REABILITARE DE CLĂDIRESTR. GHEORGHE ASACHI NR. 20 –

IAŞIAdrian Mihalache

Smaranda Doina NourColoman Andrei Szalontay

1. Date generaleClădirea analizată a fost construită la sfârşitul secolului şi

a avut destinaţia de locuinţă (SUNGARILOV – 24/B/016).Amplasamentul clădirii este în zona centrală a municipiului

Iaşi, cu stabilitate locală şi generală asigurată, zonă de intensitateseismică "C" cu Ks = 0,20 şi perioada de colţ Tc = 1,00 sec.

Fundarea clădirii este realizată în stratul de praf argilosloessoid sensibil la umezire grupa " A ", specific terasei medii adealului Copou.

2. Descriere clădireClădirea a fost construită din zidărie de cărămidă, cu parter

şi etaj.Înălţimea parterului este de 3,90 m, iar a etajului de 4,60

m, cu excepţia zonei centrale care este de cca 5,20 m (fig.1 – 3).Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din pereţi por-

tanţi realizaţi din cărămidă plină cu mortar de var–ciment şi lut (fig.4).Pereţii sunt dispuşi pe cele două direcţii principale şi au

grosimi între 70 şi 30 cm (58 – 28 cm fără tencuieli).Planşeele sunt în varianta de lemn rezemate pe ziduri, în

grosimi totale de cca 50 cm la planşeul peste parter şi de 30 cm laplanşeul peste etaj. Se menţionează că holul central cudimensiunile de 7,20 x 8,40 m are planşeul în grosime de 65 cm.

Buiandrugii de la ferestre sunt din cărămidă în formă deboltă sau din lemn.

Buiandrugii de la uşi sunt din lemn sau din beton armat.Fundaţiile sunt continue sub zidurile portante şi sunt

realizate din zidărie de piatră.

Acoperişul este de tip şarpantă pe scaune din lemn cuînvelitoare din tablă.

Tencuielile interioare şi exterioare sunt din mortar de ciment.

3. Observaţii privind clădirea.Clădirea are o structură din pereţi portanţi din zidărie de

cărămidă plină cu acoperiş de tip şarpantă şi învelitoare din tablă.Planşeele sunt suficient de groase (masive), din lemn şi

cărămidă sau moloz.Construcţia a suportat mai multe cutremure majore dintre

care se remarcă cele din 1908, 1934, 1940 şi 1977.Expertiza tehnică efectuată arată că în structura de

rezistenţă au apărut degradări: fisuri la parapet, ferestre, pereţiinteriori şi tavane. De asemenea, sunt unele degradări locale înzidurile portante.

În timpul exploatării clădirii au fost efectuate unele lucrăride consolidare, ca de exemplu după cutremurul din 1940introducerea de tiranţi metalici la pereţii exteriori în zona podului.

4. Lucrări de consolidareCapacitatea de rezistenţă (minimă, după P2 – 85) pentru

fiecare direcţie principală a fost evidenţiată prin gradul nominal deasigurare la acţiuni seismice (R) cu valori de RT = 0,423 şi RL =0,514 pentru un coeficient de degradare D = 0,8075.

Valoarea minimă recomandată pentru gradul nominal deasigurare în funcţie de clasa de importanţă a clădirii este deRminim = 0,60 (0,50).

Lucrările de intervenţie–consolidare propuse nu aducmodificări la dimensiunile, forma şi proporţiile care definescarhitectura interioară şi exterioară a clădirii.

Lucrările de intervenţie au constat (fig. 5) din:− repararea – consolidarea şarpantei local (şi completarea

învelitorii din tablă);− înlocuirea planşeului din lemn de peste sala de mese şi în zona

grupurilor sanitare cu planşeu din beton armat Bc 15;− repararea şi înlocuirea lemnului degradat de la planşeu cu

elemente de aceleaşi dimensiuni;

− desfacerea şi refacerea locală a zonelor (zone de zidire cufisuri, crăpături, dislocări ale cărămizilor, zone zidite fărălegături cu zidăria existentă etc);

− realizarea de buiandrugi din beton armat Bc 20, în zonele cubuiandrugi din lemn sau cărămidă;

− zidirea nişelor sau a golurilor;− prevederea zidurilor despărţitoare de la etaj din materiale

uşoare (gips carton);− mărirea capacităţii de rezistenţă la parter prin introducerea de

pastă de ciment fluidă în volumul pereţilor, prin injectare;− refacerea finisajelor interioare de la intrări;− refacerea sistematizării verticale şi a trotuarelor cu prevederea

de rigole şi pante corespunzătoare.Lucrările de injectare de pastă de ciment în pereţi s-au

executat prin interior [1,4] numai după finalizarea tuturor lucrărilorde reabilitare prevăzute.

Se menţionează că prin injectare pasta de ciment a pătrunsîn toate spaţiile interioare ale zidului, inclusiv în jurul elementelorde beton nou executate (buiandrugi).

Soluţia de consolidare–reabilitare prin introducerea depastă de ciment în volumul peretelui conduce la:− Îmbunătăţirea legăturii dintre elementele componente ale

zidului;− Creşterea capacităţii de rezistenţă a elementului cu reactivarea

particulelor din liantul vechi şi umplerea golurilor;− Liantul zidăriei ajunge la calităţile unui mortar M 50 z.

Prin executarea lucrărilor de intervenţie şi consolidarepropuse se preconizează obţinerea unui grad nominal de asiguraresuperior de RT = 0,629 şi R L = 0,764.

Se menţionează că la realizarea reabilitării clădirii auparticipat:

Expert MLPAT Bucureşti – dr.ing. Adrian Mihalache;Proiectant – S.C. MAVI CONS Iaşi şi S.C. VEDA STAR

S.R.L. Iaşi;Constructor – S.C. IASICON S.A. Iaşi şi S.C. RECONS

INJECT S.R.L. Iaşi.

5. Bibliografia1. Ad. Mihalache, Ov. Alexievici, Aspecte privind consolidarea

bisericii Adormirea Maicii Domnului, Barnovschi – Iaşi, BuletinAICPS nr.1/2000;

2. Ad. Mihalache, Proceduri consolidare–reabilitare clădiri vechi–monumente, Buletin AICPS nr.1/2000;

3. Ad. Mihalache, Aspecte privind consolidarea turn intrare –Ansamblul Mănăstirii Dobrovăţ – Iaşi, Buletin AICPS nr.1/2001;

4. C. A. Szalontay, S. D. Nor, Injectarea, sistem de consolidare a clădirilorde patrimoniu, Simpozion Iaşi, octombrie 1996, pag. 289 – 302.