dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/8083/1/... · „ASOCIAŢIUNEA pentru...
Transcript of dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/8083/1/... · „ASOCIAŢIUNEA pentru...
Anul 6 2 \ \ \ \ Nr. 1-8
Sibiiu, Ianuarie—August 1931
©BCU CLUJ
„ A S O C I A Ţ I U N E A pentru literatura română şi cultura poporului român"
î n t e m e i a t ă în 1861.
P R E Ş E D I N T E D E O N O A R E : M. S. Regele CAROL II.
Preşedinte aetiu: Vasile Goldiş. Vlee-preşed lnte :
Dr. Gh. Preda .
Membrii Comitetului Central: 1. I. P. S. Sa Mitropolit Dr. Nico-
lae Bălan Sibiu 2. Dr. Ilie Beu, medic 3. Dr. Vasile Bologa, cons. mitrop. 4. Dr. Lucian Borcia, advocat 5. Dr. Ioan Bunea, dir. de liceu 6. Cioran Emilian, protopop 7. Colan Nicolae, rector Acad. teol. 8. Dr. Liviu Ionaşiu, medic 9. Dr. Gheorghe Moga, medic-gen.
10. Dr. Gheorghe Preda, medic, dir. osp. alien.
11. Dr. Octavian Russu, advocat 12. I. U. Soricu, profesor 13. Dr. Iosif Stoichiţia, medic 14. Silviu Ţeposu, insp. şcolar 15. Ioan Vătăşan, dir. gen. „Albina" .. 16. Ion Agârbiceanu, protopop Cluj 17. Dr. Alexandru Borza, prof. univ. 18. Dr. Nicolae Drăgan, prof. univ. 19. Dr. Silviu Dragomir, prof. univ. 20. Nicolae Ivan, episcop 2 1 . Dr. Ioan Lupaş, prof. univ. 22 . Dr. Vaier Moldovan, proi. univ.
23. Dr. Petre Poruţiu, prof. univ., Cluj 24. Dr. Cornel Corneanu,
advocat Caransebeş 25. Ştefan Pop, dir. de l i c , Bucureşti 26. Octavian Goga, fost ministru,
publicist Ciucea 27. Dr. Vasile Uea, medic, dir.
osp. alien. Sighet 28. Dr. Vasile Lăzărescu, arhi
mandrit. Oradea 29. Alexandru Lupeanu, director
de lic. Blaj 30. Dr. Augustin Popa, prof. ,, 31 . Iacob Popa, canonic ,, 32. Ştefan Roşianu, canonic „ 33. Coriolan Suciu, prof. „ 34. Dr. Achim Miloia, prof., Timişoara 35. Alexandru Nicolescu, epi
scop Lugoj 36. Dr. Voicu Niţescu, adv. Braşov 37. Ion Pelivan, advocat Chişinău 38. Ilie Rusmir, prof. Oravita 39. Ioan Simu, protopop Sebeş 40. Petru Suciu Turda
Membrii de drept ai 1. Gheorghe Bogdan-Duică, prof.
univ. Cluj 2. Dr. Tiberiu Brediceanu, dir.
la „Albina" Braşov 3. T. V. Păcăţian, publicist Cluj 4. Dr. luliu Haţieganu, ministru ,, 5. Dr. Iuliu Maniu, fost Ministru
Preşedinte „
Comitetului Central: 6. Dr. Victor Stanciu, prof. univ.,
subsecr. de Stat la Min. de Agr., Cluj 7. Florea Ştefănescu-Goangă, prof.
univ. ,, 8. Dr. MihailŞerban, rectorul Acad.
de Agriculturi ,, 9. Dr. Gheorghe Vâlsan, prof.
univ. Bucureşti
©BCU CLUJ
Anul 62. Ianuarie—August 1931. Mi». 1 - 8 ,
TRANSILVANIA Organul societăţii culturale „Astra".
Nr. 2509/1931.
Convocare. ooOOOoo
în înţelesul flrt. 22 din Statute, membri i „Asoeiafiunii pentru literatura română şi cultura poporului român — Astra" s e eonuoaeă la
Adunarea generală e e s e ua ţ inea în oraşul SJt. Gheorghe, în zilele de Duminecă 13 şi Luni 14 Sep temur ie 1931.
Programa adunării: Duminecă, 13 Septemvrie 1931
Ora 9 a. m.: Serviciul divin în Biserica română.
Ora 11 a. m.: Şedinţa l. eu u r m ă t o a r e a ordine de zi: 1. D e s c h i d e r e a adunării g e n e r a l e ; 2. înscr ierea delegaţi lor prezenţi ai despărţăminte lor; 3. înscr ierea delegaţilor, autorităţilor şi societăţi lor cul
turale surori şi mulţumiri pentru prezenţa lor din par tea preşedintelui adunării g e n e r a l e ;
4. Raportul genera l al comitetului central pe anul 1930/31; 5. A l e g e r e a eomisiunilor pentru:
a) e x a m i n a r e a raportului g e n e r a l p e anul 1930/31 ; b) c e n z u r a r e a s o c o t e l i l o r p e anul 1930 şi a proiectului d e b u g e t
p e anul 1 9 3 2 ; e) î n s c r i e r e a d e m e m b r i n o u i ;
1 1
©BCU CLUJ
d) m o d ' f t e a r e a Art. 21 din Stalufe şi î n t r e g i r e a Art. 13 din P r a g m a t i c a d e s e r u i e i u ;
e) e x a m i n a r e a p r o p u n e r i l o r intrate în t e r m e n u l r e g l e m e n t a r ; * ) f) pentru î n t r e g i r e a comitetului c e n t r a l ;
Ora 5 d. m : Şedinţa festivă a secţiilor ştiinţifice'literare.
Luni, 14 Septemvrie 1931
Ora 10 a. m.: Şedinţa a 11-a eu u r m ă t o a r e a ordine de z i : 1. Raportul eomisiunii pentru e x a m i n a r e a raportului ge
neral ; 2. Raportul eomisiunii pentru e e n s u r a r e a socotel i lor şi a
proiectului de buget; 3. Raportul eomisiunii pentru înscr ierea de membri noui; 4. Raportul eomisiunii pentru modif icarea Art. 21 din
Statute şi întregirea Art. 13 al pragmatice i de seruieiu; 5. Raportul eomisiunii pentru e x a m i n a r e a propuneri lor
intrate în termenul r e g l e m e n t a r ; 6. Raportul eomisiunii pentru întregirea comitetului central ; 7. F i x a r e a locului pentru ţ inerea adunării genera le în
anul 1932; 8. Dispoziţii pentru uerij iearea procesului uerbal al adu
nării genera le .
Din şedinţa comitetului central al Asoeiaţiunii pentru l iteratura r o m â n ă şi cultura poporului român „Astra", ţinută la 22 August 1931.
Dr. fih. Preda m. p., Nieolae Băilă m. p., u i e e p r e ş e d i n t e . s e c r e t a r .
^ J E u e n t u a l e p r o p u n e r i a u s ă Jie înaintate. în s c r i s , prezidiului flsoeialiiinii, Sibiu, S tr . Ş a g u n a Nr. 6. eu 8 zile înainte d e a d u n a r e a g e n e r a l ă .
După p r â n z :
2
©BCU CLUJ
Raportul general p r e z e n t a t de comi te tu l c e n t r a l al „Asociaţ iuni i pentru l i t era tura r o m â n ă ş i c u l t u r a poporu lu i r o m â n — A s t r a " a s u p r a activităţi i s a l e în anul d e ges t iune 1930/31.
1. Introducere.
Onorată Adunare Generală 1 In eiuda tuturor greutăţilor, de ordin material şi
moral , ear i a p a s ă nu numai a s u p r a ţării noas tre , ei a s u p r a lumeţ întregi, comitetul central , dându-şi s e a m a , c ă tocmai în c o n s i d e r a r e a a c e s t o r greutăţi es te mai multă neuoie de un sfai bun şi înţelept, dat de oameni desinteresaţi şi eu dragos t e curată pentru p r o m o o a r e a culturii ţăranului român şi cunoscând spiritul de jertfă al membri lor ueehei noas tre instituţiuni culturale, a continuat eu a c e e a ş i râună e a şi în trecut s ă p r o p a g e în masse l e poporului nostru c imentarea sentimentelor naţionale, s ă dea înuăţături cum să-ş i păs treze s ă n ă tatea, s ă i dea sfaturi cum să-ş l eultiue şi să-ş i ualo-r lzeze produse le muncii sa le şi mai ales a propouă-duit armonia şi buna înţelegere, c a r e trebuie s ă domine sufletele cetăţeni lor aces t e i ţări .
A c e i ear i c u n o s c şi ureau s ă c u n o a s c ă organizaţia şi îndatoririle instituţiunii noas tre îşi dau s e a m a , c ă comitetul central al aces t e i ueehi instituţiuni nu a r e menirea numai de a ser ie şi tipări broşuri în bibliot e c a poporală , pentru a fi distribuite în mod gratuit ţăranilor, sau a reprezenta a c e a s t ă instituţie la anumite s e r b ă r i şi festiualuri, ci es te chemat s ă adminis t reze comori le s t rânse eu atâta zel şi muncă desin-t e r e s a t ă de antecesori i acestui comitet. O instituţie e a a noastră , c a r e a r e un muzeu eu peste 11.000 de obiecte ,
3 l*
©BCU CLUJ
o bibliotecă eu peste 50.000 uolume, 74 fonduri şi fun-daţluni, un internat de fete, menit a da eleuelor o c r e ş t ere r o m â n e a s c ă şi se l ec tă , e t c , nu s e poate conduce şi administra fără funcţionari şl cunoscător i s p e cialişti în chestiuni administratiue.
Bilanţul nostru cultural es te desigur mai r e d u s decât ce le din anii trecuţi, d a r nu este mai puţin a d e -uărat , c ă în timp c e alte instituţii sim'lare ş i -au sistat or i ce aetiuitate, din c a u z a crizei financiare, institu-ţiunea noas tră m e r g e înainte, înfruntând greutăţi financ iare , d a r rămânând la tradiţionala şi nobila ei misiune.
In ce l e c e urinează ne luăm uoie a a r ă t a capitol de capitol toate lucrări le desfăşurate de c ă t r e comitetul central şi organizaţiile sa le în subordine, rugând onorata adunare genera lă a le lua la cunoştinţă şi a da d e s c ă r c a r e euuenită pentru gestiunea anului 1930/31.
2. Comitetul central.
Comitetul central a ţinut în timpul dela 22 Sept . 1930 până la 8 August 1931, 20 şedinţe şi anume : 1 plenară , 11 ordinare şl 8 oxtraordinare , rezoluind, prin 324 deeiziuni, chestiunile mai însemnate, c a r i în sensul Statutelor şi Regulamente lor Asoeiaţiunii cad în c o m petenţa sa . Noul comitet centrel , în frunte eu dl p r e şedinte Vasile Qoldlş, a l e s în adunarea genera lă dela C a r a n s e b e ş , s'a constituit în şedinţa ţinută la 27 De-eemurle 1930, a legându-se de uteepreşedlnţl al A s o eiaţiunii dnlt Dr. Oetauian Russu şl Dr. Qheorghe P r e d a .
Tot în a c e a şedinţă s'au a les membri eomlslu-nllor: organizatoare , f inaneiară-einematografleă, a publicaţiilor, a Bibliotecii centra le şi Muzeului şl a Internatului de fete, p r e c u m şt jurisconsultul în p e r s o a n a dlui Dr. Luc ian B o r e l a şl controlorul în p e r s o a n a dlui loan Vătăşan, membri ai comitetului central .
In lipsa dlui Preşedinte Vasile Qoldlş, c a r e dela a l e g e r e a dela C a r a n s e b e ş până astăzi nu a putut conduce efeetiu agende le Asoeiaţiunii, fiind bolnau şl oprit de mediei de a călători şl demisionând dl Dr. Oetauian Russu din cal i tatea de uleepreşedlnte, conducerea!
4
©BCU CLUJ
efeetiuă a agendelor Asoeiatiunii a auut-o dl uieepre-şedinte Dr. Qh. P r e d a , sau în l ipsa Dsale dl Dr. Uasl le Bo loga , e a eel mai în uârstă membru al comitetului central .
Cu toate a c e s t e a dl preşedinte Uaslle Qoldiş nu a întrerupt o singură clipă legătura Dsale eu centrul, informându-se de a p r o a p e de toate chestiunile mai Importante şl eerând, pe lângă p r o c e s e l e uerbale ale comit, eentr., r a p o a r t e săptămânale din p a r t e a s e e r e -tarulut administratiu, d e s p r e situaţia financiară şi culturală a instituţiunii noastre .
Cu act s epara t înaintăm onor. adunări genera le demisia dlui Dr. Oetauian Russu din cal i tatea de membru a l comitetului central , rugându-o s ă bineuoiască a s e pronunţa a s u p r a aces te i demisii, întregind, euentual, comitetul central prin a l e g e r e a unui nou membru.
3. Secţiunile literape şi ştiinţifice
L a a n e x a 1. dăm în întregime rapoar te l e primite de la diferitele secţiuni.
1. Hotărârile adunării generale dela Caransebeş.
In urma mandatului primit dela adunarea gene r a l ă din C a r a n s e b e ş comitetul centra l a auut s ă stud ieze următoare le chestiuni:
1. S e r i a r e a crono log i că a eoneluziunilor c o n g r e sului cultural ţinut în anul 1930.
2. R e o r g a n i z a r e a Astrei şi modif icarea rad ica lă a statutelor.
3. Muzeul Auram laneu din Uidra. 4. Sprijinirea mater ia l iceş te a regionale lor din
B a s a r a b i a şi D o b r o g e a . 5. R e o r g a n i z a r e a despărţămintelor şi controlul
aetiuităţli lor. 6. R i d i c a r e a unui cămin cultural în Cluj. 7. P r o p a g a n d a culturală pentru fraţii români din
S e c u i m e . 8. Întregirea Art. 13 al pragmat ice i de serulelu a
funcţionarilor Asoeiatiunii.
5
©BCU CLUJ
Toate a c e s t e chestiuni au fost repart izate pentru o studiere mai temeinică eomisiunilor de o r g a n i z a r e , f inanciară şi a Muzeului.
In urma propunerilor făcute de a c e s t e eomisluni, comitetul central r a p o r t e a z ă onoratei adunări gene-r a l e u r m ă t o a r e l e :
Fiind timpul relatiu scurt de când funcţionează noul comitet central , de abia de o jumătate de an, eomisiunile nu s'au putut ocupa temeinic eu toate p r o blemele şl propunerile emanate din congresu l cultural şl din adunarea genera lă dela C a r a n s e b e ş , uor căuta însă în biitor s ă studieze şi s ă a d â n c e a s c ă a c e s t e probleme eu calmul n e e e s a r , nu eu pripeala , c a r e de multe ori este dăunătoare scopuri lor , punându-le în ap l icare la timp potriuit şi c â n d situaţia financiară ua permite a c e a s t a .
Cu priuire la propunerea pentru r e o r g a n i z a r e a Astrei şi modificarea r a d i c a l ă a statutelor, comitetul centra l nu găseş t e , c ă momentul a r fi potriuit pentru o astfel de modificare a statutelor, r o a g ă însă onor. adunarea genera lă , e a până la o modificare radicală , şi temeinic studiată a statutelor s ă admită, în mod prouizoriu, c o m p l e t a r e a Art. 21 al statutelor eu u r m ă torul p a s a j :
„In lipsa numărul reg lementar de membri la ş e dinţa eonuoeată eu inuitări specia le , preşedintele, uiee-preşedinţii sau locţiitorii a c e s t o r a pot ţinea, în cazuri urgente, în a c e e a ş i zi, eu o o r ă mal târziu decât c e a eonuoeată, şedinţă eu a c e e a ş i ordine de zi şi eu ort c a r e număr de membri prezenţi, urmând e a hotărîri le a s tor fel de şedinţe s ă fie numai comunicate într'o şedinţă uiitoare, când numărul reg lementar de membri ua fi prezent".
Cu priuire la Muzeul Auram laneu şi a jutorarea regionalelor s e uorbeşte mai pe larg la capitole le respeet iue, dela pag. 8 şl 15.
In scopul intensificării propagandei culturale în c a d r e l e organizaţiilor instituţiunii noas tre în subordine domnul uieepreşedinte Dr. Qh. P r e d a a c e r c e t a t ş i
6
©BCU CLUJ
c e r c e t e a z ă despărtămlntele Insti'tuţiunii noastre , in-t eresându-se d e a p r o a p e de aettuitatea, de mij loacele şi de neuoile fiecăruia şi dând sfaturi şi îndrumări conducător i lor a c e s t o r despărţăminte. Obscruăr i le Dsale sunt consemnate la capitolul „Momente de importanţă".
Comitetul central , în urma raportului eomlsiunii financiare nu g ă s e ş t e c ă este timpul potriuit pentru l a n s a r e a unui apel la contribuţia publică în scopul ridicării unui cămin cultural la Cluj şi propune ch iar , e a edif icarea acelui cămin s ă fie amânată pentru ure-muri mai prielnice, iar în cât priueşte c e d a r e a ueni-telor lăsămintelor făcute Astrei şi c a r i s e uor face în uiitor şi ale c ă r o r litere fundaţionale nu uor auea s c o puri determinate, peniru r i d i c a r e a acestui cămin, c o mitetul central a dispus, e a biroul s ă facă un control amănunţit a supra ac te lor fundaţionale ale tuturor fon-daţiunilor pentru a uedea eari fundaţiuni şi sume a r putea fi folosite în ace s t s c o p . Aces t studiu însă r e c lamând timp mai îndelungat şi muncă suplimentară, propuneri c o n c r e t e nu s e uor putea face decât într'una din uiitoarele adunări genera le şi după c e comitetul central ua lua măsuri pentru a r a n j a r e a a c e l o r a c t e fundaţionale.
Asupra problemei propagandei culturale pentru fraţii români din Secuime, c a r e r e c l a m ă d e a s e m e n e a un studiu temeinic şi mij loace materiale importante, comitetul central ua r a p o r t a d e a s e m e n e a într'una din uiitoarele adunări genera le ale instituţiunii noastre .
Cu priuire la întregirea Art. 13 al Pragmat ice i d e seruieiu al funcţionarilor Asoeiaţiunii, comitetul propune următorul amendament:
„ P e r s o a n e trecute de uârs ta de 50 ani nu uor putea fi angajate în nici o funcţiune retribuită de c ă t r e Asoeiaţiune".
Toate celelalte hotărâr i ale adunării genera le dela C a r a n s e b e ş , car i n'au rec lamat un studiu aparte , au fost executa te din par tea biroului central al Asoe iaţiunii.
7
©BCU CLUJ
5. Regionala Astra Basarabeană.
Regionala As tra B a s a r a b e a n ă , neţlnându-şi adun a r e a genera lă până la data de 15 August a. e., ultimul termen pentru trimiterea r a p o a r t e l o r a s u p r a aetlultăţii culturale a anului 1930/31, nu a trimis raport .
In conformitate eu dorinţa expr imată de c ă t r e a d u n a r e a genera lă dela C a r a n s e b e ş , e a comitetul central să dea ajutoare băneşt i aces t e i regionale , eu r e gret Uă faeem cunoscut, c ă comitetul central nu a găsit posibilitatea de a sat is face a c e a s t ă dorinţă, a tnteruenit însă la Ministerul sănătăţii pentru a c o r d a r e a unei sub-uenţli, iar în urma aces te i interuenţli Ministerul i-a a c o r d a t pentru anul 1931, suma de Le i 50.000.
6. Regionala Astra Dobrogeană.
Raport d e s p r e aetiuitatea culturală în cursul anului 1930/31 nu am primit. Comitetul central a interuenit la Ministerul Sănătăţi i pentru a c o r d a r e a unei suboenţii pe s e a m a aces te i regionale , durere însă fără sueees .
7. Aetiuitatea despăr}âmintelor.
Din motiue bine cunoscute de toţi a c e l ear i t r ă i e s c în mijlocul poporului şi-i eunose necazuri le şl neuoile, aetiuitatea despărţăminte lor a fost eeua mal r e d u s ă deeât în anii trecuţi. Cu toate a c e s t e a însă şi considerând numărul mie de despărţăminte , ear i până la data de 15 August a. e. ş i -au ţinut adunarea genera lă şl ne-au trimis r a p o a r t e d e s p r e aetiuitatea lor cultura lă , desfăşurată în anul de gestiune 1930/31, constatăm, c ă numărul eonferenţelor şi prelegeri lor p o porale de 1099, arăta t în a n e x a Nr. IV. es te faţă de anul trecut în c r e ş t e r e , d e o a r e c e a c e s t număr îl dau numai 23 de despărţăminte (10 desp. centra l judeţene şi 13 desp. de plasă) faţă de c e l e 62 despărţăminte (19 desp. central jud. şl 43 desp. de plasă) din anul trecut.
Auem informaţlunl c ă unele despărţăminte, e a de ex . Târnaua mieă, Orăştle . Bihor , Tg.-Lăpuşului ete. c a r t până în prezent nu au trimis r a p o a r t e , au des-
8
©BCU CLUJ
făşurat în anul 1930/31 o aetiuitate culturală foarte frum o a s ă a s u p r a c ă r e i a uom reueni în d a r e a noas tră de s e a m ă c ă t r e adunarea genera lă din anul 1932.
In fruntea despărţăminte lor central judeţene, c a r i desuoltă o aetiultate culturală eu adeuărat frumoasă şi în sensul strict al dispoziţiunilor statutare este şi d e as tădată desp. eentr. jud. Sibiiu, de sub conduc e r e a dlui Siluiu Ţeposu, c a r e s e îngrijeşte atât de mult, e a în f iecare comună din judeţ s ă s e ţină câ t mat multe pre leger i poporale , însoţite de proieeţiuni eu aparatul „Aladdin" şt manifestări artist ice culturale, c â t şi de augmentarea bibliotecilor popora le eu eărţi folositoare, c u m p ă r a t e din r e s u r s e l e desp., p r e c u m şi de buna administrare a a c e s t o r a , dăruind deodată eu cărţi le un dulap pentru p ă s t r a r e a lor şi un reg is tru pentru c a t a l o g a r e a cărţ i lor aflătoare în bibl iotecă şl un registru al împrumutătorllor de cărţ i .
D a r e a de s e a m ă „Până nu e prea târziu" (un an de muneă), tipărită şi în anul a c e s t a e a b r o ş u r ă deosebită, ne d ă o i coană fidelă a manifestărilor ured-niee de toată lauda, în Sibiiu, în comunele mai mari, în sate le judeţului, — este uorba de o muneă s istematică, pornită eu mult elan şi perseuerenţă .
Despărţământul Sibiiu, fiind în a p r o p i e r e a centrului „Astrei", a lucrat mână în mână eu comitetul central , ajutând a c e s t comitet în diferitele sa l e atribuţii de r e p r e z e n t a r e .
S t r â n s a şi înţe legătoarea c o l a b o r a r e a d e s p ă r ţ ă mintelor de p lasă Aurtg, M e r e u r e a , Noerieh şt Sălişte eu despărţământul central judeţean le serueş te tuturor conducător i lor a c e s t o r despărţămtnte drept laudă şi a r fi de dorit e a toate despărţămtnte le instituţlunii noas t re s ă lucreze după sistemul introdus în judeţul Sibiiu.
Sub-see ţ ia de educaţ ie fizică „Şoimii Carpaţi lor" din Sibiiu s'a înfiinţat în luna Ianuarie 1931 şi după rezultatele obţinute până a c u m s e preuede c ă a c e a s t ă nouă inlţiatiuă ua da în curând r o a d e mulţumit o a r e .
9
©BCU CLUJ
Despărţământul central judeţean B r a ş o u , de sub c o n d u c e r e a dlui Dr. Nieolae Căliman, îşi p ă s t r e a z ă locul din anul trecut, arătând şi în anul a c e s t a o deosebită şi frumoasă aetiuitate şi putând s ă pr iueaseă eu satisfacţie înapoi şl eu î n c r e d e r e în uiitor. D a c ă muzeul plănuit în B r a ş o u , e — d e o c a m d a t ă — „eeua în deuenire", în schimb biblioteca despărţământului B r a ş o u a auut în eursul anului 1930 frumosul n u m ă r de 4122 cetitori, ear i au eitit 4725 cărţ i .
R e m a r c ă m eu bucurie t ipărirea reuistei „ Ţ a r a Bârse i" , condusă de dl Axente Baneiu, o reuistă c a r e s e ocupă şi de problemele culturale ale Astrei într'un mod foarte meritoriu.
Despărţământul B r a ş o u a subuenţionat a c e a s t ă reuistă eu suma de Le i 100.000"— un ajutor pecuniar , tot atât de frumos, a dat despărţământul şi eonserua-torulul de muzică din B r a ş o u , înfiinţat sub auspicii le despărţământului şi eeree tat a c u m de peste 200 eleui şi eleue. Faptele a c e s t e a u o r b e s e dela sine.
Despărfământul central judeţean Cluj de sub cond u c e r e a dlui Dr. luliu Haţiegan, pe lângă frumosul număr de eonferenţe şi pre leger i popora le , ţinute la sate şi încadrate întotdeauna în p r o g r a m e artist ice, a introdus în programul de aetiuitate al despărţământului inouaţii, c a r i s'au douedit a fi de un r e a l folos în munca de culturalizare a satelor. A ş a de ex . a lansat chest ionare e c o n o m i c e culturale pentru cun o a ş t e r e a apropiată a neuoilor specif ice locale , car t prluese uiaţa culturală, soc ia lă şl e c o n o m i c ă a ţ ă r a nilor. S u c c e s e mai pozitiue a obţinut c o n d u c e r e a d e s părţământului în p r o p a g a n d a culturală la sate prin de -monstraţiunile p r a c t i c e în faţa ţăranilor. Astfel s'au sădit în ureo eâteua comune, în ch iar grădinile s ă t e nilor, pomi fructiferi, puşi la dispoziţie de C a m e r a d e agricultură din Cluj ori cumpăraţ i de despărţământ . Un deosebit c o n c u r s în a c e a s t ă p r o p a g a n d ă au dat pe lângă fruntaşii despărţământului centra l judeţean, conferenţiarii Gameril de Agricultură şi ai Academie i de înalte studii a g r o n o m i c e din Cluj.
10
©BCU CLUJ
O foarte lăudabilă aetiuitate a desuoltat" d e s p ă r ţământul Sighet din M a r a m u r ă ş , eondus de dl Dr. U. l lea. Cine urea s ă s e eonulngă de greutăţile ee le întâmpină un despărţământ al „Astrei" în zilele noas t re , d a r şi de izbânzile ee le câş t igă , în urma p e r s e u e -ranţei pe c ă r a r e a apucată , s ă c i t e a s c ă lunga şi frum o a s a d a r e de s e a m ă : „Aetiuitatea Astrei în M a r a m u r ă ş (1927—1931)", în e a r e ua afla raportul genera l d e s p r e aetiuitatea despărţământului, catalogul complet al bibliotecii centra le a despărţământului şi al biblioteci lor popora le din judeţ, apoi regulamentele bibliotecii, ale Reuniunii muzicale şi ale „Palatului cultural" (eu numeroase ilustraţiuni).
Despărţământul înfloreşte. A închiriat „Palatul cultural", a r e un cinematograf, a preluat Cas ina loca lă e a local de întrunire a membri lor „Astrei", a cumpărat un automobil, a cumpărat şi legat mii de uolume de l iteratură r o m â n ă şi străină bună, a început s ă împartă plăci eomemorat iue pe sate eu numele ce lor căzuţi pe câmpuri le de luptă, a înfiinţat un c o r al intelectualilor români din Sighet şi o o r c h e s t r ă , eu car i a dat eoneerte reuşite , a întreprins anchete s a nitare, eu îngrijire gratuită de bolnaui, a dat atenţie educaţiei fizice („Şoimii"), a ţinut un reuşit c u r s de albinărit, distribuind mai apoi, gratuit, coşuri de a l bine s istematice .
Despărţământul judeţean Caras — Orauiţa, eondus de dl llie Rusmir, poate să pr iueaseă şi el eu sat isfacţie suf letească la anul de aetiuitate expirat .
In despărţământ s'a înfiinţat un „Muzeu al Almă-julut", eu peste 200 obiecte (monede romane , m a ghiare din ueaeul al XIII, a r m e , tablouri ueehi, obiecte c a s n i c e şi de îmbrăcăminte , fotografii), a ş e z a t e în dulapuri şi mese-uitrină — proprie tatea despărţământului de p lasă Bozouiei (preşed. inimosul domn p ă rintele Coriolan Buraeu, căru ia este a s e mulţumi şt înfiinţarea a 12 biblioteci, de câ te 400 uol., eu dulapuri de stejar, dăruite de „Bibi. 1. Q. Bibieeseu" din Turnul Seuerin) .
11
©BCU CLUJ
Tot despart- de p lasă Bozouiei a tipărit în 100 d e ex. un tablou eu numele Almăjenilor morţi în r ă s -boiul mondial. A c e s t tablou s'a distribuit gratuit familiilor c e l o r căzuţi — un exemplu urednie de urmat şi de alte despărţăminte . Tot despart , de p lasă B o -zoDiei a tipărit un Almanah al Almăjulut şi un c a l e n d a r d e părete al despart . , eu fotografiile unor conducător i uestiţl al ţinutului. A r e gata de tipar o l u c r a r e mai m a r e : „Almăjul şi Almăjenii", eu date is torice , statis t ice , economice , culturale, eu fotografii, ete.
Corurile şi fanfarele despărţământului sunt un alt minunat stimulent pentru uiaţa culturală a ţinutului. Despart . Ş a s e a a luat ch iar şi iniţiatiua înfiinţării c o r pului pompierilor uoluntari din Ş a s e a , cumpărând uniforme şi instrumente pe urma a 2 pe trecer i .
Despărţământul de p lasă Reghin a desfăşurat şi d e as tădată o aetiuitate eât s e poate de lăudabilă. Un despărţământ e a r e îşi pr i cepe misiunea şi c a r e şi-o îndeplineşte eu seumpătate . L a ce l e 81 pre l eger i p o porale ţinute la sa te s'au distribuit gratuit 1680 b r o şuri s c r i s e şi tipărite pe cheltuiala dlui Dr. E u g e n Nieoară , preşedintele despărţământului (Despre tuberculoză , sifilis, tifos şi fumat). De ziua eroilor, după p a r a s t a s , s'a ţinut o s e r b a r e c â m p e n e a s c ă , eu e x p o ziţie de porturi naţionale şi eu o expoziţie de copii. Tot atunci a distribuit despărţământul 20 sape , 20 furci, 20 greble uăduuelor de răsboiu, iar copiilor 200 pălării de paie şl peste 200 lucrăr i beletrist ice pentru tineret.
Geeaee este însă de r e m a r c a t în spec ia l este , e ă prin interuenţia conduceri i despărţământului s'au dat 208 consultaţii gratuite bolnauilor de tuberculoză, Iar preşedintele despărţământului Dr. E u g e n N i e o a r ă a auut sub tratament grat lit 1268 de bolnaul de sifilis.
Graţie armoniei c a r e domneşte între eondueerea despărţământului Reghin şi eelelaite reuniuni, aflătoare în a c e s t o r a ş , despărţământul a adunat împreună eu a c e s t e a sume frumoase de bani şl a distribuit de Sft. Nieolae 55 rânduri de haine pentru copii s ă r a c i , 22 p ă -reehi de ghete, alimente ete.
12
©BCU CLUJ
Intre ee le mat harnice despărţămlnte trebuie s ă amintim şl despărţământul de plasă Sălciua, c a r e s u b înţeleaptă c o n d u c e r e a dlui protopop Uaslle Qan a desuoltat şi în anul a c e s t a o admirabilă aetiuitate arătând în raportul general 78 prelegeri popora le şi 38 s e r a t e art ist ice ( concer te , teatru, deelamări ete.) ce l mai bun mijloc de a-i a d u c e pe ţărani la pre l e ger i poporale .
Ţinem e a la a c e s t capitol s ă ne expr imăm mâhnirea, c ă în foarte multe cazuri conducători i d e s p ă r -ţămintelor nu ţin s e a m ă de dtspoziţiunile, sfaturile şi îndrumările date prin c i rcu lare de c ă t r e comitetul central al instltuţiunii noas tre şi astfel, prin întârzierea trimiterii raportului ne pun în imposibilitate de a compune d a r e a noas t ră de s e a m ă anuală în a ş a fel ea s ă fie o a d e u ă r a t ă oglindă a situaţiei culturale desuoltată în c a d r e l e aces te i instituţii.
Fiind eonuinşi c ă a c e s t rău nu este o r e a credinţă intenţionată, el numai o regretabi lă s c ă p a r e din uedere , cauzată şi a c e a s t a poate de împrejurările gre le prin c a r e t r e c e nu numai ţ a r a noastră d a r întreaga lume, nădăjduim e a în uiitor a c e a s t ă lacună s ă dispară.
8. Terenurile de case naţionale-
Terenurile de c a s e naţionale sunt în 815 comune şi în suprafaţă totală de 425 jug. şi 347 m. p.
Tabloul sumar asupra suprafaţei terenurilor şi numărului comunelor în eari s e află terenuri de c a s ă naţională îl dăm în a n e x a V.
9. Colecţiile de biblioteci poporale distribuite de Asociaţiune.
Numărul colecţi i lor distribuite în timpul dela adun a r e a generală din C a r a n s e b e ş până la 20 August 1931, diferitelor instituţii (oficii parohiale , spitale, închisori ete.) es te de 78 colecţii compuse din diferite broşuri , în număr de 50—90 exemplare , în total 7105 exemplare , dintre eari 454 au fost trimise diferitelor şcoli pentru a fl împărţite ea premii elenilor merituoşi.
13
©BCU CLUJ
Afară de a c e s t e a s'au trimis tuturor bibliotecilor poporale din despărţămintele Asoeiatiunii broşuri le apărute în „Biblioteca poporală" în anul 1S29, în număr total de 9240 exemplare , în total deci s'au distribuit de c ă t r e Asoeiaţiune, în mod gratuit, 16.345 broşuri din „Biblioteca poporală" a Asoeiatiunii.
10. Muzeul central.
Obiectele Muzeului central s'au sporit în timpul dela 1 Septemurie 1930, până la 20 August 1931, eu 41 obiecte şi a n u m e :
S'au cumpărat un tablou „Părinţii mei" de Ilie Chidu eu L e i 7000-—, două tablouri eu c â t e 20 fotografii luate eu prilejul desuelirii monumentului eroi lor din comuna ]ina eu L e i 800"— şi o pipă ueehe din lemn de c i re ş eu L e i 250"—.
Afară de a c e s t e a au donat pe s e a m a Muzeului : Erez i i aduoeatului Ioan P r e d a colecţ ia armelor
de uânătoare a decedatului aduoeat, îo număr de 26 bucăţi, doamna Uăd. P r e d a una decoraţ i e „Coroana României în g r a d de comandor", una medalie „Răs plata muncii pentru b i ser i că el. 1." foste ale d e c e datului aduoeat Ioan P r e d a şi un pahar ornat ueehiu; comuna Boita 1 insignă de fier de la fosta graniţă între România şi Ungar ia la podul peste Râul Vadului; Colonel A. Sp ies s un P e s c ă r u ş argintiu (Lauus a r g e n -tatus) ; Ioan Qrozau 4 obiecte din e p o c a de b r o n z ; N. Căpriţă un inel ueehiu şi Dr. Gaius Bredieeanu o medalie de bronz.
L a începutul anului 1931, s e c r e t a r u l administraţi», încredinţat de c ă t r e Comitetul central eu inuentarizarea obiecte lor din Muzeul central , a prezentat inuentarul obiecte lor din Muzeul central , c a r e conţine 11.099 obiecte , obseruând c ă inuentarizarea obiecte lor c a r i s e află în sec ţ ia ştiinţelor naturale trebuie făcută de un specialist.
D e o a r e c e aranjamentul actual al obiecte lor din Muzeul central nu mai corespunde regule lor muzeale, iar a ş e z a r e a lor în mtrine neeorespunzătoare sunt
14
©BCU CLUJ
e x p u s e deteriorări i , comitetul centra l a rugat pe dl prof. uniu. şi d irec tor al Muzeului etnografie din Cluj, Romul Uuia, s ă bineuoiaseă a ne s ta într'ajutor pentru o nouă aranjare şi se lec ţ ionare a obiectelor, e e e a e e D-sa a acceptat , urmând e a la 1 Sept . a. e. a c e s t e lucrăr i s ă fie începute.
Muzeul central a fost ulzitat în timpul dela 1 Sept. 1930, până la 10 August 1931, de 630 persoane .
11. Muzeul Auram lancu din Vidra.
In conformitate eu h o t ă r â r e a adunării genera le dela C a r a n s e b e ş , eu priuire la euentuala mutare a obiecte lor din Muzeul Auram lancu la Muzeul Unirii, comitetul central a delegat pe dl Siluiu Ţeposu, membru în comitetul central s ă studieze la faţa locului a c e a s t ă chest iune.
Dl Siluiu Ţeposu a făcut un amănunţit r a p o r t d e s p r e situaţia şi s t a r e a actuală a Muzeului Auram laneu, ajungând la concluzia, c ă obiectele din Muzeul Auram laneu numai în cazul a c e l a s ă fie mutate în Muzeul Unirii, d a c ă a c e s t a din urmă este proprietatea instituţiunii noastre , rămânând în Muzeul din Vidra numai obiecte în legătură eu copi lăria şi uiaţa marelui erou naţional Auram laneu. Cum dreptul de proprie -tate a f Muzeului Unirii nu este al Asoeiaţiunii, comitetul central este de p ă r e r e , ea, d e o c a m d a t ă , obiectele din Muzeul Auram laneu s ă r ă m â n ă în a c e s t Muzeu.
12. Muzeul Unirii din Alba lulia.
Neprimind instituţiunea noas tră pentru anul 1930 şi 1931, nici un fel de subuenţie pentru susţ inerea şi a u g m e n t a r e a acestui Muzeu, comitetul central a fost neuoit a lăsa administrarea acestui Muzeu în grija conducer i i despărţământului central judeţean Alba lulla, c a r e s'a oferit a-l administra şi întreţinea eu mijloacele proprii .
Custodele acestui Muzeu dl L e o n t e Opriş a publicat în anul a c e s t a anuarul prim al Muzeului Unirii din Alba lulla, c a r e conţine date interesante referitor la ob iec tele aflătoare în a c e s t Muzeu.
15
©BCU CLUJ
13. Biblioteca centrala.
După ee s'au s er i s fişele „Bibliotecii Centrale" (In 30 Iulie 1930 s e aflau în „Bibi. Centr." 53.011 volume şi broşuri) şi s'au cata logat periodicele (tot atunci erau 1000 reDiste şi 1004 ziare) . Sub s u p r a u e g h e r e a s e e r . lit. Dr. Horia Petra-Petreseu eu puteri auxil iare, a urmat a r a n j a r e a fişelor după autori şi după materie. Aeum s e află fişele în fişier, putând fi utilizate din p a r t e a publicului cetitor. Împrumutul cărţ i lor s e înc e p e eu 1 Sept. 1931. S'au întreprins paşii n e c e s a r i pentru tipărirea unui catalog al „Bibi. Centrale".
S e l u c r e a z ă şi la o c a t a l o g a r e a preţ ioase lor manuscr i se şi corespondenţe aflătoare în poses iunea „Astrel". (Secre taru l lit. a publicat eeua d e s p r e a c e s t e manuscr i se în „Transtluanta", No. 11/12 1930.)
Bibl ioteca a primit în decursul anului donaţiuni dela d-nii: 1. Dr. Aurel Crăciuneseu, consi l ier la consiliul central al Bis. , prof. la Acad . teolog., reu. „Transiluania" 1872—78, 1882, 1883, 1884 şi 1889; 2. Nic. Togan, protopqp gr. eat. Sibiu: Operele complete p o et ice ale lui Petofi, în 2 ex . de lux, eu ilustraţii; 3. „Albina" din Sibiu: 1 ex . din Şematismul ultim al armatei aus tro-ungare (1914), eu numele tuturor ofiţerilor a r m a t e i ; 4. D-na văd. Berta 1. A. de Preda: „Constituţia bisericii gr . ort. rom. din Ungar ia şi T r a n siluania" de /. A. de Preda, în 1225 ex. , de împărţit bibliotecilor p o p o r a l e ; 5. Matei Voileanu, consi l ier arhie-pise. Sibiiu, 225 uolume şi broşur i istorice, eu un dulap.
Aducem uitle n o a s t r e mulţumite şi pe a c e a s t ă ca l e donatorilor martnimoşi.
Cetitori în sa la de lectură au fost în anul 1930 t
1876. Bibl ioteca centra lă a primit în 1930, 1275 z iare şl reuiste şi 2042 uolume.
VI. Publicaţiunile Asoeiaţiunii.
„Biblioteca poporală a Asoeiaţiunii". Şi în decursul anului acestuia ne -am dat os teneala s ă oferim tineretului şl publicului cet i tor dela ţ a r ă material uarlat şl a les , distraetlu şl Instruetlu. Greutăţile mater ia le ne a u
16
©BCU CLUJ
stat în drum şi de as tădată , încât n'am putut tipări cât am ji urut. In decursul anului 1930 au mai apărut, a fară de ce le anunţate în raportul nostru general din anul trecut : No. 1 7 7 : „Conferenţe penfru popor1", de d-nii /. Agârhiceanu, Familia r o m â n e a s c ă , Împroprietăr irea , Cărţile, Sărbător i le naţionale; Sabin Opreanu : România, B a s a r a b i a şi Qr. C. Mărcuş : Cum s e face o b a n c ă poporală . No. 178. Calendarul „As/rez", r e d a c t a t de s eer . lit. Horia Petra-Petreseu; No. 179. Petrea Voinicul şi alte balade, de Ştefan Cacoveanu (între
' ba lade şi „Floarea Soarelui"); No. 180. „Din ţara Haţegului'1, pouestiri pentru popor, de /. Pop-Reteganul.
In anul 1931 am tipărit până acum broşur i l e : No. 181. „îngerul a strigaţi", poezii naţionale, patriotice, de /. U. Soricu; No. 182. „Marii cântăreţi": Alecsandri, Coşbuc, Alexandrescu — 3 conferenţe (biografii şi poezii carac ter i s t i c e ) de /. Agârbieeanu; No. 183-„Arhanghelul dela Turda", pouestire is torică, d e s p r e ultimele zile ale lui Mihai Uiteazul, de A. Nanu; No. 184. „Ce trebuie să ştim despre boalele molipsitoare", de Dr. losif Stoichiţia; No. 185. „ Copiii Ursuţului" şi alte pouestiri pentru popor, de Zoan Pop-Reteganul; No. 186. Biografii romane (cei şapte reg i romani şi începutul republicii) de A. W. Qrube. trad. de Nicolae Petra-Petrescu.
După No. 1 8 / , c a r e este „Calendarul Asfrei" pe anul 1932, redac ta t de s eer . nostru l iterar Dr. Horia » Petra-Petr eseu, uor urma numerele: 188 „Sfânta liturghie a neamului nostru", c a r t e rel igioasă, eu explic a r e a , pas de pas , a liturghiei; apoi 189 din opere le pentru popor ale dlui Nicolae lorga, din prilejul s er -bătorirei a 60 de ani de uiaţă a marelui nostru anim a t o r cultural.
După cum se uede, ch iar şi numai din înş irarea titlurilor broşuri lor noastre , am dat atenţia euuenită subiecte lor rel igioase, i s torice (româneşti şi streine), literaturii noas tre (biografii, e s e e r p t e carac ter i s t i c e , poezii patriotice, pouestiri pentru popor) şl sfaturilor medica le . F i e c a r e b r o ş u r ă s e află de uânzare pentru
17 2
©BCU CLUJ
pre{ul de 10 Le i (despărţămintele pot uinde eu preţul excepţ ional de 2.50 L e i exempl.)
Auem cunoştinţă c ă broşuri le să c i t e sc eu mult interes. E de dorit e a propaganda pentru r ă s p â n d i r e a lor să fie tot mai intensivă, ea s ă putem tipări alte broşuri , eu ace l eaş i calităţi şi s ă ret ipărim ace l ea , c a r i sunt epuizate.
„Calendarul Astrei", şi broşuri le eu co laborăr i preţ ioase , au fost r e m a r c a t e şi din par tea prese i . Analizând broşuri le „Bibliotecii poporale* ultime (No. 181—185.) „Convorbirile literare11 (Iunie 1931) s c r i u : „Dacă eăr/z'/e acestea ar străbate fiecare colibă, fiecare casă, nivelul nostru cultural ar fi altul".
Revista „Transilvania", din lipsă de mijloace pecuniare, a fost silită s ă s e r e s t r â n g ă la strictul nec e s a r . No. 1—6 din 1930 a r e drept conţinut re ferade le şi desbateri le pe larg ale „Congresului cultural" din Mai 1930 (Sibiu). No. 7—10 au cuprins materialul pentru numărul administratiu. No. 1 1 - 12 au apărut după adun a r e a genera lă dela C a r a n s e b e ş , eu uorbirile M. Sa le Regelui Carol 11, a l. P r . Sf. Sa le Mitropolitul Bă lan şi a celorlalţi, c a r i au luat parte la adunare , eu o d a r e de s e a m ă a adunării şi materialul beletristie-eultural.
In anul 1931 a trebuit să luăm h o t ă r â r e a durer o a s ă c ă — din lipsă de fonduri — „Transiluania" s ă cuprindă, d e o c a m d a t ă , numat par tea administratiuă.
« S ă s p e r ă m eă în uiitorul apropiat ua putea s ă r e a p a r ă organul „Astrei", eu contribuţia preţ ioasă a membri lor secţiunilor ei.
15. Subvenţii şi ajutoare.
In anul 1930 instituţiunea noas tră a primit dela Stat o subuenţie de L e i 500.000'—, iar dela comune urbane rurale şi dela instituţii part iculare în total Lei251 .925-— (Tabloul donatorilor s e află în a n e x a Nr. 11).
16. Internatul de fete al Asociaţiunii.
Internatul de fete al Asociaţiunii a funcţionat în anul ş c o l a r 1930/31 în eondtţiunt c or e s punză toare , a d ă postind 44 eleue, în c e a mai m a r e parte dela Liceul
18
©BCU CLUJ
de fete „Domniţa Ileana" Sibiiu. Pentru întreţinerea Internatului de fete nu am primit în aees t an nici o subuenţie dela Minister, în schimb institutul de credit şi de economii „Albina", înţelegând importanţa aeestui Internat pentru educaţ ia e leoelor, a dăruit şl în anul a c e s t a suma de L e i 50.000"— şi a complectat uese la Internatului eu obiecte le de uese lă în ua loare de 20.000 - — Lei , pentru c a r e ajutor expr imăm şi la aees t loc distinsă mulţumită.
Ineassări le la Internatul de fete au fost în anul 1930/31 de Le i 1 .506,592—, iar eheltuelile de . Le i 1,368.664-—.rezultând astfel un eseedent de L e i 137.928 — la c a r e adăugând reportul anilor trecuţi de Le i 80.871'— auem de reportat pe anul 1931/32 Le i 218.799 —
Socote l i le Internatului s e înaintează eu act se parat s p r e eensurare .
17. Concesiunile de cinematograf.
Uenitele după concesiunile de c inematograf s e a d mereu , d e o a r e c e în urma crizei genera le existente conces ionar i i c e r încontinuu r e d u c e r e a chiriei pentru conces iunea de cinematograf. Alţi conces ionar i nu au mal putut suporta spese l e de reg ie şt s'au uăzut ne -uoiţi s ă închidă cinematograful.
Situaţia actuală a concesiuni lor de c inematograf es te u r m ă t o a r e a :
Din ce le 213 concesiuni de c inematografe stabile au fost distribuite în decursul timpului 126, din car i s'au p r e d a t :
Regionalei B a s a r a b e n e 21 concesiuni, Regionalei D o b r o g e n e 5, Despărţămlnte lor n o a s t r e 26, iar restul de 73 s'a dat la unele primării şl la particulari.
Din a c e s t e 73 de concesiuni încă nu s'au pus în funcţiune 13, au sistat funcţionarea 12, au fost rest i tuite 1, s'au dat în mod gratuit 2, sunt în litigiu eu primăria Timişoara 4, funcţionează 41, dintre c a r i situaţia la 14 c inematografe este atât de s labă, încât nu ne putem aştepta la un uenit după a c e s t e a , putând conta a p r o a p e numai la uenitul dela celelalte 27 c inematografe .
19 2*
©BCU CLUJ
Cu toate a c e s t e a s'a îneassat în anul 1930 după concesiuni le de c inematograf suma de Lei 1,575.458, din car i s'a folosit suma de Le i 150.000, pentru amortizări la efectele fondului genera l disponibil.
Cele 32 concesiuni pentru c inematografe ambulante sunt neplasate . Direcţiunea Educaţ ie i Poporului de pe lângă Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotiri lor sociale , eu a d r e s a Nr. 1514/1931, ne-a auizat c ă concesiunile de c inematograf ambulant sunt interzise.
Conces iunea pentru funcţionarea Case i de filme, c e d a t ă condiţionat „Astrei Ginegrafiee", nu a adus, până în prezent, nici un uenit.
18. Fondurile şi fundaţiunile administrate de Asociaţiune.
Fondurile şi fundaţiunile administrate de Aso-eiaţiune sunt, eu finea anului 1930, în număr de 74, în ua loare totală de Le i 6,901.455'—. Pentru anul ş c o l a r 1930/31, s'au a c o r d a t burse în suma de Le i 87.000 la 24 eleui şi eleue dela diferite şcoli . (Uezi tabloul bursieri lor la a n e x a Nr. VI.)
19. Membrii Asoeiatiunii.
Numărul membri lor de toate categori i le îl dăm lo a n e x a Nr. Vili.
80. Colaborarea eu alte societăţi.
Şi în decursul anului acestuia am auut prilejul s ă c o l a b o r ă m eu „Universitatea liberă" diu Bucureşti şi eu „Extensiunea universitară" din Cluj. Ca în anii trecuţi, a ş a şi acum, şi au trimis a c e s t e două pros p e r e instituţii (conduse de d-na Sabina Cantaeuzino şi de d- nii prof. Dr. Bărbat şi Ştefănescu Qoangă) pe misionarii lor culturali prin oraşe le noastre , lăţind euno~ ştinţele folositoare şi sentimentele înălţătoare de inimi.
„Direcţia Educaţiei Poporului", dela „Ministerul Sănătăţii şi al Ocrotirilor Sociale", ne -a solicitat şi de as tădată sprijinul în despărţămintele noas tre pentru „Ziua Temperanţei" (2 Iunie).
20
©BCU CLUJ
Circulara în sensul dorit de „Dir. Educaţiei Poporului" a pornit dela Centrala „Astrei", tot a ş a e a şi pentru s ă r b ă t o r i r e a zilei de 10 Mai şi de 1 Dec, silele noastre istorice.
„Asociaţia profesorilor secundari' din diferitele regiuni şi asoeiaţiunile preoţeşti şi înuăţătoreşti — d e a s e m e n e a — ne-au dat tot concursu l lor de câ te ori am apelat la o c o l a b o r a r e eu ele. Tot a ş a şi reuniunile femeilor române. Cu par tea muzicală s'au îngrijit s ă completeze programul serbăr i lor noastre reuniunile de cântări şi corurile, fanfarele din diferitele o r a ş e şi orăşe le . (Lista lor o poate afla cetitorul la rapoarte l e secţii lor.)
Aducem ce le mai c ă l d u r o a s e mulţumiri tuiuror a c e s t o r societăţi şi conducător i lor lor.
21. Momente importante.
Dl vicepreşedinte Dr. G. Preda a cerut (în şed. din 24 Iunie 1931) „să fie autorizat a m e r g e în d e s p ă r -ţăminte eu scopul de a examina aettuitatea a c e s t o r a şi — unde ua fi lipsă — a da îndrumări pentru r e o r g a n i z a r e a lor, în sensul hotărâri lor dela adunarea g e n e r a l ă din Caransebeş" . Comitetul central a împuternicit pe dl uicepreşedinte s ă lucreze în sensul expus de dsa.
In urma aces te i autorizări a luat parte până acum dl Dr. Qh. P r e d a , în următoare le locuri la adunări genera le şi s e r b ă r i de ale „Astrei":
1. Deva, adunarea gen. a despart , jud. Deua, în 19 Iulie (eu membrul din comit, eentr. Dr. Liuiu lonaşiu şi s e e r . Ut. Dr. Horia P e t r a - P e l r e s e u ) ;
2. Bocşa Montană, adun. gen. a despart , jud. Oraviţa, în 26 Iulie;
3. Ighiu, adun. gen. a despart , jud. Alba Mia, în 9 August (eu s eer . lit. Dr. Horia P e t r a - P e t r e s e u ) ;
4. Ţinea, adun. gen. a despart . Oradea, în 15 Aug. E a B o c ş a montană s'a ţinut un c o n c u r s de corur i şi de fanfare, apoi o expoziţie de copi i ; la Ighiu un conc u r s de jocuri naţ. şi un c o n c u r s de sporturi (alergări ,
21
©BCU CLUJ
aruncăr i , footbal ete . ) ; la Tlnea un eoneurs de jocuri naţionale — toate foarte reuşite.
Din experienţele de până aeum s'au desprins pentru reprezentantul „Astrei" noas tre două adeDăruri, eari uor trebui luate în c o n s i d e r a r e în p r o p a g a n d a noas tră ui i toare: 1. Poporul dela ţ a r ă ţine eu sfinţenie şt aeum la „Astra" noas tră . In B o c ş a Montană, d. e., a uenit popor din depărtăr i de zeci de kilometri, fiindcă s e d a s e loz inca: „Astra" a r e adunare 1 — „Astra", a d e c ă soc ie ta tea c a r e s e ocupă eu probleme culturale , fără e a s ă faeă politică, „Astra", c a r e este a tuturora, de o r i c e eonfesle re l ig ioasă sau politică a r fl.
Intr'o e p o c ă în c a r e urăjrnăşitle sunt atât de acute , „Astra" poate şi este chemata şl de aici înainte s ă r ă m â n ă eu nimbul ei idealist, platforma de c o l a b o r a r e cinstită — e uorba de o p e r u e r s a r e pe c ă r ă r i l e apucate . 11. înjghebarea unui cor, a unei fanfare, eu punctele lor de atracţ ie , auditiue, poate s ă formeze nucleul propagandei prin comune, în folosul „Astrei".
In Bihor şi Banat d. e., coruri le şi fanfarele form e a z ă punctele de graoitaţie, ear i — utilizate eu pric e p e r e din p a r t e a conducător i lor localnici ai „Astrei" — uor fl esee lente stimulente pentru propeganda noastră . Cine ua urea , deet, s ă a lbă s u c c e s e şl mal uădite în p r o p a g a n d a s a de misionar cultural pe sate , ua face bine s ă s e îngrijaseă de înfiinţarea unui c o r sau a unei fanfare, în s t r â n s ă legătură eu p r o p a g a n d a culturală (eonferenţe, jocuri, cărţi , expoziţii etc.)
Muzeul „Astrei" a mai fost onorat eu uizita dlor î Lucien Romier, eunoseutul profesor-soeiolog franeez, în 3 Sept. 1 9 3 0 ; Nemeceh, consulul eehos louae din Cluj, în 3 Aug. 1 9 3 1 ; Dr. Hertwig larnih, decanul facultăţii de litere al uniuersităţii „Masaryk" din Brno, eunoseutul nostru filoromân, membru corespondent la sec ţ ia noas t ră l iterară-fi lologică — eu 15 studenţi şi studente cehoslovace dela uniuersltatea sus-menţionată (1 Iunie 1931). Saluturile le-au rostit domnii: uiee-preş . Dr. Qh. Preda; membrul în comit, eentr. Dr. V. Bologa şi s e e r . lit. Dr. Horia Petra-Petrescu.
22
©BCU CLUJ
In 14 Dee. 1930 s'a desuelit o placă eomemora-liuă în Sibiiu, din partea despărţământului jud. Sibiiu al „ A s t r e i p e e a s a în c a r e a locuit după răsboiu, până la moarte , fostul nostru preşedinte , regretatul Andreiu Bârseanu. S e r b a r e a a deeurs într'un mod impunător, luând parte întreagă intelectualitatea r o mână, împreună eu şcoli le şi armata . Discursul festiu 1-a rostit membrul nostru în comitetul central , dl insp. şeol . Silviu Ţeposu, totodată preşed . desp. jud. Sibiiu al „Astrei".
In 19 Aprilie 1931 s'a desuelit o p lacă eomemorat iuă în comuna Frăua ( a c u m : „Axente Severu"), pe c a s a unde s'a născut eroul naţional Axente Severu. Inultată din partea „ S o c . studenţilor rom. de pe Târnaue", c a r e a aranjat s e r b a r e a , „Astra", a trimis pe s e e r . ei lit. Dr. Horia Petra-Petrescu, c a r e a rostit o euuântare ocazională .
Tot s e e r . lit. Dr. Horia Petra-Petrescu a fost delegat la desuel irea „Monumentului Eroilor" în comuna Sacadate (Sf. Măria , 15 Aug. 1931) — eu c a r e ocaz ie a adus salutul „Astrei".
E a serbările de 10 ani de existenţă ale Universităţii române din Cluj (când a luat parte şl preşedintele nostru de o n o a r e M. Sa Regele Carol 11.) au fost delegaţi din par tea comitetului centra l s ă reprezinte „Astra": dl preşedinte Vas. Goldiş, domnii u ieepre-şedinţi Dr. Qh. Preda şi Oct. Russu, domnul s e c r e t a r al secţi i lor /. Agârbiceanu. Toţi patru au luat parte la s erbăr i l e înălţătoare.
Misiunea uniuersitară a Franţe i : „ Societe d'Eylauu, soc i e ta tea de p r o p a g a n d ă franceză din Par i s , condusă de Abatele Botinelli, c a r e ne-a uizitat şi în Sept. 1925, ne -a făcut p l ă c e r e a s ă ne c e r c e t e z e şi în decursul anului trecut, în 5—6 Aug. 1930. O conferinţă, în franţuzeşte, a ţinut Abatele Picard de la Vacquerie d e s p r e romancier i i moderni francezi , la „Cercul militar-eiuil" din Sibiiu — alta, tot în franţuzeşte, Abatele Botinelli d e s p r e „Mistral", mare le poet prouensal (eonferenţă urmată de lecturi din poeţi de s e a m ă francezi , m o -
23
©BCU CLUJ
derni), în sa la festiuă a stabilimentului ba lnear Oena-Sibiiului, unde au fost oaspeţi francezii în ziua de 6 Aug. C a şi în rândul trecut, „Soeiete d'Eylau" ne-a oferit seruieiile sa le pentru c imentarea unor legături trainice între Franţa şi România. Dl uieepreş . Dr. Qh. Preda a salutat soc ie ta tea franceză în numele „Astrei".
In ziua de Bunavestire 25 Martie 1931, a s e r b ă -torit „Astra" centrală , la Sibiiu (sala „Thalia"), pe domnul profesor Nie. iorga, c a r e — după eum se ştie — a împlinit în anul a c e s t a frumoasa uârs tă de 60 de ani, „Astra" şi-a ţinut de datorie s ă a d u c ă prinosul ei de laudă marelui nostru animator cultural şi sauant, trimiţând şi o c i rcu lară despărţămintelor în c a r e le ruga s ă aranjeze în decursul anului aces tu ia c â t e un festiual lorga .
Festivalul din Sibiiu a reuşit cât se poate de bine, A fost c e r c e t a t de întreagă intelectualitatea română , eiuilă, b i s e r i c e a s c ă , militară şi de tineretul ş co lar . Corul mixt al şcolii normale „Andr. Şaguna", sub cond u c e r e a dlui prof. Tim. Popouiei şi a dnei L ia T. P o p o -uiei, a executat c â n t e c e patriotice. Guuântul de introd u c e r e a fost rostit de uieepreş . al „ Astrei", Dr. Q. Preda, (publicat în întregime în „Telegr. Rom.", Nr. 26/7—931) , discursul Jestiu la ţinut dl prof. /. U. Soricu (publ. tot aco lo şi r e p r o d . în broş . ) , iar s ecre taru l nostru administr., dl Nicolae Băilă a reci tat eâteua poezii a lese de N. lorga .
22. Schimbări intervenite în personalul Asoeiafiunii.
Cu ziua de 1 Martie 1931 comitetul central a r e nunţat la seruieiile de contabil ale dlui Nico lae P e -truţiu, angajând în postul de contabil pe dl loan Isailă, c a r e timp de un an de zile a funcţionat pe lângă contabilul Nico lae Petruţiu c a contabil s tag iar , înere-dinţându-i-se pe lângă purtarea contabilităţii şi admin i s trarea publleaţiunilor Asoeiaţiunii.
24
©BCU CLUJ
23. Situaţia financiară a Asoeiatiunii.
Situaţia financiară a Asoeiatiunii este ară ta iă In anexele despre socotel i şi buget. (Anexele 11. şi 111.)
21. Propuneri.
De încheiere r u g ă m Onor. a d u n a r e :
1. S e ia act eu a p r o b a r e de cuprinsul raportului general pe anul 1930 /31;
2. S ă dea expres iunea durerii sa le pentru pierd e r e a membrilor şi binefăcătorilor decedaţ i ai A s o eiatiunii;
3. S ă mulţumească tuturor binefăcătorilor, c a r i au făcut donaţiune în aees t an pentru aşezămintele Asoeiatiunii;
4. S ă a p r o b e d a r e a de s e a m ă a comitetului central despre gestiunea anului 1930 şi să-1 desărc ineze de a c e a s t ă gest iune;
5. S ă a p r o b e bugetul pe anul 1 9 3 2 ; 6. S ă a p r o b e în mod proDizoriu modif icarea
Art. 21 din Statutele Asoeiatiunii; 7. S ă a p r o b e întregirea art. 13 din P r a g m a t i c a de
seririeiu a funcţionarilor Asoeiatiunii; 8. S ă î n t r e g e a s c ă comitetul c en tra l ; 9. S ă fixeze locul pentru ţ inerea adunării gene
ra le ordinare din anul 1932; 10. S ă ia dispoziţii pentru uerlf iearea procesului
uerbal al adunării generale .
Din şedinţa p lenară a comitetului central al Asoeiatiunii, ţinută în Sibiiu, la 22 August 1931.
Dr. G h e o r g h e P r e d a m. p., N i c o l a e B ă i l ă m. p., vice-preşedinle. secretar .
25
©BCU CLUJ
A n e x a I
Raportul Secretariatului general al Secţiunilor literare-ştiinţifiee ale „Astrei", dela
14 Iunie 1 9 3 0 - 2 1 Mai 1931.*)
DOMNULE PREŞEDINTE, ONORATĂ ŞEDINŢĂ PLENARĂ,
Despre activitatea Secţiunilor literare-ştiinţifice ale „Astrei" dela ultima şedinţă plenară de sfârşit de an, ţinută la 14 Iunie 1930, până azi, am onoarea să Vă prezint următorul raport:
I. In cursul anului 1930/31 Secţiunile au organizat o şedinţă festivă, cu prilejul adunării generale dela Caransebeş, şedinţa a fost prezidată de M. S. Regele Carol II., preşedintele de onoare al „Astrei". Au ţinut conferenţe cu acel prilej membrii noştri, d-nii G. Bogdan-Duică şi Ioan Lupaş, contribuind în mod însemnat la ridicarea nivoului serbărilor. D-nii G. Bogdan-Duică şi Dr, Ioan Lupaş au fost felicitaţi de M. S. Regele.
La 10 Septemvrie biroul Secţiilor a ţinut o consfătuire în care s'a pus şi s'a discutat ideia înfiinţării unei universităţi poporale, în decursul anului 1930/31.
La 27 Septemvrie s'a ţinut o şedinţă plenară a Secţiunilor, convocate pentru examinarea unui proiect de program a cursurilor universităţii poporale. Au participat la discuţiile din cari a eşit programa definitivă a cursurilor poporale domni: G. Bogdan-Duică, FI. Ştefănescu-Goangă, I, Clopoţel, Silviu Dragomir, I. Agârbiceanu, Sabin Oprean, I. Florinescu, Dr. Pavel Roşea şi alţii.
La 30 Octomvrie 1930 s'a ţinut o şedinţă a membrilor din secţii cari au primit să facă cursuri la Univ. poporală, pentru stabilirea orarului.
*) Şedinţa plenară a Secţiilor s'a întrunit la 21 Mai, cu prea puţini membri. Raportul de faţă s'a dat numai în rezumat.
26
©BCU CLUJ
La 16 Noemvrie o nouă şedinţă a conferenţiarilor în care se stabileşte definitiv orarul.
La 16 Martie s'a ţinut o şedinţă a prezidenţilor secţiunilor în legătură cu destinaţia unui ajutor de 100.000 Lei pus în vedere de Educaţia poporului pentru Secţii pe anul 1931, din care însă până acum nu s'a vărsat nimic.
II. Secţiunile până la 31 Decemvrie 1930 şi-au avut localul propriu la „Ardealul". Cu 1 Ianuarie 1931, în urma imposibilităţii de a ni se mai acorda ajutor pentru chirie dela Comitetul central, am renunţat la local, cu avizarea Comitetului central şi a preşedintelui. Nu ne-a încurajat nime să-1 ţinem mai departe.
Cu ştirea^şi aprobarea Comitetului central, neavând unde depozita mobilierul, trebuind să evacuăm cele două camere, am vândut 30 scaune simple şi masa cea lungă Universităţii, cu suma de 9500 Lei pe cari i-am trimis Comitetului central, la cererea acestuia.
Din mobilierul de inventar al Secţiilor mai avem azi 5 scaune simple şi 7 cu braţe, 3 cuere, depozitate în pod la „Ardealul" ; 3 scaune cu braţe şi 5 simple date „Şoimilor Carpaţilor" împrumut; o masă de scris şi un dulap, depozitate la „Ardealul", conţinând reviste, cărţi şi acte.
Depozitul de cărţi primit dela Oficiul de desfacere al „Astrei" şi predat în desfacere şi depozit general la „Ardealul". V. Fodor, librărie, la 12 Dec. 1930, cu 40° / 0 ; cuprinde cărţi în valoare de 331.362 Lei din cari la rabat revin 132.545; şi de Lei 970 din care rabat 388. Cărţile Secţiunii istorice „Epocele principale din istoria românilor" în valoare de 101.920 Lei, au fost retrase din depozit din partea Secţiunii în anul 1930.
Subt titlul de salar pentru secretarul general, dar în realitate şi ca acoperire a tuturor cheltuielilor de birou, se plăteşte de Centru dela 1 Martie 1931 suma de 5000 Lei, minus impozitul după salar, aproape cincisute Lei, din partea Comitetului central, prin „Albina".
III. Activitatea culturală a Secţiunilor în anul 1930/31, lip-sindu-ne un organ de publicitate şi mijloacele de lucru din anii trecuţi, s'a desfăşurat în două direcţiuni, mai cu seamă, — pe lângă concursul membrilor noştri la întreaga mişcare culturală ştiinţifică din Ardeal, ba din întreaga ţară.
2?
©BCU CLUJ
Şi anume :
1. Colaborarea la ziarele poporale cu articole săptămânale s'a continuat şi în 1930/31, suplinindu-se în acest fel lipsa unei gazete a „Astrei", şi venind în contact săptămânal cu cea. 50—60.000 cititori ai următoarelor ziare poporale în care s'au publicat articolele : Foaia Noastră, Glasul Ardealului (Cluj); Unirea Poporului (Blaj); Foaia Poporului, Cuvântul Poporului, Lumina Satelor (Sibiiu), Neamul românesc pentru popor (Bucureşti-Chitila); Cultura Poporului (Bucureşti); Cuvânt Moldovenesc (Chişinău). După aceste ziare adeseori au reprodus şi alte organe de publicitate pentru popor articolele noastre, scrise în 1930/31 exclusiv de secretarul general al Secţiunilor.
• IV. U n i v e r s i t a t e a p o p o r a l ă . începutul ei se datoreşte
unei consfătuiri a biroului Secţiunilor literare-ştiinţifice, din care consfătuire s'a lansat următoarea adresă către membrii din Cluj ai Secţiunilor:
Domnule membru, Secţiunile literare-ştiinţifice ale „Astrei", luând în considerare
că în Cluj avem o numeroasă populaţie românească: slujbaşi inferiori, mici negustori, comercianţi, meseriaşi, muncitori calificaţi, calfe e t c , cari dela Unire au putut avea prea puţin contact cu cultura şi ştiinţa românească, — intenţionează să înfiinţeze o Universitate poporală pentru îmbogăţirea cunoştinţelor acestui public, şi încadrarea lui sufletească în ritmul vieţii şi al actualităţii culturale, ştiinţifice, economice şi naţionale româneşti.
Secţiunile „Astrei" intenţionează să înfiinţeze această Universitate poporală din convingerea că vechea şi binemeritata noastră instituţie culturală are şi azi datoria să îngrijească de creşterea puterilor sufletului naţional în toate straturile sociale.
Funcţionarea Universităţii poporale se proectează pe un res-timp de 4 luni, dela 1 Noemvrie—1 Martie, zilnic două ore de cursuri, dela 7—9, seara, pentru a putea participa publicul căruia ne adresăm.
Materiile pe cari le proectăm a fi predate în primul an ar fi următoarele : Literatura română; Etica; Istoria românilor ardeleni ; Geografia, în special economică a României; Economia
28
©BCU CLUJ
politică; Finanţele; Socialismul şi comunismul; Pregătirea industrială; Avuţiile României mari; Vecinii României; Constituţia României.
Materiile s'au fixat definitiv, indicându-se şi membrii cari să Ie predea, în şedinţa plenară dela 27 Septemvrie, după cum urmează :
1. Literatura română . . . G. Bogdan-Duică secţia literară 2. Educaţia şi. cultură . . , Dr, Pavel Roşea „ şcolară 3. Istoria Românilor . . . Dr. Ioan Lupaş „ istorică 4. Geografia econ. a României Dr. I. Florinescu „ geogr. 5. Economia politică . . . Vasile Vlaicu „ soc. econ. 6. Lecturi Biblice . . . . I. Agârbiceanu „ literară 7. Pregătirea industrială . . Dr. L. Rusu „ soc. econ. 8. Vecinii României . . . . Dr. S. Florinescu „ geogr 9. Constituţia României . . Dr. Lazar Chirilă „ şcolară
10. Igiena aplicată . . . . Dr. M. Zolog „ medicală 11. Curs de 1. română pt. iniţiaţi Dr. C. Sudeţeanu „ şcolară 12. Enciclopedia muzicală . . A. Bena „ artistică.
După cum apare din acest program, toate secţiile şi-au dat concur>ul la aceste cursuri. Cursurils au ţinut 2 ore la zi, dela 7 — 9 ; fiecărui profesor revenindu-i una oră la săptămână.
Publicitatea pentru jnceperea cursurilor, a împăr^ir i orelor e te , în lipsă de mijloace băneşti, am făcut-o numai prin ziare.
Deschiderea cursurilor nu s'a putut face decât la 24 No-emvrie, în loc de 1 Noemvrie cum era proectat, din motivul că nu am putut ajunge mai de grabă la o sală potrivită, în care să putem ţinea 2 ore zilnice de curs, dela 7—9. Universitatea nu ne putea oferi sală decât pentru un ceas. Prin bunăvoinţa conducerii Academiei de înalte studii comerciale şi industriale din Cluj, ni s'a pus la dispoziţie o sală încăpătoare în clădirea Academiei, dintre şalele ei de curs în mod cu totul gratuit pentru care sprijin îi aducem dlui rector şi corpului profesoral şi pe această cale toate mulţumitele.
Cursurile s'au deschis deci la 24 Nov. prin o cuvântare a dlui Dr. G. Moroianu, rectorul Academiei, şi însuşi membru activ al secţiei social-economice, printr'o desfăşurare de progam făcută de secretarul I. Agârbiceanu. Apoi dl Dr. P. Roşea şi-a făcut introducerea la cursul său: Educaţie şi cultură.
Prezenţi la deschidere 70—80 ascultători.
29
©BCU CLUJ
Cursurile au ţinut până la 12 Februarie în loc de 1 Martie, cum se proectase, fiind foarte bine cercetate înainte de Crăciun, iar după Crăciun cu mult mai slab.
Răspunzând la apelul secretariatului au cerut să fie înscrişi, dându-şi profesiunea şi domiciliul numai 30 inşi. Cursurile, în medie, au fost ascultate de 50 inşi, afară de ultimile săptămâni după Crăciun.
Cum nu şi-a însemnat fiecare profesiunea, notez aici câteva, pentru a arăta că ne-a venit public la care ne-am adresat: funcţionari, la tribunal, impiegaţi de mişcare la C. F . R. (4), pantofari, învăţători, funcţionar inferior (4), mecanici (5), şefi de atelier (4).
In total s'au ţinut de către cei 12 conferenţiari în restimpul dela 24 Nov. 1930—12 Februarie 1931 — 94 de conîerenţe — cursuri.
Pentru a arăta importanţa acestor conferenţe lăsăm să urmeze aici rezumatul câtorva cursuri:
C u r s u l de i s t o r i a R o m â n i l o r (I, Lupaş).
1. Rolul factorului geografic în trecutul poporului român; importanţa Dunării şi a Carpaţilor;
2. Rolul factorului etnografic; calităţile şi defectele elementului de baştină geto-dac; invaziile elementelor scitice, greceşti, celtice, romane, germanice şi turanice;
3. Factorul religios şi însemnătatea lui în desvoltarea poporului român;
4. Factorul raţional = limba ca păstrătoare a unităţii poporului răvăşit sub felurite cârmuiri străine ;
5. Factorul tradiţional •= obiceiurile populare şi importanţa lor educativă în trecutul Românilor;
6. Factorul juridic şi importanţa lui ca element de cohesiune în trecutul poporului român;
7. Factorul moral: conştiinţa poporului român despre menirea sa istorică; trezirea, progresul şi biruinţa conştiinţei naţionale în năzuinţele de înjghebare ale statului român întregit.
8. împărţirea istoriei Românilor în epoce şi legătura dintre ele: criteriul organic (morfologic), ca temeiul cel mai sigur pentru o împărţire raţională;
30
©BCU CLUJ
9. Epoca veche până la 1241. 10. Epoca medie până la Mihaiu Viteazul. N. Secrt Secţia istorică prin dl I. Lupaş a mai ţinut 8 con-
îerenţe istorice: în Cluj (1), Bucureşti (2), Caransebeş (1), Braşov, (1), Sighişoara (1), Mediaş (1), Arad (1).
C u r s u l de g e o g r a f i e (A. Florinescu).
Cursul a cuprins două părţi: 1. Geografia României şi 2. Ţările vecine. In prima parte am avut dorinţa să fac să reiasă mai în evidenţă frumuseţile, bogăţiile şi caracterul pământului ţării noastre, cum şi posibilităţile de viaţă economică.
In partea a doua, pe lângă geografia propriu zisă a fiecărei ţări, am dorit să desvolt legăturile economice dintre, noi şi fiecare ţară învecinată cu noi, cum şi lucrurile bune, pe cari ar fi bine să le introducem şi la noi.
Dar, cauzele pentru cari s'au suprimat aceste cursuri m'au făcut să nu-mi pot pune în aplicare planul pe de-a-întregul. Din materialul propus am făcut:
1. La Geografia României, aşezarea pământului românesc cu influenţele asupra întregei plăsmuiri a lui (munţi, podişuri, câmpii), apele pământului nostru sau, cum îi spunem noi geografii, răţeaua hidrografică, insistând asupra importanţei şi foloaselor ei şi în special asupra Dunării. Am arătat bogăţiile naturale ale subsolului ţării noastre (minereuri, petrol, sare, gaz-metan, etc.) şi ale apelor (peşti, vegetaţia lacustră), cum şi foloasele ce se pot trage.
Aici m'am oprit forţat. Vream să vorbesc despre popoarele conlocuitoare pe pământul românesc, de industrie, de agricultură, comerţ, de relaţii comerciale, e t c , dar nu s'a mai putut face nimic,
2. Din partea a doua a cursului, am putut trata doar următoarele capitole :
a) Partea de geografie fizică (munţi, ape, climă) şi morfologie generală a pământului acestor ţări;
b) Am tratat în rezumat, din toate punctele de vedere, următoarele ţări: Cehoslovacia, Polonia şi Iugoslavia, arătând şi legăturile politice şi economice ce le avem şi le putem avea noi cu popoarele acestor state;
c) Marea Neagră şi comerţul nostru şi al ţărilor de mai sus, pe ea.
31
©BCU CLUJ
C u r s u l : c u l t u r ă ş i educa ţ i e . (Dr. Pavel Roşea)
Lămurirea acestor noţiuni prin analize făcute asupra vieţii popoarelor cari au avut meritul de a contribui la progresul culturii şi educaţiei.
Stabilirea adevărului că dacă viaţa culturală este produsul unei credinţe, a unor idealuri cari trăiesc cu putere în conştiinţa oamenilor, tot concepţia despre lume şi viaţă, fie în forma de credinţă religioasă, fie în forma de concepţie filozofică, determină felul educaţiei, scopul şi mijloacele ei. Credinţa de a fi în slujba unei idei este factorul care stă la baza, atât a ridicării omului la cât mai înaltă umanitate prin educaţie, cât şi a creierii valorilor culturii.
Cultura şi educaţia sunt noţiuni corelative, fiindcă numai un om format prin educaţie aleasă şi integrală poate creia valori culturale şi numai preocuparea pentru cultură poate da îndemn la o mai bună şi continuă educaţie.
Ambele sunt manifestări ale vieţii sociale şi ambele sunt menite să înalţe, să înfrumuseţeze şi să dea Un înţeles superior societăţii şi indivizilor cari o alcătuesc.
Materialismul, care glorifică rezultatele civilizaţiunilor tehnice -— a cărei utilitate nimeni nu o poate contesta — îl înstrăinează însă pe om dela sine însuşi, creiază o educaţie unilaterală şi se pune deacurmezişul oricărei înălţări culturale. Cultura nu poate răsări decât pe temeiul umanităţii, iar umanitatea este rodul unei stăruitoare educaţiuni, făcută sub inspiraţia unor bunuri ideale.
Răsboiul mondial — o pildă înspăimântătoare de măcel şi de distrugere ce le poate produce civilizaţia materială — a avut un înţeles prin aducerea la biruinţă a unor idei superioare de a organiza viaţa popoarelor.
După eforturile răsboiului ne găsim în o perioadă de oboseală şi desechilibru şi ne găsim copleşiţi de toate greutăţile cari pun la încercare înţelepciunea şi eroismul generaţiei de azi. Nu s'a cristalizat încă suficient o nouă orientare, nu s'a ivit în conştiinţa mulţimii un nou ideal, care să unească sforţările pentru o muncă pozitivă. Trebuie să întărim chemarea spre idealul înălţării noastre prin educaţie şi cultură. In acest scop este nevoie de o continuă stăruinţă de a ne cunoaşte, privind adânc în conştiinţa
32
©BCU CLUJ
noastră; este nevoie să ne obişnuim cu o severă disciplină de autocontrol, să luptăm împotriva atâtor ispite cari tind să ne ademenească ; este nevoie mai presus de toate să ne întărim credinţa neşovăitoare în principiile ordinei morale. Această ordine morală este una, dictată şi prin mintea şi prin inima noastră, ordinea morală înfăţişată prin principiile moralei creştine.
Educaţiunea morală în lumina principiilor moralei creştine. Educaţia naţională, cu consideraţiuni asupra rolului important
al familiei pentru cultivarea conştiinţei naţionale. Educaţia cetăţenească. Consideraţiuni asupra spiritului de
cari sunt animate partidele noastre politice şi asupra felului cum ele înţeleg să practice principiile democraţiei la noi.
Educaţia fizică privită ca o mare problemă pentru afirmarea noastră ca naţiune şi ca stat.
Problema culturalizării poporului prin şcoală şi armată.
C u r s u l : Ig iena a p l i c a t ă (Dr. M. Zolog).
Conf. I. Ce este igiena ? Scopul igienei. Diferenţa între medicina curativă şi preventivă. Valoarea sănătăţii. Valoarea omului după etate, sex, stare civilă, sănătate etc. Importanţa economică a igienei.
Conf. II. Duşmanii sănătăţii omului: Microbii, Forma şi fiziologia lor. Fenomenele lor de viaţă : Mişcarea, reproducerea etc.
Conf. III Pătrunderea microbilor în organismul uman. Poarta de intrare a diferiţilor microbi. Lupta între organism şi microbi. Imunitatea activă, pasivă. Seruri şi vaccinuri.
Conf. IV. Febra tifoidă. Originea, decursul şi profilaxia boalei. Desinfecţia la patul bolnavului şi desinfecţia terminală.
C u r s u l : E n c i c l o p e d i a m u z i c a l ă (A. Bena).
Enciclopedia muzicală (în fond şi formă poporală). 1. Noţiunea, originea şi desvoltarea enciclopediilor. Impor
tanţa şi necesitatea cunoştinţelor enciclopedice muzicale pentru cultura generală a intelectualului de astăzi.
2. Despre muzică în general. Reprivire istorică, din care se vede importanţa ce i s'a dat muzicii — mai mult sau mai puţin — la toate popoarele şi în toate timpurile.
33 3
©BCU CLUJ
3. Despre teoria muzicii şi importanţa ei. Confuziuni de noţiuni provenite din necunoaşterea ei şi neînţelegerea operelor de artă muzicală, cu cari ne întâlnim zilnic, cu mult mai des chiar, decât cu ori care alt ram de ştiinţă.
4. Despre instrumentele muzicale, la popoarele primitive, la poporul nostru şi despre cele dintr'o orhestră simfonică şi de operă.
*
Mă simt dator ca în numele Secţiilor să aduc cele mai călduroase mulţumite domnilor conterenţiari. Au suplinit la câteva cursuri d-nii Dr. Sabin Oprean şi Dr. 01. Stefanovici, prof. la Academia Comercială. Călduroase mulţumiri aducem Academiei comerciale, pentru sala ce ne-a pus-o la îndemână pentru cursuri.
Din experienţele avute proectăm ca la toamna viitoare (
continuând cursurile Univ. poporale, să le facem cu un singur curs, de un ceas la zi, două ore zilnice dovedindu-se a fi prea îngreunător, şi numai înainte de Crăciun.
V, In afară de această activitate a Secţiilor au fost recensate materialele trimise secţiilor de Secretariatul literar din Sibiiu, pentru a fi publicate în Biblioteca poporală „Astra". Aşa a cen-surat dl C. Martinovici din secţia soc, econ. lucrarea „Cultura pomilor" de Ieronim Mardan, dl Dr, Danielo din secţia medicală lucrarea „Sifilisul" de Dr. Eug. Nicoară; Secţia istorică a cen-surat două lucrări destinate Bibi. poporale.
VI. Biroul Secţiilor a cerut prin adresa No, 1 dela 15 Ianuarie 1931 Ministerului Muncii etc, un ajutor pentru anul 1931. Cu No, 00,711 Febr, 18, 1931 Direcţia culturii pop. avizează că ni s'a designat un ajutor de 100.000 Lei, de ridicat în 4 rate „pentru publicaţii de cunoştinţe generale şi activitate de cursuri serale". Cu No. 16/931 am cerut ordonanţarea întâiei rate (25.000) pe numele d-lui preşed. del, al Secţiilor dl G. Bogdan-Duică, dar până azi n'a sosit nimic.
Acesta e raportul despre activitatea Secţiilor literare-ştiin-ţifice ale „Astrei" dela 14 Iunie 1930—21 Mai 1931 pe care Vă rog să binevoiţi a-1 lua la cunoştinţă. Detailat aţi luat cunoştinţă de raportul fiecărei secţiuni, între cari se ridică subs. de Ed. fizică.
C l u j , la 20 Mai 1931, ION AGÂRBICEANU
secretarul gen. al Secţiilor.
34
©BCU CLUJ
R a p o r t u l Secţ iuni i l i terare-şt i inţ i f ice p e anul 1930/31.
Neapărând, din pricini bugetare, nici un număr literar-ştiin-ţific din revista „Transilvania" în cursul anului 1930/31, membrii Secţiunii au fost nevoiţi să-şi publice diferite contribuţii în alte reviste şi ziare. Colaborarea lor preţioasă ar fi fost asigurată revistei şi anul acesta. In Bibi. „Astra" pentru popor au publicat câte-o broşură membrii Secţiei /. Agărbiceanu „Marii cântăreţi" şi 1. U. Soricu, o colecţie de poezii naţionale „îngerul a strigat". Dl George Bogdan-Duică a ţinut o conferenţă la şedinţa festivă a Secţiilor, la Caransebeş, subt prezid. M. Sale Regelui, vorbind despre bănăţeanul /. Maniu; apoi la Teatrul Naţional din Cluj despre Axente Severu în Aprilie, a. c. Dl I. Agârbiceanu, tot în numele „Astrei", a ţinut vorbirea festivă de 1 Dec. 1930 la Teatrul Naţional din Cluj. Dl G. Bogdan-Duică, preşedintele secţiei noastre a făcut cursuri de literatură română la Universitatea poporală. Dl I. Agârbiceanu a făcut la aceeaşi Universitate un curs de Lecturi biblice.
Mulţi dintre membrii noştri au continuat şi anul acesta activitatea de publicişti şi conferenţiari, unde li s'a dat posibilitatea, — „Astra" reducându-şi sau suprimându-şi publicaţiile, din lipsă de fonduri.
C l u j , la 20 Mai 1931.
Preşedinte: G. Bogdan-Duică. Secretar : /. Agărbiceanu.
D a r e d e s e a m ă d e s p r e ac t iv i ta tea S e c ţ i u n e ! a r t i s t i c e a „Astrei" p r o 1930/31
Ca şi în ultimii ani, Secţiunea artistică a „Astrei", din totală lipsă de mijloace băneşti, nu a putut îndeplini decât în parte programul său de muncă.
Cele mai remarcabile rezultate sunt realizate şi în anul acesta prin Conservatorul de muzică „Astra" din Braşov, care în Iunie a. c , încheie al treilea an al activităţii sale. Şi în anul şcolar 1930/31 au fost înscrişi peste 200 elevi români, saşi şi unguri, cari au urmat la cursurile de piano (6 catedre), vioară (3 catedre), violoncel (1 catedră), canto (2 catedre), teorie (1 catedră) şi muzică de cameră (1 catedră). In cursul anului au avut loc mai multe concerte interşcolare, date de elevi, şi s'au conti-
35 5*
©BCU CLUJ
nuat aşa zisele „concerte educative" de muzică clasică, date de profesorii Conservatorului. Aceste concerte — şase ,1a număr — s'au început la 15 Februarie a. c , şi s'au ţinut, fără întrerupere, în fiecare Duminecă la ora 11 a. m.; şi punându-se spre acest scop, în mod benevol, la dispoziţie sala „Honterus", concertele s'au oferit publicului, de astădată, cu totul gratuit. Rezultatul a fost, că la unele concerte afluenţa a fost aşa de mare, încât uşile salei au trebuit să fie deschise pentru ca şi publicul rămas pe culoare să poată asculta. Programele au fost compuse exclusiv din muzică de cameră: trio-uri, quartete, quintet'e, executate la instrumente de coarde şi piano, — iar la ultimul concert s'a cântat un septet de instrumente de suflu cu colaborarea unor membri ai Capelei orăşeneşti din localitate. Orchestra simphonică a Conservatorului, înfiinţată în anul trecut, a conlucrat, sub conducerea directorului acestui aşezământ, dl Const. Bobescu, la mai multe ocazii, dintre cari amintim aci festivalele dela 1 Dec. 1930, ziua „Astrei" şi 10 Maiu a. c. Anul şcolar se va încheia prin 4 concerte publice date cu elevii Conservatorului.
Ţinem să observăm la acest loc, că municipiul Braşov, îndemnat de frumoasele rezultate realizate pe terenul muzicei prin Conservatorul „Astra", a decis înscrierea în buget a unei considerabile sume de bani, venind astfel în ajutorul acţiunei desfăşurate de acest institui artistic-cultural, o împrejurare pentru care şi pe aceasta cale aducem conducerei municipiului mulţumitele noastre cele mai sincere şi cordiale.
B r a ş o v , 18 Maiu 1931.
Preşedinte Dr. T. Brediceanu.
D a r e d c s e a m ă d e s p r e ac t iv i ta tea Secj ie i m e d i c a l e ş i b iopol i t ice a „Astrei", de la 30 Iunie 1930—30 Iunie 1931.
Activitatea secţiei în cursul intervalului indicat mai sus s'a desfăşurat în mod normal, conform programului stabilit. S'au ţinut în total peste 150 de conferenţe, despre combaterea diferitelor plăgi sociale (alcoolism, tuberculoză, sifilis e tc ) , distribuindu-se cu aceste ocazii şi numeroase broşuri de propagandă.
In regiunea Cluj aceste conferenţe au fost toldeauna încadrate într'un program ex?cutat în colaborare cu Despărţământul
36
©BCU CLUJ
ş i care cuprindea în afară de partea medicală şi una culturală şi mai multe puncte distractive. Aceste festivale ale „Astrei" au avut întotdeauna darul să adune foarte multă ţărănime în jurul lor şi numeroase comune ne-au adresat rugămintea ca ele să fie repetate.
In cursul acestui an secţia şi-a sporit numărul organizaţiilor sale provinciale, înfiinţându-se un nou cerc cultural la Timişoara, sub prezidenţia d-lui Dr. Cândea, secretar fiind dl Dr. P. Corcan. Acest cerc dispune de un aparat de proiecţii cu diapozitive şi promite să desvolte o vie propagandă sanitară în Timiş-Torontal.
Cu toate dificultăţile materiale prin cari trecem, secţia în colaborare cu Despărţământul, au izbutit să producă ceva şi în domeniul realizărilor practice. In comuna Feleac, din apropierea Clujului, s'a cumpărat un teren pentru zidirea unei case culturale. Această clădire va putea fi în curând terminată, materialul necesar şi mijloacele băneşti fiind adunate. In afară de sală d« lectură, bibliotecă, sală de conferenţe e t c , va dispune această casă de o baie populară şi de un serviciu de consultaţii gratuite pentru boli sociale, va avea deci şi un important rol în ameliorarea stării sanitare a populaţiei.
In ce priveşte publicaţiile secţiei, „Buletinul eugenie şi bio-politic" îşi continuă regulat apariţia; cărţi sau broşuri noi n'au putut fi editate, din lipsă de fonduri. In „Biblioteca populară" a „Astrei" va fi scoasă însă în curând lucrarea d-lui Dr. E. Nicoară, preşedintele cercului cultural Reghin, despre sifilis.
Subsecţia educaţiei fizice a desvoltat şi în cursul acestui an o frumoasă activitate, despre care se va redacta o dare de seamă deosebită.
C l u j , la 1 Iulie 1931.
Preşedinte: Secretar: ss. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. ss. Docent Dr. L. Daniello.
R a p o r t u l S e c ţ i e i jur id ice .
I. Şedinţe s'au ţinut 2, în cari s'au discutat chestiunile privind secţia. In şedinţa din Febr. a. c , s'a hotărît ţinerea unui ciclu de conferenţe pentru juriştii practiceni, seria de conferenţe proieclată însă a fost amânată pentru sezonul de toamnă.
37
©BCU CLUJ
II. Activitatea membrilor Secţiei s'a desvoltat în specialitatea fiecăruia. Membrii Ioan Papp şi Traian Pop au luat parte la elaborarea proiectelor de reforme judiciare ale Ministerului de justiţie (organizaţia judecătorească, legea corpului advocaţilor, codul de procedură penală şi codul penal).
Membrul Romul Boilă a publicat împreună cu profesorii Negulescu şi Alexianu: Codul administrativ adnotat".
Membrul V. Onişor. a publicat ediţia II., complect refăcută şi pusă la curent, din „Tratatul de drept administrativ român", un volum de 943 pag.
Membrul Camil Negrea a publicat din voi. IV. al „Dreptului civil valabil în teritoriile ardelene, comparativ cu codul civil român", fascicolul I., cuprinzând: Căsătoria, efectele juridice ale ei şi încetarea căsătoriei, 217 pag.
Membrul George N. Leon a publicat voi. II., din „Elemente de ştiinţă financiară", cuprinzând: impozitele asupra consumaţiei, creditul public, bugetul, un voi. de 515 pag. şi o broşură: „Con-sideraţiuni critice asupra politicei noastre economice şi financiare", 20 pagini.
C l u j , la 20 Maiu 1931. Vicepreşed. Secţiei V. Onişor.
D a r e a de s e a m ă d e s p r e -activitatea S e c ţ i e i femenine-b iopol i t i ce a „Astrei", p e anul 1930.
„Secţia femenină-biopolitică" a „Astrei", formată din membrele „Uniunii femeilor române" continuă munca sa, potrivit scopului urmărit; principala ei preocupare fiind grija pentru întărirea şi îndrumarea spre mai bine, a familiei româneşti, baza generaţiei viitoare.
Pentru realizarea acestui scop — „Uniunea", prin membrele ei, a desvoltat următoarea activitate:
La Cluj: „Reuniunea femeilor greco-catolice", prin doamna Livia Dr. Boilă, prezidentă — a înzestrat mai multe biserici cu odăjdii, promovând cultul religios în folosul moral al tinerimii.
D-a Elena Bratu, prezidentă „Societăţii femeilor creştine", ajută studenţii săraci; cei debili sunt trimişi de Soc. la sanatorii, le dea ajutoare, împrumuturi, ce vor fi restituite după 10 ani dela începutul carierei — unii din studenţi sau studente sunt împărţiţi
38
©BCU CLUJ
pela familii. In felul acesta Societatea apără tinerimea nu numai prin ajutoare materiale, ci şi prin ridicarea moralului. S'au organizat mai multe cantine la periferiile Clujului pentru populaţia lipsită; se ajută îndeosebi familiile cu copii.
La Beiuş: „Reuniunea fem. rom.", cu (prezidenta Angela Sălăgeanu-Buteanu) a organizat un azil de femei infirme. S'au ţinut conferenţe medicale în 14 comune. Pentru deşteptarea interesului gospodăresc şi economic, s'au organizat diferite expoziţii: de flori, agricole, etnografice. Pentru strângerea materialului necesar acestor expoziţii au fost cutreerate 44 comune.
La Dobra-Arad: „Reuniunea fem. rom.", (prezidenta d-na Olimpia Moruru) s'a organizat o expoziţie de copii, urmărindu-se deşteptarea interesului şi ambiţia mamelor pentru problemele de educaţie.
La Braşov: „Reuniunea fem. rom." pentru ajutorarea văduvelor (prezidenta d-na Tini Socaciu) axe un azil pentru văduve în vârstă, în azil sunt adăpostite 9 femei, cărora afară de locuinţă, încălzit, luminat li-se dă 500 lei lunar. Soc. a mai ajutat, în 1930, 200 văduve cu alimente, lemne îmbrăcăminte.
La Timişoara: „Reuniunea fem. rom." (prezidenta d-na Aurelia Dr. Ciobanu) susţine, în internatul său, 12 copii români din Timoc-Jugoslavia.
„Asociaţia femenină", (prezidenta d-na Smaranda Celăreanu) a înfiinţat un dispensar pentru femei fără mijloace, unde primesc consultaţii medicale gratuite.
Turda „Soc. de lectură a fem. rom.", (prezidenta Lucreţia Mureşanu) a organizat o şcoală de gospodărie pentru fete. Societatea dispune de o bibliotecă foarte frumoasă.
La Cernăuţi: „Societatea Doamnelor Române", (prezidenta d-na Alma de Volcinschi) a organizat un cămin pentru ucenice şi o şcoală de industrie casnică, unde se lucrează şi odăjdii. Pentru desfacerea produselor are Soc. un bazar permanent.
Iaşi „Cercul de gospodine", (prezidenta d-na Măria Petrovici) susţine 5 dispensării frecventate de 1300 copii, cărora li se dă îngrijire medicală, alimente, medicamente, se învaţă mamele cum să-şi îngrijească raţional copiii. Societatea are şi grădini de copii, unde 150% copii sunt ocupaţi, îndrumaţi. In urma activităţii Soc. mortalitatea infantilă a scăzut dela 4 0 — 5 0 % la 15°/ 0 Soc. cheltu-eşte anual 500.000 lei din care 200.000 lei primeşte dela stat.
39
©BCU CLUJ
Societatea ,,Cantina Şcolară", (prezidentă Alexandrina Praja) alimentează zilnic 540 copii, în 32 cantine. In 1930 s'au cheltuit 440.000 lei, neprimindu-se nici o subvenţie dela stat.
Societatea „Colonia Şcolară „Spim Haret", (prezidentă Măria N. Crupenschi) a susţinut în 1930, la colonia din Bicaz-Neamţ 150 copii debili.
„Reuniunea fem. rom." Şcoala Profesională, (prezidentă d-na Zoe Mârzescu), Soc. îndrumează fetele spre meserii, promovează învăţământul profesional-naţional. Trimite anual din cele mai bune eleve ale şcolii bursiere la Paris, la şcolile de artă industrială şi decorativă.
„Asociaţia creştină a femeilor Române", (prezidentă d-na Elena Col. Stoenescu), urmăreşte ajutorarea întregului tineret femenin, prin înfiinţarea de căminuri aşezăminte de educaţie şi recreaţie pentru îndrumarea morală şi intelectuală a tineretului.
La Congresul „Uniunii", din Septemvrie 1930, când s'a serbat şi 50 de ani de existenţă a Reuniunii din Abrud, s'au discutat interesante probleme:
In urma apelului Soc. „Frăţia de Cruce" din Cluj, din care relevăm următorul pasaj înduieşetor" : „Ţara moţilor cea mai părăsită aşteaptă cu înfrigurare dreptate şi ajutor". S'a desbătut problema moţilor.
La propunerea d-nei prezidente a Uniunei „Reuniunile şi Societăţile femenine", întrunite la Congres s'a decis să contribuie prin modestele lor mijloace la rezolvarea acestei probleme, luând în scutul lor 35 fete şi 2 băeţi de moţi. Aceşti copii vor urma în şcoli profesionale, menaj, gospodărie de meserii.
Discutându-se pr,oblema analfabetismului, care la noi prezintă un procent ridicat, societăţile femenine au decis să-şi dea tot concursul pentru ameliorarea acestei probleme.
D-na Ella Negruzzi, directoara „Asociaţiei femeniste", a relevat problema muncii femenine atât de exploatată azi din cauza lipsei legiferării ocrotitoare. Femeia primeşte un salar mult mai mic, nu i se dă concediu în timpul sarcinei.
S'a mai discutat şi problema vieţii poporului dela ţară — gospodăria rurală, igiena poporului — neajunsurile ei. Poporul nu progresează din lipsă de cunoştinţe şi îndrumări. Dacă ţăranul român s'ar ridica la nivelul ţăranilor din statele apusene ar prezenta o bogăţie economică nebănuită.
©BCU CLUJ
Pentru ameliorarea în parte a acestor stări d-na Ella Negruzzi a iniiinţat „Şcoli de gospodării", pentru fete la ţară, în com. Tărtă->eşti-Ilfov, Cepari—Argeş, Telega—Prahova.
Pentru îndreptarea stărei precare a igienei poporului se propune înfiinţarea dispensariilor la ţară.
D-na Măria Pop, prezidenta „Asociaţiei femeniste" şi dl ajutor de Primar la Craiova — la chestiunea activităţii femenine în politică accentuiază, că femeia nu lucrează din punct de vedere politic, ţinta ei e îndreptarea, îmbunătăţirea situaţiei, spre binele copiilor ei.
Incheiând schiţarea pe scurt a activităţei secţiei femenine a Astrei, rugăm să ni se dea tot concursul, pentru a putea realiza scopul urmărit, atât de greu, dar atât de frumos.
Prezidenta: Măria B. Baiulescu.
D a r e a de s e a m ă d e s p r e ac t iv i ta tea S u b s e c ţ i e i de e d u c a ţ i e f izică ş i m o r a l ă ş i a A s o c i a ţ i e i „Şoimii C a r p a ţ i l o r " din
Cluj , p e anul 1930/ 1.
In timpul dela 14 Iunie 1930 până la 29 Iunie 1931 asociaţia noastră a continuat munca de organizare. Entuziasmul caracteristic începutului a culminat în serbarea de jurământ din 15 Iunie, care s'a desfăşurat cât se poate de frumos, atât pe Arena Sportivă, cât şi la Teatrul Naţional.
Cu acest prilej s'a sfinţit drapelul cohortei „Mărăşeşti" şi a centuriilor „Ecaterina dela Jiu" şi „Avram lancu". Mulţi dintre cei invitaţi au căutat să-şi arate alipirea la nizuinţele asociaţiei bătând cuiul triunghiular în mânerul drapelului, în calitate de naş al lui şi de sprijinitor al nostru.
Ţinem să mulţumim binevoitorilor noştri şi credem că în silinţele noastre vom avea sprijinul moral, atât de necesar tuturor acţiunilor bune.
In registrul nostru s'au făcut numeroase dedicaţii cu prilejul baterii cuielor.
Suma colectată este destinată fondului Arenei Sportive. Serbarea dela „Teatrul Naţional" a surprins prin noutatea
ei. Programul variat, alcătuit din coruri şi gimnastică liberă, la aparate şi dansuri naţionale, a mai avut şi 2 scenete, una cu
41
©BCU CLUJ
subiect antic, din Homer, iar alta a reprezentat un aspect al sportului modern, mai ales abaterile şi exagerările lumei sportive, aşa cum le-a văzut Preşedintele nostru.
Cu ziua de 15 Iunie nu s'a încheiat anul, ci s'a căutat ca Asociaţia să contribue cât de puţin la bunul nume al Ţării noastre şi peste hotare. După vizita din Mai 1930, la Uzhorod (Cehoslovacia), am luat parte la marile serbări ale SokoIilor-«Iugoslavi, ţinute la Beograd, în 28—29 Iunie 1930. Asociaţia şi-a dat tributul ei, organizând pe neaşteptate un admirabil festival de seară la „Teatrul Naţional", la care a asistat M. S. Regele Alexandru cu M. S. Regina Marioara, cu înalţii demnitari ai statului şi numeros public.
Festivalul a avut un succes desăvârşit. Şoimii noştri au arătat elanul, stăruinţa românească şi dragostea de neam. Drept semn al mulţumirii M. S. Regele — proprio motu — a decorat cu ordinele „Sf. Sava" pe Preşedintele nostru, Dr. Iuliu Haţie-ganu şi pe profesorul Sava Golumba, dirigintele corului.
Şoimii au luat parte şi la defilarea pe străzile Beogradului şi au asistat la serbările sportive de pe stadion.
Alături de cei dela Cluj au participat atunci şi Şoimii României, organizaţie bănăţeană din Sânicolaul Mare, care azi, încadrată, face parte din Asociaţia noastră.
La Beograd au luat parte 80 de Şoimi, 40 de corişti şi 10—15 asistenţi, sub conducerea Preşedintelui, Dr. I. Haţieganu, a Prefectului Dr. L. Rusu, a profesorilor S. Uieşiu, Sava Golumba şi A. Chintian. S'au luat numeroase fotografii de către şoimul P. Borteş.
Cu toate ostenelele drumului de câte 2 zile, Şoimii s'au arătat rezistenţi şi viguroşi, calităţi, cari vor trebui cultivate, fiind de preţ, atât pentru individ, cât şi pentru asociaţie.
Timpul vacanţei unii membri, parte din iniţiativa asociaţiei, parte din iniţiativă proprie, au participat la tabăra de vară al O. N. E. F-ului la Tekirghiol, luând parte şi la concursul de înnot, câştigând premiile cele dintâi. Pentru tabăra de vară Min. Sănătăţii a dat ajutorul său, cu scopul de a cunoaşte şi acest sport şi pentru a fi de folos instrucţia în cadrul asociaţiei. Alţi membri au întreprins excursii în munţi, fiecare căutând a realiza una din cerinţele noastre: de a ne cunoaşte ţara şi a iubi natura.
42
©BCU CLUJ
Toamna a adus cu sine alte griji. Pentru serbările aniversare (de 10 ani) ale Universităţii din Cluj, ţinute sub înaltul patronaj al M. S. Regele Carol II şi Şoimii noştri şi-au avut partea lor. Serbările au decurs într'o atmosferă de mare praznic şi cu un entuziasm de nedescris. La Universitate, la Arenă, la Teatru, peste tot a fost bucurie la acest praznic. La Arenă Şoimii au executat un scurt program şi au defilat alături de celelalte societăţi sportive din Cluj. Drept urmare a serbărilor a fost că M. Sa a primit înaltul patronaj al asociaţiei noastre, ceeace pe noi ne bucură foarte mult, ştiind că inima Primului Român ne va da tăria şi căldura, în toate împrejurările, fie grele, fie uşoare.
Cu prilejul vizitei profesorului Faure au dat Şoimii un festival, la Căminul studenţesc „Avram lancu", cu program muzical şi dansuri.
Deasemenea a căutat să contribuie la ridicarea nivelului serbărilor naţionale prin participarea activă, în zilele de 24 Ianuarie şi 10 Mai, contribuind cu puncte sportive muzicale şi dansuri la festivalurile organizate la Teatrul Naţional.
Au luat parte la „Maialul Braşovenilor" din 27 Mai, la primirea premianţilor societăţii „Tinerimea Română" din 22 Mai şi la primirea dlui prim-ministru Nicolae Iorga, cu ocazia vizitei sale din 20 Mai 1931. Participările asociaţiei la toate festivalurile s'au făcut în baza invit <ţii!or organizatorilor.
In Apriiie am avut vizita dlui Colonel Virgil Bădulescu, Directorul general al O. N. E. F-ului, cu care prilej Asociaţia a executat un program muzical, iar dsa a ţinut o foarte interesantă şi instructiv conferinţă despre structura şi organizaţia O. N. E. F-ului.
Cu acest prilej dsa a donat asociaţiei un număr de broşuri din publicaţiile institutului şi un frumos album cu vederi şi aspecte din viaţa institutului de educaţie fizică. Vizita reprezentantului O. N. E. F-ului a stabilit o legătură între „Şoimii" şi O. N. E. F . pentru o colaborare în domeniul educaţiei fizice şi pentru a cunoaşte directivele date de acest institut în privinţa metodelor moderne pentru instruirea, familiarizarea şi răspândirea educaţiei fizice.
Şoimii au dat concursul şi Despărţământului Astrei Cluj, ieşind la sate, în special echipa de dansuri, condusă de Ilie 01-teanu şi corul. S'a făcut şi o legătură cu cercul cultural al „Astrei" din Feleac, în vederea organizării unei unităţi de şoimi în această comună, aleasă de Despărţământ, pentru un cerc cultural model.
La fel se încearcă ca să se organizeze o unitate şi la Nă-săud, alături de unităţile din Sighet şi Sibiiu.
43
©BCU CLUJ
Pentru realizarea unui postulat artistic şi cultural, din iniţiativa dlui Sava Columba şi cu cel mai deplin concurs al Preşedintelui şoimilor, s'a organizat şi fanfara Asociaţiei, procurân-du-se instrumente în valoare de 80.000 Lei. Instrucţia s'a început abia în Martie şi deja în Mai fanfara s'a putut prezenta cât se poate de bine. Dorim ca fanfara să fie mijloc . de popularizare, nu numai a cântecelor şi dansurilor româneşti, dar mai ales de a avea o muzică proprie, nefiind nevoiţi a apela la concursul altora.
Tot fratele Sava Columba a organizat şi o orchestră simfonică, cu colaborarea unor valoroase forţe muzicale, alături de membri ai asociaţiei. Dacă azi nu toţi membri muzicanţi sunt şi membri activi ai Asociaţiei în viitor vor fi.
Corul a continuat cu învăţarea numeroaselor cântece şi se crede că anul viitor va executa şi liturghia lui Sabin Drăgoiu.
Toate stăruinţele şi munca neîncetată a dlui Sava Columba au dat dovadă că dacă se pune dragoste desinteresată, se pot face lucruri grele şi frumoase.
Instrucţia şoimilor s'a făcut şi în anul acesta ca anul trecut. Odată pe săptămână s'a ţinut oră de gimnastică, iar Lunea
conferinţele obişnuite. Conferinţele au fost ţinute de către dnii: Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, vorbind despre valorile sportului,
raţionalizarea Iui şi organizarea Asociaţiilor de educaţie fizică, Dr. L. Telia, despre bolile de inimă, provocate de exa
gerările sportului. Dr. L. Rusu, despre disciplină. At. Popa, despre principiile asociaţiei noastre şi calităţile
conducătorului de unitate. L. Faur, despre sisteme gimnastice şi — în special — gim
nastica suedeză. Odată pe săptămână s'au mai învăţat dansuri naţionale,
instruite de dl Ilie Olteanu. Gimnastică la aparate, instructor dl Albiu Morariu. Scrima, în două grupe, instruită de dl D, Deheleanu, I. Boldor
şi Virgil Ludu — şi box, instructor dl I. Boldor. Este şi o secţie turistică, condusă de dl Ionel Arnăutu, care
aproape în fiecare Duminecă şi sărbătoare a făcut excursie în Munţii Gilăului sau prin regiunile Clujului.
44
©BCU CLUJ
S'a organizat şi un curs de sky, sub conducerea şi instrucţia dlui L. Faur.
Cum numărul cererilor de înscriere înaintate în cursul lunilor Noemvrie —Februarie a ajuns aproape la 1000, am fost nevoiţi ca să formăm grupe de către 60—80 şoimani şi şoimane, ţinând singuraticele grupe de şoimani şedinţe de gimnastică în toate zilele săptămânii, în afară de Dumineca şi Lunia, în sala noastră, iar şoimanele, în zilele de Marţi, Miercuri şi Joi , în sala de gimnastică a liceului de fete „Regina Măria", pusă la dispoziţie cu o deosebită amabilitate şi cu totul gratuit de către On. Comitet şcolar, la propunerea dlui director Nicolae Bogdan. Ţinem ca şi pe această cale să aducem cele mai călduroase mulţumiri pentru sprijinul deosebit ce ni s'a dat de către conducerea liceului de fete „Regina Măria" din Cluj.
Faţă de numărul mare de membri cari s'au anunţat, Asociaţia a fost nevoită să facă apel şi să angajeze şi pe ceilalţi profesori de educaţie fizică din Cluj şi astfel a angajat încă, alături de cei din anul trecut, pe dnii Teofil Faur, Lucian Boldor, pentru şoimani, pe dna S. Angheliu şi FI. Handa, pentru femei.
Dna R. Mateescu, fiind anul acesta în concediu, plecată în străinătate, n'a putut să-şi continue munca începută anul trecut. Nădăjduim că vom avea prilejul de a o vedea continuându-şi colaborarea preţioasă.
In conducerea administrativă s'a făcut o schimbare în cursul anului. Dl A. Daina şi-a luat sarcina de secretar, iar cu plecarea dlui Dr. I. Bosica, cassierul asociaţiei, sarcina de cassier a luat-o dl Ionel Arnăutu, iar cea de contabil dl I. Leuca.
Conducerea grupelor a fost încredinţată vătafilor, cari au stat într'ajutor profesorilor cu prilejul orelor de gimnastică. Astfel au fost încredinţaţi cu această îndatorire şoimanii: Marius Caliani, Eremia Bodeanu, Flavius Tripon, Ionel Arnăutu şi Aurel Daina, iar la Şoimane, alături de dna Elena Şenchea, ca şefă a centuriei şoimanelor, ajutoare au fost: Delescu Bălaşa şi Florica Sandu.
Asociaţia noastră a fost, prin activitatea sa, un bun mijloc de propagandă pentru educaţia fizică şi pentru cultivarea sporturilor. Mulţimea cererilor de înscriere este o indicaţie că tinerimea noastră caută un mijloc de instruire şi afirmare, caută un mediu familiar românesc. Cu toate acestea frecvenţa n'a fost mulţumitoare, ba în lunile Maiu şi Iunie a fost slabă, fie din pricina
45
©BCU CLUJ
examenelor, fie din lipsa de stăruinţă şi de voinţă. împrejurarea aceasta impune Asociaţiei pioblema metodei speciale pe care trebuie s'o pună în aplicare cu anul viitor. Asociaţia pentru viitor nu va face apelurile de anul trecut pentru înscrieri, ci va face apel la cei înscrişi deja şi aceia cari n'au fost exmatriculaţi din pricina frecvenţei insuficiente.
Nu se va organiza festival de jurământ, decât numai în cazul când se va putea face pregătirea necesară, atât materială, cât şi formală. Va trebui să ne formăm pe viitorii instructori, profesorul de educaţie fizică fiind îndrumător, un instructor şi va trebui ca să îndeplinim şi formele statutare de conducere şi administraţie.
In baza convorbirilor avute de Preşedintele nostru cu înaltele cercuri conducătoare ale Statului, s'a revenit ca — până la alte împrejurări — asociaţia să renunţe la organizarea unităţilor mici între anii 3—17, urmând ca cercetăşia să se ocupe de aceste categorii, iar Şoimii cu cei dela 17 ani în sus.
Renunţarea şi temporară nu ne dă posibilitatea creierii spiritului familiar pe care asociaţia vrea să-1 introducă şi cultive, cu atât mai vârtos că cercetăşia nu are între principiile ei de bază şi acest principiu.
Vizita • medicală reglementară s'a făcut de către dl Dr. Telia, pentru şoimani şi tot de dsa, în colaborare cu dşoara Dr. M. Bulgaru, pentru şoimane, în lunile Februarie—Aprilie.
O altă problemă care este actuală este aceea a terenului. Ni s'a dat prin comitetul agrar judeţean, dar s'a luat din
nou pentru Academia de Agricultură. Avem nădejdea că terenul promis să fie în posesiunea noastră
cât mai curând, fiind un mijloc indispensabil de instrucţie şi de practică.
In cursul anului s'au organizat şi unităţile din Sibiiu, sub conducerea dlui Dr. L. Ionaşiu şi la Sighet, sub conducerea dlui Dr. V. Ilea. Pe ziua de 7 Iunie, aniversarea unui an când M. S. Regele Carol II-lea, reîntorcându-se în Ţară, a aterizat lângă Cluj, asociaţia proiectase o serbare de fine de an cu participarea unităţilor din Sibiiu şi Sighet şi a asociaţiei „Şoimii României" din Sânnicolaul mare. împrejurările politice, între cari şi intrarea în guvern a Preşedintelui nostru, a făcut ca aceste serbări să fie amânate pentru ca să se poată desfăşura aşa cum se cere.
46
©BCU CLUJ
In ziua de 21 Iunie o delegaţie de 19 şoimari a luat parte la serbările organizate de asociaţia „Şoimii României" din Sâni-colaul-mare Banat, cu participarea Sokolilor din Becicherecul-rnare şi Chichinda, cu un program sportiv atât pe arena sportivă „Banatul", cât şi la Teatrul Naţional din Timişoara. Membrii noştri au executat exerciţii de gimnastică la aparate, iar di At. Popa a ţinut o conferinţă despre scopurile şi organizarea asociaţiei noastre.
Serbările dela Timişoara au avut un succes moral desăvârşit, cel material nu s'a putut realiza complect, angajamentele fiind prea mari, atât faţă de Sokoli, cât şi faţă de cei din Timişoara.
Cu acest prilej, în baza înţelegerii avute, s'a hotărît ca asociaţia din Banat să fuzioneze cu asociaţia noastră, împli-nindu-se un vechiu dor al ambelor societăţi. Această fuziune va realiza o unitate de scopuri şi de mijloace, ceeace va contribui la întărirea şi răspândirea ideilor dela baza asociaţiei — „Şoimii Carpaţilor".
In cursul anului am căutat un prilej de cunoştinţă între membri celor 2 asociaţii, dar nu s'a putut. I-am cunoscut, în parte, cu prilejul reprezentării filmului lor, luat la diferitele serbări în Banat sau Jugoslavia. însufleţirea şi sacrificiul tradiţional al bănăţenilor se menţine şi trebuie să fie un mijloc de a păstra bunele obiceiuri româneşti din acel colţ de ţară.
Am făcut o dare de seamă destul de sumară a anului trecut. De greutăţi materiale nici nu pomenim, fiind destul de mari în criza actuală.
Nădăjduim să trecem peste ele şi vom ţine seamă cu începutul anului viitor, muncind în cerc mai restrâns şi căutând să înaintăm, pas de pas, spre realizarea programului nostru.
Preşedinte: Dr. Iuliu Haţieganu. m. p,
Secretar-Ispravnic; At. Popa, m. p.
47
©BCU CLUJ
A n e x a : II.
Nr. 2 5 2 2 - 1 9 3 1 .
Onorata Adunare Generala! Ne luăm uoie a Vă prezenta în a lă turare conturile de
încheiere ale „Asociaţiunii" pe anul financiar 1930. Anul expirat eu toată cr iza şl r e d u c e r e a a p r o a p e totală
a subvenţiilor, s'a încheiat totuşi mulţumitor pentru Aso-eiaţlune, a c e a s t a în urma măsuri lor luate de a se cheltui minimul posibil eu administraţia, t ipărirea publieaţiunilor ete. Sunt unele poziţii la eari s'a cheltuit mai mult decât a fost bugetat, d. e. pentru t ipărirea reulstei „Transiluania" s'a preuăzut în buget L e i 80.000 şi s'au cheltuit Le i 180 9 2 6 ; eu t ipărirea calendarului şi a bibliotecii popora le bugetat Lei 150.000 şi cheltuit Le i 293.948, iar pentru „Secţiile ştiinţifice şi l iterare" nu s'a bugetat nimic şl s'au dat Le i 220.000. in sehimb, s'a cheltuit mal puţin decât s'a preuăzut în buget a p r o a p e la toate celelalte poziţii, iar la „spese de administrare" (sa lare , bani de euartir. eheltueli de birou, emisiuni) s'a cheltuit eu a p r o a p e Le i 600.000 mai puţin decâ t a fost bugetat.
L a uenite, auem îneassăr i în plus faţă de eum au fost preuederl le bugetului, la
Dobânzi după efecte şi în cont-curent eu L e i 3 9 4 0 0 ' — Publicaţii (Bibi. pop. c a l e n d a r şi Transil .) eu „ 37.452'— Cinematografe eu „ 9.458'— Subuenţli eu „ 1 0 1 . 9 2 5 — T a x e de administrare eu „ 68.841'—
L a celelalte poziţii sunt difertnţe mai miel în plus sau în minus, o dlferinţă mal m a r e de î n e a s s a r e în mlns este la „Taxe de membrii", fiind luată în buget suma de Le i 80.000 şi s'au îneassat numai Let 39.790, deei eu Le i 40.210 mai puţin.
48
©BCU CLUJ
D e o a r e c e în urma scăder i i cursului a p r o a p e la t o a t e efectele şi acţiunile, s'a redus simţitor şl uă loarea acţiunilor pe c a r i le a r e Fondul General Disponibil şt fiind a c e s t e a până a c u m inuentarlzate eu nominalul sau eu preţul de cost , c a r e la unele este peste nominal, Gomitetul Central a în-euutlnţat, ea acţiunile să fie Inuentarizate la uă loarea d e curs .
Primită propunerea a c e a s t a , situaţia conturilor s e prezintă în felul u r m ă t o r :
Ineassări le Fondului General au fost de Le i 2,593.004-41 şi anume:
T a x e de membri fondatori şi pe uiaţă Lei 27.560'— aetiul „ 12.230 —
Dobânzi de cont-curent „ 54.596"— după efecte „ 59.804'—
Abonamente la reDista „Translluanta" „ 31.884"50 „ şt îneassăr i la Bibi. pop. B 8 0 . 5 6 7 5 0
Chirii „ 112.400 — T a x e de administrare . . . . . . „ 50 688'41 Muzeul Central „ 35.891"— Subuenţii dela stat şi banei ete. . . „ 701.925'—
şi anume: Lei 500.000'— dela Ministerul instrucţiunii
100.000-— „ B a n c a Albina 10.000 - „ B Oaşia 2 5 . 0 0 0 — „ S o c . Uniuersul, B u c 6 0 . 0 0 0 — „ Munielp. Sibiu
6.925"— „ Diferite primării Cinematografe , . . „ 1,425.458 —
L e i 2 ,593.00441 Cheltuelile Fondului General au fost de L e i 2,348.501"75
şi anume: Bibl ioteca Centrală Lei 103.468 — Muzeul central (cheltuit) . . . . . „ 3 1 . 6 9 ? —
(depus la „Albina") . „ 39.194 — Reutsta „Translluania" „ 180.926-— Bibl ioteca pop. şi c a l e n d a r . . . . „ 293.948 — Contribuţii, apă , canal , as igurăr i . . „ 61.448'—
Transport Le i 710.681'—
49 4
©BCU CLUJ
Report L e i 710.681 — Reparatur i „ 29.293 — Încălzit „ 88.567 — Luminat „ 24.964 — Grădină „ 800'— S a l a r e „ 920.580 — Bani de euartir „ 14.268 — Gheltueii de birou . „ 82 .73750 Esmisiuni „ 86.303'— T a x e de membrii fond. şi pe uiaţă „ 27.560" — Capit. euotei de 20° / 0 din chirii . . „ 22.480 — Gheltueii nepreuăzute „ 105 .25025 Secţi i le ştiinţifice şi l i terare . . . . „ 220.000 — Despărţăminte „ 15.018 —
Le i 2,348.501-75 Cheltuelile au fost mai miei decât uenitele eu
L e i 214.502.65 c a r e s e r a p o r t e a z ă pentru anul uiitor. Fondurile şi Fundaţiunile au ereseut în mod normal.
Creş ter i mai însemnate sunt: Fund. N. Rusu-Poiană, eu Le i 143.542 îneassări din pretensiunile c e le-am auut pentru pământul uândut, Fund. I. Bădi lă Moldouan eu Le i 267.378 50 îneassăr i le chiriilor imobilului Fundaţiunii, Fund. Al. 1. L a p e -datu, eu Le i 39.531'—dobânzi după depuneri, Fondul de Pensii al funcţionarilor, eu Le i 82.346'—din cotizaţiile funcţionarilor, c a r i au fost urca te anul a c e s t a şl contribuţia Asoeiatiunii, Fund. M. Cogălnieeanu, eu L e i 39.44V50 realizaţi din aren-zile terenurilor de c a s e Naţionale şi Fund. 1. Mâuăst ireanu c u L e i 34 335 dobânzi după efectele dela împrumutul Unirii.
In anul a c e s t a aoem următoare l e fonduri noul, primite s p r e administrare : Fondul Monumentului A. B â r s e a n u de Lei 55.554'— rezultând din donaţia „Asoeiatiunii'' de L e i 50.U00 şi restul din co l ec t e şi Fond. Monumentului M. Viteazul de Le i 275.291'— o depunere îneassată dela B a n c a Centrală S u c . Turda.
In cursul anului exp irat au obuenit următoare le schimbăr i în s tocul efectelor.
Vânzări de aeţli în 1930, proprietatea Fondului Genera l Disponibil:
50
©BCU CLUJ
7 buc. „Sentinela" a Lei 100. 3 „ „Mureşana" Reghin â Lei 100. 1 „ C a s a de Păs tr . Ş a s e a Montană, â L e i 50.
300 „ „Albina" a Lei 500 (uândute Fond. Qen. inalienabil).
300 „ „Albina" ă Le i 550 (uândute Fond. Qen. inalienabil).
6 „ „Sebeşana" â Le i 500. 8 „ „Luceafărul" ă Le i 50.
150 „ „Reşiţa" â Le i 500. 20 „ „Carpatina" â Lei 500.
3 „ Scr i su l Foneiar rural, de nominal Le i 14.320. 6 „ „Vlădeasa" Huedin, (ueehil â Le i 200. 7 „ „ „ (optâri) „ „ 428. 1 „ Rentă 1891 de 4 ° / 0 nominal Le i 1000
200 „ „Făgeţeana" de nominal Le i 40. 10 „ „Economul" Cluj, nominal Le i 100.
2 „ „Vatra" Cluj, de nominal Le i 200 (ueehi). 4 „ „ „ „ „ 2 1 0 (optări). 1 „ „Aurora" baia m a r e â Lei 50. 3 buc. „Siluania" Şimleu, â Lei 270 (ueehi). 1 „ „ „ „ 510 (optări).
12 „ Vajdahunyadi Takp. d Lei 50.
Vânzăr i în fauoarea diferitelor Fonduri şi Fundaţiuni:
Fund. Nichita 5 bue. Ipar e s Qazd, Bank r. t. de nom. 110.
4 „ Kbzepszolnokmegyei tkp. de nom. 100.
5 „ ueehi plus 2 noul Sz l lâgyeseh es Videke de Le i 1000.
80 „ Economul , Cluj (opţiuni) de nom. Le i 100.
2 „ S o m e ş a n a , Dej, (opţiuni) de nom. Le i 110.
Fund. Anca 6 „ C a s a de Păs tr . Sasea -Mont . de nom. Le i 50.
2 „ De lmagyarorszag i Bank es r. t. Timişoara, â Lei 100.
51 4*
©BCU CLUJ
Fund. T. Sandul 12 bue. „Luceafărul" Vârşe ţ â Lei 50. 56 „ „Someşana" Dej, (opţiuni) a
Le i 105. B a n c a Centrală, Cluj â Le i 85 (opţiuni). B a n c a Centrală, Cluj ă Lei 85 (opţiuni). B a n c a Centrală, Cluj â Le i 85 (opţiuni). „Someşana" Dej, (opţiuni) â Le i 105. B a n c a Centrală Cluj, (opţiune) Le i 85. ueehi şi 2 bue. rtoui Szi lâgy-eseh es Videhe, a 200. „Someşana" Dej, de nom. Le i 115 (opţiuni). „Economul" Cluj, (opţiuni) a Le i 100. S e b e ş a n a , S e b e ş - A l b a â L e i 500 (opţiuni). S e b e ş a n a , S e b e ş - A l b a â L e i 500.
A u e r e a totală administrată eu finea anului 1930 s e u r c ă la Le i 10,849.401'38 un plus de Le i 1 ,993,87199 faţă. de anul precedent .
Terminând Uă r u g ă m : a) s ă luaţi la cunoştinţă aees t raport . b) s ă dispuneţi e e n s u r a r e a conturilor de înche iere
„Bilanţ" şi „Venite şi Gheltueli", dimpreună eu celelalte tablouri anexa te şi aflându-le în ordine, s ă daţi d e s c ă r c a r e a pe anul de gestiune 1930.
Dr. G h e o r g h e P r e d a m. p., N i c o l a e B ă i l ă m. p.,
vice-preşedinte. secretar.
N i c o l a e Petruţ iu m. p., expert-contabil .
Fond. N. lorga 1
Fond. D. Bălăneseu 40
Fond. Q. Sândeanu 11
26
Fond. /. Bozacu 1
Fund. Suciu 5
Fund. Petran 540
Fond. de pensii 15
Fund. Oncescu 8
52
©BCU CLUJ
Bilanţ general l a 3 1 D e c e m v r i e
1930
53
©BCU CLUJ
Anexa: II a)
F . M. A e T l U A L e i b. L e i b.
76 10.972 —
77 R e a 1 i t ă J i:
Edificiul Muzeului „ din str . Ş a g u n a 6 . . . „ Internatului d e fete . . . „ din str . Ş a g u n a 8 . . .
350.000 300 .000 250.000 100 000
— 1,000.000
123 78 79 80
B f e e f e : E f e c t e l e fondului g e n e r a l inal ineabil
„ „ „ disponibil „ fonduri lor şi fundaţiunilor
315.000 64.105
1,601.330 147.876
—
2,128.311 81 Depuner i s p r e fruct i f icare . . . . 5 ,501.476 —
\ i
T r a n s p . 1 8.643.759 —
54
©BCU CLUJ
F. M. P fl S 1 U fl L e i b. L e i b.
1 Fondu l g e n e r a l inal ineabi l . . . 1,365.040 —
2 „ „ disponibil . . . . 1,062.735 50
3 F u n d a j i u n e a N. R u s u P o i a n ă . . . 1.231.917 — 4 „ 1. B ă d i l ă Moldouan . 871.798 31
5 „ Al 1. L a p e d a t u . . . 545.838 — 6 „ Dr. P ă e u r a r i u B i a n u . 523.921 — 7 F o n d u l d e pens i i a l funcţ ionari lor 469.474 — 8 58.339 9 „ C. B r â n e o u e a n u 267.650 —
10 F u n d a j i u n e a l. P e t r a n 220 288 — 11 F o n d u l M. G o g ă l n i e e a n u . . . . 236 .003 — 12 F u n d a j i u n e a Andrei B â r s e a n u . . 195.873 — 13 F o n d u l A. M u r ă ş i a n u pt. s tatuie 18T.096 — 14 F u n d a j i u n e a R e g e l e F e r d i n a n d 1. . 180.586 — 15 „ - M ă n ă s l i r e a n u . . . . 298.916 — 16 „ P . M u r e ş i a n u . . . . 143.650 — 17 „ 1. Rusu B r a d . . . . 146.775 — 18 „ 1. fllbon 99.V92 — 19 „ D. B ă l ă n e s e u . . . . 100.568 — 20 94.631 — 21 94.819 — 22 F u n d a j i u n e a Q. S â n d e a n u . . . . 71.211 — 23 F o n d u l Intern, d e fete a l „Astre i" . 79.082 -24 F u n d a j i u n e a Dr. 1. Niehita . . . . 72.2U2 8 9 25 „ Q. Fi l lepp . . . . . 52.237 64 26 „ S . Munteanu . . . . 47.884 —
27 39.194 —
28 36.826
T r a n s p . | 8,794.347 34
55
©BCU CLUJ
F . M. A G T l U A L e i b. L e i b.
R e p o r t 8 , 6 4 3 . 7 5 9
D i u e r ş i d e b i t o r i :
123 F o n d u l g e n e r a l inal ineabi l Go. s e p . 315.000 —
82 Fundaf iunea T. S a n d u l Go. s e p . . 19.622 — 83 „ lul iana P o p Go. s e p . . 1.776 —
127 „ Dr. Niehita Go. s e p . . 9.365 — 84 252 295 —
86 ,89 ,90 ,8! 551.512 | 50 87 R ă s p u n z ă t o r i i 417 371 8 8 1,566.942 33 85 B o n în e o n t - C u r e n t l a .Albina" . 222.300 —
124 Idem pt. monumentul A. B â r s e a n u
-
56.400
T r a n s p . 10,489.401 38
56
©BCU CLUJ
F . M P ff S l V A L e i b. L e i b.
R e p o r t 8,794.347 34
29 37.306 — 30 33.623 38
31 33.315 — 32 F u n d a j i u n e a G. flnea 27.701 — 3 3 F o n d u l P a r t e n i e e o s m a . . . . 25 .963 — 34 „ C. D iaeonouieh 23.699 — 35 „ A. Mureş iart 24 .238 — 36 23.458 — 37 „ G. G o ş b u e 21.793 — 38 F u n d a j i u n e a A. B u d a 19.53? -39 F o n d u l A. Vlaieu . - 18.787 — 40 F u n d a j i u n e a D. Sue iu . . . . . 20 .013 — 41 „ G F o r r o 16.918 — 42 „ 1. l aneu 16.398 — 43 „ G. B o e r i u . . . . 16.601 — 44 „ N. Marinouie iu . . . 14.491 — 45 „ S. P o p M a i o r . . . 14.366 — 46 D. 1. M o g a 13.938 — 47 „ 1. R o m a n 13.912 — 48 13 580 — 49 „ B i b l i o t e c a Uniuersităji i Gluj 12.401 — 50 „ N. P e t r a P e t r e s e u . . . . 10.658 — 51 F u n d a j i u n e a N. D e n s u ş i a n u . . . 10.282 — 52 9.091 — 53 v 1. B a l o m i r i 8.830 -
54 Fondul C a s i n a R o m â n ă 8.842 — 55 F u n d a j i u n e a A n o n i m a D o b â e a . . 8.663 — 56 „ V a s i l e L a d i s l a u B a r o n P o p 8.539 — 57 „ M. Opinear iu . . . . 8.441 — 58 8.140
T r a n s p . ! 9,320.971 72
57
©BCU CLUJ
F. M. A e T 1 U A L e i b. L e i b.
R e p o r t 10,489.401 38 M u z e e l e Asoeiaţ iuni i —.— —
i — Arhiua Asoeiaţ iunii — Mobilierul Asoeiaţiunii
" \
Total 1 1 10.489.401 38
S i b i u , la 31 D e e e m u r i e 1930.
loan Vatăşianu m. c o n t r o l o r .
Examinând acest bilanţ, am constatat, ca este exact şi
-C O M I S I U N B A
DP. Liuiu lonaşiu m. p. Dr. Iile B e u m. p .
Aprobai în şedinţa plenară a Comitetului
Dp. Qh. P r e d a m. P-, u l e e p r e ş e d i n t e .
58
©BCU CLUJ
F . M. P fl S 1 V fl L e i b. L e i b.
R e p o r t 9,320.971 72
5 9 7.602 — 60 „ O n e e s e u 11.408 — 61 „ R. R â u r e a n u . . . . 7 .215 — 62 , St ipendiaţ i lor . . . . 6.432 — 63 6.271 — 64 „ D e s p a r t T i m i ş o a r a . 5 845 — 65 „ 1. Gau. P u ş e a r i u . . 5.769 — 66 Fondu l C a r m e n Sijlua 6.035 — 67 „ D. Birău{ iu 5.630 — 68 „ S. S t o i c a 5.266 69 „ Abso luente lor ş e o a l e i A s o e . 3.072 — 70 „ Internatul P e t r a n . . . . 2.983 — 71 „ Bustul E m i n e s e u ş i ' B a r i j i u 2.183 — 72 F u n d a j i u n e a l. H a n g e a 2 0 9 9 73 F o n d u l Dr. Liuiu B r a n d e Lemenv) 2.082 — 74 F u n d a j i u n e a D e s p ă r J . T o r a e . . . 1.062 75 F o n d u l Ş e . eiuile d e fete a A s o e . 1.258 —
120 Mon. A. B â r s e a n u . . . . 55.554 — 121 437.000 — 126 F o n d u l Mon. M. Uiteazul . . . . 275.291 — 129 S e r b a r e a d e 1 D e e e m u r i e 1928 103.870 —
D e r e p o r t a t p e anul 1931 . . . . 214.502 66
T o t a l |]l0.489.401 38
Nicolae Petpujiu m. p., e x p e r t - c o n t a b i l .
în consonanţă cu cărţile de contabilitate purtate corect.
F I N A N C I A R Ă :
Emilian Cioran m. p .
Central, ţinută la 22 August 1931.
Nicolae Bailă m. p., s e c r e t a r .
59
©BCU CLUJ
Venite şi ehelhieli la
f. M. C H E L T U E L l B u g e t a t G h e i t u i t
f. M. C H E L T U E L l I»ei b. Lei b. | L e i b.
B i b l i o t e c i :
91 B i b l i o t e c a e e n i r a l ă . . . 100.000 — 103.468 -
M u z e e :
Muzeul c e n t r a l 50 .000 — 31.697 — D e p u s eu libel la „Albina" 39.194 — 70.891 —
P u b l i c a ţ i i :
9 5 Reu i s ta Trans i luan ia . . . . 80.000 — 180.926 — 8 6 C a l e n d a r (Bibi. p o p o r a l ă ) . . 150.000 — 293.948 — 474 .8?4 —
C o n s e r u a r e a rea l i tă ţ i l or :
98 A p ă , c a n a l , h o m a r , e te . , impozit , a s i g u r ă r i 75 .000 — 61.448 —
S9 50.000 — 29.293 — 100 130.000 — 88.567 — 101 25.000 — 24.964 — 102 G r ă d i n ă . . 5.000 — 800 — 205.072 —
S u b u e n { i i :
Pt. a m o r t i z ă r i la efeet. F o n d . 30.000 —
S p e s e d e a d m i n i s t r a r e :
103 S a l a r e 1,200.000 — 920.580 -104 50.000 — 14.268 — 1 0 5 300.000 — 82.737 50 106 150.000 — 86.303 — 1,103.888 50
F o n d g e n e r a l ina l ineabi l :
T a x e d e m e m b r i fondator i şi 80 .000 — 27.560 —
C a p i t a l i z a r e a euote i d e 2 0 ° / 0
22.400 — 22 480 - 50.040 — T r a n s p o r t | t
i 2,038 233 |50
60
©BCU CLUJ
31 Deeemurie 1930.
F. M. U E N 1 T B B u g e t a t 1 n e a s s a t
F. M. U E N 1 T B Le i b. L e i b. Le i b.
D o b â n z i :
110
D o b â n z i după e j e e l e . . . . D o b â n z i d e eont -eurent . .
P u b l i c a ţ i i :
75 .000 59.804 54.596 — 114.400 —
96
97 95
I n e a s s ă r i din u â n z a r e a c a l e n darului şi bibi. p o p . . . .
B i b l i o t e c a „Astra" „Transi luania' ' r e u
C i n e m a t o g r a f e :
75.000 — 80.434 1 3 3
31.884
50
50 112.452 —
115 D u p ă c o n c e s i u n i l e Asoeia) iunii
S u b u e n t i i :
1,416 000 1,425.458
Subu. d e l a Mln. Instr. ( ed . pop. ) „ „ B ă n e a Naj iona lă .
-n » Albina . . „ „ „ O a ş a . . . „ „ S o c . Uniuersul , B u e . „ „ Municipiul Sibiu . „ „ di/, pr imăr i i r u r a l e şi
u r b a n e
400 .000 100.000 100.000 —
500.000
100.000 î n . o o o 25.030 60.000
6.925
—
701.925
T a x e d e m e m b r i i :
T a x e d e m e m b r i fond. şi p e uiafă „ v * ae t iu i . . . .
8 0 . 0 0 0 — 27.560 2.230
— 39.790 —
D i u e r s e :
112 113
Muzeul Gentral t r a n s p u s din
Chirii T a x e d e a d m i n i s t r a r e . . .
112.000 50.000
—
34.871 1.020
112.400 50.68S 41
35.891
163.083 41
T r a n s p o r t | | | 2,593.004 J41
61
©BCU CLUJ
f.M. G H E L T U B L l B u g e t a t C h e l t u i t
f.M. G H E L T U B L l L e i b. L e i b L e i b.
R e p o r t 2,038.233 50
D i u e r s e :
Gheltueli n e p r e u ă z u t e . . . 127.239 — 105.250 25 107 Secţ i i l e ştiinţifice şi l i t erare . 220.000 — 109 15.018 — 340.268 25
De r e p o r t a t p e anul 1931 . . 214.502 66
Tota l . . — 2,593.004 41
S i b i u , la 31 D e e e m u r i e .920 .
Ioan Vătăşiauu m. p., c o n t r o l o r .
Examinând acest cont am constatat că este exact şi
e O M I S l U N B A
Dr. Liuiu lonaşiu m. p. Dr. llie Beu m. p.
Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului
Dr. 6 h . P r e d a m. p., u i e e p r e ş e d i n t e .
62
©BCU CLUJ
f.M. U E N 1 T E B u g e t a t I n e a s s a t
f.M. U E N 1 T E Cei b. L e i b. L e i b.
R e p o r t 2.593.004 41
Total . . 1 ! 2,593.004 41
Nicolae Petrufiu m. p.. e x p e r t - e o n t a b i l .
;n consonanţă cu cărţile de contabilitate purtate corect.
F I N A N C I A R Ă :
Emilian Cioran m. p.
Central ţinută la 22 August 1931.
Nicolae Băilă m. p., s e c r e t a r .
63
©BCU CLUJ
T A B L O U d e s p r e e f ec t e l e fondului g e n e r a l inal ienabi l ş i a fondului g e n e r a l
d i sponib i l l a 31 D e c e m v r i e 1930 .
A. Titluri. F o n d u l g e n e r a l inal ienabi l . L e j
6 0 0 acţiuni „Albina", Sibiu 3 1 5 . 0 0 0 -
F o n d u l g e n e r a l disponibi l . j ^ . Lei 1 0 de aclIMl nom. Lei 1 0 0 0 B-ca Agrară, Cluj curs 3 0 0 ' — 3 0 0 0 ' —
2 1 1 n 11 u „ 2 5 0 „ Centrală „ „ 1 5 0 ' — 3 1 . 6 5 0 ' — 2 ti 11 11 „ 5 0 0 „ Românească, Buc . , , 5 0 0 ' — 1 0 0 0 ' —
4 0 n ii u „ 5 0 0 „ „Bihoreana", Oradea 1 0 ' — 4 0 0 ' — 6 11 11 11 5 0 ,, „Concordia", Uzdin 5 0 ' — 3 0 0 ' — 2 11 11 ii „ 5 0 0 „ „Coroana", Cluj curs 1 0 0 ' — 2 0 0 ' — 6 ii ii n 5 0 ,, „Corvineana" Huned. 5 0 ' — 3 0 0 —
1 0 0 11 11 u ,, 1 0 0 „ „Făgeţeana", Făget 1 0 0 ' — 1 0 . 0 0 0 ' — 6 0 11 11 ii „ 5 0 0 ,, „Forestiera", Cluj 2 5 0 ' - - 1 5 . 0 0 0 ' —
1 11 11 r 1 „ 5 0 0 ,, „Minerva", Beclean 5 0 0 ' — 5 0 0 ' — 2 1 11 ii 11 .. IOO ,, „Sătmăreana", Seini 5 ' — 1 0 5 ' -
7 + 2 11 n 11 „ 2 0 0 „ „Someşana", Dej curs 2 0 0 ' — 1 4 0 0 ' -1 0 11 11 11 „ 5 0 0 „ „Timişana", Timişoara 1 0 ' — 1 0 0 ' —
2 11 ii 11 5 0 ,, „Vulturul", Tăşnad 5 0 ' — 1 0 0 ' — 1 11 11 11 5 0 „ „Zărăndeana", Băiţa —'— 5 0 —
6 4 ' 1 0 5 ' —
B. Optari de titluri. F o n d u l g e n e r a l disponibi l .
1 titlu prov. de 2 5 0 acţiuni nom. Lei 1 0 0 0 Lei Lei „Astra cinegrafică", Sibiu curs 1 . . . 2 5 0 " — —'—
1 titlu prov. de 1 5 0 0 acţiuni nom. Lei 1 0 0 0 „Astra cinegrafică", curs 1 1 5 0 0 ' — 1 7 5 0 ' —
6 6 titlii prov. nom. Lei 5 0 0 „Bihoreana", Oradea curs 1 0 . . . . .
1 2 titlii prov. nom. Lei 5 0 0 „Victoria", Arad . 6 6 0 ' — 6 6 0 ' —
6 0 0 0 ' —
8 4 1 0 '
S i b i i u , la 3 1 Decemvrie 1 9 3 0 .
Nicolae Petrufiu m. p., expert-contabil.
64
©BCU CLUJ
A n e x a III.
Nr. 2&24—1931.
Onorată Adunare Generala! Auem o n o a r e a Uă prezenta în a lăturare proiectul de
buget pentru Asoeiaţiune pe anul 1932, c a r e faţă de cel din anul 1931 este mai redus eu Lei 1.064.681, fiind ueni-tele fixate numai la suma de Le i 2.254.319.
Suma ueniturilor este întreagă distribuita pentru a c o p e r i r e a eheltuelilor, rămânând pentru capital izare la fondul genera l inalienabil numai taxe le de membrii fondatori şi pe uiaţă şi co ta parte din uenitele după efectele fondului genera l inalienabil şi după chirii.
In baza acestui buget s'a luat la cheltuieli sumele nec e s a r e pentru t ipărirea bibliotecii poporale şi a ca l endarului eu Le i 3 0 0 . 0 0 0 — , al anuarului „Astrei" eu Lei 50 .000'—; s'a redus suma pentru sa lare la Le i 885.000'— faţă de Le i 1.200.000 - — fost bugetate pentru anul 1931, iar pentru Secţii le ştiinţifice din Cluj s'a luat numai onorarul s e c r e tarului în suma de Lei 60.000'—
L a ceilalţi titlii s'au r e s t r â n s eheltuelile la sumele absolut n e c e s a r e pentru funcţionarea Asoeiaţiunii.
Bugetul fundaţiunilor şi fondurilor s'a fixat în c a d r e l e normale .
Propunem Onor. Adunării genera le s ă a p r o b e aees t buget al instltuţlunel noas tre pentru anul 1932.
S i b i u , Ia 18 August 1931.
Dr. G h e o r g h e P r e d a m. p., N i c o l a e B ă i l ă m. p., u i e e p r e ş e d i n t e . s e c r e t a r .
65 5
©BCU CLUJ
Anexa III a)
Proiect de buget pentru Aso CHELTUIELI L e i b. L e i b .
7. Fondul general. Biblioteca centrala . . . . 30.000 —
50.000 — Biblioteca populară si caîend. 300.000 — Anuarul „Astrei" (2 uolume) . 50.000 —
C o n s e r u a r e a r e a l i t ă ' ţ i l o r :
Impozite c ă t r e stat, t axe c o munale şl t a x e pentru apă, canal , as igurări 178.000 —
30.000 — 90.000 — 25.000 —
Grădină 1.000 — 324.000 — S p e s e d e a d m i n i s t r a r e :
885.000 — Bani de euartir 25.000 — S p e s e de birou (imprim, porto) 100.000 — Gheltueli pentru p r o p a g a n d ă 100.000 — 1,110.000 —
S e c ţ i i l e ş t i i n ţ i f i c e C l u j : Onorar pt. s e c r e t a r u l seeţ . . 60.000 —
F o n d u l d e p e n s i u n i : Contribuţia Asoelaţiunel la
augmentarea aeestut fond . 16.000 —
F o n d u l g e n . i n a l i e n a b i l : T a x e de membrii fondatori şi
50.000 — Capital izarea euotei de 2 0 %
după interesele de efecte . 10.000 — Capital izarea euotei de 20°/o
120.000 — 180.000 —
D i u e r s e : 134.319 —
Transport . j | 2,254.319 —
66
©BCU CLUJ
eiaţiune pe anul financiar 1932. U E N I T E L e i b. L e i b.
/. Fondul general.
F o n d u l g e n . d i s p o n i b i l :
Interese de efecte . . . . Dobânzi de cont curent . . 80° / 0 din interesele după efec
tele fondului genera l inalienabil
5.000 20.000
40.000
—
65 000
P u b l i c a ţ i i :
Ineassăr i din uânzarea b r o şurilor din biblioteca populară şi a calendarului . . .
Cinematografe 50.000
1,000.000
S u b u e n ţ i i:
Subuenţie dela b a n c a „Albina" din Sibiu 100.000
F o n d u l g e n . i n a l i e n a b i l :
T a x e de membri fondatori şl
Capital izarea euotel de 2 0 % după interesele de efecte .
50.000
10.000 60.000
D i u e r s e :
Chirii T a x e de administrare . . . Report din anul trecut . . .
705.000 60.000
214.319
-~—
979.319
•
Transport . 2.254.319 —
67 5 *
©BCU CLUJ
CHBEiTUEEil t e i b. L e i b.
Report . ; 2,254.319 —
//. Fundaţiuni.
Fundaţiunea Mihail Alhon :
T a x ă de administrare . . . Ajutoare
880 3.765 1.255
— 5.900
Fundaţiunea Dr. Qh. Anea: T a x ă de administrare . . . 370
2.130 —
2.500
Fundaţiunea Ioana Bădilă şi lohana Moldouan n. Farhas
Jntru memoria lui Dimitrie Moldouan":
T a x ă de administrare . . . Reparaturi la e a s a din Sibiu,
Str . A. laneu No. 9 . . . .
13.000
60.000 157.000 230.000
Fundat, studiosului de aV-a el. gimnaz. EmiliuDionisiu Başiota
Motiu Dembul din Abrud: 440
Fundat. Andreiu Bârseanu: T a x ă de administrare . . . 2.700
15.600 18.300
Fundat. Dimitrie Bălăneseu : T a x ă de administrare , . . Capitalizare . . . . . . .
1.050 5.950
— 7.000
Fundat. Andreiu Boborony: T a x ă de administrare . . . Capitalizare ; .
620 3 480
— 4.100
Fundat. Qh. Boeriu din Vad: T a x ă de administrare . . . 380
1.635 545
— , 2.560
Transport . 2,525.119 —
68
©BCU CLUJ
UENITB L e i b. L e i k
Report . 2,254.319 1
—
//. Fundaţiuni.
Fundaţiunea Mihail Albon: Interese de depuneri . . . 5.900 —
Fundaţiunea Dr. Qh. Anca: Interese de efecte Interese de depuneri . . .
1.800 700
— 2.500
Fundaţiunea Ioana Bădilă şi lohana Moldouan n. Farhaş
„Intru memoria lui Dimitrie Moldouan" :
Interese de efecte . . . . . Interese de depuneri . . .
2.000 58.000
170.000 —
230.000
Fundat, studiosului de a V-a cl. gimnaz. Bmiliu Dionisiu Başiota
Motiu Dembul din Abrud:
1
Interese de depuneri . . . 440 — Fundat. Andreiu Bârseanu :
Interese de efecte Interese de depuneri . . .
8.000 10.300
— 18.300 —
Fundat. Dimitrie Bălănescu: Interese de efecte Interese de depuneri . . .
2 000 5.000 — 7.000 —
Fundat. Andreiu Boborony: interese de efecte Interese de depuneri . . .
3.200 900 — 4.100 —
Fundat. Qh. Boeriu din Vad:
Interese de depuneri . . . 2.500
60 —
2.560 — Transport . | | 2,525.119 | —
69
©BCU CLUJ
CHELTUBEi l L e i b. L e i b.
Report . 2,525.119 —
Fundaţiunea Adam Buda:
T a x ă de administrare . . . 120 680
— 800
Fundaţiunea Gregoviu Bozaeu: 150 —
Fundaţiunea Balomireană: Capital izare 400 —
Fundat. Dimitrie Birăuţiu: 300 —
Fundat, anonimă Dobâca : Capitalizare 400 —
Fundaţiunea Qeorgiu Filep: T a x a de administrare . . . 420
2.380 2.800
Fundaţiunea Qregoriu Forro: T a x ă de administrare . . . Capital izare
130 770
— 900
Fundaţiunea Ioan Qallianu; 500 —
Fundaţiunea Qregoriu tiangea: 120 —
Fundaţiunea Avram laneu: T a x ă de administrare . . . 590
3.360 —
3.950 —
Fundaţiunea Ioan laneu: T a x ă de administrare . . . 130
770 —
900 Transport . 2,536.339 —
70
©BCU CLUJ
U E N I T E E. e i b. C e i b.
Report . 2,525.119 —
Fundaţiunea Adam Buda: Interese de depuneri . . . 800 —
Fundaţiunea Qrigorie Bozacu:
Interese de depuneri . . . 50
100 —
, 150
Fundaţiunea Balomireană : Interese de depuneri . . . 400 —
Fundat. Dimitrie Birăuţiu: Interese de depuneri . . . 300 —
Fundat, anonimă Dobâea: Interese de depuneri . . . 400 —
Fundaţiunea Qeorgiu Filep: Interese de depuneri . . . 2.800 — Fundaţiunea Qregoriu Forro: Interese de depuneri . . . 900 —
Fundaţiunea loan Qallianu: Interese de depuneri . . . 500 —
Fundaţiunea Qregoriu Hangea: Interese de depuneri . . . 120 —
Fundaţiunea Avram laneu: Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .
3.600 350
— 3.950
Fundaţiunea loan laneu: Interese de depuneri . . . 900 —
Transport . || | 2,536.339 —
71
©BCU CLUJ
CHELTUIELI d e i b. E> e i b.
Report . 2,536.339 —
Fundat, comerciantului Nieolae Marinoviciu senior din Re-
ghinul-săsesc :
T a x ă de administrare . . . Capitalizare . . . . . . .
120 680 800
Fundaţiunea Dr. Ioan Moga şi soţia Ana născ. Bologa :
T a x ă de administrare . . . Capitalizare
10U 600 I 700 _
Fundaţiunea soţilor Niniţă şi Danii 1. Monasterianu :
T a x ă de administrare , . . 4.050 22.950
— 27.000
Fundaţiunea Sidonia Munteanu:
T a x ă de administrare . . . Capitalizare
700 4.000 Z 4.700
Fundaţiunea Petru Mureşianu: 1 1 '
T a x ă de administrare . . . Capitalizare
l 1.500 1 8.500 10.000 . „
Fondul Statuia A. Muraşanu: i
1
T a x ă de administrare . . . Capitalizare .
1 1.850 j 10.650 . 12.500
Fundaţiunea Dr. Ioan Niehita: 1
T a x ă de administrare . . . Capitalizare
i 900 5.100 6.000
Fundaţiunea Ioan Olteanu: !
T a x ă de administrare . . .
Capitalizare
1.420 4.040 4.040
— 9.500
Transport . | 2,607.539 —
72
©BCU CLUJ
UEN1TE L e i b. L e i b.
Report . 2,536.339
Fundat, comerciantului Nicolae Marinouiciu senior din Re
ghinul-săsesc :
Interese de depuneri . . . 800 -
Fundaţiunea Dr. loan Moga şi soţia Ana născ. Bologa.
Interese de depuneri . . . 700 —
Fundaţiunea soţilor Niniţa şi Danii 1. Monasterianu:
Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .
24.000 3.000 27.000
Fundaţiunea Sidonia Munteanu:
Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .
3.200 1.500
~1 4 7 0 0
Fundaţiunea Petru Mureşianu:
Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .
8.000 2.000 I: 10.000
Fondul Statuia A. Murăşanu:
Interese de depuneri . . . 12.500 —
Fundaţiunea Dr. loan Nichita:
Interese de efecte . . . . 6.000 —
Fundaţiunea loan Olteanu :
Interesa de efecte . , . . Interese de depuneri . , .
8.000 1.500
-9.500
Transport . i 2,607.539
73
©BCU CLUJ
CHELTUIELI L e i b. L e i b.
Report . 2,607.539 —
Fundat. Nieolae Opincariu : Gapitaltzare 400 —
Fundafiunea loan Oneeseu: Capital izare . . . . . . 650 —
Fundaţiunea loan Popp Maior: T a x ă de administrare . . . Capitalizare
120 680
— 800 —
Fundat. Dr.C.Păcurariu Bianu: T a x ă de administrare . . . Capitalizare
5.700 32.300
— 38.000
Fundaţiunea loan Pefran : T a x ă de administrare . . . Ajutoare Capital izare
6.300 17.850 17.850
— 42.000
Fundaţiunea M. Sale Regelui Ferdinand 1. al României:
T a x ă de administrare . . . Capitalizare
1.800 10.200
— 12.000
Fundat. Radu M. Râureanu: 400 -
Fundat, loan şi Zinca Roman: T a x ă de administrare . . . 100
600 700
Fundaţiunea loan Russu, medie şi soţia sa Cafalina:
T a x ă de administrare . . . Ajutoare
2.430 9.640 4.130
— 16.200
Transpor t . || | || 2.718.689
74
©BCU CLUJ
U E N I T E Ei e i b. L e i b.
Report . 2,607.539 —
Fundat. Nicolae Opincariu:
Interese de depuneri . . . 400 —
Fundafiunea loan Oncescu:
Interese de depuneri . . . 400 250
— 650 _
Fundaţiunea loan Popp Maior:
Interese de depuneri . . . 800 —
Fundat. Dr. C. Pacurariu-Bianu:
Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .
17.000 21.000 38.000
Fundafiunea loan Peiran:
Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . . Arendă pt. grădina din Cluj .
22.000 2.000
18.000 42.000
Fundaţiunea M. Sale Regelui Ferdinand 1. al României: _
Interese de depuneri . . . 12.000 —
Fundat- Radu M. Râureanu:
Interese de depuneri . . . 400 —
Fundat, loan şi Zinca Roman.
Interese de depuneri . . . 700 —
Fundaţiunea loan Russu, medic şi soţia sa Cătălina:
Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .
13.000 3.200 16.200
Transport . | 2,718.689 -
75
©BCU CLUJ
CHELTUIELI L e i b. 1
L e i b.
R e p o r t . 2,718.689 —
Fundat. N. Rus şi soţia sa Cornelia Man din Poiana deArieş: T a x ă de administrare . . . 12.C00 Ajutoare 52.500 -
17.500 • - 82 000 —
Fundat. Dr. Qregoriu Săndean: 1 i
T a x ă de administrare . . . 790 _ i 1.500 3.010 - 5.300 —
Fundaţiunea Teodor Sandul : 600 —
Fundaţiunea loan Simu : 350 —
Fundaţiunea Simeon şi Letiţia ] •
Stoica: Capitalizare 250 —
Fundaţiunea Demetriu Suciu: T a x ă de administrare . . . 300 — Capital izare 1.700 — 1 2.000 —
Total . l i M 2,809.189 —
S i b i u , la 18 August 1931.
loan Vătăşanu m. p., c o n t r o l o r
C O M I S I A
D P Liuiu lonaşiu m. p. Dr. llie Beu m. p.
Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului
Dr. Gheorghe P r e d a m. p., u i e e p r e ş e d i n t e .
76
©BCU CLUJ
U E N I T E L e i b. L e i
Report .
Fundat. N. Rus şi soţia sa Cornelia Man din Poiana de Arieş : Interese de depuneri şi dela
diferiţi debitori
Fundat. Dr. Qregoriu Săndean: Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .
Fundaţiunea Teodor Sandul: Interese de efecte . . . .
Fundaţiunea loan Simu: Interese de depuneri . . .
Fundafiunea Simeon şi Letiţia Stoica:
Interese de depuneri . . .
Fundaţiunea Demetriu Suciu: Interese de efecte . . . . Interese de depuneri . . .
4.500 800
2,718,689
82.000
5.300
• 600
350
1.900 100
250
2 000
Total 2,809.189
loan Mopapiu m. p., e a s s a r .
loan lsailă m. p.,
contabi l .
F I N A N C I A R Ă :
Emili an Gioran m p.
central,'ţinută la 32 August 1931.
Nieolae Băilă m. p., s e c r e t a r .
77
©BCU CLUJ
A n e x a IV.
Conferenţele şi prelegerile poporale ţinute în cursul anului 1930/31.
W l ! COHliriS|Ulll S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
1 Sextil Puşcariu O pagină din istoria contimporană Alba-Iulia Alba-Iul ia
2 P. Grimm Anglia ţara şi oamenii „ „ 3 Virgil Bărbat Rolul femeii în societatea
de azi „ 4 Dr. Nicolicea Funcţiunile vieţii omeneşti „ 5 G. Bogdan-Duică Originile ideilor de unitate
naţională „ ,, 6 Dr. Bitay Din trecutul Transilvaniei „ „ 7 Leonte Opriş Miinchen „ 8 Ovid Hulea Lourdes „ 9 Dr. Bitay Legătura între Transilvania
şi ţările române „ ,. 10 C. Urzică Figuri măreţe din trecutul
neamului „ „ 11 Dr. Romul Boca Siberia, ţara şi oamenii „ 12 I. Sandu Personalitatea lui N. Iorga „ 13 Dr. R. Boca însemnătatea Astrei Bărăbanţ „ 14 Leonte Opriş Patimile şi moartea D. N. I.
Christos „ 15 Dr. Romul Boca Legătura dintre marea in
dustrie şi agricultură Drâmbar „ 16 L. Opriş Ţările culte din răsărit,
Japonia „ ,, 17 „ „ Respectul ce este în apus
faţa de avutul altuia „ „ 18 Dr. Nicolicea Puterea vindecătoare a soa
relui faţă de multe boale Seuşa „ 19 A. Floaşiu Trecutul romanilor Ciugud „ 20 Dr. R. Boca Ajutorarea în agricultură
prin cultura altor plante mai rentabile decât grâul, care zilnic scade din preţ Limba „
21 Dr. R. Boca Cauzele crizei mondiale de azi Straja „
22 L. Opriş Ruinele romane din Pom-peiu „ „
23 L. Opriş Cauzele dezastruoase din trecut şi azi ale cămătăriei Dumitra „
24 Dr. R. Boca Puterea industrială a ţârilor din apus asupra agriculturii noastre Hăpria „
2 5 L. Opriş Cum trebuie să lucrăm şi să cruţăm Ghirbon „
26 Dr. R. Boca Cum ne putem valoriza mai bine produsele noastre Berghin „
27 L. Opriş Mai multă minte şi mai puţină făloşenie Henig „
78
©BCU CLUJ
Humele uiteiemiuilil S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
2S Dr. Nicolicea 29 Dr. R. Boca
30 Irimie Răduţiu 31 Gh. Mareş 32 Irimie Răduţiu 33 Căp. I. Berghia 34 Vas. Berghia 35 36 Gh. Mareş 37 Dr. Traian Bude 38 Vas. Berghia 39 Gheorghe Mareş 40 Dr. Tr. Bude 41 Irimie Răduţiu 42 Căp. I. Berghia 43 Gh. Mareş 44 Tr. Maxim 45 Gh. Mareş 46 Octavian Sumea 47 Dr. Tr. Bude
48 Liviu Florian 49 Valeriu Florian
50 M. Ranga 51 Traian Maxim 52 Gr. Chialda 53 Protop I. Cândea 54 Col. T. Teodorean 55 V. Druhora
56 Ioan Branea 57 58 Nic. Bobeş
59 „ 60 61
62
63 N. Morariu 64 65 I. Ciolan
66 Ilie Mateş 67 68 69 70 Va'er Florian 71
Tratamentul gălbinării Pâclişa Cultivarea plantelor ule
ioase ca cele mari rentabile însemnătatea Bibi. pop. Importanţa Statului însemnătatea cărţii Biserică, şcoală şi armată Viaţa lui Cristos \ a expli-Grădina Zoologică J c a t f i l m
Organizarea popor, român Tuberculoza A explicat filmul Roma Rolul şi însemnătatea Astrei Tuberculoza însemnătatea cărţii Stările de azi din Rusia Explică filmul New-York Patimile lui Cristos Astra şi bibliotecile pop. Creşterea copiilor „ Istoricul Astrei şi curen
tele sociale dăunătoare unităţii naţionale Racoviţa
Cultura cărţii „ Aspecte din viaţa culturală
a comunei Racoviţa „ însemnătatea zilei de 1 Dec. Avrig Patimile lui Cristos ,, însemnătatea zilei de 10 Mai „ însemnătatea zilei eroilor „ Importanţa zilei eroilor „ însemnătatea Astrei şi fo
loasele învăţăturii Boita Dragostea de carte „ Biserica pocăinţii „ Supunerea la legi şi res
pectul faţă de autorităţi ,, Unirea principatelor „ însemnătatea zilei de lOMai „ Un an de domnie a M. S.
Regelui Carol al II-lea Din scânteia mică se face
focul mare „ Pomicultura „ Patima judecăţilor „ Valorizarea produselor ţă
răneşti „ însemnătatea zilei de 1 Dec. Glâmboaca
„ „ 24 Ian. „ , .10 Mai
însemnătatea zilei eroilor „ Regalitate Racoviţa însemnătatea cult. raţionale
a pământului „ Aniversarea urcării pe tron
a M.S. Regelui Carol II-lea
Alba- lu l iu
Oarda de jos Glâmboaca A v r i g
Sebeşulde sus
Bradu Sebeşul de jos Avrig Boita
II
Bradu
Avrig Sacadate
79
72
©BCU CLUJ
Nr. crt. Humele toiilereiimi S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
73 74 75 76 77 78
79 8o 81
82 83
84
85 86 87
89
90 91 92 93
94 95
96 97 98
99 ioo 101 102 103
• 04 105 106
107 108
Ioan Mânduc
loaneş Olariu Dorina Olariu
Eugenia Veleanu
Stefania Drâghici Liviu Florian
loan Tatu N. Stoica Octav. Sumea
Ilic Bucur N. Jangalău
Ioan Georgescu Octavian Sumea Toma Mâhăra Ioan Popica
Dumitru Roman Ioan Mihu
Dumitru Bunea
Dumitru Botărel
E. Crăciun Vasile Posa Traian Nicola Manda Bacău Toma Bobanga
Vas. Posa M. Crăciun Toma Bobanga
Dr. D. Nicolae
Datorin(ele copiilor Racoviţa Avr ig Pomăritul raţional ., ,, Despre recensământ Sfaturi pt. sănătate „ ., Alcoolul şi efectele lui ,. Lectură din nuvela Hagi
Tudose Lectură din Judecata Vulpii ,, .. Despre cercul cultural însemnătatea serbătorii Cră
ciunului Despre bolşevism Combaterea unor obiceiuri
rele dela Crăciun Lectură din trei povestiri
de Tolstoi Combaterea alcoolismului Sacadate Boalele venerice „ Despre apicultură (in fie
care Sâmbătă din lunile Noemvrie şi Decemvrie)
însemnătatea zilei de 1 Dec. însemnătatea Unirii Prin
cipatelor Unirea tuturor românilor ,, însemnătatea zilei eroilor Patriotism şi eroism Unirea Ardealului la Patria
Mamă Sadu Unirea Principatelor „ Evenimentele ist. legate de
ziua de 10 Mai " „ Ziua eroilor „ ,, Ziua mamei ,, ., Urcarea pe tron a M. S.
Carol al II-lea însemnătatea zilei de lOMai Sebeşuldejos Eroii neamului „ Pomicultura „ Despre Ioan Creangă Despre sădirea ponjilor şi
arborilor însemnătatea zilei de 8 Iun. „ Comemorarea zilei de 10 Mai „ însemnătatea zilei şi eroii
neamului „ Despre sifilis Tălmaciu ,, Sfaturi pentru popor*)
*) In cercurile culturale Sebeşul de sus şi Tălmăcel preoţii şi învăţătorii au ţinut mai multe prelegeri despre „însemnătatea scrisului şi a cetitului", „Foloasele şcoalei şi îndemnul de a cerceta copiii cât mai regulat şcoala", „Despre însemnătatea zilei de 10 Maiu", „Despre Patrie şi patriotism", „Despre situaţia de azi şi îndreptarea ei", „Despre pomărit, igienă etc." Numele conferenţiarilor şi titlul conferenţelor nu ni s'a arătat în raportul despărţământului.
80
©BCU CLUJ
Numele confefentiariDsi S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
81 6
11)9 I.D. Stefănescu.prof. Ilustraţia liturghiei în pictura veche românească Braşov B r a ş o v
110 V. Ghidionescu, prof. univ. Solidaritatea ,,
111 P.Grimm,prof.univ. Anglia: ţara şi oamenii „ ,, 112 V Stanciu, ,, ,, Mai putem avea vulcani
activi în ţara noastră ? „ ,, 113 Dr. LiviuCâmpeanu,
docent . Braşovul climateric şi problema tuberculozei ,,
114 Ing. N. Petrescu Atlantida continentul dispărut
115 Eugen Hulea, prof. Evoluţia ideii de unitate naţională la poporul r o mân ,, ,,
116 Val. Căliman, prof. Personagiile femenine în opera lui Ionel Teodo-reanu ,, ,,
117 Eftimie Mărculescu, prof. Din înţelepciunea Asiei „ ,,
118 Atanasie Bălăcescu, prof. Cauzele progresului civili
zaţiei ,, ,. 119 Dr. Nic. Căliman,
medic Alimentarea raţională a omului modern ,, ,,
120 General A. Cornă-ţeanu Spiritul de dominare ,, ,,
121 Dr. V. Stinghe, med. Freudism (Psichanaliză) ,, ,, 122 P.Teodorescu.prof. „Cartea Junglei" de Rud-
jard Kipling. (Consideraţiuni estetice) ,, ,,
123 Caius Popescu, ing. Centenarul Căilor Ferate ,, ,, / 124 Dr. V. Stinghe Igiena neamului Braşov-Scheiu ,, H 2 5 N. Furnică, preot Urmarea legii şi păcatele
ce se pot săvârşi ,, ,, 126 A. Căpăţină, avocat Câteva fapte penale „ ,, 127 V. Micu, ing. Din trecutul edilitar al Bra
şovului „ 128 Bujor Măzgăreanu,
inginer Criza economică şi reper-cursiunile ei asupra populaţiei din Scheiu ,, ,,
129 A. Căpăţină, avocat Organizarea socială în Scheiu ,, „
130 C. Muşlea, pr.-prof. Din trecutul Românilor din Scheii Braşovului ,, ,,
131 I. Colati, prof. Intelectual şi muncitor ,, ,, 132 Dr. V. Stinghe, med. Din trecutul Junilor bra
şoveni ,, ,,
©BCU CLUJ
erl. Humele conferenţiarului s u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
133 Dr. Ulpiu Ştefan Boli contagioase (la cercul învăţătorilor) Prejmer B r a ş o v
134 Gen. A. Butunoiu Arta naţ. în serv. neamului Dârste ,, .135 Dr. Ulpiu Ştefan Sănătatea (a rulat filmul
„Binefacerile soarelui") Sânpetru 136 Dr. A. Stoian Tuberculoza Bran-centr. 137 ,, Moeciuldejos 138
ţ t Moeclul ne ies-ciieia
139 „ ii t f
Predeal ,, 140 Dr. 0 . Nema Târlungeni 141 >. „ Zizin ,, 142 Dr. Birt lnlwura B»zău!ui 143 „ „ Citim floroafa 144 Dr. A. Stroian Bran-Poarta
Dr. I. Lupu Tuberculoza, cu rularea filI. Lupu mului despre tuberculoza Braşov ,,
146 Dr. Cojocariu Idem Turcheş 147 Dr. Al. Sulică Satulung 148 Dr. Daciu Sibianu Despre alcoolism Satulung 149 Dr. O. Nema Tuberculoza Purcăreni 150 11 11 Budila 151 Dr. V. Stinghe FP • „
152 Dr. U. Ştefan Prejmer 153 „ îngrijirea copilului (a rulat
filmul „Copilul iău")
Prejmer
154 Dr. Tălăşescu Tuberculoza Hărman ,, 155 Dr. U. Ştefan Dobârlău „ 156 Dr. Gh. Dogar Măeruş 157 Dr. Birt IstiirsM Buzăului 158 Vama Buzău 159 Dr. Runceanu Sita Buzău ,, 160 Dr. Iliescu Feldioara 161 Dr, Brătănescu Rotbav 162 „ Maeruş 163 Dr. Tictişan Vlădeni 164 Dr. Lazarovici Despre alcoolism , I „
165 Dr. Cărpinişan Despre alcoolism
Codlea 166 Dr. T. Sbârcea Tuberculoza Râşnov ,, 167 Dr. Beraru Despre alcoolism
Râşnov ,,
168 Dr. Sonea Tuberculoza Cristian 169 Dr. P. Nistor
( ) Zârneşti
Poiana mărului 170 „ Profilaxia fuberculozei soc.
şi ind.
Zârneşti
Poiana mărului 171 Dr. A. Gogonea Boala tuberculozei 172 „ I I „ >< lonanul vechiu 173 Dr. Neguş Tuberculoza Holba v „ 174 Dr. Păişi „ Satulung 175 Dr. O. Nema Sifilisul Târlungeni 176 Dr. U. Ştefan Boli venerice (a rulat fil
mul „Pericolul dragostei") Prejmer ,,
Teliu 177 Tuberculoza (a rulat filmul
„Tuberculoza")
Prejmer ,,
Teliu 178 Dr. U. Ştefan Tuberculoza (a rulat filmul
„Tuberculoza", ungureşte) 179 Dr. A. Stoian Tuberculoza ţa rulat filmul
„Tuberculoza") Bran
82
©BCU CLUJ
Nv. c r t . Humele conferenţlarulDi S u b i e e t u L o c a l i t a t e a Despart.
180 Dr. V. Dogariu
181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207
208 209
210 ^211
212 213 214 215
216 217 218
219 220
221 222 223 224 225 226 227
Dr. A. Sulică Dr. V. Borbil Dr. N. Călimaa
Dr. Dogariu Dr. I. Lupu Dr. Ticuşan
Dr. I. Gancevici Dr. A. Gagonea Dr. A. Stoian Dr. Suciu Sibianu Dr. I. Beraru Dr. V. Stinghe Dr. I. Benţia Dr. Gh. Brâtănescu Dr. T. Sbârcea Dr. I. Runceanu Dr. P. Nistor Dr. I. Birt Dr. I. Nema Dr. Păişi Dr. A. Cojocaru Dr. U. Ştefan Dr. Tălăşescu Col. Oprescu Ion Colan
Dr. V. Dogariu Ion Colan
Dr. Suciu Sibianu Dr. N. Căliman
Tuberculoza (a rulat filmul ,.Tuberculoza"
Sifilisul
(cu film)
Dr. Suciu Sibianu Dr. V. Dogariu Dr. N. Căliman
Dr. Suciu Sibianu Dr. V. Dogariu Aurel Căpăţină
D. Caţaveiu Dr. N. Căliman
Ing. B. Măzgăreanu Dr. Klein
Dr. Tartler Dr. Meltzer Dr. Hornung Dr. Klein
Solidaritatea naţională (s'a rulat şi un film)
Păstrarea sănătăţii Intelectual şi muncitor (a rul.
filmul „Soarele binecuv.") Păstrarea sănătăţii Creditatea, izvor de boală
şi de sănătate Idem Păstrarea sănătăţii
Boli venerice (sifilisul) filmul „Copilul tău"
Păstrarea sănătăţii Sifilisul Sfaturi practice din dome
niul dreptului civil Idem A rulat filmul „Soarele
binefăcător", Creditatea, izv. de boală şi sănătate
Despre criza economică Tuberculoza
(nemţeşte)
Marcoş Râşnov Cristian Holbav Vulcan Codlea Crizbav
Vlădeni Brâu Moeciulde jos Tohanul nou Zârneşti Tohanul vechiu Poiana Mărului Rotbav Bod Prejmer Teliu Intarsura Buzăului Idem şcoală Târlungeni Purcăreni Budila Satulung Dârste Braşov
Budila Holbav
Cristian Vlădeni.Ţânţari
Dârste Feldioara Feldioara, Bod Bod
Budila Hărman Budila
Prejmer Tohanul nou
Moeciul de jos Rotbav Sânpetru Bod Hălchiu
Ghimbav Bod
B r a ş o v
83 6 *
©BCU CLUJ
Nr. ert. Humele conlereiHlaiului S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart..
• 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240
241 242 243
244
245
246
Dr. Tartler
Dr. Franck
Dr. Tartler Dr. Klein Dr. Tartler Dr. Franck
Dr. Klein I. Curcubătă
Dş. Stanicei I. Curcubătă
Dş. Stanicei
Tuberculoza (nemţeşte)
247 I. Curcubătă
<J 248
249
250
251
252
253 Dş. Stanicei 254 I. Curcubătă
255 256 257
•258 Dr. N. Căliman
259 I. Curcubătă
260 Pr. Cojocariu
,, (şi nemţeşte) Despre alcoolism Tuberculoza (şi ungureşte) Idem Sifilisul
Importanţa cooperaţiei în viaţa popoarelor
însemn, pomului de Crăciun Confesionalism Românii şi neamurile de
altă limbă Buna înţelegere atacată de
partidele politice Cum să ferim copiii de
relele din viaţă Rolul cântecelor vechi faţă
de aşa numitele cântece moderne
Românii ca apărători ai creştinismului
Gripa şi pneomonia apărarea şi mijloacele de vindecare (cetire)
Munca şi econ. ca mijloace de mântuire a românului
Boalele pomilor, provenienţa şi mijloacele de vinderare (cetire)
Primejdia anarhiei propagată în Rusia în forma botezului şi înmormântării roşii
însemnătatea educaţiei în îndreptarea vieţei sociale
Roza de Tannenburg (cet.) Vechimea cunoaşteriifoloa-selor cult. ale Astrei în Budila şi credinţa străbună
Faci bine eşti fericit Despre minciună Mijloacele de cari trebuie
să se folosească economii de azi ca să scape de criza economică
Boale Î D genere şi în special boalele molips. şi moştenite
Criza morală şi mijloacele de asanare
îngrijirea cimitirelor
Ghimbav Codlea Ţânţari Vlădeni Codlea Sânpetru Hălchiu Crizbav Satu nou Hâlchiu Ţânţari Feldioara
Budila
B r a ş o v
Budi la .
Dobârlău
©BCU CLUJ
Nr. ert.
273 274 275 276
277
278
279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 3 0 3 304 3 0 5
Humele conlraliaiuini
Pr. Grecianu Pr. Frateş
I. Curcubătă Moise Grecean înv. Purdilă I. Curcubătă Dr. V. Stinghe Dr. Cojocariu
I. Curcubătă
Pr. Frateş Prof. Colan
I. Curcubătă Dr. Ulpiu Ştefan înv. Călborean Dr. V. Dogariu
Prof. Dr.I.Haţieganu
Prof. Dr. loan Goia
I. Agârbiceanu
Prel. Ooli."silyl Insp. At. Popa
Insp. Iencica Septimiu Popa Prof. Florian Prof. Ilieşiu Asesor Stanca Mureşan abs. teolog Prof. Curea
S u b i e e t u 1
însemnătatea Duminecei Analfabetismul cauza al
coolismului însemnat. Oastei Domnului Despre cele 10 porunci însemnătatea zilei de 1 Dec. însemnătatea zilei eroilor Tuberculoza Sifilisul şi metoadele de
ferire şi vindecare însemnătatea zilei de 1 Dec. Foloasele Astrei Sufer. ca mijloc de mântuire Mândria naţ. solidaritatea în combaterea polit. satelor noastre şi vorbăreţii zilei
însemnătatea teatrelor Despre sănătate Despre lux Chirurgia la înţepături,
ulcer, sifilis, apendicită, vătămătura şi piatră la ficat şi fiere, arătând şi modele de apendicită şi piatră la ficat
Despre rostul „Astrei" in viaţa poporului rom.
Cultura ca armă de luptă a „Astrei"
Despre carte Ziua de 1 Decemvrie Despre Nicolae lorga Despre carte Despre 10 Mai
Despre Nicolae lorga Trecutul şcoalelor din Blaj însemnătatea cărţii Despre educaţie fizică Ziua de 1 Decemvrie Religiositatea la pop. român Viaţa lui Isus Cristos Despre cinste Istoricul zilei de 10 Mai Scopul „Astrei"
L o c a l i t a t e a
Bâcel
Marcoş Teliu
Budila
Despart.
B u d i l a
Bucur, stud. teolog Legat, ce este între şc. şi bis. Iacob, stud. teolog Despre patimile omeneşti Şanta, stud. teolog Religia în viaţa pop. nostru
„ „ „ Idem „ i „ „ Despre bătrâneţe „ „ „ Pilde din evangelie
Buiu, stud. teolog Din istoria neamului Doc. Daniello Despre sifilis (Proiect.)
„ „ Despre oftică „
Ciucea
Feleac Cluj, Reg. 32
,, Teatr.Naţ.
Reg. 32 Aghireş Ticu Gilău Floreşti Apahida Feleac Hida Măcicaş Zimbor Păniceni Gârbău Borşa Ciumafaia Nădăşel Tăuţi Gădălin Luna de sus Someşeni Soimeni Vişa Topa mare Gilău Cojocna
Cluj
85
261 262
263 264 265 266 267 268
269 270 271 272
©BCU CLUJ
en. Domele cenlerenţiaraloi
306 Doc. Dr. Iancu
307 Doc. Bologa 308 Dr. Spârchez 309 „ 310 Dr. Spârchez 311 , 312 „ 313 „ 314 „ 3 1 5 „ 316 „ 317 Dr. Todea
318 „ 319 „ 320 „ 321 „
322 „
323 „ 324 „ 325 „ 326 „ 327 „ 328 „
329 „ 330 „ 331 „
332 „ 333 „
334 „ 335 „ 336 Dr.Mohaistud.med. 337 Dr.Petran „ 338 Dr.Nicolae,, 339 Bujoreanu 340 Ciobanu, stud. 341 Ioan Pop „ 342 Ing. agr. Micu 343 Cosciuc, ing, agr. 344 ,
345 Nemeşiu 346 347 Ing. Suiaga 348 „ 349 „ 350 „ 351 „ 352 „ 353 „
S u b i e c t u l
Despre îngrijirea copiilor de leagăn
Viaţa rom. de peste graniţe Boalele infecţioase însemnătatea căsătoriei Viaţa familiară Despre sifilis (proiect.) Viaţa familiară Rolul Familiei Despre căsătorie Cum să ne păstrăm sănăt. Idem îndrumări pt. prevenirea
boalelor infect. Idem Istoricul .Astrei" Despre sifilis (Proiect.) Despre boalele infect, (pro-
iecţiuni) Sfaturi pt. prevenirea boa
lelor venerice Ziua de i Decemvrie Boalele infect. (Proiecţiuni) Despre oftică Despre alcoolism Despre sifilis (proiect,) Rolul „Astrei" in cultu
ralizarea satelor Idem
Despre primejdia sifilisului, ofticei şi beţiei
Despre oftică Rostul „Astrei" in cultu
ralizarea satelor Idem Despre oftică Despre sifilis Idem Despre boale Despre plantele medicinale Despre şcoală şi educaţie Despre educaţie Cum să se lucreze pământul Pomicultură raţională Pomicultură raţională. (De-
monstr. practice) Despre pomărit
Foloasele pomiculturii Plantele de nutreţ
;> ii „
îngrijirea vitelor Plantele de nutreţ
L o c a l i t a t e a Despart..
Cluj Floreşti ,, Cojocna ,, Luna de sus ,, Ciucea ,, Feleac „ Cluj, Reg. 31 Tăuţi Dumbrava ,, Ticu Aschilăulmic ,, Ugruţiu
Deuşi Giula ,, Gădălin ,, Topa mică ,,
Sânlhalul Aluralui
Floreşti ,, Drag Someşeni ,,' Nădăşel ,, Someşul rece ,, Cluj, Reg. 32
Băbuţiu ,, Şoimeni Vechea „
Vultureni ,, Ciumafaia ,,
Jucul de sus Jucul de mijloc ,, Valea drăganul. ,, Panticeu Dârjea ,, Agârbiciu " ,, Borşa „
Agârbiciu ,, Tăuţi ,, Dumbrava
Vechea Păniceni Dietea ,, Agârbiciu ,, Aschileul mic Ugruţiu ,, Vultureni ,, Borşa ,, Jucul de sus ,, Valea drăgan. ,,
86
©BCU CLUJ
N r . e r t . S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
354 355
356 357 358 359 360
361 362 363 364 365 366 367
368 369
387
388
389
Ing. agr. Potlog „ „ Sorescu
Irig. agr. Sorescu Mărcuş G.
Ing. agr. Rogojeanu „ „ Cosma
Dr. Vasile Stroescu Dobroş iun. Dr. Vasile Stroescu
Pr. Ticuşan Nic. Pariza
370 Adămoiu Chirion
371 Dr. Mlrcea SqcId Sibiiann
272 Pariza Nicolae
373 Benţia Procopiu 374 Mirean Voina
375 Constantinescu Nic. 376 Virgil Barbulovici
377 Gavril Deac
378 379 380 381 382 383 384 385 386
Importanţa alegerii seminţii întrebuinţarea maşinilor în
agricultură Idem
Despre cooperative
„ Astra „ foloasele băncilor
populare Rostul „Astrei" Importanţa apei în agricult. Despre pomărit Tuberculoza însemnătatea zilei de 1 Dec. Sifilisul şi celelalte maladii
venerice Despre ziua eroilor Despre sărbătorirea in
dependenţei republicei Cehoslovace
America şi criza economică şi financiară
Despre turism şi întinerire Despre comemorarea gene
ralului Berthelot Însemnătatea zilei de 1 Dec. Importanţa unirii tuturor
românilor însemnătatea zilei de lOMai Reprivire asupra formaţiei
poporului român şi asupra formaţiei soc. Astra
însemnătatea ce a avut şi are soc. cult. Astra în cultura poporului Ardelean
Propaganda antivenerică
Protop. luliu Josan Pr. Ioan Laslo Protop. Iuliu Josan
înv. dir. Vica Savu
Dr. Dumitru Sulică
M şei. M a e lănăseanu
Puterea credinţii Munca nobilitează pe om Ce foloase aduce nvăţătura Biserica în serviciul Astrei Pregătirea zilei de 1 De
cemvrie prin Astra Roadele unirii noastre cu
Patria Mamă Cauzele Crizei economice
şi finan. de azi Educaţia în familie şi rolul
mamei
Borşa
Jucul de sus Someşul rece Sânm Haini Mmasulii! Panticeu Floreşti
Ticu Agârbiciu Someşul rece Vultureni Ugruţiu Covasna
C lu j
C o v a s n a
Făgăraş F ă g ă r a ş
Gârbou G â r b o u
Poptelec Bârglez Hăsmaş") Brănişca
Ilia "
l l ia
*) Ziua Astrei, ziua de 10 Mai, ziua eroilor, ziua de 8 Iunie s'au serbat atât in Gârbou, cât şi în comunele de pe teritorul acestui despărţământ prin servicii divine, festivale şcolare cu cântări şi prelegeri poporale.
8 7
©BCU CLUJ
"Nr. ert. Humele cmlereniiaiuliii
3 9 0 Protop. Iuliu Josan
391 Adv. stag. I. Costea
392 393
394 3 9 5
3 9 6
397 398
411 412
414 415
4 1 6 417 4 1 8
419 420
Ioan Orgonaş Protop. Iuliu Josan
înv. Valeria Pop
Protop. Iuliu Josan
Dr. V. Ilea Lt. Busuiocescu
399 Dr. I. Chişiu
400 Coriolan Petranu 401 I. Cătuneanu 402 Dumitru Preda 403 Dr. V. Ilea 4 0 4 Aurel Micu 4 0 5 Mateiu Scorobeţ
4 0 6 Ioan Crăciun 407 Mateiu Scorobeţ 408 Ilie Bunea 4 0 9 Dr. Aurel Creţu
4 1 0 I. Neagu
M. Scorobeţ Dr. A. Creţu
413 P. Bratu
I. Bunea Dr. A. Creţu
P. Bratu M. Scorobeţ Dr. A. Creţu
I. Bunea Dr N. Colan
421 Dr. H. P.-Petrescu
S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
Ilia I l ia
Sighet M a r a m u r e ş
Breb Călineşti
Dobârca Spring
Draşov
M e r c u r e a
Cărpiniş
Gârbova
Apoldul de jos
88
Cum e bine şi folositor să prăznuim noi sărbătorile naţionale
Precedenţele istorice zilei de 24 Ianuarie 1859
Istoricul zilei de 10 Mai însemnătatea sărbătorilor
naţionale Mamele celebre Eroii noştri din răsboiul
întregirii neamului Prin ce putem noi come
mora mai demn pe eroii noştri
însemnătatea zilei de 1 Dec. Lupta împotriva gazelor
otrăvitoare Therapia gazelor otrăvi
toare Arta engleză Despre Mihail Cogălniceanu Scene din istoria românilor Rosturile Astrei Foloasele albinăritului însemnătatea Astrei în tre
cut, prezent şi viitor Astra şi binefacerile ei Despre pomicultură Cultura viţei de vie Drepturile de moştenire ale
omului şi ale statului Astra dela început şi până
azi Despre pomărit Despre zestre şi dreptul de.
proprietate asupra imobilului, asupra solului şi aerului de deasupra proprietăţii, iar al statului asupra sujb-solului şi aerului
Astra, foloasele ei in trecut şi azi
Pomicultura şi boalele ei Testamentele în scris şi
verbal, vânzări şi promisiuni de zestre
Răsboiul şi urmările lui Despre pomicultură Despre vânzările pământu
rilor şi despre testament Cultura viţei de vie însemnătatea culturală a
Astrei Lectură din lucrările sale
dif. poezii
©BCU CLUJ
Rimele nnleieitlaroiiij S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
422 Laţia
423 M. Scorobeţ
424 Dr. O. Vraciu
425 M. Scorobeţ
426 V. Lazar
427 I. Popa 428 „ „
429 „ „
430 „ „
431 I. Preda
432 —n'~ „
433 Nic. Fărcaş ^434 Nic. Rădoiu 435 V. Natanail
436_ !• Topârcean 437 I. Munthiu 438 „
439 „
440 Bogdan En. 441
442 - „
443 I. Mironescu 444 „
445 „ 446. Dr. Oprean Oct.
""447 „ 448 Virgil Gusan
449 Dr. Oprean Oct. 450 Stanciu V. 451 Pr. David
452 Nic. Opriş
453 „ '„ 454 V.' Vulcu
Despre agricultura raţională
Rolul binefăcător al Astrei Motivul mortalităţii mari a
copiilor mici Prăsirea, îngrijirea şi boa-
lele pomilor Rolul cetirii cărţilor bune Sfânta scriptură şi adevă
rurile cuprinse în ea Foloasele sfintei scripturi
şi cartea ca izvor de cu -tură
Educaţia religioasă morală a tineretului
Portul românesc şi curăţenia în casă
Datorinţele copiilor faţă de mai marii lor
Despre alcoolism Cultura pomilor şi grădi
năritul Cultura albinelor Despre impozite şi legea
comunală Despre boale Iubirea de locul natal Credinţa fără de fapte este
moartă Din istoricul comunei Căr-
piniş însemnătatea şcoalei Lucrarea raţională a pă
mântului Cinstirea memoriei eroilor
căzuţi pentru neam Cinstirea legilor ţării Iubirea copiilor faţă de pă
rinţi Despre înjurături Apărarea sănătăţii Explică film. „Dinţi şi gura" Explică filmul „Noul testa
ment" Tuberculoza (cu film) Scopul cultural al Astrei Explică filmul „Noul te
stament" Evenimente mai însemnate
din trecutul poporului nostru
Rolul bisericii în stat Pentru ce trebuie să frec
venteze copii şcoala Caracterul sărbătorilor noa
stre naţionale
Apolduldejos M e r c u r e a „ „ sus
Doştad
Apolduldejos
Cărpiniş
Doştad
Presaca
Gârbova
89
455 „
©BCU CLUJ
ert. lamele eonlerentlarulut S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despărţi
456
457
4 5 8
459
460 461
462
463 464 465 466
467 468
470 471 472
473 474 475 476 477 478 479 480 481
482
483 484
485
486 487
Numele conferenţiarilor nu au fost indicate în raport
Dr. E. Dobrotă P. Acelenescu
469 Avram Tâmpănariu
I. Romul Sava C. Sava P, Acelenescu
Dr. E. Dobrotă A. Tâmpănariu C. Sava G Bucurenciu N. Muntean I. Ghişe I. Bârsan
I. Crăciun
I. Rieger
I. Crăciun
V. Vecerdea
I. Oraviţan
Rolul Astrei şi foloasele aduse de ea în Ardealul nostru şi în cele 4 colţuri ale ţării noastre
Tuberculoza şi răspândirea ei
Puterea credinţei in viaţa omenească
Despre cooperaţie şi necesitatea înfiinţării de cooperative
Iubiţi copiii Rugăciunea ca mijloc de
a dobândi dela Dumnezeu încetarea nenorocirilor
Necesitatea şi importanţa bibliotecilor poporale
Beţia şi urmările ei Ocrotiţi pomii şi arborii Despre caracter însemnătatea zilei de 1 Dec.
pentru poporul român Boalele venerice Căutaţi mai intâiu împără
ţia şi dreptatea lui D-zeu şi toate se vor adaugă vouă
Cooperativele şi folosul lor pentru popor
Parabola sămănătorului Criza mondială Dragostea de neam şi le
gea strămoşească Călătoria sa la Ierusalim Secta pocăiţilor Radio şi radiofonie Patrie şi patriotism Criza economică Sărbăt. şi credinţe deşarte Sărbătorile băbeşti Combaterea luxului Orientarea agriculturii că
tre Zootehnie : Creşterea vitelor şi paserilor
Cultivarea virtuţilor în o-mul de azi
Lectură religioasă-morală însemn. Astrei pt. cultura
pop. român din Ardeal Lucrarea raţională a pă
mântului însemnătatea zilei de lOMai Şcoala română şi însem
nătatea ei în zilele de azi Despre sifilis şi celelalte
boale sexuale
Gusu Mc r curta
Jina
Poiana
Recii
Spring
Moldova nouă Moldova nouă.
90
488
©BCU CLUJ
H r. o r i . Humele conlerentlaiolui S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
489 Alex. Moisi
490 Const. Popescu 491 Ioan Oraviţan 492 Constantin Arcan 493 Alex. Vlădulescu 494 Const. Popescu 495 Constantin Arcan 496 Simion Dragoman 497 Dorina Dop 498 Aug. Cichindelean 499 Simion Dragoman
500 Aug. Cichindelean 501 Ioan Ghicăşan
502 Simion Dragoman
Despre sifilis şi celelalte boale sexuale
Idem însemnătatea zilei de 1 Dec.
Moldova nouă Moldova nouă Podina Matei Moldova nouă
503 504 505
506 507
508 509 510
511
512
513
5 1 4 .
515
516 517 518 519 520 521 522 523 524
525
Dorina Dop Dr. Ioan Tatu Simion Dragoman
Ioan Ghicăşan
Simion Dragoman Ioan Ghicăşan Ioan Nuţă
Nic. Bălăban
Simion Dragoman
Petre Popa
V. Florea Preot Florea Nic. Pandrea
Emil Popescu
însemnătatea zilei de 24 Ian. ,, însemnătatea zilei de 10 Mai ,, Idem*) Importanţa recensământului Nocrich Munca, datorie socială „ Pomăritul „ Cultura ca factor de fortifi
care naţională Beneşti Despre pomărit ., A explicat filmele Altoitul,
Vederi din locurile sfinte, Viaţa lui Isus ,,
Importanţa graiului în progresul omenirii Vurpăr
Munca, factor de îmbogăţire Tuberculoza „ Rolul Astrei în culturali
zarea pop. nostru delasate Ţichindeal Importanţa Bibliei „ A expl. film. vederi din lo
curile sfinte şi viaţa lui Isus „ Cartea şi binefacerile ei Marpod Importanţa bibliei „ A explicat filmul: „Viaţa
lui Isus" „ A explicat filmul: „Vederi
din locurile sfinte" „ Contribuţiile Astrei la cul
tura poporului Ilimbav îngrijirea vitelor şi a vi
ţeilor sugaci, precum şi mulsul vacilor Cometei
Combaterea luxului şi fru-museţa portului românesc
Naşterea poporului român şi încreştinarea lui „
Insemnătateazileide 10 Mai Mamele celebre „ Educaţia tineretului Despre secte Ghijasa de jos Iubirea deaproapelui Sfânta Treime Viaţa Mântuitorului „ Răsboiul dela 1 8 7 7 - 1878 Familia Regală în timpul
răsboiului pentru întregirea neamului .,
Românii din Penins. Balcan. „
Nocr i ch
*) începând din 18 Februarie în fiecare Duminecă şi sărbătoare după masă la orele 3 şi seara la orele 7 s'a vorbit ţăranilor despre diferitele rele sociale.
91
©BCU CLUJ
Nr. ert. Urnit Gonfereatiarslul S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
526 Emil Popescu
527 528 529
530 531
532 Nudiţan N. 533 534 loan Alexandru
535 Simion Dragoman 536 537 538
563 564 565 566 567 568 569 570 571 572 573
Dorina Dop
loan Ghicăşan
Cornel Stănuleţ
Gh. Banda Gh. Bărdaş Toma Oprean N. Maniţiu G. Bărdaş
539 540 541 542 543 544 545 546 547 548 549 550 551 552 553 554 555 N. Ioniţă 556 N. Maniţiu 557 Const. Nedelcu 558 I. Conciatu
559 G. A. Popescu 560 Constantin Vrabete 561 I. Cucu 562 I. Jianu
I. Rusmir V. Vărădeanu I. Rusmir
Creditul agricol prin băncile populare
Economiile mărunte Activitatea şi jertfele Astrei Creşterea pasărilor în mod
raţional Puterea ştiinţei de carte Gazele de luptă şi protecţia
contra lor Constituţia Datorii şi drepturi Mai multe prelegeri cu su
biect religios, cultural, economic şi patriotic Ilimbav
Importanţa recensământului Nocrich însemnătatea zilei de 1 Dec. „
„ „ 24 Ian. Importanţa arborilor şi a
pomilor Munca, datoria socială însemnătatea zilei de 8 Iunie „ Patimile Mântuitorului „ însemnătatea zilei de lOMai Cultul eroilor însemnata tea zilei de 9Iun.
„ „ lDec „ „ 24 Ian. „ , 10 Mai
însemnătatea zilei eroilor „ Cultul eroilor „ însemnătatea zilei de I Dec. Vurpăr Purtarea în biserică „ Despre economie Unirea Principatelor rom. „ însemnătatea zilei de 10 Mai
Ghijasa de jos N o c r i c h
Săsăuş
V. Vărădean Nic. Jucu
Cultul eroilor Subiectul neindicat Idea de Stat în sudul Ba
natului Ascensiunea Alpilor însemnătatea zilei de 1 Dec. Meseriile la noi O revoluţie în ştiinţă (teo
ria lui Einstein) Cultul eroilor
Problemele Almăgiului Obiceiuri vechi Satul de eri şi de azi Despre mamă Pomicultura Satul de eri şi de azi Femeia şi gospodăria Politicianismul şi Statul Tuberculoza
Oraviţa O r a v i f a
Bozovici Ticvanulmare Răchitova Broşteni Goruia Gârlişte Ciclova rom. Cacova
92
©BCU CLUJ
574 575 576 577
Minele conlorontiarutul
Andreiu Mălăescu
D. Iliţescu
Dimitrie Morariu
595
596 597
598 599
6.0
601
602 603 604
605 606 607
•608 609
S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
Secăşeni
Domnecea
Pecica
O r a v i f a
P e c i c a .
578 Dr. Emil Zinveliu Tuberculoza „ ,, 579 Dr. E .ea Benţea Despre sifilis „ ,, 580 Nicolae Ardelean însemnătatea zilei de 1 Dec. „ ,, 581 H ii Insemnătateazileide lOMai „ ,, 582 Dr. Alex. Ceuşianu începutul neamului Ro
mânesc Reghin Reghin; 583 Alex. Pop Voivodatele Române ,, 584 Dr. E . iNicoară Gânduri de toamnă în
natură ,, ,, 585 Dr. E . Popa Inocenţiu Micu ,, ,, 586 Dr. E . Nieoară Viaţa lui Mihai Viteazul ,, ,, 587 II 11 " Cancerul (cu proiecţii) ,, ,, 588 II II 11 Viaţa şi luptele lui Ştefan
cel Mare „ ,, 589 II >t 11 Nu fumaţi (cu proiecţii) ,, ,, 590 Dr. S. Russu Petru Rareş ,, ,, 591 A . Pop Luptele lui Mihai Viteazul ,, ,, 592 Dr. D. Harşia Liga Naţiunilor ,, ,, 593 Dr. I. Harşia Cultul istoriei ,, ,, 594 Dr. E. Nieoară Funcţiunile normale şi
Ioan Maloş JD>. E . Nieoară
Dr. V. Nicolescu
Dr. Alex. Ceuşian
Dr. E . Nieoară Vladimir Nieoară Dr. Liviu Russu
Prof. Dr. M. Botez Prof.Dr. Aug. Maior Pfol or. ştefan eseu Goangă Dr Eugen Nieoară
anormale a glandelor cu secreţie internă
Problema tuberculoziei (cu proiecţii)
Unirea Principatelor Un prieten a României:
Gen. Berthelot Există Dumnezeu Când şi de unde a venit
sifilisul (cu proiecţii) Certificatul medical la căsă
torie Diplomaţia secretă şi răs
boiul mondial Pasteur şi opera lui Dreptul femeilor Generaţia nouă, şcoală
nouă Civilizaţie şi sănătate începutul Universului Neam, Popor, Naţiune Credinţa şi igiena neamului Jabeniţa Pericolul alcoolului asupra
viitorului neamului Ibăneşti sat
*) S'au mai ţinut conferenţe la toate cercurile culturale in ziua de 2 Noemvrie 1930 despre combaterea bolilor venerice.
93
Foloasele pădurii şi despre cultura salcâmului
Rolul şcoalei şi al bisericii în educaţia poporului")
Urcarea pe tron a M. Sale Regele Carol al II-lea
Rostul Astrei şi roadele a-cesteia aduse neamului românesc
©BCU CLUJ
Nr. ert. Humele coMerenliaririu! S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
610 Dr. Eugen Nicoară 611 M
612 M
613 Dr. V. Nicolescu 614 Dr. E. Nicoară
615 Dr. V. Nicolescu 616 Dr. Tr. Pop 617 Dr. V. Pop 618 Dr. D. Lupu 619 Dr. Dostal 620 Dr. E. Nicoară
621 622 Dr. V. Nicolescu 623 Dr. E. Nicoară 624 N. Handrea 625 Ştefan Şular 626 Dr. Eugen Nicoară 627 Dr. Vasile Nicolescu
628 L. Şuteu 629 Dr. E. Nicoară 630 631 Dr. V. Nicolescu 632 Dr. E. Nicoară 633 A. Pop 634 Dr. V. Nicolescu
635 Dr. E. Nicoară 636 Chelemen Şt. 637 Ciloca I. 638 Dr. E. Nicoară 639 Dr. Al. Ceuşianu 64 J Dr. Nicolescu
641 A Pop. 642 Dr. E. Nicoară
643 A. Pop 644 Iuliu Pop 645 L. Şuteu 646 Gh. Sălăgean 647 St. Şular 648 Dr. E. Nicoară
649 Dr. E. Nicoară 650 Iuliu Pop 6D1 Dr. E. Nicoară 652 A. Pop 653 Dr. E. Nicoară' 654 Ştei an Şular 6 5 5 Dr. V. Nicolescu 656 Alb u
Alcoolismul şi urmările lui Credinţa şi igiena Prevenirea bolilor prin
igienă zilnică Sifilis Păstraţi sângele strămoşilor
curat Sifilis
Mihai Viteazul şi credinţa lui
Omul în natură Boli venerice Sifilisul Albinăritul Cauzele Crizei Omul, natura, D-zeu Gaze, microbi şi apărarea
lor Lucrul manual Credinţa tare sănătate bună Nu fumaţi Sifilisul Cum va fi neamul sănătos Familia şi cultura Microbi, gaze ca luptă de
răsboiu Examene în viaţă Se facem bine Ceva despre recensământ Rostul vieţii Isus împrocesuat Gaze şi microbi în viitorul
răsboiu Familia şi şcoala Păstraţi credinţa şi cură
ţenia Cartea şi familia Credinţa strămoşească Ce să lucreze fetele iarna Ingrăşarea vitelor Cauza crizei Criza sanitară, morală şi
socială Tuberculoza Sectarismul Credinţa şi sănătatea îndrumarea tinerilor Sifilisul Criza economică Certificat de căsătorie Autori români traduşi la
străini
Ibăneşti păd. Regh in Dumbrava ,,
Deda Bistra ,, Sântmihaiu
Deleni
Deda "„ Aluniş Hodac Sântu
Breaza Râpa de sus ,, Sântu Maioreşti ,,
Beica de sus
Fărăgău Idicel sat Idicel sat Ruşii Munţi
Ierbuş Filpişul mare
Ibăneşti
Suseni Iernuţeni
Voivodeni
Urişiul de sus
Râpa de sus
Urişiul de sus Urişiul de jos
Petelea
Râpa de jos
Gorneşti
94
©BCU CLUJ
N r . cri.
657 658 659 660 661 662 663 664 665 666 667 668 669 670 671 672 673 674 675 676 6i7 678 679 680 681 682 683 684 685 686 687 688 689 690 691 692 693 694 695 696 697 698 699 700 701 702 703 704 705 706 707 7U8 709 710 711 712 713
Humele uiltruliinlil
A. Pop Branea G. Dr. E. Nicoară A. Pop Dr. E. Nicoară Bungărzean L lecu Dr. V. Nicolescu Dr. E. Nicoară
Dr. V. Nicolescu Dr. E. Nicoară A. Pop Dr. E. Nicoară
Dr. Cornel Daneţ
Dr. Traian Mica
Dr. Par. Licareţ Preot G. Târba Ioan Isvernaru Dr. Gh. Preda
Conferenţiari au fost: preoţii, învăţătorii şcoalelor şi un expert al cooperativelor din Cluj
S u b i e c t u l
Creşterea copiilor Combaterea tuberculozei Alcoolismul Ccmbaterea bolilor venerice Concubinajul Programul Astrei însemnătatea zilei de 10 Mai Istoricul Astrei Conferinţă religioasă Eroii neamului Idealuri trecute şi viitoare
Toate prelegerile au avut conţinutul religios, cultural şi economic
L o c a l i t a t e a Despart.
Nadăşea
Morăreni
Reghin
Breaza Petelea Şerbeni
Căcuci Apalina
St. Mihai si. Minai iPtiiiş Petriş Petri; iDumbrava)
R e g h i n
Tg. Mureş
Iernuţeni St. Mihai Beica Cliem] de las Beica de jos St. Mihai Beica de sus Sasca S a s c a
Bocşa mont. Baia de Arieş Hădărău Brăreşti Lunca Lătureni Lupşea Ocoliş Ponor Posaga de jos Saitas Geamăna Valea Ghemiieliilei Vidolm uin|a Geamăna
S ă l c i u a
95
Dr. E . Nicoară Dr. V. Nicolescu Dr. E . Nicoară Tomşa Ioan Vişoiu Al. A.. Pop Dr. E Nicoară Dr. E. Popa Liviu Rusu I. Pop I. Oltean Dr. E. Nicoară
Igienă şi credinţă Certificat de căsătorie Nu fumaţi Prin ce arăt. iubirea de ţară Trei proverbe O mamă celebră Cinstirea Mamei Cultul Astrei
Martirii creştinilor Ascultarea părinţilor Trei duşmani Drumurile binelui Nu fum iţi îndrumarea vieţii Apicultura Igiena şi credinţa Să citim Pericolul fumatului Rostul şcoalei îngrijirea casei Certificat de căsătorie 10 Mai Igienă trupească şi suflet. Certificat de căsătorie Eroii Ziua eroilor Cinstiţi morţii Bolile fumătorilor Tuberculoza
©BCU CLUJ
Nr. ert.
714 Dr. M. Lupaş 715 Coman Oţetea
716 Petre Petrescu 717 H. P.-Petrescu 718 Iacob Steflea
719 Constantin Ţintea
720 S. Ţeposu
721 N. Martin
722 I Tolu
723 A. Iosof
724 I. Tolu
725 A. Iosof
726 N. Martin
727 Dr. M. Lupaş
728 I. Tolu
729 A. Iosof
730 N. Borcia
731 Dr. D. Borcia
732 S. Ţeposu
733 N. Colan 734 I. Tolu 735 N. Martin 736 Dr. Iosif Stoichiţia 737 N. Martin 738 Toma Miclăuş
739
740 N. Martin 741 Toma Miclăuş 742
743 744 N. Martin 745 P. Orăştean
746 T. Miclăuş
747 P. Orăştean 748 „ 749 I. Bărbat 750 I. Giurgiu
S u b i e c t u l
A explicat diafilmul Sifilis însemnătatea zilei de 1 De
cemvrie Omul de mâine Lectură din lucrările sale însemnătatea zilei de 10
Mai însemnătatea zilei de 10
Mai Despre cultură şi impor
tanţa ei Despre cultură şi depozi
tarul ei: cartea Rostul bibliotecilor popo
rale A explicat diafilmul: Isto
ria românilor Rostul bibliotecilor popo
rale Explicat diafilmul: Istoria
românilor Elementele culturii Rostul bibliotecilor popo
rale Creştinism şi democraţie Câteva pagini de istorie
naţională Rostul bibliotecilor popo
rale Despre rolul Astrei şi bi
bliotecile poporale Titlul neindicat Idem Rolul bibliotecilor popo
rale Elementele culturii Microbii patogeni Elementele culturii Creşterea, îngrijirea şi boa-
lele pomilor însemnătatea zilei de 1 De
cemvrie Despre credinţa Muncă şi economie Datinile şi obiceiurile cre
ştineşti Unirea Principatelor Iubirea de şcoală Creşterea stupilor şi foloa
sele lor Relele urmăii ale judecă
ţilor Folosul citirii cărţilor Despre impozite Iubirea deaproapelui Educ. morală ca baza vieţii
L o c a l i t a t e a Despart-
Sălişte Să l i ş t e
Aciliu
Galeş
Vale
Sibiel
Săcel
Tilişca
Mag
Orlat
Aciliu
Amnaş
96
©BCU CLUJ
ert. «mie conturi
751 I. Giurgiu
752 „ „
753 „
754 N. Jurca 755 I. Giurgiu 756 T. Miclăuş
757 M. Ciorogar
758 P. Orăştean 759 I. Ivan 760 P. Orăştean
781 T. Miclăuş 762 A. Iosof
763 „
764 D. Floaşiu
765 I. Tatu
766 Nic. Hanzu
767 I. Bologa
768 N. Hanzu
769 T. Adam
770 A. Vlad
771 I. Tarcea
772 A. Vlad
773 „ „
774 I. Tarcea
775 A. Vlad 776 I. Becicheri 777 Dr I. Olar 778 I. Stoia 779 C. Ghişe
780 „ „
781 I. Hânsa ' 782 Elis. Ghenie
S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart,
Virtuţile creştineşti şi naţionalismul Amnaş
MitropolitulŞagunaca apostol al neamului românesc „
Familia Brătianu şi unirea tuturor românilor ,,
Din trecutul neamului ,, Eroii şi generaţia de azi ,, însemnătatea zilei de 10
Mai Diferite momente din isto
ria neamului ,, Jertfele eroilor ,, Conservarea vinului Creşterea viermilor de mă
tase şi foloasele lor ,, Altoirea pomilor ,, Epoca străveche a neamu
lui nostru şi epoca năvălirilor barbare Galeş
Apărarea ortodoxiei în satele din margine în sec. al XVII. şi Popa Ioaneş din Galeş „
împăratul Constantin cel mare şi maica sa Elena „
Cultul oamenilor mari ,, Importanţa învăţăturii: Bi
serica, Şcoala şi Astra Gurarâului Credinţa strămoşească şi
sectarii dela noi „ Izvoare noui de venit pt.
sătenii noştri ,, Necesitatea unirii între să
teni „ Andreiu Şaguna înfiinţă-
torul Astrei Mag Adunarea dela Alba-Iulia ,, Crucea, originea introdu
cerii ei în cult ,, însemnătatea zilei de 10
Mai Cruţarea pădurilor ,, Cruţarea păsărilor folosi
toare şi nimicirea celor stricăcioase ,,
ViaţaDomnuluilsus Cristos Orlat Tuberculoza „ Pomicultura ,, însemnătatea zilei de 1 De-
S ă l i ş t e
cemvrie însemnătatea zilei de 24
Ianuarie Boalele pomilor însemnătatea zilei de 10
Mai
Rod
97 7
©BCU CLUJ
1
N r . e r t . Mele coBlerentiamlDi
Dr. E. Dobrotă V. Popoviciu
I. Dobrotă
M. Bembea
I. Muntean
P. Iuga
I. Iosof G. Păcurar
I. Iosof I. Frăcea
N. iîea
I. Ştirban N. Balteş I. Ştirban
N. Balteş N. Ilea
I. Ştirban
G. Ittu
N. Simian
G. Ittu
N. Simian
S u b i e c t u l
Tuberculoza Lucrări practice în grădina
de pomi Ridicarea vieţii morale la
sate Cultura pomilor Combaterea insectelor şi
criptogamelor în pomărit Ajutorul săracilor şi nece
sitatea socială Sărbătorile naţionale Sărbătorirea unirii dela
Alba-Iulia Iubirea către Rege Din istoricul satului Sibiel Combaterea sudalmelor Despre îngrăşămintele chi
mice ale pământului Gunoiul şi suprafosfatul la
cultura plantelor Scopul urmărit de Astra Biserica, pavăza credinţei
şi legei strămoşeşti însemnătatea zilei de 10 Mai Cultura raţională şi farme
cul şcoalei însemnătatea zilei eroilor Albinăritul Pomicultura Obiceiurile strămoşeşti pă
strate prin tradiţie Influenţa mediului asupra
tineretului Naşterea Domnului Importanţa zilei de 24 Ian. Băncile populare şi co
operaţia Răsboiul dela 1877 Eroii trecutului şi eroii vii Regele Carol al II-lea Cultivarea omului prin ci
tire Puterea crucii Mitropolitul Andreiu Şa-
guna Ziua Unirii Cum să sărbătorim naşte
rea Mântuitorului Unirea Principatelor Emanuil Gojdu şi caritatea Cultivarea pomilor şi foloa
sele ce aduc ei Mila şi ajutorul Combaterea paraziţilor la
pomii fructiferi prin stropire
L o c a l i t a t e a Despart.
Rod
Sibiel
Săliştc
Tilişca
Topârcea
Vale
98
"*783 784
785
786 787
788
789 790
791 792 793 794
7 9 5
796 797
798 799
800 801 802 803
« 0 4
8 0 5 8 0 6 807
808 809 810 811
812 8 1 3
814 815
8 1 6 817 818
819 8 2 0
©BCU CLUJ
Nr. avi. Humelg conlsrejilianlii S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
821 G. Ittu
822 823 824 825 826 827 828
829
830 831 832 833 834
835
836
837 838
839
840
841
848
849
850
851 852
853
854
N. Simian G. Ittu N. Simian G. Ittu
N. Simian
Dr. Gh. Preda
Dr. D. Stăniloaie I. D. Ştefănescu
Em. Bucuţă
I. U. Soricu D. D. Roşea
Silviu Ţeposu
I. D. Ştefănescu
842 Dr. Ios. Stoichiţia
843 Dr. G. Bolintineanu 844 Dr. Oct. Filipescu
845 Bogdan-Duică
846 847
Coriolan Petran
Ion Popescu-Ueileşti
Pamfil Şeicaru Dr. Romul Cândea
Dr. R. Bussy
G. Marinescu
Lucrările de primăvară la pomi, altoirea
însemnătatea zilei de 10 Mai Cultul eroilor Cinstirea eroilor Îngrijirea copiilor mici Alcoolismul şi ravagiile lui Regele Carol al II-lea Rolul şcoalei în viaţa po
porului Contrastul în lume şi viaţa
omenească Biserica grecească de astăzi Explicarea liturghiei ortod.
Amintiri despre Caragiale, Vlahuţă şi Delavrancea
Pictura bizantină şi veche românească în Ardeal
Contribuţii la educaţia poporului
Ziua de 1 Decemvrie Tendinţe caracteristice în
filozofia contimporană Personalitatea lui Andrei
Bârseanu Despre stil în artă, stil în
arhitectură, pictură, sculptură şi muzică
Stilul în arhitectură, stilul egiptean, chaldeian, stilurile greceşti
Un nou metod de a trata tuberculoza
Igiena primei copilării Concepţia actuală a apen
dicitei Despre variantele Lucea
fărului lui Eminescu D. Bolintineanu; Conrad O legendă de V. Alexandri
(Boeri Mustafa) Dictatură şi constituţiona
lism Despre arta engleză (cu pro-
iecţiuni) Continentele şi problema
mobilităţii lor Federalizarea Europei Desvoltarea statului român
1 8 5 9 - 1 8 6 6 (Politica int.) Desvoltarea statului român
1859—1866 (Politica ext,) Desvoltarea statului român
1 8 5 9 - 1 8 6 6 (Desvolt. cult.)
Vale Să l i ş t e
Sibk Sibiu
99
©BCU CLUJ
Nr. ert. Humele conlerenliarDloI
Silviu Ţeposu
loan Isaicu
Dr. H. P.-Petrescu
863 loan Popa
864 Dr. Ios. Stoichiţia 865 Dr. H. P. Petrescu
866 Silviu Ţeposu : 867 Dr. Liviu Ionaşiu
868 869 Dr. Ios. Stoichiţia 870 Dr. H. P. Petrescu
871 loan Dragomir 872 loan Isaicu 873 I. Berghia 874 Dr. H. P. Petrescu
875 loan Dragomir 876 Dr. Ios. Stoichiţia 877 Dr. H. P. Petrescu
878 loan Isacu 879 loan Dragomir 880 Nicolae Colan 881 Emilian Cioran
882 Silviu Ţeposu 883 Nicolae Colan 884 885 loan Dragomir 886 Dr. N. Petra 887 loan Popa
888 I. Berghia 889 Mina Grădinar
890 loan Dragomir 891 loan Popa
S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart..
Sibiu Sibiu
Ruşcîori
Şura Mică
Caşolţ
Veştem
Cristian
Răşinari
Aciliu
Bungard
Sibiel
Mohu
Cristian 100
855 856
857
858
859
860
861
862
Vladimir Nicoară Emilian Cioran
Drepturile femeilor Viaţa şi patimile lui Isus
(cu proiecţiuni) Viaţa şi patimile lui Isus
(cu proiecţiuni) Viaţa şi patimile lui Isus
(cu proiecţiuni) Viaţa şi patimile lui Isus
(cu proiecţiuni) Din începutul neamului ro
mânesc Despre secte şi lupta con
tra lor Romanul Sadoveanu „Bal
tagul". Serbătorirea lui Sadoveanu (50 ani)
Despre rătăcirile omului dela calea adevărului
Boalele molipsitoare Lectură proprie şi din T.
Păcăţian Trecutul neamului nostru Boalele molipsitoare Rostul Astrei Despre Tuberculoză Cărţile mai nou apărute
şi din Niţă Zdrenghea Importanţa bibliotecilor Credinţa în D-zeu Biserica, Şcoala, Armata Lectură din A. Bârseanu
şi T. Pacăţianu Iubirea de carte Boalele sociale Lectură din A. Bârseanu şi
Z. Bârseanu Rostul Astrei Bibliotecile la sate Despre Colinde Procesul între oraşul Sibiu
şi comuna Răşinari în sec. al XVIII.
Solidaritatea naţională Rostul bibliotecilor la sate Cultură şi civilizaţie Prietinii sinceri Cărţile Rostul cultural al Astrei Figuri reprezentative în
istoria neamului nostru Rostul cultural al Astrei Cooperaţia la noi şi în alte
ţări Rostul bibliotecilor Explicări din Noul Testa
ment, pe baza a lor 50 tablouri (cu proiecţiuni)
©BCU CLUJ
Nr. ert. Umilele ccnf erenţlar»luf
Emilian Cioran
Ioan Popa Silviu Ţeposu Dr. Liviu Ionaşiu Virgil Nistor Ioan Dinu
Ioan Dragomir
Virgil Nistor
Silviu Ţeposu Petre R. Petrescu Nicolae Colan Traian Petrişor Ioan Isacu
Dr. A. Gâlea Ioan Dinu Virgil Nistor Ioan Isaicu
Nicolae Colan Ioan Dinu Virgil Nistor Ioan Popa Dr. Ioan Stanciu Ioan Dragomir Ioan Isaicu Ioajj Dinu Trand. Scorobeţiu
Ioan Isaicu Ioan Dinu Virgil Nistor Dr. A. Gâlea Emilian Cioran Ioan Dinu Ioan Isaicu Nicolae Colan Ioan Dinu Trand. Scorobeţiu Ioan Isacu
S u b i e c t u l
| E X O 1 . din Noul Test., pe baza J a lor 50 tabl. (cu proiect.)
Importanţa culturală Boalele infecţioase
^Explicări din Noul Testa-J ment (50 tabl. cu proiect.)
Rolul Astrei în culturalizarea satelor
Explicări din Noul Testament (50 tabl. cu proiect.)
Rostul cultural al Astrei Naţionalismul integral Rostul bibliotecilor la sate Rostul cărţii. Moralitatea încrederea în puterea nea
mului românesc
Explicări din Noul Testament (50 tablouri cu pro-iecţiuni)
Local i tatea Despart.
Rolul Astrei
Ioan Dinu Dr. Liviu Ionaşiu Ioan Isacu
Explicări din Noul Testament (50 tablouri cu pro-iecţiuni
Rostul cultural al Astrei Pagini din teatrul glorios
al neamului nostru Importanţa cărţii şi a me
seriilor Activitatea Astrei în trecut
şi astăzi Dr. H. P. Petrescu Lectură proprie şi alţi autori Gh. Lăţea Cultura raţională a pă
mântului
Ioan Dragomir
Dr. Liviu Ionaşiu
Turnişor Şelimbăr Bungard Hamba
Sadu Cisnădia Boita
Tălmăcel Tilişca
Guşteriţa
Sebeşul de jos Sebeşul de sus Avrig Racoviţa Hamba Sura Mare Ruşi Slimnic Tălmaciu firma Tălmaciu
Bradu Sacadate Poplaca Mohu Veştem Glâmboaca Porumoacul De ies Guşteriţa Răşinari Dai a Caşolţ Cornăţel Nucet Ocna-Sibiului
Noul Roşia Daia
Noul
Sibiu
101
892 893 894 895 896 897 898 899 900
901
902 903 904 905 906
907 908 909 910 911 912 913 914 915 916 917 918 919 920 921 922 923 924 925 926 927 928 929 930 931 932 933 934 935 936
937
9 3 8
939 940
©BCU CLUJ
yr
rt'. Nonele coilereillaiDlel 941 Nicolae Colan
942 Dr. H. P. Petres.
943 T. Spineiu
944 Ioan Isacu
945 Ioan Dragomir 946 Ioan Isacu
947 T. Spineiu 948 Mina Grădinar
949 Emil Baca 950 Timotei Spineiu
951 Mina Grădinar
952 Ioan Isacu
953 Ioan Dragomir
954 Ioan Isacu
955 Mina Grădinar
956 Ioan Berghia 957 Ioan Dragomir
958 Ioan Isacu 959 Ioan Dragomir
960 Mina Grădinar 961 Dr. H. P. Petres.
962 Ioan Isacu 963 Ioan Dragomir 964 T. Modran
965
966
967 N. Boicean 968
969
970 I. Măsariu 971 972 I. Tatu 973 974 I. Răceu 975
S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
102
Importanţa bibliotecilor la sate
Lectură proprie şi alţi autori
Folosul cărţii agricole Iubirea faţă de D-zeu şi
deaproapele Folosul mare al cărţii Frumuseţile şi bogăţiile ţării
noastre Agricultura raţională Cooperaţia la noi şi în alte
ţări Boalele infecţioase O nouă îndrumare spre
creşterea vitelor Foloasele cooperaţiei Pagini din trecutul glorios
al ţării noastre Intoarceţi-Vă la o viaţă
nouă. Folosul bibliotecilor Profitul moral şi material
al României din răsboiul mondial
Folosul Băncilor populare şi al tovărăşiilor
Iubirea gliei strămoşeşti Rolul Astrei şi rostul biblio
tecilor la sate Facerea de bine Rolul Astrei în culturali
zarea satelor Importanţa tovărăşiilor Lectură propie şi din alţi
autori Virtuţile creştineşti Folosul bibliotecilor Clevetirea, cel mai mare
păcat al omului Educaţia religioasă a co
piilor până la vârsta de şcoală
Dragostea şi ajutorarea deaproapelui
Sifilisul şi urmările lui Cum să scriem şi să vor
bim româneşte Viaţa şi faptele M. S. Re
gelui Carol II-lea Credinţele deşarte Explicarea fericirilor Tuberculoză şi tifos Bogăţiile României însemnătatea zilei de 1 Dec. însemnătatea zilei de 10 Mai
Apolduldejos Sibiu
Cisnădia „
Marpod „
llimbav ,,
Chirpăr ,,
Săsăuşi ,,
Fofeldea
Tălmaciu firma ,,
Poplaca
Bungard
Caşolţ ,,
Cristian ,,.
©BCU CLUJ
!';,. minele cgmeremianilii
976 I. Răceu
977 G. Coţofană 978
979
980 981 982
983
984 V. Stănilă
985 loan Todea 986 V. Stănilă
987 I. Todea
988 989 V. Stănilă 990
991 I. Todea
992 V. Stănilă 993 Ilie Stoichiţia 994 I. Todea
995 I. Dragomir
996
997 G. Vlad 998 Oprea Olariu
S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
999 1000
1001
1002 Pr. Brote
1003 înv. Ionescu 1004 Pr. Brote 1005 I. Marin
Personalitatea şi activitatea multi-laterară a dlui profesor Nicolae Iorga Cristian
Sifisul şi relele lui Daia 1 Decemvrie, sărbătoare naţională ,,
însemnătatea zilei de 24 Ianuarie
însemnătatea zilei eroilor ,, Cultul mamei ,, îngrijirile ce trebuesc date
copiilor mici ,, Aniversarea urcării pe tron
a M. S. Regele Carol II. „ Insectele vătămătoare, po
milor fructiferi şi combaterea lor Guşteriţa
Şcoala şi Biserica ,, Obligativitatea învăţământului primar şi avantajiile absolvenţilor şcoalei primare cemplecte ţVII. cl.) ,,
Boalele molipsitoare şi combaterea lor „
însemnătatea zilei de 1 Dec. ,, Unirea principatelor ,, Ingrăşămintele naturale şi
artificiale ,, însemnătatea zilei de 10
Mai în istoria noastră ,, Rolul şcoalei primare ,, însemnătatea meseriilor ,, însemnătatea lucrului ma
nual în şcoala primară ,, însemnătatea meseriilor şi
îndemnul populaţiei de a-şi duce copii la meserii Noul
Foloasele învăţăturii şi a scrisului
Frumuseţa ţării noastre ,, Păcatele neunirii şi stăru
inţele bunilor români la înfăptuirea idealului naţ. Poplaca
Foloasele plantaţiilor ,, Iubirea acelora cari au su
ferit şi s'au jertfit pentru înfăptuirea României mari ,,
Datoriile ce le avem către Tron, Rege şi Patrie ,,
Luptele românilor în contra catolicismului în legătură cu unirea Răşinari
Poezia lui O. Goga ,, Lectura din scriptură „ îngrijirea, ajutorarea oame
nilor săraci şi bolnavi Râul Sadului
Sibiu
103
©BCU CLUJ
Nr. ert. tale conleiealiaiilii S u b i e c t u l Localitatea Despart.
1006 1007
1008 1009 1010 1011 1012 1013
1014 1015 1016
P. Rădoiu I. Marin
I. Banda
I. Modran
G. Ludu
1017 »
1018 S. Meteşan
1019 G. Ludu
1020 N. Topolog
1021 P. Vulcu
1022 Dr. I. Lupaş 1023 S. Puşcariu 1024 G. Bogdan-Duică 1025 Al. Hodoş 10J6 Suciu Sibianu 1027 Dr. O. Ganea 1028 Z. Torok
1029 A. Radu 1030
1031
1032 A. Stoicoviciu 1033 Horia Teculescu 1034 ,, 1035
( ( 1036
tl 1037
( t 1038 1039
M 1040 1041
1042 Emilian Stoica 1043 Dr. G. Petrescu 1044 L. Constantinescu
1045 H. Teculescu
1046 A. P. Bănuţ
Roşia
Şelimber şi a po-
lalmaciu-Nm
însemnătatea Astrei îngrijirea copiilor şi dato
ria lor faţă de părinţi Despre alcoolism Ziua eroilor Ziua mamei Tuberculoza Urmările beţiei Cultura grâului
rumbului Cultul eroilor Asociaţii şi cooperative Viaţa românilor din Tran
silvania sub stăpânirea ungurilor
Cum s'a făcut unirea principatelor ,,
Zile mari din Viaţa poporului nostru ,,
Dinastia română şi Regele nostru ,,
Păstrarea obiceiurilor creştineşti ale strămoşilor Turnişor
Unirea dela 1859 şi cea dela 1918
I. M. Piuariu D. Golescu D. Bolintineanu ,, Statele Unite ale Europei ,, Despre sport ., Primejdiile primăverii ,, Petrografia judeţului Târ
nava mare Părinţii bisericeşti „ însemnătatea zilei de 24 Ia
nuarie ,, însemnătatea zilei de 10
Mai . » însemnătatea zilei de 1 Dec. ,, Despot Vodă ,, M. Sadoveanu ,, General Berthelot ,, Take Ionescu ,, Cauzele răsboiului mondial 50 ani de regalitate (10 Mai) In amintirea eroilor ,, 8 Iunie „ Cel mai vechiu prieten al
Ardealului (N. lorga) „ N. Iorga şi biserica noastră ,, N. Iorga şi generaţia nouă „ N. Iorga şi şcoala româ
nească „ N. Iorga şi unitatea nea
mului „ Rostul Astrei Biertan
Râul Sadului Sibiu
Sighişoara Târnava mare
104
©BCU CLUJ
MP. ert. fiomele GoeferenţlarBlu] S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
1047 1048 1049
1050 1051 1152
U351 1054 1 0 : 5
1056 1057 1058 1059 1060 1061 1062 1063
1064
1065 1066
1067 1068 1069 1070 1071 1072
1073
1074 1075
1076 1077 1078 1079 1080
Dr. A. Căpăţină H. Teculescu
R. Barcianu Ioan Savu Ioan Medrea Dr. I. Ghizdavu S. Şerban H. Teculescu
P. Grim D. Bucur H. Teculescu Radu Barcianu H. Teculescu Z. Harhoiu E. Stoica H. Teculescu
E. Stoica Radu Barcianu
M. Galan Preot Muntean Radu Barcianu Preot Dobre E. Stoica
Preot D. Bucur
Dr. Patrichiu Ţiucra
Alexa Puta Traian Barzu Octavian Albani Traian Barzu Ştefan Giulveza
1081 A. Brancu
1082 Dr.Patrichie Ţiucra
1083 A. Brancu
Bolile de copii Regele Carol al II-lea Oameni mari din judeţul
Târnava-mare Despre meserii Criza economică Radiofonia Alcoolism Rostul şcoalei Frământările neamului no
stru până la întregire Despre Ioan Ursu Idem Idem Rostul caselor culturale Conştiinţa culturală Despre biblioteci poporale A. Şaguna însemnătatea recensămân
tului însemnătatea zilei de 1 De
cemvrie 1918 Mama lui Şaguna Cucerirea oraşelor prin in
dustrie şi comerţ Iubirea de patrie Lupta dela Possada Rolul Astrei Dragoste de carte însemnătatea Astrei Viaţa şi faptele tribunului
dela 1848 Axente Sever însemnătatea zilei de 10
Mai *) Viaţa cult. la sate Spiritul de cruţare lipsit po
porului nostru Combaterea luxului Rostul Bibi. pop. Luxul şi urmările lui Despre educaţia copiilor Despre conservarea popo
rului român Rolul tinerimei în desvol-
tarea neamului din punct de vedere moral
Sentimentul de solidaritate şi de dragoste ce trebuie să domine la poporul nostru
Educaţia copiilor
Biertan
Sighişoara
Boiu
Prostea
Caţa
Beia
Aţei Criţ
Daneş
Apold
Saeş
Frâua
Crihalma Fratelia
Izvin
Stanciova
DobocIu" Hades
Herneacova
Şag
Târnava mare
Timiş
Bucovăţ-Brod Beregsău
*) Amintim ca un model activitatea părintelui D. Bucur, care a cutreerat cu aparatul „Aladdin" ţinând conferinţe potrivite pentru popor In comunele : Veneţia, Cuciulata, Crihalma, Hălmeag şi Comana de jos, întemeind şi biblioteci poporale în aceste' comune.
105
©BCU CLUJ
Nr. ert. lamele tuliiNilinlii S u b i e c t u l L o c a l i t a t e a Despart.
1084 Dr. Patrichie Ţiucra Combaterea boalelor in-fecţioase Cermeteaz
Sănătatea fizică a poporului Gearmata 1 ( 8 5 1086 1087
1088
1089
1090 1091 1092
1093
1094 1095 1096 1097
1098 1099
T i m i ş
Melentie Sora V. Popoviciu
Col. Constantinescu
Dr. Miron Creţu
Căp. V. Chirnoagă Mihail Ogreanu
Iosif Popoviciu
Mihail Ogreanu
Dr, loan Vintilă Aurel Nistor
Ilie Paştină
Educaţia tineretului Izvin Combaterea boalelor in-
fecţioase însemnări şi aspecte din
Nordul Dobrogei Combaterea bolilor conta
gioase învingerea tuberculozei ,, Dunărea internaţională Educaţia morală din punct
de vedere biologic Viaţa lui Isus şi locurile
sfinte Covasna Educaţia adulţilor Valea-mare Originea românilor Ariuşd Alăptarea sugacilor Valea-mare Puterea credinţei adevăra
tei creştineşti Bicsad Ierusalim şi locurile sfinte „ Sfintele Taine Ariuşd
Beregsău ,,
Sft. Gheorghe T r e i s c a u n e
106
©BCU CLUJ
A n e x a V-
Tabloul terenurilor de Case Naţionale şi a suprafeţelor
până la 15 August 1930.
Nr. 1 h t 1 e o r n u n e l ° r în S u p r a f a ţ a ert. ' u e ' u ear i se afla teren jug. eat.
1. Alba-Iulia 30 11 1347 2. A r a d 12 4 600 3. Bihor 99 34 1203 4. B r a ş o u 14 3 604 5. C a r a s 3 — 1200 6. Ciue 33 8 738 7. Cluj 38 11 475 8. F ă g ă r a ş 8 1 1283 9. Hunedoara 18 4 1305
10. M a r a m u r e ş 4 1 811 11. Mureş 99 26 452 12. Năsăud 12 3 — 13. Odorheiu 18 3 1233 14. Sutumare 65 16 324 15. Sălaj 28 8 — 16. Seuerin 13 8 200 17. Sibliu 18 5 1117 18. S o m e ş 78 18 1C87 19. Târnaua m a r e 70 17 1127 20. Târnaua mieă 5 1 920 21. Ttmiş-Torontal 83 137 112 22. Tre i seaune 9 3 559 23. Turda 58 14 1328
Total 815 347 4 2 5
107
©BCU CLUJ
A n e x a VI.
Tabloul bursierilor „Asoeiatiunii" p e anul ş c o l a r 1930/31
1. Ştefan Şarlea, eleu la şeo la de ueeniei industriali, Blaj din Fundaţiunea „Mihail Albon" Lei 2500"
2. loan Ghişoiu, stud. Aead. Com. Cluj din Fundaţiunea „Mihail Albon" „ 2000"
3. lvan Virgil, eleu la ş c o a l a de arte şi meseri i , Deua din Fund. „Dr. Gheorghe Anca" . „ 1000-
4. Livia Blaga, stud. Facul tatea de Utere şl filozofie Bucureşt i , din Fundaţiunea „loan Petran" „ 4000"
5. Iustin Muntean, stud. Facul tatea de drept Cluj, dtn Fundaţiunea „loanPetran" . . „ 4000*
6. Mihail Novac, stud. Facultatea de drept şt litere Bucureşt i , Fundaţiunea „loan Petran" „ 4000"
?. loan Flucuş, stud. Facu l ta t ea de litere şi filozofie d u j , Fund. „loan Petran" „ 4GW
8. Ştefan Ciortea, eleu el. VIU. Seminarul teologie Sibiu, Fundaţiunea „loan şi Beater ina Rusu" „ 200CV
9. Virgil Gligor, eleu el. UI. lic. Blaj Fund. „loan şi E e a t e r i n a Rusu" „ 2000"
10 . Aurelia Sasu, elenă el. 1. lic. Blaj Fund. „loan şi Beater ina Rusu" „ 2000 1
11. Dobra Gh. Marină, eleuă el. 11 ş c o a l a sup. de comerţ Sibiu, Fundaţiunea „loan şi E e a t e r i n a Rusu" „ 2000"
108
©BCU CLUJ
12. Mireea Qroza, eleu el. 111. comerţ L l -poua, Fund. „loan şi Beater ina Rusu" Le i 2000"
13. lancu Gh. Simu, stud. seoa la politehnică Timişoara din Fund. „Nieolae Rusu şi soţia s a Cornelia" „ 15.000'
14. Zenouia Suciu, stud. Facul tatea de litere Cluj, Fund. „Nieolae Rusu şi soţia s a Cornelia" , 15.000'
15. Titu G. Suciu, eleu el. 111. lie. Turda Fund. „Nieolae Rusu si soţia s a Cornelia" . „ 10.000'
16. Emil Felderean, eleu el. IU. Sem. ped. uniu. Cluj, Fundaţiunea „Nieolae Rusu şi soţia s a Cornelia" „ 10.000'
17. Liviu Bârsan, eleu el. I. lie. Tg . -Mureş , Fundaţiunea „Nieolae Rusu şi soţia s a Cornelia" „ 2500'
18. Minerva Sândean, eleuă el. IV. ş c o a l a de comerţ Cluj, Fund. „Dr. Gr. Sândean" „ 1500'
19. Strâmbu loan, eleu el. V. pr imară c o muna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250"
20. Boeriu Măria, eleuă el. V. pr imară c o muna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250'
21. Coşgaria Măria, eleuă el. IV. pr imară comuna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250
22. Boeriu Elena, eleuă el. IV. pr imară c o muna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250'
23. Coşgaria Emilian, eleu el. II. pr imară comuna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250'
24. Raica Cornelia, eleuă el. 11. pr imară c o muna Vad, jud. F ă g ă r a ş „ 250'
Toţi aceş t ia din urmă din Fund. „Qheorghe Boeriu"'.
Total . Le i 87.000'
109
©BCU CLUJ
A n e x a VII.
TABLOUL membrilor decedaţi ai Asoeiaţiunii (despre a e ă r o r a
deces am primit ştire (în an. 1 9 3 0 - 31.
1. M e m b r i fondator i a i „Asoc ia ţ iun i i" : 1. Or. Filaret Musta, arhiereu-uiear. ep iseopese , C a r a n
s e b e ş ; 2. Dr. Aurel Lazar, aduoeat, preşed . desp . eentr. judeţean
O r a d e a ; 3. Dr. Constantin Popa, aduoeat, Sibiiu; 4. Dr. Lazar Popooiciu, medie, Stbiiu; 5. Dr. Ştefan Albu, medie, dir. inst. obstretie . A r a d ; 6. Spiridon Moian, maior î. r. , Sibiiu.
2. M e m b r i s e c ţ i u n i l o r l i t e r a r e şi ş t i inţ i f ice: 1. Ioan Vidu, compozitor, L u g o j ; 2. Dimitrie Comşa, prof. î. r . , Sibiiu; 3. Corioîan llieş, inginer, Cluj; 4. Vasile Osvadă, dir. de baneă, Cluj; 5. Carol Mesaroş, inginer. Turda.
5. M e m b r i p e v i a ţ ă : 1. Dr. Atanasie Moga, medie, Sebeş-Alba .
4. M e m b r i fondator i ai „ C a s e i N a ţ i o n a l e " : 1 . Ioan D. Petri, dir. de baneă şi de cinematograf, Sibiiu.
110
©BCU CLUJ
A n e x a VIII.
Tabloul sumar al membrilor „Asoeiatiunii".
1. Membrii onorari . . . . . . 15 11. Membrii 343
111. Membrii fondatori ai C a s e i Naţionale . . 110 IV. Membrii din despărţăminte ete.
Membrii i Membri i Membrii fondatori pe v ia ţă activi T o t a l
1. Desp. 1, Alba 9 12 — 21 2. n Abrud 2 20 — 22 ă. V Aiud 7 91 — 98 4. Ighiu 1 6 — 7 5. „ Ocna Mureşului . — 10 — 10 6. S e b e ş . . . . 5 43 - 48 7. Teiuş 3 16 — 19 8. r Ulnţul de jos . . 3 38 — 41 9. w Zlatna 8 20 — 28
10 . 7. 11. A r a d 37 80 — 117 11. „ Hălmaglu . . . 9 37 — 46 12. Ineu 5 33 — 38 1 3 . Nădlae . 6 — — 6 14. P e e i e a . . . . 8 27 3 38 15. R a d n a . . . . 4 12 — 16 16. „ Săuârş in . . . 6 21 — 27 17. S e b e ş 1 6 — 7 18. Siria — 6 — 6 19. IU. Bihor (Oradea) . 29 52 — 81 20. Beiuş 2 24 26 21. V Bellu 1 — 1 22. n Ceiea 1 13 — 14 23. V M ă r g h i t a . . . . 2 11 — 13 24 . 71 Salonta m a r e . . 3 4 — 7
111
©BCU CLUJ
Membri i fondatori
Membri i pe v ia ţă
Membri i activi Tota
25. Desp. Tlnea 1 10 1 1 2 26. 7> IV. B r a ş o u . . . . 43 236 222 501 27. V B r a n 6 12 — 18 28. W Budila 4 6 23 33 29. r> Buzău — — — — 80. ft Codlea . . . . 1 -- — 1 31. 7? Feldioara . . . — 10 — 10 32. n Hărman . . . . 2 3 — 5 33. „ Râşnou . . . . — 10 — 10 34. S ă e e l e . . . . — 19 — 19 35. Teliu — — — — 36. n Zărneşt i . . . . 7 56 — 63 37. » V. e a r a ş (Orauiţa) — 22 62 84 38. w B o e ş a 2 10 — 12 39. r> Bozouiei . . . . 2 46 173 221 40. r> Moldoua Nouă . 1 9 — 10 41. n Reşiţa — — 53 53 42. r> „UiehentieBabeş" — — — — 43. i) VI. Ctue (Mercurea Ciuc) . 2 19 — 21 44. n Sânmărtin . . . — — — — 45. w Vil. Cluj 44 153 — 197 46. n Almaş 3 22 — 25 47. n Câmpia (Şermaş ) . 1 3 — 4 48. Huedin . . . . 5 68 — 73 49. n Moeiu 1 13 — 14 50. VIU. F ă g ă r a ş . . . . 13 64 — 77 51. „ Cineul m a r e . . 3 9 — 12 52. 7) Ş e r e a i a . . . . 3 27 — 30 53. •n Uiştea de jos . . 3 41 — 44 54. V IX. Hunedoara (Deua) 9 35 — 44 55. B a i a de Criş . . — 14 — 14 56. n B r a d 3 51 — 54 57. 9 — 9 58. » Qeoagiul de jos . 7 37 — 44 59. Qhelar . . . . — 2 — 2 60. » Haţeg . . . . 3 10 — 13 61. Hunedoara . . . 10 37 — 47 62. » l l ia-Mureşană — 7 — 7
112
©BCU CLUJ
Membrii fondatori
Membri i pe v iaţă
Membri i activi T o t a l
63. Desp. ]iu 13 38 — 51 64. » Orăştle . . . . 22 78 — 100 65. TI Pui 2 36 — 38 66. Sarmisege tuza . — 1 - 1 67. Sirneria . . . . — 9 — 9 68. » X . M a r a m u r e ş (Sighet) 4 20 — 24 69. — 23 — 23 70. n Uişeu — 3 — 3 71. T) IX. Mureş (Tg. Mureş) 22 45 — 67 72. V Band — 4 — 4 73. •n Qurghiu . . . . 1 8 — 9 74. n Răeiu 2 8 — 10 75. n Reghin . . . . 8 37 — 45 76. V T e a c a . . . . 3 16 — 19 77. 7t Topltta . . . . 9 11 — 20 78. V XII. Năsăud (Bistriţa) 16 5 — 41 79. „ Năsâud . . . . 22 85 — 10? 80. „ XIII. Odorheiu . . . 1 — — 1 81. Gristur . . . . 1 8 — 9 82. n XIV. Sălaj (Zalău) . . 7 77 — 84 83. V Băseş t l . . . . 11 51 — 62 84. Gareit mari . . 22 58 — 80 85. » Ci*asna . . . . 1 19 — 20 86. •» Jibdu 5 51 — 56 87. fl Şimleu . . . . 8 28 — 36 88. n Tăşhad . . . . 2 52 — 54 89. V Uâlea Iul Mihaiu 3 10 - 13 90. V X V . S a t u m a r e . . . 6 10 — 1 6 91. •n Ardud . . . . — — •— •-—
92. fi Baia m a r e . . . 32 63 — 95 93. n Chioar . . . . 16 41 2 61 94. » Mănăştur . . . 11 19 — 30 95. V Odşu — 1 — 1 96. •n Seint 1 6 — ? 97. w U g o e e a . . . . 2 — — 2 98. » XVI. SeDerln (tt fgoj) . 10 28 6 44 99. C a r a n s e b e ş . . 22 30 349 401
100. Orşoua . . . . 10 65 288 313
113
©BCU CLUJ
Membrii fondatori
Membrii pe viaţa
Membri i activi T o t a l
101. Desp. T e r e g o u a . . . 3 7 63 73 102. „ Sacul 1 — 10 11 103. XVII. Sibiiu 67 185 767 1019 104. V Aurig — 31 169 200 105. n M e r e u r e a . . . 5 32 298 335 106. >î N o c r i c h . . . . 5 28 360 393 107. V Ocna-Sibiului . . — 2 173 17? 108. 71 Sălişte . . . . 11 47 238 296 10 i. XVII. S o m e ş (Dej) . . 1? 42 — 59 110. B e e l e a n . . . . 1 15 3 19 111. V Ciaehi-Gârbău . — 43 28 71 112. n Gherla . . . . 5 17 — 22 113. TI l leanda m a r e . . 1 1 — 2 114. n Lăpuşul ung. . . 4 15 — 19 115. „ X I X . T. m a r e (S ighişoara) 10 18 28 116. » Agnita . . . . 1 11 — 12 117. V Hendorf . . . . — 8 — 8 118. V M e d a ş . . . . 21 28 — 49 119. » Rupeni (Gohalm) 4 19 5 28 120. n Ş e i e a - m a r e . . 8 15 — 23 121. •n X X . T. mică (Blaj) . 11 46 2 57 122. V B a h n e a . . . . — — — — 123. V Dieiosânmărtin . 5 1? - 22 124. n Dumbrăueni . . 21 21 — 42 125. lernut 5 25 — 30 126. X X I . Timiş-Torontal . 17 111 — 128 127. » Buziaş . . . . 3 11 36 50 128. G i a e o u a . . . . 3 26 3 32 129. V Gomloşul m a r e . — — — — 130. Deta 1 5 — 6
131. « Giuluăz . . . . — — — —
132. n jimbolia. . . . . 2 — — 2 133. n Lipoua . . . . 8 3? — 45 134. » Periam . . . . — —• — — 135. n R e e a ş . . . . — 4 — 4
136. V Sânieolaul m a r e 4 37 — 41 137. Uinga . . . . 2 6 — 8
138. XXII. Tre i seaune . . 12 42 110 164
114
©BCU CLUJ
Membrii Membrii Membrii fondator i pe v iaţa activi Tota l
139. Desp. Gouasna . . . 1 5 23 29 140. V Ozun — 3 — 3 141. V Tg. S ă e u e s c . . — — — _ 142. ,, XXIII. Turda . . . . 6 50 — 56 143. V Câmpeni . . . 7 U — 20 144. r> Câmpia Turzii . 1 14 3 18 145. IÎ l ara . . . . . 2 15 — 17 146. n Ludoşul de Mureş 5 18 — 23 147. Sâleiua . . . . • — 34 — 34 148. ii Bucureşt i . . . 35 51 — 86 149. Ceah lău . . . . 2 10 — 12 150. „ Cetatea A l b ă . . — 1 - 1 151. n Constanţa . . . — — — —
152. Tighina-Batalion 1 — * — 1 153. » Tighina-Oraş . . 1 — — 1 154. Afară de Despărţăminte . . 61 83 5 149
Total 1005 3968 34^8 8401 2010
Total 10.411 Membru onorari , ai secţii lor
şl c a s e l o r naţionale . 468 Total 10.879
115 8*
©BCU CLUJ
Cuprinsul. Pagina.
Conuoeare la adunarea generală 1 Raportul genera l 3 A n e x a l.: Raportul secţiunilor ştiinţiflee-literare . 26 A n e x a 11.: Socotel i le „Asoeiatiunii" pe anul 1930 . 48 Anexa 111.: Bugetul pe anul 1932 65 A n e x a IV.: Actiultatea desp. în cursul anului 1930/31 78 A n e x a V. : Tabloul terenurilor de c a s e naţionale . 107 A n e x a VI . : Tabloul bursieri lor „Asoeiatiunii" . . . 108 A n e x a Vil.: Tabloul membri lor decedaţ i 110 A n e x a VIU.: Tabloul s u m a r al membri lor 111
1 1 6
©BCU CLUJ