Abuzul si violenta asupra persoanelor varstnice ... si violenta asupra... · ABUZULU (ABUZUL...
Transcript of Abuzul si violenta asupra persoanelor varstnice ... si violenta asupra... · ABUZULU (ABUZUL...
DR. CONSTANTIN BOGDAN
ABUZUL$IUOLENTAASUPRA PERSOA\IELOR
vAnsrNrcE
CONSTANTIN BOGDAN
Prezenta lucrare se publicd in formatelectronic Ai tipdrit.
Ilustrafia copertei - sursc.'
https : / /pixabay.com/ en/ old-people-coupl e - t o g eth er - 6 t 6 7t 8 /Coperta:Leo Orman
@ zot6 ePublishers. Toate drepturile rezeruate.
ISBN 978-6o6-7t6-595-t
Editia digitald a acestei cdtli poatefi accesatd aici:http : / /ibooksquare. ro / Books/ I SBN?p= 978-6o6-7t 6- 596- 8
Pentru mqi multe informagii priuind aceastd. carte,sunasi Ia ++4ozt 3tz Sztz sau scriefi la info@ePublishers. info.
wrvw. ePublishers. ro
www. ePublishers. us
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rorn0nieiBOGDAN, CONSTANTTNAbuzul qi violen{a asupra persoanelor vArstnice / Constantin
Bogdan. - Bucureqti : ePublishers, zo16
ISBN gZ8-6o 6-7r6-595-t
8zr. r35. r-4
11
11
17
21
AB LJZU L g r W O L EWA ASrJp RA P E kS OAN E LO R UA R SW r C E
CUPRINS
CAPITOLUL I _ INTRODUCERE
IMPORTANTA PROBLEMEI
CWANTULAWORULUI
ISTORICUL PROBLEMEI
DEFINITII ALE ABUZULUI $ VIOLENTEI
ABUZ $ WOLENTA _ DELIMITARI SEMANTICEALE NOTIUNILOR
PREVALENTA ABUZULUI il WOLEWEI
CAPITOLUL II _ PREMISELE ABUZULUI
$I VIOLENTEI (DEMOGRAFICE,
SOCIO-FAMILIALE, MEDICALE, DEMENTALITATE)
D RE PTT]RI LE P ERSOANELO R UARSTNI CE
M ENTINE REA (S P KIJ INUL) LA D OM I CI LI U
DEPENDENTA
W LN E RAB I LITAT EA UARSTN I CT] LU IGERONTOFOBIA
29
35
:19
45
,.7( )
?tl
.ts
55( r:,
91
94
94
109
113
116
120
123
r4L
t8o
141
152
164
CONSTANTIN BOGDAN
F E M I N I ZAREA i M BAT RAN I RI IzERCEvTTA uAnsrrrct toR DE-A LUNGULISTOKIEI
iNrnn nnspncr $I DISCRIMINARE
coN FLI cru t itwnn GENE RATI Isn tcunArnrEA $I rzoLAREA
IINCEPTUL on roranqNTArornattqAvs mromneNTAAGr SM U L (AGEr SM ) (G ERONTO LOGr SM,aArRANt su, uAnsrxrct st t )
CAPITOLUL III _ MECANISME DE
PRODUCERE AABUZULUIFACTORI DE R/SC
CAUZELE ABUZURILOR SI VIOLENTEI ASUPRAPERSaANELor uAnsrvtcnwoLErWA - FLAGEL er soctarArytCONTEMPORANE
ABUZATORII 8I VI CTIMELE
D INAM ICA ABUZULUI $ VIOLENTEIINTERPERSONALE
P E RSP ECTTvA w crr M o Loct cA -INCRIM INAREA vICTTM Er iw narnau menaeABUZULU (ABUZUL PROVOCAT)
DIAGNOSTICUL ABUZULU $ VIOLENTEI
171
175
tBS
t99
t99
'tt)3
207
211
.ttD
.)rtry
234
243
251
254
264,r70
275
ABLrzuL SI wor"ENTA AStipRA nERSIANELoR y,4Rsrrrcr
CAPITOLUL IV - TAXONOMIE, TIPURIDE ABUZ
TIpuRr DE ABItz ASUzRA uAnsrtucuLulABUZUL PSIHOLOGIC FI EMOTIONAL (VERBAL)
ABUZUL FIZIC
coNrENTrA rtzrcA - ronytA DE ABUZ FrzrcABUZUL PRIN OMISIUNE (DE NEGLIJARE _
NEGLECT)
AB UZU L MATE RIAL ( F INAN C I AR)
DEaoSEDAREA (ABUZTUA) nn tocvtNTA -ronytA rnncvnyrA DE ABuz MATERTAL
ABUZ MEDICAL
ABUZUL socrAL (socrETAL, wILENTA ctvtcA)ABUZIIL ASUeRA pERSoANELon cu nnunttrrAABUZUL SEXUAL
ABUZURI CU PUNCT DE PLECARECOM P O RTAM ENTU L AGRES IV ALuAnsrNtcuLUrvTILENTA nxrnnuA - zMUCTDEREA(GEROCIDUL)
wILENTA ix re,twrttE - RELELETRATAMENTE AzLTIATE uAnsrwtct roR DEcArnn pnoPrurrr coPnABUZUL DE INSTITWIONALIZARE
ABANDoNUT nArnAmroR - uN ABuz iNCRESTERE
ABuzuL iw twsrtrurut
,,BB
291
:]o1
7
: ::,. , CONSTANTIN:8OGD,SNI
312 ABUZUL, VIOLENTA $I MASS MEDIA
317 EVALUAREAABUZURILOR
921 g}NSECINTELE ABUZULUI $ VIOLENTEI
324 RAPORTAREAABUZTIRILOR
334 PREWNIKEAABUZULUI $ WOLENTEI
33s TNTERWNTIA iW enUZUr iW onsrASuRARE
345 ANEXE
S4S CHESTIONARE, SCALE
s48 LEGISLATIE
SS2 GRAFIC PRIWND CAUZELE ABUZULU $IwoLENTEI
353 GRAFIC PKIWND TEOKIILE CARE EXPLICA
ABUZUL $ WOLENTA ASUPRA PERSOANELOR
iN uAnsrA
354 GRAFIC PRIWND TNGRIJIREA PERSOANELOR
iN uAnsrA
355 TABEL PRTWND DREPTURILE PERSOANELOR
iN uAnsrA
356 BIBLIOGRAFIE
562 DR. COIVS TANTIN BOGDAN - CURRICULUM
VITAE PROFESIONAL $TIIWIFIC, CULTURAL $IPT]BLICBTIC (SELECTIW
B
ABuZaL'€I:W6LE\W",,ItP':PERgOAITETOR tiR^SfiVr&rl
CAPITOLUL I
11 IMPORTANTA PROBLEMEI
17 ]WANTULAWORULUI27 ISTORICUL PROBLEMEI
29 DEFINITU ALE ABUZULW $ WOLENTEI
35 ABUZ FI WOLENTA _ DELIMITARI SEMANTICEALE NOTIUNILOR
39 PREUALENTAABUZULUIFIWOLENTEI
I
A B rJ Z IJ L g r w O LE NrA,A,syptu FgesdAiferoft ].,i{4ns?^[ct
CAPITOLUL IINTRODUCERE
IMPORTANTA PROBLEMEI
Faptul de ,,aimbdtrdni" afost transformatin proces de uictimizare progresiud.
EmilioViano
imbltrAnirea demografic[, proces semnalat qi descris de
Alfred Sauvy, cffqtigd din ce in ce mai mult teren in societ[tilecontemporane qi se dovedegte a fi progresiv Ei ireversibil.Cauzele sunt multiple - evolutiabiologic[ a speciei cdtre duratapotenlialI de via![ (rro-rzo de ani), scdderea fertilit[1ii, pro-gresele medicinii, eficacitatea crescAnd[ a educatiei pentruslndtate, imbunit5tirea condiliilor social-economice, printrecele mai importante. Acest proces s-a insotit, din pflcate, gi de
reactii ndgative ale ne-vArstnicilor (inc[!), ale societ[tii, ale
statelor care nu vid cu ochi buni aieast[ evolulie, care sunt dince in ce mai ingrijorate de impactul negativ asupra dezvoltirii,a consum[rii resurselor. Printre consecinlele consideratemajore, cele de ordin economic: incetinirea creqterii economice,
a investitiilor, a formirii capitalurilor, a influenflrii consumu-rilor, pielei muncii, cregterii fondurilor de pensii, transferul
11
CONSTANTIN BOGDAN
intergeneralional al propriet[tii gi al valorilor. in domeniulsocial - modificarea compoziliei familiei, separarea, crizalocu-inlelor, gi in mod special, creqterea nevoilor de asisten{[ qi
protectie social[, de nursing qi asistenf[ medical[.Populalia vArstnicl are o rat[ de creqtere de 2,60/o pe an,
fa{[ de populalia generald, a c[rei rat[ anual5 este de doar t,z%"
pe an.
tn interiorul imbdtrAnirii, proporfia celor de peste 8o de
ani creqte mai mult (imbdtrdnireabdtrdnilor, Davies), femeile
de asemenea(feminizareaimbdtrdnirii - o diferenld de duratlmedie de viald de 7 pAn[ la B ani), in sfArgit, un alt indice, imbd-
trdnirea pacten{ilor (C. Bogdan), altfel spus creqterea vArstei
medii a pacien{ilor; autorii francezi au semnalat: geriatrizareamedicinii qi geriatrizarea urgen{elor; alte consecinte: cresc
izolarea social[, viduvia, care afecteazl.mai mult femeile.
CAqtigul in ani al existentei omului nu mai este perceput
ca o victorie asupra destinului biologic, ci ca un pericol, ca o
povar[, potrivit unei filozofii pragmatice din ce in ce mai extinse.
Persistl inc[ din fericire, mici insu]e de interes pentru inte-grarea acestei categorii a populaliei care, in viitorul nu prea
indepdrtat, nu va mai fi o minoritate, ci o treime din populaliageneral[; o treime copii gi tineri, o treime adulli, o treimevArstnici (estimlri pentru anul zo5o). Aceste ,,insule gerontofile
intr-o mare gerontofob[" sunt reprezentate de persoane cu
inalte calitdli morale, cu vocalie umanitar[, a intrajutordrii,incadrate in institulii de ingrijirea s5n[td1ii, de proteclie sociall(exceplie cei ce-qi fac datoria formal, ca pe o sarcind de serviciu),
organizalii nonguvernamentale vocalionale, de suport, de pro-
tec{ie, de ajutor qi ingrijire, grupuri de voluntari, din fericire,printre aceqtia gi mulli tineri, in sfArgit, cei ce s-au dedicat
L2 13
AB UZ IJ L $ I WO LEWA A S Ll t ) RA P E R SOAN E LO R V A R STN I C E
studierii, prevenirii gi combaterii abuzului, c[rora le este
dedicatl in primul rAnd aceast[ lucrare - indrumar, ghid,indreptar.
Ca urmare, atitudinea, atAt a publicului larg, cdt gi aprofesionigtilor implicali, penduleazd intre ignorare/rejeclie gi
asumare/implicare, prima alternativX, din plcate, fiind increqtere.
Este intr-adev[r importantl latura economicl, resursele,
dar s-ar putea intrevede o rezolvare prin stoparea (!) feno-menului ,,negativ" al imbitrAnirii umane, prin eliminarea fizic5,existen[ial[ a bltrAnilor? O singur[ concluzie pare logic[:asumarea acestei realit5li, integrarea acestui proces natural,inevitabil, identificarea clilor care pot ameliora, atenua con-secinlele fenomenului aqa cum a fbcut-o lumea, civiliza{ia cu alte
situalii critice.Omenirea a evoluat qi nu se poate intoarce la istoriile
primitive cAnd bdtrAnii, deqi putini atunci, erau sacrificali,abandona{i pentru a economisi resursele insuficiente in acele
timpuri qi in diferitele spalii (a se vedea capitolul ,,Percepfiavdrstnicilor").
Stigmatizarea, segregarea, discriminarea, excludereasocial[ (qi familial5 - decoabitare, abandon, institutionalizarefbr[at[, neconsim{it[) aduc prejudicii vArstnicului, conducAndla abuzuri gi violentfl, acte active, ca efect al celor mentalitare,de atitudine.
A nu se omite violenta civic[ qi ,,ageismul de stat", care
au o mare influen![ asupra atitudinii generale sau dominante apopulatiei nevArstnice.
Pentru aceasta, for[ele care se opun tendinfelor de a trataastfel semenii noEtri pentru ,,vina" de a fi atins o anumitd vArst6,
CONSTANTIN BOGDAN
ar trebui sI intervini cAt mai sus, la nivelul autorit[1ilor spre a
impiedica identificarea vArstnicilor cu declinul, deteriorarea,dependenla, dizabilitdtile, chiar dementa.
Vor trebui mai bine dezvXluite consecintele relelor trata-mente asupra stXrii de slndtate gi calit[]ii vielii vdrstnicilor, qi
de asemenea, relevate capacititile, experienta, inlelepciunea,utilitatea anumitor insuqiri pe care b[tranii le conservi.
Profesioniqtii angajali in structurile institulionale de
ocrotire, de proteclie, de ingrijire, de reabilitare, ar trebui mairiguros seleclionati, obligatoriu pe criteriul vocaliei, nu doar pe
cel al g[sirii unui loc de muncI, spre a fi cAt mai eficace indemersurile lor.
Educatia progeriatricd, progerontologicl are o misiuneimportant[, deqi putini se dedic[ acesteia dintre cei care artrebui sd o fac[ - medici, asisten{i sociali, psihologi, sociologi,
cadre didactice, declararea unui rlzboi contra stereotipizlrilornegative, respectarea drepturilor, reamintirea valorilor perene
ale familiei, atenuarea conflictului intre generalii, resolida-rizareafamiliei in jurul tuturor membrilor sdi, inclusivvdrstnici,membri cu dizabilit5{i, dependenli gi bolnavi.
O pArghie importantl de a influenta pozitiv tendinlelenegative ale unor mentalit5li o constituie presa, a clrei for{d de
influenlare fie pozitiv[, fie negativ5, din nefericire, este cu-noscut[.
in mod special trebuie cAEtiga{i jurnaliqtii tineri, dinfericire, destui inci, dar din nefericire, adepli ai gerontofobieiqi vehicul0nd stereotipuri.
Un alt fenomen negativ in ingrijor[toare extensie este
coruptia care ,yalorific[", iat5, qi oportunitatea pentru ei a vArst-nicilor; in cazuistica proprie am relinut multe cazuri de oameni
t4 15
ABIJZLTL $ \'TOLEWA AS(.tpRA nERSOANELOR ylR,srNICE
ai legii implicati in deposedarea de bunuri financiare materiale
- locuinle, chiar locuri de veci, in cazul bltrAnilor singuri carenu se pot apdra sau in complicitate cu notari, functionari aiautorit[lilor locale, oameni politici, polilie, adic[ cei ce ar avea
drept misiune ocrotirea, protectia.Am incercat in cele de mai sus, succint, si subliniez
pentru ce raliuni este important[ problema abordlrii relelortratamente qi pe ce direclii ar trebui dus[ lupta incredibil de grea
qi cu succese destul de incerte, impotriva acestora.
Populalia RomAniei scade giimbdtrineqte. Fenomenul de
imb[trdnire demograficd este comun tuturor popoarelor euro-pene, factorul esenlial fiind sclderea persistent5, de durat[, a
natalitelii (intre r ianuarie-3r decembrie zor5 s-au nlscut2o3.o55 copii qi au decedat z6z.zz8 persoane - INS), conjugatlcu sc[derea important[ a mortalitltii, ca urmare a progreselorinregistrate in domeniile medicale, sociale, economice.
RomAnia are in prezent (zo16) r9,9 milioane de locuitori,fa![ de 23,3 milioane la inceputul anului r99o (INS zor3-zor5).
Migralia in creqtere a romAnilor (popula{ia tAnlr[)erdlnceqte fenomenul imb[trff nirii.
Se estimeaz[ c[ popula{ia RomAniei va ajunge la t4,5milioane de locuitori in anul zo5o (Divizia de populalie ONU)gi va scddea, pAn[ in zo6o cu 7 milioane de locuitori (INS,zo15).
Aceastl depopulare se insoteEte de ascensiunea conside-rabil5 a imb[trinirii popula{iei, ponderea virstnicilor de 65 deirni gi peste urmAnd s[ treac[ delarT% (zorS) lazg%.
CONSTANTIN BOGDAN
Unul din gapte romAni are in prezent peste 65 de ani gi,
in lipsa unei imbun[tltiri a natalitdlii, in zo3o un romAn dincinci va avea peste 6S de ani, urmAnd ca in z06o, raportul sIajung[ unu la trei.
Indicele de dependenli demografic[ (raportul dintrenum[ru] adullilor, al copiilor, tinerilor qi pensionarilor) a
crescut in zor5 dela 47,t la 48,r persoane tinere gi vdrstnice laroo de persoane adulte.
Num[rul centenarilor in acelagi an era de 1648 - +86 de
blrbali qi 116z de femei.
Consecinld a fenomenului de imb[trAnire, exist[ gi ocreqtere corespunz[toare a bolilor legate de imbitrAnire, inspecial dementele (Vasile Ghet[u, INS, zo16).
Procesul de imbltrAnire a popula{iei se reflectS qi prinmodifi carea raportului vArstnici/copii, sc[zAnd numlrul romA-
nilor sub 14 ani qi crescAnd numirul celor peste 6S de ani, el a
crescut de la ro6,5 vArstnici la roo tineri qi copii la aproape rrobdtrAni Ia roo tineri qi copii.
Speran{a de via!5 la nivel global a crescut cu cinci ani inultimii cinsprezece ani (OMS); femeile din Japonia trliesc cel
mai mult, iar in rAndul sexului masculin, elvelienii sunt cei mainorocoqi din acest punct de vedere. La polul opus, reprezentantii
ambelor sexe din Sierra Leone prezint[ cel mai redus nivel al
sperantei de via!5.
16 17
A B L] Z U L \q/ 14 OT E\Tft A S [i P RA P E R S O AN E LO R V A R STN I C E
CWANTUL AUTORULUI
Ce n'est rien donner aux hommesque denepas se donner soi-m4me.
AxelMunthe
+-Inc[ din primii ani ai activit[1ii mele de tAn[r medicpentru pacienli vArstnici (geriatru) - la acea dat[ - 1965 - nuexista specialitatea de geriatrie, care a aplrut mai tArziu, in1992, aveam s5. constat, dincolo de suferintele pricinuite pacien-
filor mei de b[trAne[e qi boli, alte suferin{e supraadiugate,non-biologice ci, linAnd de marginalizare,lips[ de respect,
discriminare, chiar agresivitate psihologicd , frzicl, deposedare
de bunuri, abandon q.a., de cele mai multe ori din partearnembrilor familiei - descendenti direc{i, alte rude.
Alesesem, spre nedumerirea unor colegi de ai mei, s[ mlpun in slujba vArstnicilor qi in special unei categorii de vArstnicigrupali in specialitatea clreia francezii ii spun ,,g6riatrie lourde";cu alte cuvinte, in slujba bltrAnilor cu multe boli, cu boli grave
cu dependen[d, unii in stadii terminale, mulli fb.r[ familie sau
abandona[i de aceasta.
tntreblrilor colegilor mei: Ce satisfaclii poli avea, ce cdg-
tiguri profesionale? etc., le rispundeam urmltoarele: imi oferlsprijinul acumul[rii unei experienle unice profesionale qi nunumai, ci qi de via!5 (materializati in prezent, in zo16, in rz c[4ide specialitate, monografii, ghiduri, memorii, reflectii) qi in mod
CONSTANTIN BOGDAN
special, o experienti care avea s[ anticipeze ceea ce mai tXrziu,
in anii '8o avea sI p[trundl in conqtiinta publici qi in spatiulpublic - abuzul, violenta, relele tratamente (maltraitance, mau-vais traitements, mistreatment), azi considerate de organismele
internalionale ONU, OMS, ca o probleml de s[n[tate public[.Am adunat pe aceastd tem[, in toti aceqti ani, o cazuisticl
numeroasd, am publicat de-a lungul anilor mai multe studii,articole de sensibilizare gi educalie a opiniei publice, interviuriin mass-media audio-vizual[ (a se vedea bibliografia), in presa
scrisS.
Toat[ aceast[ experienld nu livrescb, ci bazat[ pe opractic[ indelungat[ de aproape cinci decenii, culmineaz[ cu
materializarea acestui proiect, volumul prezent, o sintezd sin-gular[ pAnd in prezent in literatura noastri medicali qi
sociologici.Tema a mai constituit la noi obiectul unor capitole in ci4i
(tratate, monografii) de sociologie (a se vedea bibliografia).De mentionat c[ mult timp, abuzul qi violenla impotriva
vArstnicilor erau considerate doar o problemi social[, in pre-zent, Adunarea Mondial[ ONU consacratl imb[trAnirii, Madrid2oo2, calificl abuzul ca problemd de sdndtate publicd pfincatJze, mecanisme de producere, gi in special, prin consecinteleimediate qi pe termen lung asupra sdnlt[lii victime]or.
Ca plan de expunere am ales s[ incep cu un capitol pe
care l-am intitulat,,Premise ale abuzurilor Ei uiolen{ei", pentrua cunoagte aceste premise care ajutd la intelegere, la identificare,
cunoscAnd contextul generator qi, de asemenea, la prevenire qi
combatere,la sensibilizare Ei educalie gi, in special,la formareaunei atitudini corecte, etice a anturajelor familiale gi sociale, ale
18 t9
ABUZLIL $ WOLENTA AS{|PRA PERSOANELOR r/lRSIl,iICE
autoritltilor (printre premise - vulnerabilitatea, dependenta,intoleran{a, conflictul intre generatii, agismul S.a.).
Tipologia abuzurilor, in alte lucr[ri str[ine, axul central,
ceea ce nu este nepotrivit, mai putin relevant mi se pare inslaccentul pus pe inciden!5, prevalent[, frecvenli, calcule inprocente, reprezentlri grafice care mi se par relative, de altfel qi
extrem de variate de la un autor la altul, intrucS.t realitatea este
greu sI fie cunoscutl din motive multiple: neacuzarea de c[trevictime din teamd sau din incapacitate de comunicare, lipsa (sau
necunoaqterea) instanlelor de raportare, ascunderea qi disimu-larea de cdtre agresor, conceptul c[ abuzul qi violenlaintrafamiliale sunt probleme care {in de intimitatea familiei,specific al culturii qi tradiliilor de la tari la tar5, al percep{iei
vdrstnicilor, protecliei, legislatiei q.a.
Pe parcursul expunerii diverselor capitole, unele lucruris-au repetat in funclie de tema abordat[, repetarea avAnd qi
avantajul unei fixiri mai bune.Atunci cAnd prezentim tipuri de abuz, addug[m gi cazu-
istica proprie, care se constituie in argumentele semnificativeprivind dimensiunea gi faletele multiple ale fenomenului.
O alte opliune proprie: nu punem semnul egal intre abuz
Ei violen![, ambele fiind aspecte ale relelor tratamente, dar de
intensitdli Ei forme de aplicare diferite, ceea ce am formulat maiexplicit in capitolul privind,,delimitlrile semantice".
ln unele capitole am ales ca exprimare intervenlia lapersoana intAi pentru a sublinia fie experienta proprie, fie opiniipersonale; pentru ci, timp de aproape cinci decenii, am lucratnemijlocit in ingrijirea vArstnicilor, institulion aliza\i,spitalizati,ingriji{i in comunitate, la domiciliu.
CONSTANTIN BOGDAN
Cititorii vor intdlni unele texte, idei, afirma{ii care se
repet6, ceea ce nu cred s[ fie fastidios, ci sI sublinieze, s[ fixeze
mai bine ideea respectiv5.
Am ales s[ folosim mai frecvent denumirea de ,,elder
abuse" pentru concizie, in locul sintagmei mai lungi, abuzul
impotriva persoanelor vArstnice; de asemenea, va putea fiintilnitX fie forma de agism, fie cea de ageism, ambele folosite
in literaturl cu acelaqi sens.
Am folosit unele sintagme in limba francezd., pentru c[erau consacrate in literatura de specialitate gi pentru cd, a nu se
uita, limba francez[ este a doua limb[ de circula{ie interna-
!ional[.Nutrim convingerea c[ lucrarea prezenti iqi va dovedi
utilitatea qi beneficiile in in{elegerea, prevenirea qi combaterea
elder abuse, ca qi congtientizarea cI este o problemi de sln[tatepublicl qi c[ medicul este primul care poate interveni, sesizAnd
persoanele in risc de abuz, cele abuzate, intreprind mlsurilenecesare de prevenire qi combatere gi asociind qi ceilalli actoricu misiuni in protec{ia vArstnicului; sper[m sd apard gi la noiasocialii specifice de prevenire qi combatere, instanle de alertare
qi raportare, legislalie specifi c[.Cred cl lucrarea se adreseazd in primul rAnd medicilor gi
personalului medical, dar qi asistenlilor sociali, psihologilor,
oamenilor legii, autoritililor gi chiar publicului mai larg.
20 2l
ABUZ{JL ffr WALENTA ASUPRA PERSOANELOR UARSTNICE
ISTORICUL PROBLEMEI
Les histoires de uieux sont des
histoires d'amour et de haine.
Charlotte Herfray
Deqi b[trAnii - unii - au fost abuza]i din cele mai vechi
timpuri, abuzul, relele tratamente au fost conqtientizate tdrziu,in secolul trecut, cdnd au inceput s[ fie semnalate, studiate gi
s-au iniliat m[suri de prevenire qi combatere. Aceasta s-a
datorat faptului c[ oamenii in vdrst[ erau pu{in numeroqi, nuexista doctrina dreptului omului, presa, societatea civili, opiniapublicfl - nu erau incd structurate qi mai mulli factori, men-talit[li, false credin{e, superstifii, insuficienla resurselor q.a. nufavorizau o conqtientizare (a se vedea capitolul ,,Percepliab[tr6nilor" - eliminareafizicd, a unor vArstnici in anumite peri-oade gi culturi pentru a economisi resursele, uciderea
wXjitoarelor, in majoritate femei in vArst5 g.a.). De mentionatcI aceste excese coexistau qi cu atitudini pozitive, favorabile, de
respect qi valorizare a inlelepciunii gi experientei, folosirea dreptconsilieri a unor vArstnici, ,,pater familias", ,,sfatul b[trAnilor",gerontocralia, noliune ast5zi mai mult ironizat[ decAt pozitiv5.
Conqtientizarea tArzie a abuzului impotriva b[trdnilor(:are a fost precedatd de cea a abuzului impotriva copiilor (anii'6o ai secolului trecut) gi de cea a unui partener conjugal impo-triva celuilalt, in mod practic impotriva femeii - abuzul conjugal