tai Jasper. ,• ' A, Ini! . . .

v-i. Nu te-a certit de nevastă t Da, a făeut luerul acesta. Şi... tu ce spnîf

Dar pentru tii nu risponse ni-aue Ueeeml întrebate, d M

MUMI ' f «•

Acu ia'n aăeultă, puiculiţa moşului, lucrurile nu mai pot dăi nui aşa. Ce s'a întîmplat dc*ţi-ai pierdut veselia: s'a stricat oare ce­va în maşină, vre-o roată f Spune şi plccîndu-se cu dragoste, o privi în faţă. Ce ai tu fata meat Ce-ţi a-pasă inima. Iţi vine să plîngi ? îi şopti el la ureche — e iubirea, dacă nu-i dragostea să mă ia naiba!... Şi eu am fost tînăr, cunosc ce-i as­ta. Toate astea primăvara le aduce) tot aşa cum aduee rîndunelele şi berzele. Nu-i un ce de speriat, copi­lă. E pentru noi cea mai fericită binecuvîntare dumnezeeasci, după cum spune bătrînii noştri de pe coasta Kyndby. Aşa cată să {ie, şi datori suntem să primim totul w răbdare. 1

Dar ascultă Marto, ce ai tu în potriva lui Jasper T Nu-i oare un bărbat voinic, frumos, dibaciu la lucru şi harnic f Ce-i cu asta că u-neori —• eînd îi este sete, bea un pahar mai mult; ori daea la vre-o încăierare di an pumnii mai eu zor de cit ar tvebiiit Ei, Doamne! as­ia nu-i nmiie şi apoi fie ţare eu |il&bieiunile noastre. De ce aut ajuns eu de pttdţ Jn balul în eare «lă ;v |: l^^-toţfce astea pot

IMI- tlâiw al

yţprmirtţ -

. OHIO.

„Ah! ce-mi pasă de toate şi toate astea, spunea dînsa de obicei, nu­mai inima să fie veselă". Aşa şi tu cu Jasper, vă veţi înţelege, numai împreună să fiţi. — Dragostea spu­ne un pyoverb vechiu, copilă, trage mai puternic de cît şase armăsari. Jasper umblă nebun după tine de mult, şi nici prin minte nu-ţi trece cît de mult se poate schimba, de vei şti cum să-1 iai. Nimeni nu-şi poate închipui cît de curînd putem porni — noi ăştia — afară la cimitir, şi de aceea e mai bine să te ştim pusă la cale, iar un băiat «a Jasper, nu se iveşte în toate zilele, Marta mea.

Am trăit şi cunosc daravelile as­tea, de aceea te gtndeşte bine, în-> aînte de a da alt t&Spuns deeît da. Vezi tu, aşa cred ea.. .

Îndesă tutunul ga arătătorul în lulea şi trase două JBftmiri.

Marta îşi ridijea^V^rivirile de vre-o două ori *p^4lii*ttl, văzuse pe ehipul lui vinli^ixaicieil poar tă şi zimbi dureros^.'

pilii' La urma uţgţftl dreptate trebuia si se mii chşstie de -nvtair'

fi eh9tt»at

avea oare 0%tă tot

numai Că

Era un băiat de morar care-i. fă­cuse într'o zi propunerea, în faţa uşii bisericei; şi această propunere ar fi primit-o mai la urma-urmei. Da rse înfioră gîndindu-se la cer­tele ce-ar fi urmat, la furia lui Jas­per, la dţeşamăgirea şi mîhnirea bă-trînilor ei prieteni.

într'o seară, cînd întîmplător, se întorceau cu toţii din oraş, făgădui lui Jasper că se va mărita cu ei. Din clipa şi ziua aceea, ca şi cum valu­rile negre-ale mîhnirei s'ar fi adu­nat deasupra capului ei, o linişte ciudată şi, ca moartea de rece, se abătu peste sufletul cf» ca şi cum ar fi crescut dintr'odată, ca şi cum s'ar fi maturit şi hotărît tot aşa. E-ra aidoma tuinia care biruind bolile vîrstei eopilăreşti, vede în^itea lui drumul yieţu. lung, .ne*tfţm«N&d*' semnîndu-se mai dinainte. * ^

Cînd sta singuri la fereastră, privirea ei da veste că se de toate şi ca, era gata i re în t&eere soarta,

Maictaet nţ avea &6~\ de abia lfi «raian. t^pestu^ndWMf tina

ocupa cu lucrul de rnînă, neascul-tînd de eîţ_foşnetul pădurii.

Seara se adunau membrii „Clu­bului' 4 şi atunci simţea o dureroa­să mîngăiere, la vederea chipurilor bătrînilor şi credincioşilor ei prie­teni strălucind de bucurie.

Se lăsa sărutată de dînşii pe ob­raji, sta cu ei uneori ca şi odinioară şi le aducea cănile cu bere, ea o mică şi sprintenă gazelă.

- Cînd se întrmpla dc se îmbătaiţ eu toţii şi se apucau .de gălăgie şi bătaie, atunci se furişa afară, sta pe o treaptă a scării şi ascunzîndu-şi chipul în şorţ, începea să plîngă.

*' *' V ;* " PARTEA DOUA. T1 W, |n-.. •

Era i^>tirlt lucru că, J^isper îşi ^tlnse^jicopnl aftt de dorit, sa fie drăî^iţful pe tejfk al Martei.

par 2$ curînd vixu ca cu asta au iwâlt eîştigşse |pMşte, îi erau în-

ri ce nu şi le .rpwnn #r Map||i rie^e faţi de dW^r ;e, ca şi cums'ai fv

*îiţi cu un streto,"

pot era toi

Adesea Jasper se întreba dacă atare purtare a ei nu avea vre-o pri­cină aparte de nu avea cumva vite-un protivnieT începu s'o pîndeas-că, să vină pe neaşteptate la ori ce timp al zilei; o privea îndelung % ochi, ca şi cum ar fi vrut sări smul­gă cu sila o taină oare care.

Se simţea gata să omoare cu e$p mai deplină linişte pe ori cine i-ar fi disputat-o. Chiar clnd bănuiala lui n'avea tyici un temeiu, numai văzînd chipul ei drăgălaş dar me ea ghiaţa, devenea şi mai gelos, «V fufiindil-se aşa tare în cît de mu^e ori furia lui isbuenea îa vofcbe-i|| isprăvi > ;r ~j'\

In oraş se spunea chiar eă, pu|d^-rarul şei era atît de nemniţ^mit,.jb timpurile din ^

lw Jasper în &*• oît se şi gîndea să-1 hi|o-

Se spunea că- umbli b>cat x,il^ %-. tregi dearîndul, fără să jaai 4ca ţe

serviciu ; şi întţ'adei^r toat^ Ito-Sea îl vedea stîmi In

mit ta ori eînd.

• f • . X-„(?

- 'V' v.

' " -*> , i.¥.i

llO..

. 1 '

^oameni <m -J'vVl rl '•*"

ifS