92899523 Amenajarea in Scopuri Turistice a Zonei Cluj
-
Upload
thaliastare -
Category
Documents
-
view
23 -
download
1
description
Transcript of 92899523 Amenajarea in Scopuri Turistice a Zonei Cluj
AMENAJAREA ÎN SCOPURI TURISTICE A ZONEI CLUJ - NAPOCA
Bucureşti, 2011
Capitolul I
Opţiunea pentru tipul de amenajare
Motivaţia alegerii zonei
S-a ales ca si zona de amenajare un loc viran dintr-un cartier al orasului Cluj Napoca,
datorita apropierii acesteia de muntii Apuseni si Cheile Turzii, importante obiective turistice atat in
tara cat si in multe tari din strainatate, dar si datorita faptului ca acest oras este un important punct
economic al regiunii de dezvoltare Nord Vest, favorizand foarte mult turismul de afaceri.
Atat prezenta obiectivelor turistice din cadrul orasului, dar si din imprejurimi fac din aceasta
zona un loc care trebuie vizitat cel putin o data. Aceasta zona este vizitata in acelasi timp atat de
turistii din Romania, dar si de peste hotare datorita unor obiective de importanta majora.
Prezenta padurilor in jurul oraselor poate determina realizarea drumetiilor in aer liber pentru
a scapa de aglomeratia urbana si zgomotul orasului pentru relaxare, deconectare de viata cotidiana.
Tipul de amenajare
Se doreste a se realiza, tinand cont de cele trei criterii care stau la baza clasificarii amenajarilor
turistice, o amenajare plurivoca din punct de vedere al caracteristicilor, dimensiunilor si distributia
in teritoriu a reurselor turistice, o amenajare urbana dupa natura spatiului geografic si din punct de
vedere al valorii resurselor si distributia acestora in teritoriu este o amenajare simpla, punctiforma.
2
Capitolul II
Selecţia zonei
2.1. Localizarea zonei
Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de
179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia
Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E.
Căile de acces: Un rol important il au drumurile europene E60 (Viena – Budapesta – Oradea - Cluj
Napoca – Bucureşti), E81 (Berehove - Satu Mare – Zalău – Cluj Napoca – Bucureşti ), E576 (Cluj-Napoca –
Dej), E58 (Cluj-Napoca - Dej – Bistriţa - Baia Mare - Vatra Dornei ) şi drumul naţional DN1.
2.2. Potenţialul turistic al zonei
2.2.1. Resursele naturale
-relief. Orasul se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş şi, prin anumite prelungiri, pe văile
secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre sud-est, ocupă spaţiul terasei
superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline
cu înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă
de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea oraşului, se întinde Câmpia Someşană, iar
la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul
Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia
(506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află
dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.
-clima este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni,
iar toamna şi iarna resimte şi influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se
face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt
călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de
cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă
absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C
(înregistrată în august 1952). Media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasă lună
fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În ultimii ani, se observă faptul că iernile
devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C şi cu zăpadă din ce în ce
3
mai puţină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima
depăşeşte 30 °C).
- flora. Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante
rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa, etc. O floră foarte bogată se
găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii
de animale.
- fauna. În pădurile din jurul oraşului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăieşte o faună
diversificată cu specii precum porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia
Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară.
- hidrografia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, precum şi câteva
pâraie: Pârâul Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul
Becaş, Pârâul Murătorii.
- rezervatiile. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea
Morii. De asemenea, Cheile Turzii este una dintre cele mai cunoscute rezervaţii naturale din judeţ,
fiind recunoscută încă din 1938 ca rezervaţie naturală de importanţă naţională la propunerea
profesorului Alexandru Borza. Pe un teritoriu relativ restrâns (324 ha) adăposteşte în primul rând
valori de ordin ştiinţific – botanic, zoologic, ecologic, geologic, speologic şi istoric. În acelaşi timp
regiunea posedă valori peisagistice, fapt dovedit de numărul mare de turişti care vizitează anual
rezervaţia.
Rezervaţia Naturală Cheile Turzii este situată în partea centrală a Culmii Petreştilor, având o
lungime de 1270 m şi o diferenţă de nivel de aproximativ 320 m. Cheile au luat naştere ca urmare a
activităţii epigenetice a pârâului Hăşdate care s-a adâncit iniţial în rocile mai puţin dure care
acopereau calcarul, după care şi-a continuat eroziunea intensă în masivul calcaros formând
numeroase peşteri, hornuri şi lapiezuri.
Rezervaţia se remarcă printr-o diversitate biologică foarte ridicată raportată la suprafaţa
relativ restrânsă, care se datorează proprietăţilor de relief şi prezenţei unui număr însemnat de
habitate şi microhabitate. În anii 1930 profesorul E. Nyaradi a identificat şi a descris 970 de specii
de plante, mai multe fiind specii endemice, rare şi ocrotite prin lege. Dintre acestea amintim: Ferula
sadleriana (aerel), Allium obliquum (usturoiul sălbatic), Echium russicum (capul şarpelui), Iris
aphilla, Iris humilis, Serratula lycopifolia, etc. Speciile de animale mai importante din punct de
vedere stiinţific sunt: Aquila chrysaetos (acvila de stâncă), Lullula arborea (ciocârlia de pădure),
4
Pernis apivorus (viespar), mai multe specii de lilieci ocrotite prin lege, specii rare de fluturi, dar s-a
semnalat şi prezenţa speciei Lutra lutra (vidra).
O valenţă atractivă deloc de neglijat o constituie faptul că, Cheile Turzii reprezintă una din
primele 3 zone de alpinism din ţară şi este o zonă importantă pentru practicarea sporturilor montane,
orientare turistică şi activităţi recreative. Primele trasee de alpinism au fost amenajate după al doilea
război mondial, în prezent numărul lor fiind de aproximativ 160.
Există mai multe variante de acces spre rezervaţie. Varianta rutieră cea mai utilizată este
dinspre Cluj-Napoca pe DN1 până în localitatea Turda, apoi pe DN75 până în localitatea Mihai
Viteazu după care pe DJ103L prin localitatea Cheia se poate ajunge până la platoul din apropierea
cabanei turistice. O altă variantă de acces este DJ107L pe ruta Turda – Petreştii de Jos. Transport
public organizat există din Turda până în satul Cheia, respectiv din Turda până în satul Petreştii de
Jos.
Rezervaţia Naturală Cheile Turzii este deschisă vizitatorilor în perioada 1 aprilie – 1
noiembrie. În această perioadă accesul turiştilor este controlată la cele două intrări în defileu, unde
se pot obţine informaţii turistice legate de zonă. Pentru vizitarea rezervaţiei se percepe o taxă de
vizitare de 1 leu pentru copii şi 3 lei pentru adulţi. În perioada de vizitare Serviciul Judeţean de
Salvamont asigură permanenţă în rezervaţie.
-protectia mediului.
2.2.2. Resursele antropice
Judeţul Cluj se numără printre judeţele cele mai active în sfera culturală. Avînd un
patrimoniu valoros, o veche reputaţie în domeniul învăţămîntului şi culturii, precum şi instituţii de
prestigiu, Clujul are şi în prezent o viaţă culturală şi universitară complexă. Una dintre cele mai
cunoscute universităţi din centrul Europei este „Universitatea Babeş - Bolyai” unde predarea se face
în trei limbi: română, germană şi maghiară. De asemenea, în aulele „Universităţii de Medicină şi
Farmacie Iuliu Haţieganu” sunt formaţi viitori medici şi farmacişti, iar specialiştii în domeniul
tehnologiei informaticii şi ingineriei provin din Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
În judeţul Cluj funcţionează o serie de instituţii de interes naţional: Teatrul Naţional “Lucian
Blaga” Cluj, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Română şi Opera Maghiară, finanţate de la bugetul
Ministerului Culturii şi Cultelor şi de interes judeţean: Filarmonica de Stat “Transilvania”, Teatrul
de Păpuşi “Puck” Cluj-Napoca, Teatrul de Stat Turda.
5
Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piaţa Avram Iancu,
reprezintă cea mai importantă instituţie teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după
proiectul arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner, găzduieşte totodată şi Opera Naţională Română,
cea mai veche instituţie lirico-dramatică din România, Prima Operă Naţională a ţării. În oraş
funcţionează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat şi Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se află şi
Filarmonica de Stat Transilvania, o instituţie muzicală de concerte, înfiinţată în 1955.
Bogaţia de monumente si obiective istorice, precum şi patrimoniul arhitectural, incluse în
mare parte în circuitul naţional, constituie o certa şi permanenta sursa de atracţie. Atrag atenţia
monumente ca: statuia lui Mihai Eminescu şi a lui Lucian Blaga, Catedrala ortodoxa, grupul statuar
“Scoala Ardeleana “, monumentul “Ostaşului Român”, statuia lui ,,Avram Iancu”, Biserica “Sf.
Mihail”, Biserica Franciscanilor, Statuia ecvestră a lui Matei Corvin, Biserica reformata ridicata de
Matei Corvin, Statuia ecvestra a domnitorului român unificator Mihai Viteazul, Bastionul
Croitorilor, Cladirea Redutei - de care se leaga memorabile evenimente din istoria transilvana. De
mare interes turistic sunt: Teatrul Naţional, Muzeul de Artă, al doilea din ţara ca zestre de arta
româneasca dar şi straina (peste 4000 de lucrari), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (peste
100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Secţia în aer liber a
Muzeului Etnografic, Muzeul Memorial “Emil Isac”, Colecţia de istoria farmaciei, Muzeul de
Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).In municipiile Dej şi Turda,
bisericile în stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante puncte
de atractie.
Festivaluri
Festivalul Internaţional de Film Transilvania
Comedy Cluj
Serile Filmului Gay
Festival "Temps d'images"
Festivalul Internaţional de Chitară Transilvania
Toamna Muzicală Clujeană
Transilvania Jazz Festival
Serile de artă medievală din Turnul Croitorilor
Gastronomie
Năsal - un caş regional, unic în lume
6
Varză à la Cluj
Kürtőskalács
2.2.3. Cadrul socio-economic
Organizarea administrativă a judeţului include o reţea de 434 de aşezări omeneşti, grupate în 81
de unităţi administrativ-teritoriale. Populaţia judeţului este de aproximativ 720 de mii de locuitori,
din care peste 65% locuiesc în mediul urban. Ceea ce caracterizează populaţia judeţului Cluj este şi
multitudinea de etnii conlocuitoare cu românii, alături de aceştia găsindu-se maghiarii, germanii,
saşii, armenii. In ceea ce priveşte împărţirea pe religii şi apartenenţa la cultele religioase a populaţiei
din judeţul Cluj, 72% dintre credincioşi sunt ortodocşi, 12 % reformaţi, 4,3 % greco-catolici, 3,6 %
romano- catolici, 2,9 % penticostali, 1,1 % unitarieni si 1,04 % baptişti, fiecare cult religios
aparţinând unei episcopii : ortodoxă, greco- catolică, reformată, unitariană şi evanghelică.
Industria judeţului Cluj se caracterizează printr-un puternic potenţial industrial de prelucrare,
atât a resurselor locale cât şi a celor atrase. În cadrul industriei de prelucrare sunt reprezentate
majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Edificator în acest sens este faptul că peste 24% din
populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în diferite subramuri industriale. Producţia industrială
realizată în judeţ este destinată acoperirii cererii interne, dar şi livrării către partenerii străini. Dintre
ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea mai mare în cadrul producţiei industriale
sunt: industria materialelor nemetalifere (17,9%), industria alimentară şi de băuturi (17,5%),
industria metalurgică (12,9%), industria chimică şi a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%),
industria celulozei, hârtiei şi cartonului (8,0%).
In ceea ce priveste domeniile agriculturii si silviculturii, condiţiile climatice variate ale zonei au
creat un cadru prielnic de dezvoltare a agriculturii, aceasta constituind cea de-a doua ramură, ca
pondere şi importanţă în economia judeţului. Un rol important în cadrul acestui sector economic îl
deţine zootehnia, dar o pondere însemnată o are şi producţia vegetală. Atât sectorul vegetal cât şi cel
zootehnic traversează o perioadă de tranziţie caracterizată prin reducerea producţiei de la an la an,
situaţie ce reclamă adoptarea unor măsuri care să stimuleze procesul relansării agriculturii judeţului.
Importanţa agriculturii judeţului rezidă şi în existenţa Universităţii de Ştinţe Agricole şi Medicină
Veterinară care licenţiază anual peste 2000 de absolvenţi, specialişti în toate domeniile agriculturii.
7
Un rol deosebit de important, în conturarea şi dezvoltarea economiei de piaţă îl are sistemul
bancar-financiar, care la nivelul judeţului Cluj este deosebit de bine pus în evidenţă, acest sector
cunocând o dezvoltare continuă în ultimii ani. Una din băncile principale din Cluj-Napoca este
Banca Transilvania care are sediul central aici şi 49 de filiale ale băncilor centrale (Banca Comecială
Română, BRD Societe Generale etc).
2.2.4 Infrastructura
Poziţia geografică avantajoasă a judeţului constituie un factor determinant în eforturile
întreprinse de autorităţi pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Judeţul Cluj dispune de o reţea
densă de drumuri publice totalizând 2454 km, din care 342 km reprezintă drumuri naţionale.
Reţeaua de drumuri modernizate cuprinde un număr de 645 km, marea lor majoritate fiind porţiuni
ale unor şosele de interes naţional şi internaţional. Lungimea cailor ferate care strabat teritoriul
judetului este de 232 km .
Aeroportul International Cluj-Napoca aflat in administrarea Consiliului Judetean Cluj a cunoscut o
creştere semnificativă a traficului de pasageri ca urmare a programului de dezvoltare şi modernizare,
fiind în acest moment al treilea aeroport internaţional al ţării. Pe acest aeroport operează zboruri
regulate două companii aeriene, legând Clujul de Italia, Ungaria, Austria şi Germania. În acest
moment, prioritar pentru aeroport este găsirea de parteneri pentru construirea unui terminal cargo
modern, proiect care se bucură şi de sprijin guvernamental.
2.2.5. Echipamentul de cultură şi odihnă
Unitaţile de cazare
In Cluj sunt multiple posibilitati de cazare, iar cele mai importante dintre acestea sunt:
- De 5 stele: : Sungarden Resort (64 locuri);
- De 4 stele: Tulip Inn Sunny Hill (aprox.120 locuri), Ary(72 locuri);
- De 3 stele: Capitolina, Pami (68 locuri), Vila Rosa(27 locuri),
- Pensiuni: Casa Val (16 locuri); Boema (12 locuri);
- Vile: Rao (20 locuri), Vanda (24 locuri);
8
Unităţile de alimentaţie
Acestea sunt foarte variate cele mai importante fiind: Tusa, Athos, Opera Plaza, Pizzerie Texas,
Olimp, Pami, Déjà vu, Vila Rosa, Ary.
Instalaţiile şi echipamentele de agrement
Potenţialul turistic se reflecta în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea
unei game variate de forme: drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna şi de vara, odihna de
scurta şi lunga durata, tabere de copii şi tineret, tratament balnear.
Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistica trebuie menţionate: Vladeasa şi
Muntele Mare statiuni favorabile practicarii sporturilor de iarna, Munţii Trascaului, deosebit de
spectaculoşi datorita formelor de relief, stâncilor impozante, peşterilor, Muntele Baişorii, zona ce se
remarca prin peisaje de excepţionala frumuseţe cautata vara de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna
de cei ai “ sportului alb”, zona Lacului Gilau - Tarniţa, care ofera condiţii deosebite pentru agrement
la sfârţit de saptamâna si zona Lacului Beliş - Fântânele situata pe malul stâng al lacului de
acumulare, pretabila pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.
2.2.6. Legislaţia în vigoare
Orasul Cluj-Napoca nu se afla intr-o zona protejata si nici nu convine legilor privind proprietatea
terenului
9
Capitolul III
Determinarea indicelui de atractivitate al zonei
Componentele ofertei
turistice
Pondere (qi) Nivel calitativ (ci) Indice de
atractivitate(I)
I Resurse naturale 0.3
-peisaj 0.05 3 0.15
-clima 0.02 3 0.06
-retea hidrografica 0.04 2 0.08
-fauna 0.02 1 0.02
-paduri 0.09 3 0.27
-rezervatii 0.05 4 0.2
-monumente ale naturii 0.03 4 0.12
II Resurse antropice 0.25
-cetati 0.04 3 0.12
-cladiri civile urbane 0.04 3 0.12
-ansambluri,curti,
domenii ruinate
0.02 2 0.04
-biserici si ansambluri
manastiresti
0.03 3 0.09
-castele,conace,palate 0.04 3 0.12
-muzee 0.03 3 0.09
-monumente si situri
arheologice
0.03 2 0.06
-etnografie 0.01 1 0.01
-folclor 0.01 1 0.01
III Poluarea mediului 0.15 3 0.45
10
IV Accesul 0.05
-rutier 0.03 4 0.12
-feroviar 0.01 1 0.01
-aerian 0.01 1 0.01
V Distanta fata de: 0.05
-capitala judetului 0.04 4 0.16
-alte centre emitente 0.01 3 0.03
VI Forme de turism
practicate
0.20
-drumeţie 0.04 2 0.08
-alpinism 0.04 3 0.12
-sporturi de iarna şi de
vara
0.04 3 0.12
-odihna de scurta şi
lunga durata
0.05 4 0.2
-tratament balnear 0.03 3 0.09
Total 1 - 2.95
Indicele de atractivitate de 2.95 este cuprins intre [1;4], si depaseste jumatatea intervalului de unde
rezulta ca in zona aleasa se poate realiza o amenajarec in conditii optime. Resursele naturale detin
ponderea cea mai mare pentru ca ele sunt cele mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor
catre acasta zona. Prin implantarea diferitelor obiective se incearca retinerea acestora cat mai mult timp in
zona vizitata.
11
Capitolul IV
Determinarea ariei de atracţie
Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din orasele Alba
Iulia, Oradea, Turda, Arad, Zalau, Timisoara, Baia Mare, Satu Mare, dar si din turistii ce vin din celelalte zone
ale tarii si chiar de peste hotare, ce vor sosi prin programe turistice organizate, cat si pe cont propriu.
12
Capitolul V
Determinarea capacităţii optime de primire a necesarului de construit
Forme de turism
practicate
Suprafata zonei
(S)(ha)
Coeficient de
corectie(k)
Suprafata
normata pentru
consum
turistic(N)
Capacitatea
optima de
primire (Co)
Drumetie 4 1.25 1/200pers/ha 4x1,25/1/200=500
Sporturi de vara 2 1 1/150-200
pers./ha
2x1/1/150=33
Sporturi de iarna 2 1 1/1100 pers./ha 3x1/1/1100=333
Alpinism 3 0.5 1/5 alpinisti/ha 3*0.5/1/5=8
Odihna de scurta
si lunga durata
4 0.5 1/300pers/ha 4*0.5/1/300=667
Tratament balnear 2 1 1/500pers/ha 2*1/1/500=1000
Total 17 - - 2541
13
Capitolul VI
Concepţia de amenajare a zonei
In primul rand vom construi un hotel de 3 stele care va avea 5 etaje cu un numar de 10 camere
pe etaj. Pentru primele 4 etaje vom avea 5 camere pe fiecare etaj vor fi de 2 persoane, iar 5 camere
de 3 persoane, insa la ultimul etaj vom avea 6 camere din care 4 vor fi apartamente cu living si
dormitor si vor dispune de baie cu jacuzzi, iar celelalte 2 camere vor fi de 2 persoane.
Exteriorul hotelului va fi de un alb mat, iar in interior culorile predominante vor fi maro si
crem, cremul va fi dat de lenjeriile de pat, de fotoliile si canapeaua de la intrare, iar maroul va fi
culoarea mobilierului, a parchetului si a covoarelor combinate in crem si maro.
La intrare vom avea o usa rotativa, de unde vom intra intr-un hol de primire a oaspetilor in
dreapta aflandu-se biroul receptie pe care vom avea o vaza transparenta in care sta un buchet de crini
extrem de atragatori prin culori calde, iar in stanga vom avea o canapea de culoare crem, 2 fotolii si
o masuta de sticla pe care se vor regasi niste reviste, iar plafonul va avea un candelabru din cristal
alb. Din stanga holului, putem merge spre piscina si spre parc. Tot la parter vom avea restaurantul
unde oaspetii vor putea comanda ceea ce doresc sa serveasca la micul dejun, pranz si cina. Mesele si
scaunele vor fi moderne, scaunele vor avea tapiterie alba de piele iar mesele vor fi rotunde si vor
avea culoarea maro.
La demisol vom avea o sala de fitness, care pune la dispozitia clientilor o gama variata de
aparate la care se pot antrena. Iar langa sala vor dispune de o sauna si de un spa, unde se vor putea
relaxa. De asemenea hotelul dispune si de o parcare subeterana de 40 de locuri.
La fiecare etaj pe hol vor exista cate 2 fotolii crem si o masuta semirotunda din sticla. Toate
holurile vor avea peste gresie cateva mochete de culoare crem.
Camerele de 2 si 3 persoane vor fi dotate cu: saltele tip Renew, care vor fi acoperite cu
lenjerii de pat, doua noptiere si veioze, 2 fotolii mici,intre ele fiind o masuta, un dulap pentru haine
14
care are aplicat pe exterior oglinzi, un cuier la intrare, o plasma in perete si o aplice pe tavan. Baile
camerelor de 2 si 3 persoane vor dispune doar de o cabina de dus, wc si o chiuveta, deasupra caruia
are aplicat pe perete o oglinda, un dulap si o mica mocheta langa cabina de dus.
Apartamentele vor avea doua camere, un living, decorat cu un minisemineu, o canapea si un
fotoliu iar in mijloc un covoras pe care va fi asezata o masuta de sticla,vor mai avea un minibar
frigorific, un candelabru si o plasma,perdelele vor fi de culoare orange.
In curtea hotelului se va afla o piscina foarte buna pentru zilele calduroase de vara, in dotarea
piscinei vor fi si 2 tobogane pentru distractie, pe margine vor fi sezlonguri de cate 2 persoane,care
vor avea niste saltele albe si cu dungi albastre, iar in mijloc o masuta rotunda, alaturi de o umbrela
de soare. Tot pe marginea piscinei se va afla si un minibar unde vor putea oaspetii vor putea sa
comande orice bautura pe care o doresc.
In apropierea hotelului se va amenaja un parc, in cadrul acestuia vor fi plantati pomi. Parcul
va avea mai multe alei pe marginea carora vor avea lampi solare, pentru a putea da un aspect frumos
noaptea si niste bancute de culoare maro si langa fiecare banca vor exista cosuri de gunoi. Vor fi
amenajate locuri de joaca pentru copii cu diverse leagane, tobogane, balansoare etc., o terasa unde
isi vor putea de asemenea si manca turistii din cadrul hotelului, care va avea un mobilier din ratan,
iar pe scaune vor fi asezate perne de culoare alba.
15