Alimente Pentru Diabetici
-
Upload
virusx-marian -
Category
Documents
-
view
283 -
download
6
Transcript of Alimente Pentru Diabetici
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
1/42
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE , SUCEAVA
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA
MASTERAT ANUL II, SEM. 1
CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE
CURS
CONTROLUL SI EXPERIZA ALIMENTELORCU DESTINATIE SPECIALA
MASTERANTI: M C.E.P.A an II, sem.1
Chitan Domnica gr.1, aScotnitchi Andreea gr.2, dSnduleac Elena gr.2, dAndrus Adriana gr.1, a.?
1
CUPRINS
1. Istoric
2. Consideratii generale despre diabet
2.1 Ce este si cum se produce diabetul
2.2 Tipuri de diabet zaharat
2.3 Depistarea diabetului-limite normale ale glicemiei
2.4 Simptomatologia diabetic
2.5 Factorii de risc
3. Principiile alimentatiei dietetic ale diabeticului
3.1Modul de alimentatie al individului diabetic
3.1.1 Alimente si mancaruri interzise si premise pentru bolnavii de
diabet
3.2 Exemple de regim alimentar fara complicatii
3.3 Statistica de diabet
4. Concluzii
5. Bibliografie
2
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
2/42
1. Istoric
Indici despre diabetul zaharat se gasesc nca de acum 3000 de ani n
celebrele documente gasite n Teba .
Aracticus din Capadocia este primul care izoleaza acum peste 2000 de ani
diabetul ca boala. Ulterior Avicenna (n jurul anilor 1000), Thomas Willis(1648)
si Claude Bernard(sec. XIX) circumscriu treptat simptomatologia clinic si
biologic a bolii.
n 1869 Langerhans descrie existenta n pancreas a unor formatiuni de
celule cu aspect particular fata de restul tesutului pancreatic care au fost
denumite ulterior insulele Langerhans. Mai trziu, s-a descoperit ca acestea au
rolul unor glande de tip endocrine si sunt formate din mai multe tipuri de celule.
n 1885 Von Mehrig si Minkovsky descriu aparitia diabetului dupa
extirparea totala a pancreasului la animale. Ulterior, Minkovsky, prin legatura pe
canalele excretoare ale pancreasului demonstreaza ca desi pancreasul se
distruge, diabetul nu apare atta vreme ct insulele Langerhams ramn intacte:
deci la originea diabetului se gaseste distrugerea insulelor Langerhams caresecreta insulina.
O contributie deosebita care face din el descoperitorul insulinei, o aduce
n 1921 savantul romn Paulescu, care reuseste sa extraga din pancreas o
substanta numita de el pancreina, cu actiune de scadere a glicemiei n sngele
cinelui fara pancreas. Paulescu, elevul diabetologului francez Lancereaux,
professor la facultatea de medicina din Bucuresti-titular al catedrei de fiziologie,
3
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
3/42
si-a nceput lucrarile sale nca din 1916. Din nefericire, lucrarile au fost
ntrerupte din cauza razboiului. El si face cunoscute descoperirile sale n
Archives Internationales de Physiologie, Liege, sub forma articolului intitulat:
Recherches sur le role du pancreas dans lassmilation nutritive.n 1921, chirurgul Banting si studentul n fiziologie Best ncep sa lucreze
experimental n scopul descoperirii Promonului cu actiune hipogliceminta
secretat de panceasul endocrin. Rezultatele cercetatorilor lor sunt comunicate la
sfrsitul anului 1921. Primul bolnav tratat cu insulina a fost n spitalul din
Toronto - o coma diabetica la un tnar, la 11 ianuarie 1922.
n 1923, Banting si McLeod primesc premiul Nobel pentru descoperirea
insulinei, facndu-se astfel o mare nedreptate lui Paulescu si Best. Paulescu era
de fapt primul descoperitor al insulinei si deci merita premiul Nobel.
Descoperirea insulinei a nsemnat o revolutie n evolutia si tratamentul
diabetului (forma care se echilibreaza numai cu insulina).
Aceasta boala care pna la descoperirea insulinei era considerata mortala,
a devenit compatibila cu viatai-normala n conditiile respectarii indicatiilor de
regim si tratament.
n anii 1948-1956 Sanger descopera formula insulinei (este formata din
doua lanturi de aminoacizi lantul A de 21 aa si lantul B din 30 aa unite ntre ele
prin punti disulfidice). 1967, Steiner descopera precursorul insulinei-
proinsulina-din care se formeaza insulina.
n perioada actuala, cercetarile asupra insulinei si, n mod general, asupra
cauzelor diabetului, au luat un avnt fara precedent. Insulinele preparate astazi
sunt cu mult deosebite de cele preparate initial, n ultimii ani fiind introduse n
terapeutica insuline umane preparate genetic.
S-au facut pasi importanti n descoperirea cauzelor care duc la acest
diabet insulinodependent.
S-a introdus, pe baza unor cercetari recente, care demonstreaza caracterul
imun al acestei boli, o terapeutica cu rezultate bune n unele cazuri. Daca
4
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
4/42
realitatea este confirmata, s-ar putea ca prin vaccinuri specifice sa se previna
aceasta boala. Dar exista si alte tipuri de diabet. Mentionam pe cel care nu are
nevoie n tratament de insulina, cauza lui fiind alta si tratamentul sau altul.
Diabetul zaharat este conceput astazi ca rezultanta a unor perturbarimetabolice complexe si diferentiate, din cauze multiple, cu manifestari clinice
diferite si cu o evolutie clinica cu totul particulara n care binenteles este
interesata activitatea insulinica. Singura legatura cu activitatea insulinica, ce nu
tine nsa numai de secretia celulelor, este ca la originea tuturor perturbarilor
descrise n diabet, inclusiv a complicatiilor acute sau cronice se gaseste
hiperglicemia.
2. Consideratii generale despre diabet
2.1 Ce este si cum se produce diabetul
Diabetul este o boala metabolica cronica, caracterizata prin absenta
absoluta (diabet zaharat tip I) sau relativa (diabet zaharat tip II) a secretiei de
insulina fapt care determina initial perturbarea metabolismului glucidic si
ulterior a celor lipidic si proteic, este o stare de hiperglicemie cronica ce are
etiologic distrugerea celulelor insulino secretorii n pancreas prin mecanism
autoimun si la care se adauga actiunea unor factori ereditari si de mediu.
De ce i se spune diabet?
Expresia diabet zaharat provine dintr-un cuvnt grecesc care nseamna a
sifona si dintr-un cuvnt latinesc care nseamna, dulce ca mierea. Acesti
termeni definesc foarte bine afectiunea, pentru ca apa trece prin bolnav ca si
cum ar fi turnata din gura direct n tractul urinar ca printr-un sifon - fiind apoi
eliminata imediat din corp. n plus urina e dulce deoarece contine glucoza.
nainte de descoperirea tehnicilor mai eficiente, se turna urina lnga un musuroi
de furnici: daca atragea insectele nsemna ca urina continea glucoza.
5
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
5/42
Diabetul zaharat este o boala cronica, care se mosteneste sau se
dobandeste in cursul vietii si care afecteaza predominant metabolismul glucidic,
manifestandu-se prin hiperglicemie ( cresterea peste limitele normale a nivelului
zaharului din sange ) si glicozurie ( eliminarea zaharului prin urina ).Boala se datoreaza in esenta unei carente a hormonului denumit insulina.
Determina numeroase complicatii acute si cronice. Tratamentul cuprinde dieta,
injectiile cu insulina, medicatia antidiabetica perorala si exercitiile fizice.
Diabeticilor le este recomandata achizitionarea unui aparat de masurare a
glicemiei glucometru.
Aparatul este dotat cu un dispozitiv nedureros de luare a probei de sange.
Periodic, anumite componente ale glucometrului trebuie inlocuite, cum ar fi
hartia pe care se imprima valorile glicemiei. In cazul diabeticilor este necesara
masurarea glicemiei o data pe luna.
Aceasta boala metabolica apare n organism atunci cnd pancreasul nu
produce suficienta insulina sau cnd organismul nu reuseste sa utilizeze eficient
insulina secretata de pancreas, ajunsa n circulatia sanguina.
Insulina este hormonul secretat de pancreas care asigura utilizarea n
celulele organismului a glucozei. Aceasta este necesara pentru producerea de
energie utilizata pentru mentinerea functiilor oraganelor si tesuturilor. Insulina
este recunoscuta de receptorii ei de pe suprafata celulelor. n situatia n care fie
lipseste insulina, fie, din diferite motive, nu poate patrunde n interiorul
celulelor, organismul nu poate sa utilizeze glocoza, furnizata de hrana, ca sursa
principala de energie. n asemenea mprejurari, acumularea de zahar n snge
provoaca hiperglicemia(cresterea peste valoarea normala a concentratiei de
zahar n snge). Aceasta acumulare n exces a glucozei n snge duce la
instalarea unui sir de tulburari metabolice si la manifestari patologice
caracteristice diabetului zaharat.
n pancreasul uman, glanda situata n abdomen, exista doua tipuri de
celule. Cele mai multe, n proportie de 89%, produc enzime care se varsa n
6
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
6/42
intestine si ajuta la digestia alimentelor consumate. 2% din celulele pancreatice
sunt celele endocrine-adica producatoare de hormoni. Aceasta si varsa
produsele secretate direct n snge. 60-80% din aceste celule, denumite celule
beta, produc hormonul insulina. Restul celulelor, denumite celule alfa, produchormonul glucagon, cu actiune opusa insulinei, adica de crestere a concentratiei
glucozei n snge.
n mod normal este necesar un procent de doar 15-29% din masa totala de
celule beta ca productia lor-insulina-sa acopere nevoile fiziologice de mentinere
a concentratiei glucozei n snge la valori ntre 60-110 mg%.
La persoanele normale, secretia de insulina are un caracter pulsator. n
conditii de foame, insulina se secreta cu regularitate-pulsator, la interval de 12-
13 minute, sincron cu oscilatiile concentratiei de glucoza n snge. Se pare ca
pancreasul manifesta un ritm coordonat nervos sau metabolic. n afara secretiilor
pulsatorii regulate de insulina, se observa si cteva pulsatii mai accentuate de
secretie insulinica, de 12-15 ori pe zi, mai frecvent dupa ingerarea de alimente.
Secretia de insulina este stimulata de concentratia glucozei n snge. O
crestere de doar 10 mg% a glucozei n snge declanseaza o secretie suplimentara
de insulina. Cnd concentratia glucozei n snge tinde sa scada, n conditii
normale ntervine celalalt hormon, glucagonul. Acesta mobilizeaza zaharul
depozitat sub forma de glicogen n ficat si muschi, l transforma n glucoza si
corecteaza hipoglicemia. n felul acesta, n conditii fiziologice, glicemia se
mentine la valori relativ constante n intervalul valorilor considerate normale,
ntre 60-110 mg%.
Secretia de insulina mai este stimulata, n afara de hipoglicemie, si de alti
factori: hormonii cortizonici, hormonul tiroidian-tiroxina, hormonii estrogeni ai
ovarelor, catecolaminele glandei suprarenale, hormonul lactatiei-prolactina,
sistemul nervos vegetativ, glucagonul, etc.
7
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
7/42
Secretia insulinica si sensibilitatea tesuturilor la insulina sunt controlate
genetic si influentate de o serie de factori ce tin de organism sau de mediul
nconjurator.
Fiecare molecula de glucoza contine o cantitate de energie, ncorporata nstructura ei.
Glucidele(care se mai numesc si hidrati de carbon) contin energie care,
eliberata n interiorul celulelor, n prezenta oxigenului, asigura acoperirea
nevoilor energetice ale organismului. Glucidele sunt principalul furnizor de
energie al organismului.
n organismul uman sanatos se mentine echilibrul energetic prin actiunea
antagonista a insulinei si glucagonului. Insulina asigura sinteza rezervelor
energetice ale organismului(sinteza glicogenului n ficat si muschi, sinteza
proteinelor, depozite de grasimi), n timp ce glucagonul actioneaza pentru
dezagregarea rezervelor energetice(descompunerea glicogenului, a grasimilor,
formarea de corpi cetonici).
Diabetul zaharat se produce atunci cnd mecanismul fiziologic care
regleaza metabolismul organismului(schimbul de substante n organismul viu)
este tulburat si n snge se acumuleaza o cantitate de glucoza peste limita
normala, pentru o perioada mai ndelungata.
2.2 Tipuri de diabet zaharat
Au existat numeroase forme de clasificare de-a lungul timpului a
diabetului zaharat.
Ultima clasificare propusa de OMS n 1980 a fost:
Exista doua forme principale sau tipuri de diabet :
- tipul I in care tratamentul cu insulina este obligatoriu ( diabet zaharat
insulino dependent ) este rezultatul secretiei de catre pancreas a unei
cantitati insuficiente de insulina. De regula survine inaintea varstei de 20 de
8
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
8/42
ani, uneori la putin timp dupa nastere, iar pacientul este nevoit sa faca injectii
cu insulina.
- tipul II in care nu este necesar tratamentul insulinic ( diabet zaharat
insulino independent ) este rezultatul incapacitatii organismului de a folosiineficient insulina si apare in special la pacientii obezi si care au trecut de 40
de ani.
Regimul alimentar este acelasi in cazul ambelor forme de boala.
Dupa expertii OMS aceasta boala poate cuprinde urmatoarele clase si
subclase:
A. Clase clinice (boala este manifestata clinic).
1. Diabetul zaharat
a) Tipul insulinodependent (numit si tip 1 si care are nevoie de insulina
pentru a se mentine echilibrat);
b) Tipul insulinoindependent (sau tipul 2) nsotit sau nu de obezitate si
care nu are nevoie de insulina pentru a se mentine echilibrat);
c) Alte tipuri de diabet (prin scoaterea chirurgicala a pancreasului,
datorita unei pancreatite cronice, datorita unor boli endocrine, unui
defect de actiune la periferie a insulinei, altor boli, etc).
2. Scaderea tolerantei la glucoza (la acesti bolnavi gasim glicemia pe
nemncate, dimineata normala. Daca le facem hiperglicemie
provocata, apare fenomenul patologic).
Diabet gestational (boala se manifesta numai n timpul sarcinii si3.
dispare odata cu nasterea).
B. Clase cu risc crescut de a face diabet.
9
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
9/42
In acest grup intra tot ce se ntelege nainte prin prediabet, sau situatiile
cnd glicemiile au aparut crescute n timpul unei alte boli (infarct
miocardic acut, arsuri, infectii, chirurgie abdominala, obezitate, etc.).
Cauzele diabetului sunt diferite dupa forma de diabet: diabet zaharat de tip 1 sau
diabet zaharat de tip 2.
2.3 Depistarea diabetului - limitele normale ale glicemiei
Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala a sistemului endocrin, care
face ca organismul uman sa nu poata folosi glucidele din alimentatie.
Testul de baza care ajuta la depistarea diabetului zaharat este masurarea
glicemiei (cantitatea de glucoza in sange) dimineata, pe stomacul gol.
Valori ale glicemiei cuprinse intre 70 si 120 mg/dl (in functie de laborator
si de reactivii care sunt folositi) sunt considerate normale, in vreme ce valori mai
mari de 120 mg/dl dau diagnosticul de diabet zaharat.
Glicemia in limite normale variaza in fiecare moment al zilei. De multe
ori, in cadrul valorilor normale, intalnim glicemii de 100-105. Aceste valori nu
inseamna nimic, desi pacientul se sperie pentru ca se afla la limita superioara a
normalului. La 5 minute diferenta, glicemia poate sa varieze de la limita minima
la cea maxima.
Diabetul poate fi depistat la efectuarea unui control de rutina. "Este ideal
ca diabetul sa fie depistat la un examen medical de rutina, boala fiind in faza
precoce. O glicemie mai mare decat valorile normale date de laborator poate sa
iti indice ca persoana respectiva prezinta risc diabetic".
Dupa citirea rezultatelor, medicul de familie il trimite pe pacient la
centrul antidiabetic sa i se mai recolteze o data probe de sange si sa fie luat in
evidenta. Uneori, cazurile se infirma, pur si simplu a fost o intamplare ca
10
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
10/42
pacientul a avut glicemia ridicata. De cele mai multe ori insa, pacientul este
declarat diabetic.
Diabetul mai poate fi depistat atunci cand sunt acuzate anumite simptome,
cum ar fi sete anormala, poliurie (urinare frecventa si intr-o cantitate mai maredecat normal), transpiratie, senzatie de lesin si o stare generala proasta.
Dupa analize, se depisteaza valori ale glicemiei depasite 300 mg/dl si
chiar mai mult. In timp, acuzele se exacerbeaza, iar starea generala se
inrautateste.
Dieta echilibrata, predominant vegetariana, este de mare importanta in
bolile de nutritie si cu deosebire in diabetul zaharat. In combaterea obezitatii se
recomanda asigurarea unui tranzit intestinal normal, care se poate realiza nu
numai prin ceaiurile medicinale, ulei de parafina, ulei de ricin sau alte substante
laxativ-purgative, dar si printr-o alimentatie din care sa nu lipseasca painea
integrala (tip graham), prunele uscate inmuiate timp de 6 8 ore in apa,
semintele bogate in mucilagii - in special cele de in sau de gutui si toate speciile
de nalba.
2.4 Simptomatologia diabetului zaharat
Simptomatologia diabetului zaharat difera mult de la o forma clinica la
alta si uneori de la caz la caz.
Diabetul zaharat de tip 1 cuprinde toate formele clinice care apar fie n
copilarie fie la adolescenta, fie la adultul tnar sub vrsta de 40 de ani.
Simptomatologia clinica depinde deci n multe cazuri de vrsta la care
debuteaza. Exista totusi si o simptomatologie generala caracteristica.
Tipic, diabetul insulinodependent debuteaza brusc prin: sete intensa si o
crestere a cantitatii de urina eliminata n 24 de ore; cantitatea de lichide pe care
o ingera bolnavul depaseste adesea 3-4 litri zilnic (bolanvul se plnge de sete
intensa tot timpul), iar cantitatea de urina eliminata depaseste de asemenea 3-5
11
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
11/42
litri, uneori se ajunge si la 10-15 litri zilnic (binenteles si lichidele ingerate
cresc). Se nregistreaza de asemenea o crestere a poftei de mancare
inexplicabila. Aceasta este asa-numita triada clasica a simptomatologiei clinice
din diabet: polidispersie(sete intensa), poliurie(urina multa), polifagie(pofta demncare exagerata). La aceasta se adauga o scadere n greutate de la 5-6 kg pna
la 15-30 kg ntr-un timp relativ scurt.
La aceasta simptomatologie se asociaza treptat o astenie fizica si psihica
intensa, anxietate, stare de depresiune, crampe n membrele inferioare(care se
datoreaza pierderii mari de lichide si electroliti, ca si pierderii mari de azot prin
consumul proteinelor musculare proprii).
Daca n aceasta perioada medicul efectueaza bolnavului o dozare a
glucozei din snge(glicemia) si din urina(glucozuria)le va gasi mult peste
normal n snge si prezente n urina(gluciza nu exista n urina individului
normal) fapt ce implica diagnosticul de diabet zaharat si tratamentul
corespunzator al bolnavului, in cazul de fata regim alimentar si insulina.
Daca bolnavul nu consulta medicul sau daca medicul consultant omite din
diagnosticurile posibile diabetul-fapt destul de frecvent mai ales la copil-
siptomatologia clinica devine din ce n ce mai polimorfa-si n mod paradoxal
mai putin sugestiva pentru debutul unui diabet zaharat. Apar greturi si varsaturi,
durei abdominale, astenie extrema, respiratie caracteristica, frecventa si
profunda cu miros de mere putrede(acetona), stare de torpoare care duce treptat
daca nu se iau masuri, pna la instalarea comei. Este vorba despre asa-numita
coma inaugurala.
Din pacate aceasta evolutie este ntlnita destul de frecvent. Sub varsta de
20 de ani, diagnosticul de diabet zaharat inaugural se pune n aproape 50% din
cazuri n perioada de precoma sau coma diabetica. Din discutiile ulterioare cu
bolnavii sau familia lor a reiesit ca n majoritatea cazurilor s-au semnalat
anumite perturbari clinice cu cel putin 4-5 saptamni nainte de debutul bolii.
12
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
12/42
De aceea, orice viroza respiratorie sau boala infectioasa febrila, trenanta,
la copil sau adolescent, nsotita de o astenie fizica si psihica mare, de sete si
poliurie ne impune examenul de laborator specific care ne poate adesea
diacnostica un diabet zaharat n perioada de debut(care corect tratat seechilibreaza rapid).
Colaborarea medic-bolnav-familie este n acest caz deosebit de necesara.
n general cu ct vrsta este mai mica cu att instalarea simptomelor este mai
rapida.
La bolnavii cu diabet zaharat de tip 2(forma de diabet n care nu este
nevoie de insulina pentru echilibrare si care debuteaza de obicei dupa vrsta de
40 de ani) siptomele sunt mult mai sterse, neobservabile. n general este vorba
despre un bolnav gras care mannca mult, care se stie gras de ani de zile si la
care adeseori boala se descopera incidental prin dozarea zaharului din snge.
2.5 Factorii de risc ai diabetului
Cauzele care duc la deficitul de insulina (hormon produs de celulele beta
ale pancreasului) sunt multiple :
- factorii ereditari sau genetici : Daca unul dintre parinti are diabet, ideal
ar fi ca nivelul glicemiei sa fie controlat o data la sase luni, dupa varsta de 20-25
de ani. Aceste persoane pot dezvolta un diabet de maturitate, de aceea trebuie sa
spuna medicului de familie ca au antecedente de boala printre rude. De multe ori
insa, acest aspect este neglijat. Pacientii trebuie sa fie constienti ca aceasta boala
se mosteneste. Indiferent daca are valori normale sau nu ale glicemiei la un
control serologic, indicatia este de a manca mai putine glucide, pentru ca
prezinta riscul de a dezvolta un diabet cu toate complicatiile lui.
- alimentatia nerationala, care duce la obezitate ;
- traumele psihice ,
- unele medicamente .
13
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
13/42
- stresul
Diabetul este raspunzator de complicatii foarte grave: retinopatia
diabetica, neuropatia diabetica. In cazul retinopatiei diabetice, vasele si nervii
sufera o degradare foarte puternica, in timp bolnavul observa ca are tulburari devedere. Medicii avertizeaza ca un diabet neglijat duce la orbire. Neuropatia
diabetica se manifesta prin dureri ale membrelor inferioare, prin amorteli, de
multe ori se dezvolta arteriopatia, care poate conduce la amputarea piciorului.
Aceasta operatie se rezolva foarte greu, pentru ca diabeticul sangereaza puternic,
mai mult decat in mod normal.
Diabetul zaharat mai implica complicatii din partea ficatului, pielii
sistemului osteroarticular, complicatii infectioase si inca multe altele.
3. Principiile alimentatiei dietetice ale diabetului
Istoria alimentatiei dietetice este legata de evolutia de-a lungul anilor
a cunostintelor omului despre natura nconjuratoare, a chimiei, biofizicii,fiziologiei, fizioterapiei, patologiei.
Prin termenul de dieta, scoala hipocratica ntelegea studiul
modului de viata a omului n totalitatea sa, legat nu numai de alimentatie,
care binenteles ocupa un loc central, ci si de mediul nconjurator:
Dieta nsemna n limba latina toate elementele care influenteaza
ntr-un fel oarecare mentinerea starii de sanatate: aer, hrana, temperatura,exercitiu fizic, odihna etc.
Cuvntul dieta rezuma de fapt maniera omului de a trai: de a se
adapta la mediul ambiant. Restrngerea cuvntului dieta la notiunea de
regim alimentar apare n sec. I al erei noastre. Sensul n care dieta este
sinonima cu restrictia sau interdictia alimentara nu apartine scolii
hipocratice, ci pare sa corespunda unei conceptii mult mai vechi, ale carei
14
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
14/42
origini au radacini n practica medicala a egiptenilor.
Astfel, Herodot mentioneaza n scrierile sale ca egiptenii considera
ca hrana este sursa tuturor relelor . Preluata de alte surse orientale,
aceasta conceptie ajunge n Europa mult mai trziu, prin intermediulpracticii unor anumite secte pitagoreene. Adeptii lui Pitagora sunt cei care
considerau principiul esential al practicii medicale si al terapiei - ca hrana
este izvorul tuturor bolilor.
Alimentatia dietetica trebuie privita ca o alimentatie rationala
normala, n raport cu sexul, vrsta si munca etc. n care, fie prin
procedeele tehnologice speciale, fie prin adaugarea sau scoaterea unora
dintre alimente, se obtine o echilibrare nutritionala a organismului bolnav.
a trecut prin faza total restrictiva preconizata deRegim n diabet
Bouchard si Allen, prin cea bogata n legume si grasimi recomandata de
Petren si Simmonds (1931) sau cea bogata n grasimi recomandate de
Brunzell. Toate constituie grave rezultate din necunoasterea
metabolismului intermediar. Dar tot la fel de grav consideram si regimul
scolastic impus ani de zile, nu numai la noi n tara, de limitare necontrolata
a hidratilor de carbon.
ntr-o tara ca a noastra, n care regimul n diabet cuprinde n mod
obisnuit 60-68% din cantitatea calorica totala (circa 400-450 ghidrocarbonate), un regim de 150 g hidrocarbonate la adult, cum se
recomanda pna n urma cu ctiva ani si cum se mai prescrie n multe parti
si astazi, este o greseala grava, care se transforma nsa n crima prin
ignoranta atunci cnd este vorba de copii. Peste 95% din copiii din tara
bolnavi de diabet au ajuns la complicatii grave datorita unui asemenea
regim. Dar si regimul liber preconizat de unii autori francezi este la fel de
15
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
15/42
gresit si neaplicabil, cu att mai mult la noi, unde la omul normal exista un
regim hipoglucidic.
Tabel 1. Evolutia regimului n diabet
Perioada Regimul
I 1915 - Total restrictiv promovat de Bouchardt, Alen s.a.
II 1940 - Regim bogat n legume si lipide - promovat de Petren, Simmonds, Genne
III 1921 1972 - Regim hipoglucidic
IV - n prezent - Adulti Normocaloric ( n raport de vrsta, sex, munca)- Glucide: 40-45%
- Proteine: 20%- Lipide: 35-40%- Copii Normocaloric ( n raport de vrsta)- Normoglucide: 40-45%, sau usor hipoglucidic- Proteine: 20%- Lipide: 30-35%
Principalele cerinte cerute de regim n diabet sunt:
a) regim cntarit si calculat din punct de vedere caloric;
b) variabilitatea necesarului caloric n raport cu vrsta, sexul, starea
fiziologica, munca etc.;
c) repartizarea caloriilor pe ntreaga zi, n raport cu principiile unei
alimentatii rationale.
Cantitatea de glucide va fi ct mai apropiata de cea a individului
normal (200-250-300 calorii si chiar mai mult), socotind n jur de 4-
16
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
16/42
6g/kilocorp necesarul de glucide la omul normal.
La copil, cantitatea de glucide va fi data calculndu-se pe normalul
vrstei respective. Vor fi cntarite toate, n special proteinele animale, care
se vor da pna la 2/3 din cantitatea totala de proteine (1,5 g/kilocorp).Regimul n diabet formeaza baza reglarii schimbului de substante
care trebuie sa ia locul reglarii naturale. Noi putem substitui insulina, dar
nu putem reface mecanismul secretiei de insulina. Daca am putea realiza
acest lucru, regimul nu ar mai fi necesar n diabet. Acest regim constituie si
trebuie sa constituie punctul central al tratamentului n diabetul zaharat.
3.1. Modul de alimentatie al individului diabetic
Regimul alimentar are o importanta deosebita n toate formele de diabet
zaharat, el neputnd fi nlocuit de niciun tratament medicamentos. Cel mai
eficient si cu influenta pozitiva asupra echilibrarii diabetului este regimul
cntarit, n care toate elementele de baza care constituie dieta sa fie cunoscute
cantitativ caloric. Acest lucru este recomandat si omului sanatos cu att mai
mult diabeticului, indiferent de vrsta. Odata cstigata experienta cantitatilor, el
va putea, ulterior, foarte usor sa aprecieze exact de ct are nevoie.
n regimul diabeticului mpartim alimentele n:
- alimente care nu contin glucide (hidrati de carbon);- alimente care contin hidrati de carbon si trebuie cntarite;
alimente care contin hidrati de carbon si sunt interzise.-
Un fapt de data recenta n alimentatia diabeticului este restrictia de
proteine care nainte se lasau la liber.
Actualmente cantitatea de proteine la diabetic nu trebuie sa depaseasca 1
g proteine/kilocorp la adult(cel putin n primii ani de la descoperirea diabetului).
17
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
17/42
Alimentele permise la discretie:
- legumele cu continut mic de glucide (castraveti, ridichi, varza, ridiche
neagra, spanac, ciuperci, conopida, vatza rosie, etc.);
Alimente care trebuie consumate numai cu cntarul:-pinea, fainoasele, toate derivatele de cereale, fructele si legumele,
brnza de vaci, laptele, iaurtul, urda (de fapt alimentele bogate n glucide n
natura sunt numai cele de natura vegetala, de natura animala fiind laptele si
produsele lactate).
Dupa continutul lor n glucide si fructele si legumele se pot mparti n
mai multe categorii:cu continut sub 5 % glucide- legume (andive, ardei grasi,
castraveti, ciuperci, conopida, dovlegei, fasole verde, loboda, rosii, vinete,
ridichi, salata, spanac, varza) si fructe (pepene galben si verde, nuci, grapefriut
si lami). Acestea pot fi mncate fara a fi cntarite;
cu continut de 10% glucide uele legume, ca: ceapa, morcov,
radacina de patrunjel, praz, telina; iar dintre fructe avem cirese, capsune,
coacaze, mere cretesti sau domnesti, portocale, cntarite fara coaja, fragi;
cu continut de 15% glucide dintre legume sunt: mazarea verde,
pastrnacul; iar dintre fructe sunt: cirese de iunie, dude, gutui, mere ionatane,
mure, piersici, zmeura, visini;
cu continut de 20% glucide sunt legumele ca: usturoi, hrean, cartofi,
leguminoase uscate, cntarite fierte(fasole, mazare, linte), iar dintre fructe:
struguri, prune uscate, pere.
n ceea ce priveste leguminoasele uscate, acestea se pot mnca fierte
dupa ce se arunca apa de fierbere, preparate gastrotehnic corespunzator, tinndu-
se seama de compozitia lor n hidrati de carbon si proteine si de toleranta
digestiva destul de dificila mai ales cnd diabeticul sufera de boli digestive.
Celelalte alimente cu continut n glucide sunt:
18
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
18/42
pinea 50% glucide(8% proteine);
pastele fainoase si derivatele care contin cntarite fierte circa 20%
glucide(cntarite nefierte contin 70% glucide) ntruct prin fierbere si maresc
volumul de 4 ori(prin mbibare cu apa);mamaliga contine n jur de 12% glucide;
laptele dulce sau batut, iaurtul, brnza de vaci contin n medie 4%
glucide.
Alimentele care contin hidrati de carbon si care se interzic n consum la
diabetic (n afara de cele mentionate la legume si fructe) sunt zaharul si
produsele zaharoase. Aceste alimente cresc zaharul n snge prea repede, de
aceea sunt folosite numai n caz de hipoglicemie sub forma unei bucati de zahar
administrata preventiv.
Referitor la modul de repartizare al glucidelor si proteinelor trebuie sa
mentionam ca acestea sunt dependente de tratamentul antidiabetic efectuat. n
cazul ca bolnavul se echilibreaza numai cu dieta sau cu dieta si tratament oral
cantitatea totala de glucide si proteine admisa pe zi se va repartiza proportional
la cele cinci mese dupa recomandarile facute la individul fara diabet:
preponderent la cele trei mese principale si n cantitate mai mica gustarile de la
ora 11 si de la ora 17.
n cazul cnd diabeticul cu insulina cu actiune rapida care se
administreaza n trei prize si mesele bogate n hidrati de carbon vor fi atunci
cnd se face insulin (dimineata, prnz si seara) si n cantitate mai mica la gustari.
Cnd se folosesc insuline semilente sau lente n doua prize(dimineata si seara)
sau o singura priza pe zi(naintea mesei de dimineata sau de prnz) repartitia
glucidelor si a valorii calorice, n general se va efectua relativ egal n 5-6 mese
pe zi(trei principale si trei gustari) cu oarecare preponderenta tot la masa de
dimineata si prnz, perioada cnd activitatea fizica si necesitatile fiziologice ale
individului sunt mai mari.
19
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
19/42
Ultima masa va fi luata ct mai trziu seara si prima masa ct mai
devreme dimineata pentru ca astfel distanta dintre ultima masa a zilei(masa
noapte) sa fie ct mai mica. Aceasta se face n scopul evitarii hipoglicemiilor
nocturne.Mesele s-ar putea repartiza astfel: dimineata, ora 11, prnz, ora 17, seara
si ultima masa la ora 22(sub forma unei mici gustari).
Daca bolnavului i se permit 260 grame de pine spre exemplu (13 felii
de pine a cte 20 de grame) acestea pot fi repartizate astfel: 3 felii dimineata, 2
felii la ora 11, 4 felii la prnz, o felie la ora 17, 2 felii seara si o felie la ora 22.
Restul de hidrati de carbon necesari pot fi luati din celelalte alimente(fructe,
lactate, legume). Proteinele (se vor tine seama si de proteinele din pine) si
grasimile vor completa mesele pna se va ajunge la o cantitate calorica totala pe
zi n raport de vrsta si de munca.
Cte calorii se vor da la fiecare dintre mese?
Repartitia pe procente va tine seama de administrarea indicata data si
individului normal. Astfel n cazul unui tnar repartitia va fi 15% dimineata,
10% la ora 11, 35-40% prnz, 5-10% ora 17, 20-25% seara, 105 la ora 22(total
trei mese principale si trei gustari).
Se va mnca totdeauna la ore fixe.
Care este cantitatea de hidrati de carbon care se permite la diabetic?
Si aici se va tine seama de modul de alimentatie al individului
nediabetic, de vrsta, de sex, si munca egala. n general se tinde astazi spre o
apropiere procentuala a valorilor de cele ale normalului.
Pentru tara noastra unde prin traditie cantitatea de hidrati de carbon
consumata este mai mare consideram ca este indicat la copilul pna la 15-16 ani
sa se respecte valorile de 50-55% glucide, 13-15% proteine, 30-35% grasimi. La
adult se admite la noi n jur de 50-53% glucide, 11-13% proteine, 32-35%
grasimi. Cantitatea de proteine la diabeticul nou descoperit va fi scazuta pe
perioade limitate sub 0,8-1g proteine/kilocorp la adult.
20
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
20/42
Cantitatea de glucide poate sa fie crescuta la adult, atunci cnd
echilibrarea este posibila, chiar peste 50-55% glucide; rolul fructelor si
legumelor va fi mai crescut n aceste cazuri datorita cantitatii mai mari de
potasiu si vitamine pe care le contin, fapt care va permite o metabolizare rapidacu necesitati scazute de insulina.
Ct de importante sunt n dieta diabeticului fibrele?
Multe cereale, legume si fructe contin o substanta care nu este digerata
sau absorbita din intestin. Aceste substante formeaza peretele celular al plantei si
i dau structura rigida. Este foarte bine sa se consume fibre si ca preventiv al
constipatiei si a altor boli.
Dieta bogata n aceste fibre protejeaza si contra diabetului zaharat. S-a
observat ca glicemia scade cu ct cantitatea de fibre consumate este mai mare.
Amidonul elibereaza energia mai ncet, el comtine lanturi de molecule de zahar
legate unele de altele care trebuie rupte n intestin nainte de a fi reabsorbite.
Ajung astfel n snge mai ncet si insulina disponibila poate actiona mai repede.
Chiar fibra leguminoasa(din fasolea uscata) contrar a ce se credea,
formnd o solutie de guma cnd se amesteca cu apa tinde sa duca la un mai bun
control al diabetului.
Care este valoarea calorica care ii trebuie zilnic unui diabetic?
Daca diabeticul nu este obez, regimul este ct mai apropiat de dieta
individului cu acelasi sex, vrsta si munca cu individul nediabetic.
Astfel daca un individ diabetic are o munca de birou poate mnca n
medie 30 calorii/kilocorp pe zi. Pentru a asigura o varietate de ct mai larga a
meniurilor-se pot recurge la unele nlocuiri echivalente din punct de vedre
glucidic si proteic.
Un fapt pe care trebuie sa-l cunoasca bolnavul pentru viata de zi cu zi
este ca reabsorbtia unor glucide(chiar din cele permise) este mai lenta(pine)
dect a altora(legume si fructe) si ca reabsorbtia oricarui glucid depinde si de
cantitatea de proteine, de grasimi care compune o masa. Este foarte greu sa
21
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
21/42
cunoastem exact rapiditatea sau modul de reabsorbtie asa ca n preocuparea sa
exista numai alcatuirea unui meniu ct mai complet cu H.C. permisi, chiar daca
valorile acestora nu sunt att de exacte cum ar fi cnd le-am cntarit zilnic. Si
din acestia sa nu lipseasca niciodata alimentele bogate n fibre.Daca diabeticul este obez atunci se va micsora ratia calorica ct se poate
ca mentinnd-o echilibrata sa scadem greutatea bolnavului. Cu indicatii generale
n aceste cazuri este scaderea pinii si a fainoaselor ct mai posibil si cresterea
procentajului fructelor si legumelor. ngrasarea diabeticului reprezinta un semn
negativ al compensarii bolii.
n conceptia noastra pentru diabeticii insulinodependenti majoritatea
obezi exista trei reguli de comportament alimentar, pe care bolnavul trebuie sa l
respecte: controlul aportului caloric, aport mare de fibre si scaderea cantitatii de
grasimi din alimentatie, mese regulate.
Slabirea poate sa determine renuntarea la tratamentul oral, scaderea
glicemiei, aparenta fizica aspectoasa, scaderea frecventei complicatiilor. n
niciun caz nicio activitate de slabire n greutate nu va fi initiata de bolnav fara
indicatie si supraveghere medicala.
Ce trebuie sa stie diabeticul despre modul de preparare al alimentelor:
nu va folosi niciodata zaharul si produsele zaharoase la pregatirea
alimentelor. ndulcirea se va face cu zaharina sau ciclamat de sodiu;
prepararea sosurilor se va face fara faina. Pentru ngrosare se folosesc
legumele trecute prin sita. n cazul cnd este necesara faina, aceasta se
va lua obligatoriu n calculul glucidelor;
pinea, daca se consuma prajita, va fi cntarita ntotdeauna nainte de
prajire, ntruct prin deshidratare creste cantitatea de glucide;
pastele fainoase cntarite n stare cruda contin o cantitate mai mare de
glucide(aprox. 70-80%). Prin fierbere acestea se mbiba cu apa
marindu-si volumul de aproape 4 ori. Cntarirea sub aceasta forma vor
contine 20 g glucide la 100 g. Se prefera cntarie astfel putndu-se
22
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
22/42
nlocui cu o cantitate echivalenta de cartofi cre contin aceeasi
proprietati de glucide;
se indica consumul alimentelor preparate sub forma de sufleuri,
soteuri, budinci;legumele cu 5% H.C. mncate crude sunt indicate n cantitati ct mai
mari, nefiind luate n calcul. Cele cu 10% H.C. care se folosesc la
supe, ciorbe, preparate de baza, se vor lua obligatoriu n calculul ratiei
de glucide. n prepararea ciorbelor nu se vor folosi cartofi, telina,
morcovi, care lasa foarte multi hidrati n zeama de fierbere;
din alimentatia zilnica a diabeticului nu trebuie sa lipseasca proteinele
animale(carne sau oua sau peste, binenteles n cantitatea admisa n
dieta). Meniul zilnic va cuprinde de fapt toate grupele alimentare.
Dintre tehnicile de preparare a alimentelor se vor folosi numai fierberea si
coacerea. Prajirea n grasime ncinsa este contraindicata ca de altfel si pentru
alimentatia omului normal. Se recomanda folosirea metodelor de preparare
moderna(fierberea la oala cu vapori sub presiune sau prepararea n tigaie de
teflon care nlocuieste prajirea n grasime). Fierberea legumelor se va face
obligatoriu la oala cu vapori sub presiune.
3.1.1 Alimente si mncaruri interzise si premise pentru bolnavii de
diabet
Alimente si mncaruri indicate pentru bolnavii de diabet
Bauturi: apa, sifon, ceaiuri ndulcite cu zaharina (ceai de macese, de
menta, de musetel, ceai rusesc). Numai n cantitatile indicate de medic: lapte,
lapte batut, cafea cu lapte, fiertura de tarte, vin (dar nu din cel dulce).
Pine: n cantitatile permise de medic, pine neagra, intermediara, veche
23
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
23/42
de cel mult 24 de ore, pine graham. Daca bolnavul prefera pine prajita, o va
cntari nainte de prajire.
Supe: supe de zarzavat din legumele permise, ciorbe de carne, bors,
toate fara rntas si fara paste fainoase. Supele pot fi drese cu ou, smntna sauadaos de unt ori untdelemn. Exemple: bors de zarzavat cu perisoare (fara orez),
supa de rosii, supe de zarzavat cu zdrente de ou (fara faina).
Mncaruri de carne: rasol sau friptura de vaca, pasare, porc, sunca,
conserve de carne fara rntas, mezeluri, musaca de dovlecei sau vinete, varza
fara carne, piftie, chiftele (fara pine), sarmale fara orez , tnitel (fara pesmet si
faina).
Peste:proaspat sau conservat, sarat, afumat.
Brnzeturi: telemea, cas, cascaval, svaiter, brnza topits. Numai la
cntar: urda, brnza de vaci.
Grasimi: unt, slanina, margarina. Se prefera untdelemnul, mai ales cel
din germen de porumb.Oua: cel mult doua pe zi.
Zarzavaturi si legume: varza alba, varza rosie, varza acra, varza de
Bruxelles, conopida, spanac, fasole verde, dovlecei, bame, sparanghel, salata
verde, rosii, laptuci, papadie, urzici, macris, praz, ridichi, ciuperci, ardei gras,
castraveti, untisor, stevie, precum si aromatele: tarhon, marar, patrunjel, hrean,
foi de dafin, cimbru, usturoi. Legumele se vor prefera crude, rase marunt,preparate cu untdelemn si otet sau lamie.
(numai la cntar): fragi, capsuni, zmeura, mure, mere, pere,Fructe
agrise, caise, visine, cirese timpurii, portocale, grape-fruit (in cantitate de 2-3 ori
ct celelalte), pepene galben, nuci. Fructele se vor consuma de preferinta crude
si cu coaja. La nevoie se pot prepara compoturi (cu zaharina).
Fainoase (numai la cntar): gris, orez, fulgi de ovaz, mamaliga pripita,
24
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
24/42
macaroane, fidea, taitei.
Sosuri: maioneze, sosuri de bullion de legume (dintre cele permise) date
prin sita, sos de smntna, de mustar, de unt, de verdeturi.
Deserturi: gelatina de fructe (cu zaharina), creme, deserturi cu albus de
ou, pricomigdale, de preferinta fructe (la cntar).
Alimente si mancaruri ce sunt interzise n diabetul zaharat :
Bauturi: bere, vin dulce, must, sirop, lichior, bauturi ndulcite cu zahar.
Pine: orice fel de pine peste cantitatea permisa.
supe cu rntas, supe cu paste fainoase sau cu orez. Acestea dinSupe:
urma sunt interzise pentru motivul ca orezul, grisul si pastele fainoase dintr-o
farfurie cu supa se afla n cantitati care nu pot fi controlate pe cntar.
Daca supa a fost preparata special pentru diabetic, separate, cu fainoasele
respective cntarite n prealabil, este desigur permisa. Fainoasele crude contin
75 g glucide la 100 g, iar fainoasele fierte aproximativ 20 g glucide la 100 g.
Mncaruri cu carne: oricare din mncarurile cu rntas, snitel cu pesmet
sau cu faina, chiftele preparate cu pine sau perisoare cu orez.
Peste: peste prajit n pesmet.
Brnzeturi: brnza de vaci si urda peste cantitatile premise.
Grasimi: interzise n exces.
Oua: interzise n exces.
Zarzavaturi si legume: cartofi, morcovi, telina, sfecla, mazare, ceapa
peste cantitatile premise.
Legume uscate: fasole boabe, linte, mazare uscate. Acestea contin
aproximativ 60 % glucide. Cnd au fost fierte, continutul lor in glucide se
cifreaza la aproximativ 15-20%. Daca mncarea s-a preparat separat pentru
25
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
25/42
diabetic, cu cantitati cntarite n prealabil, ea este desigur permisa.
Fructe proaspete: struguri, prune. Oricare alt fruct peste cantitatile
premise.
Fructe uscate: toate.
Dulciuri: interzise daca contin zahar sau faina.
Recomandarile nutritionale generale pentru pacientul diabetic sunt
evidentiate n urmatorul tabel :
Recomandarile privind consumul de principii alimentare
Aport alimentarRecomandarii
Calorii Dieta nonnocalorica la nonnoponderali; hipocaloricala hiperponderali si hipercalorica la subponderali.
Glucide 50-55% din aportul caloric, evitndu-se glucidelesimple cu absorbtie rapida si produse rafmate (zahar siderivate), care pot fi pennise ntre 5-10% din aportulenergic (10-20g/zi) numai n tipul 1 bine echilibrat.
Fibre alimentare Predominante n dieta (legume, leguminoase, cerealesi fructe) care trebuie sa asigure 30-35 g fibre.
Lipide Circa 30% din calorii, incluznd mai putin de 10%grasimi saturate grasimi monosaturate si 10% grasimipolinesaturate. Aportul de colesterol < 300 mg/zi.
Proteine 12-15% din calorii (minim proteic necesar = 0,9 g/kg
corp/zi); n caz de afectare renala nu va depasi 0.8g/kg corp.
Aport de sodiu < 7 g NaCl/zi; la hipertensivi < 3 g NaCl/ziAlcoolul Nu este interzis n cantitati mici: trebuie evitat
sistematic pentru pacientii cu hipertrigliceride,obezitate sau hipertensiune
Edulcorantii Cele necalorice sunt pernnise cu moderatie (zaharina,asparam, ciclamat), cele calorice (sorbitol, fructoza)trebuie incluse n calculul energetic.
26
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
26/42
Ratii alimentare recomandabile n functie de vrsta si sex
Necesar n principii calorigene %Vrsta Greutate Necesar caloricAni Kg kcal/zi Proteine Glucide Lipide
COPII
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
27/42
n ceea ce priveste aspectul calitativ, si n alimentatia diabetului, ca
si n alimentatia omului nornal, trebuie sa existe un echilibru perfect ntre
factorii nutritivi.
Proteinele se vor da cel putin jumatate sau 2/3 sub fonna celor cuvalorare biologica mare si restul dintre cele vegetale.
Lipidele, de asemenea vor fi date cel putin jumatate din cele de
origine animala sau chiar 2/3 din total si numai 1/3 sau jumatate sub forma
celor de origine vegetala, daca nu sunt si alte complicatii asociate
diabetului.
Referitor la glucide, n alimentatia diabeticului, cel mai bine
utilizate sunt glucidele provenite din cereale, legume, fructe; de aceea, ele
trebuie sa intre neaparat n ratia acestuia. Dulciurile concentrate, fiind rapid
absorbite n organism, sunt greu de controlat att la diabeticul
insulinodependent, ct si cel insulinoindependent, de aceea trebuie
obligatoriu exc1use din alimentatie. S-a constatat ca aceste dulciuri au un
efect hiperglicemiant deosebit de important si de lunga durata.
Adaosul de proteine la glucide determina o eliberare de insulina
importanta, iar cresterea glicemiei este mai redusa.
28
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
28/42
Ratii aproximative pentru diabeticul normopenderal n calorii, proteine,
lipide, glucide (20% proteine, 40% lipide, 40% glucide din valoarea calorica
totala)
Grupa de indivizi Calorii Proteine Lipide GlucideCopii:
1-3 ani 1300 65 57 1304-6 ani 1700 85 75 1707-9 ani 2100 105 93 21010-12 ani 2500 125 111 250
Adolescenti:
baieti: 13-15 ani 3100 155 137 310
16-20 ani 3600 180 160 260fete: 13-15 ani 2800 140 124 28016-20 ani 2500 125 111 250
Adulti* (barbati)
21-25 ani sedentari 2600 130 115 260- cheltuiala medie 3000 150 133 300- cheltuiala mare 3500 175 150 35026-45 ani sedentari 2400 120 106 240
- cheltuiala medie 2600 130 115 260- cheltuiala mare 3200 160 142 32046-62 ani sedentari 2300 115 102 230- cheltuiala medie 2500 125 111 250- cheltuiala mare 3000 150 133 300
29
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
29/42
(femei)
21-25 ani sedentare 2200 110 97 220- cheltuiala mica 2700 135 108 270- cheltuiala medie 2900 145 128 29026-45 ani sedentare 2100 105 93 210
- cheltuiala mica 2500 125 111 250- cheltuiala medie 2700 135 108 27046-60 ani sedentare 2000 100 88 200- cheltuiala mica 2300 115 102 230- cheltuiala medie 2500 125 111 250Batrni : barbati peste 62 ani 2200 110 97 220femei peste 60 ani 2000 100 88 200
* Admiterea la adulti a unei activitati cu cheltuiala mare de energie
se va face de la caz la caz, n raport cu munca prestata si cu posibilitatile deechilibrare ale diabetului, si numai de catre medicul specialist.
Fructoza necesita pentru metabolizare transformarea n glucoza.
Aceasta trasformare are nevoie de un timp ndelungat, deci cresterea
glicemiei se va produce mult mai lent, favoriznd o utilizare mai buna a
glucidului. Acesta este unul din motivele pentru care fructele bogate n
fructoza sunt mai bine utilizate de ctre diabetic, comparativ cu cele bogaten zaharoza, care fac parte dintre alimentele interzise.
O proportie echilibrata ntre proteine, lipide, glucide asigura un
aport corespuzator echilibrat si al celorlalti factori nutritive - minerale si
vitamine. n cazul cnd sunt necesare suplimentari ale acestora, se pot face
si medicamentos, la indicatia medicului.
30
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
30/42
STUDIUL PRIVIND UTILIZAREA DIFERITELOR SURSE DEPROTEINE IN ALIMENTATIA DIABETICULUI
Studiul si-a propus ca aliment de baza pinea, care reprezinta un
aliment de baza n lume a ntreaga dar care pentru alimentatia diabeticilor
constituie o problema.Produsele obtinute din cereale reprezinta n medie 50% din
alimentele consumate n dieta populatiei lumii si pot reprezenta
concomitent cu sursa de energie si sursa de proteine.
Tabel Surse majore de proteine din diferite tari ale lumii, USDA, 1993.
31
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
31/42
Cantitatea de proteina asigurata din necesarul zilnic, %
Sursa de proteineTari n dezvoltare Tari dezvoltate
Cereale 58,8 29,1
Carne 8,6 26,4Lapte si derivate 5,6 16,7
Peste si resurse marine 4,1 7,3
Oleaginoase 3,8 1,9
Vegetale 3,5 3,5
Radacinoase amidonoase 3,1 3,2
Oua 1,6 4,3
Subproduse 1,2 2,2Fructe 1,0 1,1Friedman, 1996
Produsele alimentare din cereale reprezinta n dieta zilnica a omului
sanatos, circa 35%. n cazul alimentatiei diabeticilor este necesar o modificare a
compozitiei acestor alimente n sensul cresterii continutului proteic n
defavoarea celui glucidic. Desi reprezinta un procent nsemnat din alimentatie,continutul proteic al acestora nu are o compozitie aminoacida optima fata de
necesitatile organismului uman. Slaba calitate a proteinei continute de cereale se
datoreste existentei unor aminoacizi limitativi cum ar fi: lizina si treonina pentru
gru si triptofan si lizina pentru porumb.
Ameliorarea calitatii proteinelor continute de produsele alimentare din
cereale se poate realiza prin adaosuri de proteine, care sa suplimenteze deficitul
de aminoacizi esentiali ai acestora. Adaosul proteic poate proveni din surse de
origine vegetala, animala sau microbiana (ex. ciuperci, concentrate de drojdie,
etc).
mbunatatirea calitatilor nutritive ale proteinelor din cereale poate fi pusa
n evidenta prin testarea biologica. Metodele de testare biologica utilizate n
experimentari au fost: bilantul azotat pe sobolani adulti si testul de crestere pe
pui de sobolani, dupa metodologia clasica recomanda de FAO/OMS.
32
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
32/42
3.2 Exemple de regim alimentar fara complicatii pentru diabetici
Tabelul 1. Regimul alimentar al unei persoane care sufera de diabet, pentru ziuaI:Ora Aliment Cantitatea UM Substante nutritive Valoarea
calorigene, g energeticaP L GOra -lapte 250 g 8,7 9 12 167,57,30-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5-brnza de vaci 50 g 8,5 0,6 2 48,5-unt 10 g 0,8 8 0,25 80,6Ora -iaurt 250 g 10 10 7 167,510
Bors de oase:Ora13-carne slaba 100 g 21 3,5 - 118-cartofi 50 g 1 0,1 9,55 44,5-salata de varza 100 g 1,8 0,2 5,8 33-ulei 20 g - - 20 225-mere 150 g 0,45 0,6 25,3 111-pine 40 gOra -cafea neagra cu18 zaharinaOra -ou 50 g 7 6 0,3 85,521-cartofi fierti 50 g 1 0,1 9,55 44,5
-brnza 50 g 8,5 0,6 2 48,5
-spanac 50 g 1,75 0,15 1 12,5-ardei gras 50 g 0,65 0,2 3,65 19,5-castraveti 50 g 0,65 0,1 1,45 9,5-portocala 150 g 1,2 0,3 15,15 70,5-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,589 40,45 141,7 1428,1
Tabelul 2. Regimul alimentar al unei persoane care sufera de diabet, pentru ziuaII:
33
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
33/42
Ora Aliment Cantitatea UM Substante nutritive Valoareacalorigene, g energetica
P L GOra -lapte 250 g 8,7 9 12 167,57,30
-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5Ora -brnza de vaci 50 g 8,5 0,6 2 48,511,30-ridichi 25 g 0,15 0,02 0,95 4,85-iaurt 250 g 10 10 7 167,5Ora -gratar pui 150 g 30 7,5 - 19215-morcovi 160 g 21 3,5 - 118-cartofi 50 g 1 0,1 9,55 44,5
-salata verde 100 g 1,9 0,3 2,9 22-ulei 20 g - - 20 225-mere 100 g 0,3 0,4 16,9 74-pine 50 g 5,15 1 27 141Ora -citronada cu18 zaharina
Snitel din parizerOra21-oua 50 g 7 6 0,3 85,5
-parizer 50 g 5,05 13,3 - 144,5-ulei 50 g - - 20 225-portocala 150 g 1,2 0,3 15,15 70,5-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5
115,95 52,62 160,48 1668,85
Tabelul 3. Regimul alimentar al unei persoane care sufera de diabet, pentru ziuaIII:Ora Aliment Cantitatea UM Substante nutritive Valoarea
calorigene, g energeticaP L GOra -lapte 250 g 8,7 9 12 167,57,30-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5Ora -ou 50 g 7 6 0,3 85,5
11,30
34
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
34/42
-ardei gras 50 g 0,65 0,2 3,65 19,5-mar 100 g 0,3 0,4 16,9 74Ora supa de legume15-albus de ou 50 g 13 0,2 0,5 57
-cartofi 50 g 1 0,1 9,55 44,5-ardei umpluti cu 100 g 1,4 8 8,2 114
orez-salata de castraveti 100 g 0,3 0,4 16,9 74
acri-gelatina de fructe 100 g 0,5 - 65 269-pine 50 g 5,15 1 27 141Ora -cafea neagra cu
zaharina18
Ora -cremvursti 100 g 10,1 26,6 - 28921-rosii 50 g 7 6 0,3 85,5-ulei 50 g - - 20 225-lapte 250 g 8,7 9 12 167,5-mar 100 g 0,3 0,4 16,9 74-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,594,83 69,7 389 2028
Tabelul 4. Regimul alimentar al unei persoane care sufera de diabet, pentru ziuaIV:Ora Aliment Cantitatea UM Substante nutritive Valoarea
calorigene, g energeticaP L GOra -ceai cu zaharina7,30-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5
-brnza de vaci 50 g 8,5 0,6 2 48,5Ora -iaurt 250 g 10 10 7 167,511,30Ora Supa de legume15-cartofi 150 g 3,15 0,3 28,6 133,5-morcovi 200 g 3 0,6 17.6 90Musaca din carne-carne 100 g 22 3 - 118
-cartofi 150 g 3,15 0,3 28,6 133,5
35
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
35/42
-gelatina de fructe 100 g 1,4 8 8,2 114-salata de castraveti 100 g 0,3 0,4 16,9 74
acri-gelatina de fructe 100 g 0,5 - 65 269-pine 50 g 5,15 1 27 141
Ora -grep cu zaharina18Ora -crap la cuptor 100 g 18,9 2,8 - 10421-morcovi 200 g 3 0,6 17.6 90-rosii 100 g 1,2 0,2 4,0 22-ulei 50 g - - 20 225-gris 25 g 2,8 0,2 18,3 88,5
-lapte 250 g 8,7 9 12 167,5-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5115,15 38,4 376,8 2127
Tabelul 5. Regimul alimentar al unei persoane care sufera de diabet, pentru ziuaV:Ora Aliment Cantitatea UM Substante nutritive Valoarea
calorigene, g energeticaP L GOra -lapte 250 g 8,7 9 12 167,57,30-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5
-unt 10 g 0,8 8 0.25 80,6Ora -carne rece 100 g 20 5 - 12811,30-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5
rosii umplute cuOrasalata de vinete15
-rosii 100 g 1,2 0,2 4,0 22-vinete 50 g 1,1 0,5 2,5 19-carne 100 g 22 3 - 118
-smntna 25 g 0,8 5 0,7 53,2
36
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
36/42
-cartofi 150 g 3,15 0,3 28,6 133,5-salata verde 100 g 1,9 0,3 2,9 22-gelatina de fructe 100 g 7,4 0,4 77 350-salata de castraveti 100 g 0,3 0,4 16,9 74
acri
-gelatina de fructe 100 g 0,5 - 65 269-pine 50 g 5,15 1 27 141Ora -cacao cu apa18Ora -dovlecei 100 g 0,9 0,1 3,2 1821-macaroane 100 g 5,6 1 75,9 360-telemea 100 g 17 17,2 1 243-rosii 100 g 1,2 0,2 4,0 22-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5121,7 53,1 349,45 2432,3
Tabelul 6. Regimul alimentar al unei persoane care sufera de diabet, pentru ziuaVI:Ora Aliment Cantitatea UM Substante nutritive Valoarea
calorigene, g energeticaP L GOra -lapte 250 g 8,7 9 12 167,57,30
-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5-unt 10 g 0,8 8 0.25 80,6Ora -telemea 100 g 17 17,2 1 24311,30-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5-mar 100 g 0,3 0,4 16,9 74
Bors de:Ora15-rosii 100 g 1,2 0,2 4,0 22
-morcovi 100 g 3 0,6 17.6 90
37
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
37/42
-ardei gras 50 g 0,65 0,2 3,65 19,5-stiuca 100 g 19,1 0,4 - 82-cartofi 150 g 3,15 0,3 28,6 133,5-lapte 250 g 8,7 9 12 167,5-pine 50 g 5,15 1 27 141Ora -citronada18Ora -conopida 100 g 2,8 0,3 3,9 3021-mamaliga 200 g 9,6 1,7 72,1 351
-brnza de vaci 50 g 8,5 0,6 2 48,5-compot 100 g 0,2 - 26,5 109-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5
111,85 50,4 268 1970,6
Tabelul 7. Regimul alimentar al unei persoane care sufera de diabet, pentru ziuaVII:Ora Aliment Cantitatea UM Substante nutritive Valoarea
calorigene, g energeticaP L GOra -lapte 250 g 8,7 9 12 167,57,30-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5
-unt 10 g 0,8 8 0.25 80,6Ora -brnza de vaci 100 g 17 1,2 4 9711,30-unt 10 g 0,8 8 0.25 80,6-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5-rosii 100 g 1,2 0,2 4,0 22
supa de:Ora15-carne pasare 100 g 20 5 - 128
-orez 100 g 7,6 1 75,8 351
38
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
38/42
-ciuperci 50 g 2,5 0,25 1,25 17,5-smntna 25 g 0,8 5 0,7 53,2-mere 200 g 0,6 0,8 33,8 148-pine 50 g 5,15 1 27 141Ora -cafea cu zaharina18Ora -morcovi 100 g 3 0,6 17.6 9021-telina 100 g 1,4 0,3 5,9 33-brnza de vaci 50 g 8,5 0,6 2 48,5-unt 10 g 0,8 8 0.25 80,6-taitei 100 g 11 1,1 72,9 354-piersici 200 g 1,8 0,2 24,8 112
-pine 25 g 8 0,5 13,5 70,5126,45 51,75 323 2216
3.3 Statistica de diabet in Marea Britanie si Europa
Potrivit informatiilor date publicitatii de catre Fundatia Internationala de
Diabet (IDF), Europa are cea mai mare rata de diabet zaharat n lume. Cifrele
lor au aratat ca n 2003, Europa a avut 48 milioane persoane care sufera de
diabet zaharat. Prevalenta diabetului zaharat este cea mai mare n rndul
grupului de vrsta 40-59. Avnd n vedere mbatrnirea populatiei din EuropaFIL se asteapta 10,9% din populatia Europei de a avea diabet zaharat pna n
2025.
Diabetul zaharat este una dintre principalele cauze de deficiente de
vedere, leziuni ale nervilor, insuficienta renala si amputarea membrelor
inferioare. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), aproximativ 50%
din totalul persoanelor care sufera de diabet mor de boli cardiovasculare. Ei, de
39
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
39/42
asemenea, afirma ca ntre 2,5% si 15% din bugetele anuale de sanatate sunt
cheltuite pe costurile directe pentru tratarea bolilor legate de diabet zaharat.
Costurile totale directe medicale de tratare a diabetului de tip II, n Belgia,
Franta, Germania, Italia, Olanda, Spania, Suedia si Regatul Unit a fost estimatala 29 miliarde de euro n 1999, este vorba despre 2834 de euro pe fiecare pacient
diabet zaharat, pe an.
Este prezis ca pna n anul 2025 sa fie susceptibile de a fi n jur de 300 de
milioane de adulti din lume, cu diabet zaharat de tip II, cel mai mare numar de
cazuri fiind n China si India. Din acest motiv, diabetul poate fi considerata
drept una dintre bolile epidemice majore ale secolului 21.
40
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
40/42
CONCLUZII:
1. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica,
aparuta prin deficitul absolut sau relativ de insulina.
2. Carenta hormonala duce la perturbarea predominanta a metabolismuluiglucidic, careia i se asociaza afectarea metabolismului lipidic, protibic si
hidroeleitrolitic.
3. Regimul alimentar reprezinta una dintre componentele terapeutice
esentiale ale obtinerii echilibrului metabolic al bolilor de diabet zaharat.
4. Calitatea si sursele glucidelor din dieta bolnavilor cu diabet zaharat au o
importanta deosebita n alcatuirea meniurilor.
5. Se recomanda consumul predominant de polizaharide a caror digestie
prelungita si absortie progresiva sub forma de monozaharide, mpiedica
atingerea rapida a unor nivele glicemice ridicate.
6. Pinea face parte din grupa alimentelor ce trebuie cntarite n
dietoterapia diabetica, ntruct contine circa 50 % glucide.
41
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
41/42
7. Pinea bioglucidica realizata pentru o alimentatie corecta a
diabeticilor s-a obtinut din faina integrala tip 1250, aplicndu-se o reteta
tehnologica specifica.
8. Proprietatile organoleptice si fizico-chimice au aratat ca pineahipoglucidica s-a ncadrat n conditiile de admisibilitate si a realizat 2305
Kcal/100 g produs valoarea energetica.
BIBLIOGRAFIE:
1. I. Mincu Ce trebuie sa stim despre diabetul zaharat?, Editura
Medicala, anul 1989, Bucuresti;
2. I. Mincu - Alimentatia omului bolnav, Editura Medicala, anul 1980,
Bucuresti;
3. L. Gheorgiev - Diabetul Zaharat, Editura Carte de Buzunar, anul 2003,Bucuresti;
4. Phylis Austin, Calvin Thrash Remedii naturale, volumul I si II, EdituraViata si Sanatate, anul 2009;
5. www.google.com
.www.medicalinfo.ro6.
42
-
8/22/2019 Alimente Pentru Diabetici
42/42
43