8.Artrologia-Stiinta Despre Unirea Oaselor

5/10/2018 8.Artrologia-Stiinta Despre Unirea Oaselor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/8artrologia-stiinta-despre-unirea-oaselor-55a0c06496b9b

ARTROLOGIA (ARTHROLOGIA).$TlINl'A DESPRE UN,IREA OASELOR

GEHERALIT.l l'Compartimenttil anatorniei consacratstudiului uniriJor dintre case se nurnestea rtr olo gie ( 'a rth ro !6 gie ) sau sindesmolo-gie (syn desmologia) .

Adieu! atiile in trunesc oasele Intr- unschelet integral, mentinindu-te reciprocsi asigurindu-le 0anumita rnobilitate. Ar-tie ula tiile oase lor a u sf ructu r a diferitasi poseda anum ite ca racterls Be l fizice,nota men te : ten acita te, el a s t ic H ate , m obi-lita te in dependents de f u nc tii I e e xe cu ta tede ele.

CLASIFICAREA ARTICULATIILOR

Dis! in gem trei tipu ri de a r ticulatii In treoase (fig. 69) : .I. Articula til neintrerupte (sina rtf 0-

ze) , cind tntre case persista doa r un stra tinterrnediar de tesut conjunctiv sau car-Iila]. .tntre oasele jonctionate nu existaiisur i S81J cavitali.

2. Legaturi intrerupte (d iartroze) saua rticul atii m obile (j onctiuni sinovia le)ea racteriza te p rin prezenta intre oase aunei cavita]i si a unei membrane sino-

viale care tapeteaza din in terior capsulaa r ticu lar a.

3. Sim iize sau sernlarticulatf avind 0

Iisur a m ica in stra tul interca Ia r ca rtil a-ginos sauconjunctiv diritre oasele joncti-onate (.fo rm a de tr anz ictie del a sin a r tro-ze la diartroze).

Sinartrozele

Sinar troze le poseda el as ticitate ~i d u r a-b ilita te s po rita :} i 0m obilitate m ai redusa.In lunctie de tipul de tesu t care unesteoasele d istiagern trei varletati de. sinar-'troze : 1) sinfibroze, 2) sineondroze (le-g atu ri c artila gin oa se ) ~i 3 ) sin osto ze .

Sinfibrozele, articulationes' [ibrosae,constitu te niste uniri tr ainice ale oaselorcu ajutorul unui tesut conjunctiv fibrosdens. D istingem Irel subvar ietati de unirifibroase : sindesmoze, suturi ~i gornioze.

Sindesmoza, syndesmosis, este form a-t a din tesut conjunctiv ale carui fib re co-lagene concresc cu periostul oaselor ar-ticu la te ~i tree In el fa r a llrnita precisa.D in sin de sm oz e f ac parte ligam entele ;; i

rnernbr anele interoso ase. L j gam e n-te l e, ligamenta, constitute niste f ascicu-Ie sau larnele groase formate din tesutconjunctiv fibres si compact. In major ita-tea lor l igamentele au capetele inseratepe oase inveeinate. consolidtnd articula-tiile sa u constitu in d 0 f r in a ca re Iimiteaz a

amptitudinea m iscar ilor lor. In coloanavertebral a intilnim jigamente formate,di n tesut coni uncttv .el astic de culoa regalberia. D in aceasta cauza ele au [ostnurnite ligamente galbene (ligamenta[laoa}. Ligamentele galbene stnt r acor-date in tre a rcu rile vertebrelor. E le se d is-tin d ell ocazia Ilecta rii co loanei vertebr a-le ina inte ;;i d a tori H i propr ietatilor lorelastice se contr a eta . din n o u, contribuindl a tndreptar ea coloanei vertebra Ie. '

M e m bra n e lei n t e r 0 s 0 a s e,membranae inierosseae, constituie niste

larnele de [esut conjunctiv intinse Intre

d iafizele oaselor tubulare lungi. Deseorim em br anele interosoase ; ;i ligarnenteleservesc drept Ioc de insertie a rnuschiior.

Suiura, suiura, este 0 var ietate dejon-ctiune iib roasa In 'care intre rnarginileoaselor articulate se Iorrneaz a un stratin terrned ia r ingust de tesut con] unctiv.Suturile oaselor se in1 i+n£sc ddar Is era-niu. In dependents de conligur atia mar-g inilor oaselor articulante distingem s u-t u r a di n t a t a (suture serrdia, s.den- .iata), s u t u r a s e v a m 0 a sa (suturasquamosa) si s u t u r a d rea pta sau :arrnonica (sutura plana). In sutur a din-

Iatamarglntle din tate ale unuios intra Inin tervalele dintre zirntii marginali ai altuios , iar- intre margini persists un str at in-termediar de [esul conjunctiv. Daca mar-ginile articulan te ale oaselor plate ausuprafete taiate oblic;;i se suprapun informa de solz, atunci se Iormeaza sutura

J03



2, 3

2

8

75

6

1 2 3

a

fig,. 69. Tlpu ri de unir i ale oaselor (scherna) :

a - a [1 iculajie : b - sl ndesmoz a ~ c ~ sincondroz.a : d - :;i m-

fiz. (hemladro,,") , I --;- periost. 2 - os : 3 - 1,,"1 con]unctiv

Hbr os : 4 - earhlag: ~ 5 - membrana slnovia l s , .[) - membr-anafibraos~ 7 - o,ar(ilaj articular, 8 - cavitate arucular a : 9-I! ~Lira in d lscul - j ,nterpub'ia n ; 10 - disc: in ter pu hlan

scvarnoasa. In suturile drepte prin inter-mediul unui str at interrnediar fin de tesutconjunctiv se unesc mar ginile drepte sinetede a doua oase.o varieta te deosebita de' un i r e I ib ro as a

o constitute gomioza, gomphosis (a r ti-cu la tia dentoa Iveola r a , articulatia den...toaioealaris). Prtn acest term in se de-semneaza unirea dinte lui cu tesutul 0505.

al alveolei dentale. Intre dinte si os exi-

sa : un str at intermediar fin de tesut con:junctiv nurnit pe r i0 don t. periodon-tium.

Stncondrozele, synchondroses, consti-tuie niste uniri al e oaselor prin interrnedi-ul [esu tul uic a r til a gin os . Astlel de un ir isint solide, putin m obile, arnortisa nte da-tor ita caracter elor elastice ale cartila-jului. G radul de mobilitate a oaselor sia r nplitudinea m i:;di r ilor de arnor tisarein asernenea articulatie depind de grosi-mea ~i structura stratului cartilaginosdintre oase. Daca acest cartila] dintreoaseie articul ante persista pentru toata

viata, a tunci aceste sincondroze si n tconstante. In cazurile in care stratul in-lerrnediar cartilagtnos dintre oase se pas-lreaza doar ptna 1a 0 anum ita v irsti'i' (de~xem plu, sincondroza slenooccipita Ia)vorbim despre a r ticul atie ca rtilagtnoase.ernporar a, al 'caret cartila j urmeaza sa

04

c

fie substitult de tesut osos. 0 aserneneaunire se nurneste sinostoz a, synostosis-

BNA.

Dlartroze - uniri sinovialeale oaselor (articulatlil

Articulatlile slnovlale, articulationes sy-,nouiales, se prezin ta ca cele mai per iecti-onate var ie tati de unir ial e oaselor. Elea s ig u r a cea ma j ma re amp I i t ud ine si va-

rlabilitate a rnisc arilor. F ieca re articula- '

'tie are fete ar ticuiare ale oaselor, tapeta-.Ie cu ea rl ilaj, 0 ca ps u Ia a lO t ic u Ia ra , ca vi-

tate' arttcular a cu 0 cantitate mid de li-chid sinovial. In unele ar ticulatii mai exi-

st a ;; i n is te lorm atiun i a uxiliare, nota-mente: discuri, meniscuri ar ticulare si

bureletele articula r e o

Fetele articulate, facies arliculares,

in majoritatea cazurilor de articulare aoasetor corespund reciproc ca forma -saus int congruiente (din laLc6ngruens--c ore sp un za to r. c oin cid en t). Data una di iifetele articul are e convexa (cap a r ticu-lar }, cealalta Iata, c ea c on gru en ta , e con-'cava In masur a respectlva (depresiunearticulata). In unele ar ticulatii aceste fe·te nu corespund fie ca forma, fie ca-di-m ensiune (sint incongruente).

Cartilajul articular, carti/ago articulo-

ris, de obicei es te hialin ic, in unele a rticu-latii (de exemplu, in ce a ternporornarrdi-bulara) este fibres, Ior meaz.a un str at de0,2-6,0 mm grosirne, EI este alcatuitdin trei 'zone: 5 U per fie ia 1 a (z6nasuperjicialis}, in t e r m e d i a r a (zona



intermedia.) ~i pro fun d a (zona pro-funda). C artilajul atenueaza ileregulari-ti:itile Ietelor articulate ale oaselor , am or-tizeaz a socuri!e ce intervin In tim pul rnis-.

carii. Cu -cit solicitatia ce revine articu-latiei este mai mare eu atit grosim ea car-

tilajelor articulate de tie oasele articulan-te este rnai mare. Car tilajul articular deobieei este nivelat :;.ineted, e m ereu umec-tat de lichid sinovial, care inlesneste mis-

carile In articulajie. Cartilajul articularnu confine vase sanguine ~i lim iatice, nu-tritia lui se realizeaz.a prin intermediullichid u I ui sino via I.. Capsula arttculara, capsula articulo-

ris, e Iixa ta pe oasele a r ticul a n te in a p ro:pie rea rna rginilor sup r a Ietelor a r ticula resau la 0 anurnita distants de ele ; ea con-creste etans cu periostul, Iorrnind 0 cavi-

tate ar ticular a tnchisa. Capsula are douastr aturi : unul exterior num it m e m b r a-na ,f ib r 0 a s a. . membrana fibrosa(stratum [ibrosum), ~i unul intern -me m bra n a si n 0 v i a I a, membra-na synovia lis (stratum sunooiale}, Mem-

br ana Iibroasa e mai groasa : ; . i m ai rezis-tenta decit cea sinovia H i si este a le a tuitadin tesut conjunctiv fibros compact cuorientare preponderenta longitudina la afibrelor. Pe alocuri membrana Iibr oasalorrneaza niste ingro~ari':_ ligarnente(ligamenta), care consolideaza capsulaarticulata. E yorba de Ii gam e n t el e

cap sui are, ligg. capsularia, dad elesint situate in profunzim ea capsulei. U-gamentele pot fi situate ~i in afara cap-su lei (H i ra a concreste cu ea) si atuncivorbim de i i gam e n tel e ext r a -cap sui are; lig g.extracaps ultiria.

Exists de asemenea ligarnente situate ininter ior ul capsule! articulare - I j g a-m en tel e i n t r a cap sui are (ligg.iniracaps ularia), Ligamentele in lr acap-

sulare pe par tile orientate spre cavitateaarticulara sint acoperite de m embranasinoviala, G rosimea si forma ligamenta-lor depinde de particular itatile de struc-

tur a ale articulatiei ~i de Iorta de gravi-tatie pe care 0 supor ta ea.L igamentele indeplinesc de asemenea

funcVpode Irtnare pasiva, lirn tttnd m isca-rile'> '!m articulatie. M em brana sinovialaeste fina, tapetata cu celule plate: dininterior ea tapeteaza membrana IibroasaS i se prelungeste pe supr afata osului li-

ber de cartilaj articular. M embrana si-noviala are niste excr escentem ici nurnitev I!0 zi t a ti s i nov i a Ie, villi suno-oiales, care stnt foarte bogate in , vasesa n g uin e. Aceste vi l ozitati sporesc curnult supr afata membranei. In locurLie

unde Ietele articulare nu sint congruiente _membrana sinoviala de obicef Iorrneaz.a

p Iice sin 0 v i a Ie (plicae synovia-les) de dilerite dim ensiuni. Plice sino-viale deosebit de mari (de exernplu, in ar-ticulatia genunchiului) au incluziuni rna-sive de tesut adipos. Fata interna a cap- ,sulei articulare (membrana sinoviala)este urnectata de I i chi d sin 0 vi a I(synovia), care este secretat de m embra-na sinoviala :;;i im preuns cu celulele car-tilaginoase ~i conjunctive plate detasateprin descuam are Iorrneaz.a 0 rnaterie m u-cilaginoasa pentru lubr iiierea Ietelor ar-ticulare tapetate cu cartilaj ~j cornbate-rea irecarii dintre ele.- Cavitatea articular a, cavum articula-,re , constitu ie un spatiu In Iorrna de fisu-ra dintre feteie articulare tapetate cu car-tilaj, care este delim itat de asemenea demembrana sinoviala a capsulei articula-re; ea confine 0 cantitate m ica de 1ichidsinovial. Forma cavitatii articulare de-pinde de conflgur atiile Ietelor articulan-

te, de prezenta sau absents in interior ularticulatiei a Iormatiilor auxiliare (me-nisc sau disc articular) sau a ligamen-

t el or i nt ra ca p su la re .D iscurile s i meniscuri leart i cui are, disci et menisci articu-

lares, stnt niste lamele cartilaginoase di-ferite ca forma, situate intre Ietele arti-culare ce nu manifesta corespundere d~-lina (slnt incongruiente). D e obicei dis-cul se prez inta ca 0 l arnela compacta con-crescuta pe marginea externa cu capsula

articulata (vezi: "A rticulatia ternporo-m andibular a") :;;i ca regula separ a cavi-tatea' articulata in doua camere (douaetaje). M eniscurile stnt niste lam ele car-tilaginoase sau conjunctive necorrrpacte

de form a sernilunar a, care se intercalea-za intre fete le articulare (vezi: "A rti-cui atia genunchiu lU I").' ,-m scuiile :;.i m eniscurile in tirnpul m is-

carilor pot sa se deplaseze, atenutnd ast-Iel neregular itatile Ietelor articulare,

conferindu-Ie congruerita ~i asigur indamortizarea socurilor :;.i izbiturilor ce

10 5



a pa r In tim pu llo co rn ottei.Bur e let u I art icui a r, labrum

articulare, este situat pe m arginea Ietei

a r ticu la re eonvexe,pentru a 0 c om p le tasi aprofunda (de exemplu, articulatiaurnar ului). Baz a plicei e Iixata pe rnargi-nea Iejei a rticul are, ia r.! ala interns con-cava e orientata in cavitatea articula-

tiei.Bur s e I e sin 0 v i a I e, bursae sy-

nooiaies, constituie n is te proiaba ria lem ernb r an ei sino via!e la nivelul subtierii

membr anei libroase a a rticu Iajiei (vezi :. "A r-tieulatia genunehiu lui"). M em brane-Ie sinoviale diler a ca dirnensiuni si forma.D e regul a , el e slnt situa te 111he sup ra fa [aosului ~i tendoanele rnusculare care se

misca in apropierea lui Bursele au Iunc-

tia de a aten ua f reca rea supr a Ielelor ten·doanelor ~i oaselor care vin in contactreciproc.

Biomecan ice ariiculati IIor

In luncjie de structure (forma, curbur a,dimensiunea) Ietelor din ar ticulatri mis-c a rile ca re sint posibi le tn ele au axe dife-rite. In biom ecanica ar ticulatiilor distin-gem urrnatoare!e axe de rotatie: axulfrontal, sagital si longitudinal. In jurula xe lo r e numera te pot fi rea liz ate cele malvariate tipuri de rniscari.

In j urul axului frontal se executa flexia

alexia) $i extensia (extensio], In cazulflexiei unul di n oasele ptrghiilor se rniscafata de celalalt in jurul unui ax in asamod ca unghiul dintre oasele articulantesa se m icso reze (de exempl u, fJexia inartieulatia icotulul : se reduce unghiul.d intre brat si an leb rat) . In tirnpul exten-siei rniscarea se face in sens opus. Unghi-ul dintre oasele articulante se rnareste(ptna la 18 00), are loe in dreptarea(rnembrului sau trunchiului) ca 0 reveni-

re de la pozitia din Ilex ie. In j urul axu luisagital se realizeaza adducerea (adduc-tio) ~iabducerea (abductio], In cazul ad·

ductiei unul din oasele articulan]e se ap -ropie de pia nul media I, 1 1 1 caz -de ab due-tie ~ se tndeparteaz a de el. In tirnpul ro-tatiei {rotatio ) osu I se in vide tntr- urisens sa u altul in jurul axului sau longi-tudin a L Mi~earea circu lara (circumduc-

tio) constitute a evol utie consecutiva In

jurultuturor axelor in cadrul careia ex-

10 6

trernita tea Iiber a a osu Iui sa u membr uluiaf,lat III rniscare, de exemp!u, mina, des-

cr ie 0 circurnferinta.A mplitudinea rniscar ilor in articulatii

depinde in prirnul rind de dilerenta valo-r ilor unghiulare (exprimata in grade uri-

ghiulare) a ietelor articuiar e. Cu citaceasta difererrta este mai mare, cu atit

e mal mare si amplitudinea miscarilor.Ctnd In tinderea fetelor a r ticu la r e a Ie oa-s elo r a rtic ula nte e cvaz.iechivalenta. am -p litudinea misca rilor posibile in aceste

articulatii e minimala. Valoarea arnpli-tudinii rniscar ilor in ar ticulatii depinde deasernenea ~i de nurnarul si arnplasarea Ii-gamentelor, ca re consolidea z a articu la-tia, de pozitia $i grad u I de extensibilitate

a m~~c~ilor circum iacenti la ar ticulatie.

CIas ificarea art icu Jat j ilor

Articula title d ifera p r in nu r n a ru 1 de oasearticul ante, ad iea prin n u m a ru I de fetea r t ic u Ia re si forma aces tor fete. In f unc-tie de nurna r u I fete lor ar ticula re distin-gem articulatie simpla (articulatio sim-plex), fermata doar de doua fe te articu-la re, si articulatie compusa (articulatiocomposita), Iorrnata din trei si mai mul-

te fete articu lare.In af ar a de aceasta distingem articu-

latil cornplexe si combinate. Articu la tia

cornplexa se caracterizeaza prin prezen-[a intre fetele a rticulante a un ui d isc arti-cu Iar, ca re d iv i zeaza cavita tea articu la r aIn doua etaje. A rticulalia < :D ~co n··sta din doua a rticu la ti i izol ate In sen s .

.anatomic. Ins~ carecoreleaza functional(d e exernpl u, ar ticu latiile tern porom andi-bu 1 . 3 re d re a pta si stin ga) .

Forrnele ietelor articulare am intescniste f ragmen te a le su p r aletelor dHerite-lor cor puri geornetrlce : cilindru, elipsa,

sfera (fig, 70). Conform acestui indice seface cl a sifica rea ar ticu Ia tiilor d u pa for"rna ietelor a r ticu 1a re : cilin d rica, eli psoi-

da si s Ierica. Se cunose si va rlan te a Jeacestor forme de articul atii. De exemplu,o varietate a articulajiei cilindrice este. articulatia trohlear a, a articulatiei sfe-rice - ar ticulatiile cotilica ~i plana.

Forma Ietelor articulare e determ inatede numarul de axe in jurul caror a se rea-lizeaza rniscari in articulatia datil. Forma



cilindrica a fetelor articulare perrnite rea-lizarea rnisca ri lor doa r in j urul unu i sin _.gur ax, iar cea eljpsoida - in jurul a

doua axe. In ar ticulatiile cu forma sfer oi -da a suptaletelor pot f i efectuate rniscari

in j uru I a trei 1i rnai multe axe reclproc

perpen dicula reo .Deci, tntre forma fe te lo r articula nte si

nurnarul axelor .de rniscare exista 0 anu-mita corelatie. Din aceasta cauza exista

si articulatta anatomo-Iiziologica (bio-rnecanica) a artlcu Iatii lor:I) articulatii cu un singur ax de·mi~-

care (uniaxiala) ;2) articulajii cu doua axe de miscare

(biaxia Ie) ;·3) articulatii eu axe de m iscare multi-

pie dintre ca re trei sint principa Ie (p \ u-riaxiale seu triaxiale) ,

Artkulafiile uniaxiale .

Artieulatla cilindrica sa u trocoida, arti-culatio trochouiea. Fata articulata eon-vexa se prezinta ea un sector de s up ra fa --t a a unui cilindr u. Fat a a rticu 1a r a a ee l ui-la lt o s a rtic uian t poarta 0 depresiune ar-ticula r a respectiva. Axu 1 a rticula tiei ci-

lindrice coincide cu axul lung al Ietelorarticulante (articularea atlasului cu apo-fiza odontoida a epistrofeului, articulati-

He ·radiollinare (proximaia ~i distal a ) .

Deoarece rnisca rea in a rticu latiile en u-mer ate au loc in jurul axuiui longitudi-

nal, ea se nurneste rot atie.Articulatia trohleara, ginglymus. Pe

fata articu lara de form a ciliridrica existao creasta osoasa, iar pe lata articular arespectiva exista 0 depresiune c e s erv es -te drept sant de ghidare. Fata articular a

troll le a f a e situa ta transversa I de axuilongi tudin a 1 a I oaselor articulante. Deexernplu, articulatiile interf alangiene lamina si pieior. M i~earea in articulatia

trohlear a se realizeaza in jurul axuluitransvers situat in plan frontal. In jurul

lui se face ilexia 1i extensia.o varietate a articulajiei trohleare 0

constitu ie art icui a t i a eli c 0 id a-I a . In aceas ta articu Iatie erea sta si sa n-

tul fete lor a r ticu Iante slnt situa te sub ununghi r a t a de axul de rota tie a articula-tiel. In ar ticulatia elicoidala miscarile se

fae in [urul ax u lui transversa I (ca ~ _ l _ in

Fig. io. Forme de fete arUcuiare (scheme).

a - ginRlymus; b - elipscida c - ,ela,;;: d - s lerorda.

a r tic ulatia tro hlea ra ), insa eu D . anumitastramutare elicoidala a ietelor articulate(d e e xemp lu , articulatia eotului).

Articulatii ell doua axe de rni~care(diaxiale)

Articulatia elipsolda, articculalio ellip-

soidea. Fetele articulare se prezinta ca

n iste p ortiu ni de elipsa a capului articu-

lar si iosei a rtic ula te re sp ec tiv e ..M is ca ri"

107



le In "articula tie sint posibile in j u ru f adoua a> ' te reciproc perpendiculare. Dreptexernplu poate servi articulatia radiocar-plana, ~re are doua axe; frontal ~isa -gital. In jurul axului frontal se realizes-za flexia si extensia, ia r in j urul cel ui sa -

gital - adducjia ~i abducjia.Artlculatia seliforma, articulatio sella-

(is. Este forma ta de fete a rticu Iare in. forma de sa, cafe se lncleasta reciproc,Erninenta unei supra fete corespunde uneidepresiuni in cea la I ta f ata ar ticu la r a.M i:} carile stnt aceleasi ca si in articulatiaelipsoida si se realizeaz a in jurul a douaaxe reciproc perpendicular e. De exemplu,articu la tia ca rpometaca rpian a a policel ui(art. carpometacar pea potlicis),

Articu latla condilar a, articulatio bi-condquiris. Fata articular aconvexa e tot:deauna situata pe 0 apofiz a proerninentade form a sferoida nurnita con d i I (con- Simfizadylus). A ceasta a rticu Iatie constituie 0 -

forma de trecere de la ar ticulatia troh lea- D in sim fjze (symphysis) - ar t icu lati ir ~ Ia cea el ipsoida, in sa in ar ticu Ia tia de tra nzitie, f ac pa de u niri!e fibroase sautrohlear a dilerenta intre dirnerisiunile si cartHaginoase in prolunzimea caror a exi-formele Ietelor articulante este mai m ica sta 0 cavitate de dimensiuni m id in formadectt in cea condilar a. U ltima diler a de de Iisur a tngusta. 0 asernenea articulatiecea elipsoida prin nurnarul de eapuri ar- .nu are capsula exterioara, iar supralataticulare : in elipsoida _:_ este un singur interioara a lisurii nu este tapetata cucap , in condilar a - doua. membrana sinoviala. Sirnlizelepot fi con-

In articulatia coridilara se pot rea liz a so lidate cu ligamente interoscase. In ase-m iscari In jurul a doua axe; de exemplu, rnenea articulatii stnt posibile doar dep-articulatia genunchiului : in jurul axului lasari lim itate ale oaselor ar ticulante

frontal are loc ilexia si extensia. In jurul unul fata de altul. S im fizele se tntilnescaxului longitudinal - rotatia . la stern - sim fiza m anubriului sternulul,[a co loana ver tebrala - sim fizele inter-vertebrate, ~i la bazin - sim fiza publa-rticulatiile triaxiale (pluriaxiale)

Artlculatia sterolda, articulatio spheroi-dea. Fata articulata convexa (capularti-cular) are 0 forma sferoida, ·iar eea con-cava are 0 depresiune de forma respec-tiva. Fosa articulara are dimensiuni maim id decit capu 1 a rticu la r, din aceastacauza m isca rile intr-o alare articu Iajiepo l f i efectuate cu usurinta in jurul a nu-. meroase axe, In articulatiile : de lorrna

sferoida pot liefectuate diferite m iscari :flexie ~i exten sie a dd.uclia ~i abductia~i rota tie (in j ur ul axu Iul Ion gitudin a I )..D ator ita marii dileren te lntre dirnensiu-n ile Ietelor a rticu lare a Ie articul atiei sie-

roide aceasta este cea m ai mobila d intretoate articu latiile. De exemplu, articu la-tia urnarului,

108

Artlculatla cotllica, articulatio cotqli-

ca. E 0 varietate a articulatiei sferoide.Diferenta consta doar in adincimea foseiar ticulare. A ceasta cuprinde caput pe rnaimult de jumatate . Prin urrnare, diferentadirnensiunilor unghiulare ale Ietelor arti-

. eulare ale capului si Iosei nu este preamare, ceea ce lirniteaza in mare rnasuraanvergura m iscar ilor tn aceasta articula-tie . De exernplu : articulatia coxofem u-rala.

Articulalia plana, articulatio plana.

Fetele articulare slnt putin incurbate siarnintesc portiuni de suprafata a uneisfere de diarnetr u mare. M i;;carile In ar-ticul atii pot fi rea Iiza te in j uru 1 a trei axe,insa anvergura m i~ca rior este Iim iiatadin cauza dileren jelor m ici dintre curbu-

fa ~i dirnensiunile Ietelor articulare.

nli.

.ARTICULAlIILE OASE"LOR CRANIULUI

Oaselecare constituie cr aniu] sint un iternt re ele p fin articula tii ne in t re rup te .Constitute exceptie doar unirea m andibu-lei eu osul temporal care Iorrneaz a ar-ticu la tia tempo roman d ibu tar a "

Ar ticu latii Ie netntrerupte dintre oasele

cr a niului sint prezentate mai ales pr inuniri fibroase sub form a · de suturi Ia oa-rnenii maturi ~i de membrane interosoase(sindesmoze) la nou-nascuti.· La nivelulbazei cr aniului exista legaturi cartiiagi-noase - sincondroze.

O asele calvariei se unesc prin suturizimtate ; ; : i scvamoase. D e exemplu, mar-



ginile media Ie ale oaselor parietale slnt

unite prin sutura zimtata sagttala, suturasagiialis, oasele frontal ~j parietal -prin sutura zirntata coronala, suiura co-

ronalis, iar oasele parietale si occipital -pr in sutura z.imtata larnbdolda, suture

lambdoidea. Solzu[ osului temporal seuneste cu osul parietal si cu aripa mare aosului sfenoid cu ajutorul unei sutur i

scvamoase. Intre oasele craniului facialexista suturi p la te (a rmo nio as e). Fiecare

suture de pe craniu are denumire Iorrnatapornind de la doua case care jonctionea-za, de exem plu : sutura Ironto-etrnoidala,sutura [rantoethmoidalis, sutur a tem po-fO-Z igomatica, sui ura t emporozugomai i-ca, etc.

Pe cr aniu se intilnesc d e a seme ne a su-

turi inconstante formate din cauza necon-cresterii unor nuclee de osificare.

Unirile eartilaginoase - sincondroze-Ie, in regiunea bazei craniului stnt forma-te de carfilaj fibres. D in ele fac parte le-giHurile dintre corpul osului sfenoi,d ~ipartea baztlara a occipitalului - sync-

hondrosis spheno-occipitdlis, intre pira-m ida osului tem poral s i partes baailar a aosului occipital - synchondrosis petro-

occipitalis, etc. De obicei odata cu virsta

la om are loc substituirea cartilajului eutesut osos. La nivelul sincondrozei sfeno-occipita Ie se forrneaz a 0 sinostoz a (pe lavir sta de 2 0 de ani).

U N'R 'LE S'N OV 'A LE A LE O ASELOR C RAN 'U LU '

' ART ICULAT II LE CRAN 'ULU 'J

Artlculatia temporomandibulari

Ar ticulatia temporomandibular a, articu-

ititio temporomandtbuitiris (fig. 71), estepara, de structur a cornplexa !?i formaelipsoid a. Fetele ei articulare sint forma-te de capul mandibulei (caput mandibu-

lae) si de Iosa mandibular a (fossa man-

dibularis} lrnpreuna cu tuberculul arti-cular -(tub.ercu[um articulare) a 1 o su lu itemporal. Fosa mandibulara - e tapetata

cu cartilaj articular fibres doar in ante-rior de 1a fisura pietrotirnpanica, tuber-culul articular e tapetat in tntregirne. Ca-pul rnandibulei este tapetat cu cartil ajarticular doar in partea sa anterosupe-r ioar a.

Congruenta Ietelor articulare e asigu-

rata datoriia dis c u l u i ar t ic u l .a r(discus arlicultiris], care are 0 forma delentil a biconcave ova la r a. P a rtea c en tr a-J a a discului e mai subtire dedt eea peri-ferica.

Capsula articulata ar e 0 forma conica,

cu baza lata orientata in sus. A ici pe osultemporal ea se Iixeaz.a anterior de tuber-culul articular; iar posterior se fixeaza1 1 3 nivelul fisurii pietrotimpanice. Pe apo-fiza condilar a capsula e r acor data ante-rior pe m arginea capului, J ar po st er io r-cu 0,5 em mai jos d e marg in ea posterioa-

ra a capului mandibulei. Anterior capsu-la ar ttcular a este mai fina decit posterior~i e concrescuta pe tot perimetrul cu dis-

cu i articu Ia r. incit cavita te a a r ticu Ia r a sesepar a in doua etaje izolate unul de altu!.in etajul superior lata ar ticulara a osuluitemporal articuleaz a cu Iata supericar a

a discului articular. M em brana sinovialaa acestui etaj (membrana sunooialis su-

perior) tapeteaz a Iata inter ioar a a capsu-

lei si se Iixeaza pe marginea cartilajuluiarticular. in etajul inferior jonctioneaz ac ap ul rn an dib ule i ~i Lata inferioar a a dis-cului articular. Membrana sinoviala aetajului inferior (membrana sinouialis

inferior) tapeteaza nu numai capsula, ci!?i r ata posterioara a colului apofizei con-dilare ailate In interiorul capsulei.

L ateral capsu la este intarita del ig a-men t u I Iate r a I, lig. laiertile. Eaar e 0 forma de evantai !?i incepe de la ba-

z a apofizei zigomatice a osului temporal.Fibrele acestui ligament trec posteroin-

Ierior si se Iixeaza pe lata posterolater a-la a colului apoiizei condil ar e. .

Ligamentu! lateral fr ineaza rniscareaca pu lui articu la r in sens posterior.

Din lig am en tele au xiliare a le a rt ic ula -tiei temporomandibulare se considers c afac parte si traveurile fasciale tngrosateaflate medial, fara a apar tine artlcula-

tiei : 1 i gam e n t u I s fen 0 man d i -

b u I a r, fig .. sphenomandib utdre, ~i I i-gam e n t u 1 st i lorn and i b u I a r.u e . stulomandib ulare. Primu! incepe sub

forma de traveu fibres subtire de 1 1 3 spi-nul osului sfenoid ~i se fixeaza pe lingula I

mandibulei ; a! doilea trece de la apofizastiloida spre rata inter na a marginii pos-terioare a ramurii rnandibulei (in apro-pierea unghiului m andibulei).

M i!?carea in ar ticulattile tem porom an-

10 9



fig. 71. Ar licula] ia ternpor ornan dibu la r ii (sec-

[iune sagita l!i) ; aspect din d reap!a

I - processus coronotdeus ; 2 - I'_ rn andibul ac ~ 3 - ll g , style-mandtbul a r c ; 4 - caput [nand tbulae ~ 5 - ;).mce-ssu-s mastc-ide u s , 6 - porus a cus ticus e xte -rn us ~ 7 ~ e a ps u I a a rtie u Ia rts :

8 - lo s s e r n e n d l b u l a r i s _ ~ - d i s c u s a r t ic u l a r i s .

dibulare dreapta si stingil are lac simul-tan, deci functional eleconstituie 0 arti-

culatie corrrbinata unitar a in care se efec-tueaza urrnaioarele rniscar i: I) cobor i-

rea si ridkarea m andibule i, a dic a, d esch i-derea ;;i Inchiderea gurii ; 2) deplasaream andibulei iriainte (propulsie) si inda-rat - retropulsie - revenire la pozitiainitia la ; 3) rniscarea mandibulei to drea-pta ; ; . 1 In sttnga (m isca rl latera Ie) .

La coborirea mandibulei pr o tu ber anjamentala se deplaseaz.a inferior ;;i cevaposterior, desc riind un ar c cu c oric a vita"te a or ientata in sens posterosuperior. Inaceas ta rnisca re p utern. di s tinge trei faze.I p rim a f a z il (0 cobor lre usoa ra amandibulei) miscarea In jur ul axuluif ronta I se rea l izeaza 1 1 1 etaj u I inferior a Ia r ticula tiei, discul articu Ia r ra mine In

.. .iosa articular a. In ado II a f a z a (co-

bori re a esen tia [a a m andibu lei) pe Iondu'lconlinuarii miscartlor In sarnier a a cape-telor articu la re In eta] u I inferior a I a r ti-

cul atiei d iseu lea r til a g inos irn preun a cucapul apofizei articulate gliseaz.a anteri-or ~i iese pe tuberc u I u I a rticu I a r. Apoiiz.a

condilar a a mandibulei se dep laseaz a an-terior eu aproxima!iv 12 mm. 10 a t re i a

1l0.

f a z a (cobortrea maxlrnala a rnandibu-lei) rniscarea se realizeaza doar I n e ta ju linier ior a I a rticul atiei in j u ru l ax u I ui. frontal. In acest timp discui articular se

arIa pe tuber culul articular.

T en tat iv a de deschidere fortata in con-tinuare a gurli poate avea drept urrnarelunecarea capuluimandibu!ei de pe tu-bercu 1u 1 a r ticu la r in sen san terior in 10 -

seta in f fa temporals cu t uxa tie tn a rticu-Iatia ternporornandibulara. ,Mecanismulde ridicare a mandibulei repeta in or dineinver sa toate etapele de coborire a ei.

Dad mandibula se deplaseaz a inainte,rniscarea se realizeaz a doar in etajul su-

perior al articulatiei. Apofizele ar ticularei rn p r eun a eli d iscuri Ie a r licu la re gl iseaza

in sen s an terior si es pe tuberculii a r ticu-lad til ambele articulatii temporomandi-

bul a re d reaptasi stin ga. J n caz de dep la-sare later ala a mandibulei m iscarile ina rticu la tiile tem po rom an dib ul ar e d r ea p-'t a si sttnga nu sint identice. De exernplu,

deplasarea mandibulei spre dreapta- faceea in articulatia ternporomandibular astinga ca p ul a rticu Iar irn preun a cu disculsa gliseze tn sens anterior~i sa iasa peapo fiz a articular a. Cu alte cuvinte, ar ela c glisarea in etajul superior al articu!a-

tiel. In acest tirnp in ar ticulatia din par teadreap ta capul articular se r oteste in ju-

ru I axu Iui vertical ca re trece prin co l u Iapofizei condilare. Cind mandibula se

deplaseaza spre stinga, glisarea capuluiirnpreuna cu discul articular Inainte serealizeaz a in ar ticul atia dreapta, ia r rocta [ia "in j u ru I axu Iui vertica I - - in ceasttnga. Pe radiogr ama articulajiei tern-

porornandibulare ( 1 1 1 proiec]ie l ater a l a cugura inchisa) Iosa m andibular a a osuluitemporal are aspectul unei depresiuni cuconlur ne t si tubercufarficular proemi-nent. Capul mandlbulei are 0 Iorrna desernioval, linii le c a r u ia tree li n in contu-r urile colului. Intre capul mandibulei siiosa mandibular a se vede Iisur a articu-

lara r adiologica. mai lala la centru decitla margini. C lnd mandibulae lasata tnjos, capul m andibular se af la pe tubercu-luI articular, iar fosa mandibular a fami-ne lib era.



-UNIRILE OASELOR TRUHCHIULUI

Articuhlltiile vertebrelor

Un irile v er te bre lo r intre el e sint prezen-

tate pr in articulattile arcurilor si apofi-zelor vertebr ale (fig. 72).

Corpurile a doua vertebre limitrofejonctioneaz a prin intermediul discurilorintervertebrale (disci inieroertebrales]

~i simfizelor intervertebrale (symphysis

inieruertebralis], Prim u 1 d is c in te rv er te -bral este situat tntre c orp ul e pistro fe ulu i~i vertebrei cervicale III, iar ultimul -tntre c orp urile v erte bre i Vlornbare si v er-teb re i I sacra Ie.

Fieca re disc in ter v er teb ral a r e aspectde lentila bicorivexa, pe care distingemdoua p arti : p erlieric a si centr ala. Par te a

periferica sa u marginala e prezentatadecartilaj fibros, Iibrele caruia Iormeaz ain e I u I fib r 0 s (annulus fibrosus).

Partea centrals a discului este alcatuitadi n substanta elastica (reminiscenie cor-

dale) care a prim it nurnirea de nucleupulpos, nucleus pulposus, Anume datori-ta fibre 1 0 r inelul ui f ibros are lac un ireavertebrelor lim itrofe lntre ele. N ucleulpulpos elastic, aflat in centrul inelului

fibros ;;i presat de corpurile a doua ver-tebre articulante, executa rolul de arnor-tizatcr. In interiorul nucleului pulpos de-seori se Inregistreaz a 0 Iisur a care trans-

forma aceasta jonctiune cartilaginoasatntr-o herniartroz.a, adica in sirnliza inter-vertebra tao D iam etrul discu lu i in te rv er-tebral este mai mare dectt diarnetr ul cor-p ulu i v erte brelo r articulante. din care

. ca u za d iscuri le depa sese cor pu rile ver te-brelor sub forma de burelet. G rosimeadiscurilor intervertebrale depinde denivelul topogr aiic si de mohilitatea regiu-nii respective a coloanei ver tebr ale. Inregiunea toracica, mal putin rnobila, gro-.simea discului intervertebral e de 3~4 mrn, in regiun ea lornbara - cea mairnobila ~ de IO~12 mm, in regiunea cer-

vicala a coloanei vertebrale, de mobilita-te rnedie, grosimea discul ui echiv aleazaell 5-6 mm.

Unirile corpurilor vertebrelor prin in-ter med iu I disc uri lor in terver tebr a Ie sin tconsolidate de doua !ig am en te !o ng itu di-nale: anterior ;; i posterior.

Fig. 72. Unirile verlebrelor (regiunea lornbar a, 0parte a canalului vertebral e sectionata}.

I - lig. ilavum: 2 - llg. longitudinal. posterius : 3 - discusin te rv e r t eb r a lis 4 : - for. Interve r ieb.r a la ~ 5 - !ig. longttudl-nal e an terius : 6 - arttcutauo zygapophysi.lis (articul atiointerver tebralis - BNA) ; 7 - lig· interspinale : 8- lig. supra-spinale.

L i ga me n t u 1 I Q n g i t u di n a Iant e r io r , fig. longitudinale anierius,este situat pe lata anter ioara a cor puri-lo r vertebr elor si discurilor interverte-

br ale, concrescind te n a ce cu ultimele. EIse intinde de la tub erculu l farirlgian a!

osulul occipital ;;i tubercuJul anterior a)arcului anterior al atlasului pina la a 2-3-a linie tr ansver sala (lineae tr ansver-sae) de pe lata pelviana a s ac ru lu i. Lt.gam e n t u I Ion g it u din a I p 0 s- _

t e r io r, fig. longitudinale posterior, in-cepe pe iata posterioar a a corpului ver-tebrei cervicale II si se intinde pe latador sala ·a corpurilor vertebr elor in jos

(in inter iorul cana Iu Iui verteb ra I) ;; i seterrnina in carialul sacral pe f at a peste-rioa ra a corpur ilor verteb re lor sacra lesau a l v erte bre i Icoccigiene. La niveluldiscur ilor intervertebrale acest ligamentse dilata si concreste cu cartilajul. Cucorpurile vertebrelor acest l igament nu

are unire terrace. La nivelul unirii atlasu-lui cu epistroleul ligamentul longitudi-n a 1 posterior concreste eu f a sc ic u lele li -

g amentului cruciform al atlasului care esituat anterior de el, iar in sus trece Inmembrana tegumentara. .

Unirea arcurllor vertebrale, Arcur ilever tebr a le se unesco i tr e ele pr in in ter-rnediul 1i gam e n te l 0 r g a I ben e,Ugg. {lava (fig. 73), care cornpleteaz a

ill



n a I e (uss: inier spinalia}, ~i I j g a~rn e n t u lui sup r asp ina I, Jig.supraspiruile. Liga men tele in terspin a ie-reprezinta niste lamele de tesut con-

iunciiv pi asate intre a pofizele spinoase.

E le sin t fa a rte fine in regi u nea eery lea [a

a coloanei vertebra le si mult mai rnasivein reg iunea lombar a.

Ligamentul supraspinal constituie untr aveu Iibros lung. Fasciculele acestuitr aveu se Iixeaz a pe vir f uri Ie a p ol izelorspinoase ale tuturor vertebrelor. Inregiunea cervicala a coloanei vertebraleI igamentu I s up rasp ina I e destu I de rna n i-fest si a pr irnit nurnirea de [ i gam en tn u cal, lig, nuchae. El prez inta 0 lame-lE i l enace de tesui conjunciiv, are format riu ngh iu lara si e situ at in plan sagita I.Ligarnentul nucal e inser at in partea desus p e c re as ta exter na a osului occipital,anterior pe apolize!e spinoase ale ver-tebrelor cervicale ; marginea lui peste-

r ioar a este ribera ~i e trnpinsa intre erni-nenta occipital a exter ns a osului occipi-ta l ~i apofiza spinoasa a vertebrei proe-rninen te o 1 1 1 feria r \iga men tu I nuca I sein gus te a za si Ia nivel 0\ vertebrei VI Icerv icale trece intr-un ligament supra-

spina l.Fiin d bin€: dezvo Ita t !a unele an ima Ie

vertebrate, ligamentul nucal are 0 Iunc-tie importa nta de s ustinere a ca p ul ui.Dator its bipediei verticale la om acest

ligament e mai putin dezvoltat. .Unirea apofizelor transversale se faceprin in termed iuIIi gam e n te l 0 r i n-t e r t ran s v e r s a I e, lig g . inter-

iranstier stiria (fig. 75): E le unesc vir-furile apotizelor transversale ale ver-tebrelor dispuse a Iatu r i, I regiunea

cervica I a a co loanei verteb r aIe acesteligarnente lipsesc.

Fi g. 73. See! iline r rorua Iii p ri n ell n aI uj verte bra IIn regiu nea torac ic~ a ccloa [lei ver t e l ' : i r a Ie (se vede

I jurnatatea ei dorsals In aspect anterior).

1 - fovea cost.ales processus lransv~rs; ; 2 - ligg. iIava ; 3-a r eus verte br-ec (aeetlcn a l) ; 4 - costae (secjionatc] ,

intervalele dintre arcuri. Ele 's in ! c on sti-tuite din tesut conjunctiv elastic, din

care cauz a au 0 culoare galberia ~isin t loa rte rezistente,

Unirea apoflzelor vertebrale. Apofize-

Ie a r ti cu Iar e a Ie vertebrelor lim it rofeior meaza art i cui a t i.i zig a p 0 fli-

z a ! e sa u i n t e r v e r t e bra Ie- (ar-

ticulationes zygapophysiales, S. articu-lationes iniernertebrales=: BNA) (fig.74). Fetele articular e ale vertebr elorlimitrofe sint orientate r a t a In l a t a sisint acoperite cu cartilaj. Planurile fl-su rilor articu la re In regiun ile cervica Ia ,tor acica si lornbar a slnt orientate con-fbrm d irecliei apofizelor adieu 1a re sife te lor lor a rticu 1 a r e o Capsula a r ticu I a r ae Iixata pe per iler ia cartiiaju lu i ar ticu-lar s: -e consolidata cu iascicu!e fine defibre conjunctive. Ar ticulatii!e zigapo!i-zale, articulationes zygapophysiriles;f ac pa de din unir i le plate p luriaxia Ie

putin mobile. Articu Ialii!e formate deapolrzele articu 1a r e in fe ri oa re a le u Iti rneiverteb re. lornba re si apofizeie a r ticu I a resuper ioare ale sacru!ui poarta 0 denumi-re specia I a de a rticula t ii I u r nbosacr a I e,ar ticulaiiones lumbosacrales.

Apofizele splnoase se unesc prin inter-rnediul I igam e n t e [ 0 r in t e r s p i -

112

Articula!ia sacrului eu coccisul

Articulatla sacrococlglana, articulatiosacrococcqgea, constitute ojonctiune in -

he viriul sacrului si vertebra I coccigia-niL Aceasta legatura e analogica cuun i rile corp urilor vertebrelor. I n d iscu 1intervertebra I a[ acestei articu 1atii

aproape in to tdeauna se tnr eg istreaz.a 0

fisura care deseor i concr este doar la per-soanele de vlrsta peste 50 de ani. Aceasta

. jonctiune e consolidata co Ugamente



din care face parte :;;.; I i gam en t u Is a cr o c o c i g i a n lateral, par

fig. sacrococcygeum luieraie, care se In-tin de de Ia rna rgin eo.cres tei latera Ie sac-ra!e i!1ferioare spre rudirnentul apofizeitransverse a vertebr ei I coccigiene (ana-log a! Iigamentelor in tertr ansversa Ie) ;l r g a m e n t u l s a c r o c o c c i g i a n

ve n t r a I, fig . sac roc oc cygeum ventra-le, care e situat pe Iata anterioar a a ar-ticulatiei si se prez.inta ca 0 continuare a!iga mentu Iui Ion gi tud ina I anterior. L i-

gamentu\ s a c r o c o c c i g ia nd 0 r 5 a I 5 U P e r f i cia I, lig. sacro-coccqgeum dorstile superjiciale, ince-ptnd dela inargini!e iisur ii canaluli sac-raj se term ina' pe lala posterioara .»coccisului. Aces! ligament corespunde

ligam entelor supraspinal : ; ; i galbel1., E! obtureaz.a aproape definitiv iisur asacr ala. Ligamentul sacra-c oc c i g i a n dorsal p r o I u n d,u e . sacrococcugeum dorstile proiundum(analog a t .ligamentului longitudinaldorsa!), esIe situat pe f ata pos terioa r a. a co rp urilo r verfebrelor I coccigiana siV sacr a la , Cornua sacralia si cornuacoccygea si n t unite p rin tesu t ca n j unctiv(sindesrnoza}. Mobilitatea in ar ticulatia'sacrococcigiana variaz a. La tineri aceas-taarticulatie dispune de a cavitate Iisu-r ala mai pronuntata la femei (mai ales

in caz de sarcin a) ceea ce Ii pe rm itecoccisului s a se deplaseze posterior intrav a l iul de nastere.

Articula1ia coloanei verhabralecu craniul

La ar ticulatia calcanei vertebr a!e cucr an iu I pa rlicipa trei oase: occipital u I,a II asu I:;;i epis troteu I. Art ic u latii Ie for"mate intre aceste case sint Ioarte mobile,terrace ~i au 0 structur a complicata.

Artieul atla atlantooccipital a , articula-tio atlanta-occipitalis, e 0 artie u 1 a t i e

, cornbinata. Ea este alcatuita din douaar ticulatii condilare, situate simetric indreapta ~i in sting a de or iiiciul mareoccipi ta ! in lerior de osu I occipita I. .Fe-

·telearticulare ale Iiecar eia din' articu-Ia tllle con dil are sin t iorrn ate de con dil u!osu lui occipita I si fosa adie u la r a supe-rioa ra a vertebrei I cervica le , Fieca rearticulatie este incorpor ata intr-o capsu-

8 Comanda M 9131 ' 1

Fig. 74" D iscul in terver tebr a I ~i ar liculaliile ar -

coapollza le (inter vertebra Ie) . .Secliu ne orirontalain Ire verlebrele "' 5i !V 10111 bare; aspect superior,

I -'- a rtlcu lano >ygapophysi.U . (deschis) , 2 - 'IilO.· longi,ludj:

nale ,posl.riu,. 3 - nu.eleu, pulpos us : 4 - lig. iongitudioal.anterius ~5 , - annulus ilbrosus : fj - ~ig,lavurn (rezecal ] ; 7-process us. a r ticul ans m lerror vet teb rae I urn be I ts ] l I ; 8 ~ [HO-

census a rtlcu ler is superior ve rtebr as I urnba I is I V ~ 9 - Iig.S upr-a splnale.

Hi a rticu la ra in d iv id u a I a , ia r lmpr eu naele sin t unite de membranele .attanto-occipita Ie anterioa r a si poster loa r a .M e-rn bra n a a tl a n t 0"0 C c i P i-

t a ! il ant e rio a r , ' a , membrana at-tanto-occipitalis anterior, e r-acor datape par tea bazilar a a osului occipital ~i

marginea superioar a a arcului anterioral atlasului. Me in bra na p 0 s t e-rio a r a a I ant 0-0 C c ip ita 1,a ,membrana a tla nta -o c ci pit ali s p os te ri or ,este fi n a , insa mal lata dedi ceaa rite-rtoara Si e racor data intre semicercul. posterior al orificiului mare (occipital).

: ; ; i marginea superioara a arcului poste-rior 0.1atlasului. _

In ambele jonctiurii m iscarea se rea-lizeaz a sirnultan in jurul a doua axe:f ro n ta I ~i sagita l. In j u r.u 1 a x u l u i f ron-tal se rea 1zeaza flexia ~i extensia, a d l e alnclinarea capului 'inainte Si· i n d a i a t

(gest de lncuviinj are ] . In lirnite!e nor-ma IuIui se ad mite fl exie de 20° : ; ; i exten-sie de 300. In jurul axului sagita l sefe~ lizeaza m iscarea de deplasare a capu-lui de La linia rnediana si revenire la ea.Amp 1itud inea m isca ri i ec h iva leaza cu. 15-200.

Artlculatia atlantoaxiala mediana,articulatio, atlantoaxidlis mediana (fig.

11 3



4 3

Fig. 75. Ligarnentele regiunii t o r a c ic e a coloa~eivertebra Ie (capetele poster ioare ale coastelor stnt

p ils t r a t e 1 ; as peel peste rio r.

I - I igg'. in~c r- t ra nS\,'HS.[l ria,: 2 - Iigg. costotr ansversa ria ~

, .3 - Hg_ su pr esplnale - 4 --:- hg. lf avurn : 5 - !,ig. coatctr ana-

'. .. .r sa rtum super lus .. .. .6 - Ilg'. costotr ansver sar tum later ale .

.. . . . . , .

FIg. 76. Unlrea atl asulul cu apotiz a odontoida a

eplstrofe[]llli (sectiune or iz.ontala 1 ; aspect sups-

rior.

. I - Iac les a r l ic u la ria poste r io r ; 2 - levee a rucu l arts :;;1] perter

.1I.nH.,~ 3 - derrs (sectiunel 41 - fovea denlis : 5 - faciesar t tcul ar!s an t er icr : 6 - lig. tr an sve r surn e tlanll s.

~76). Ar ticulatia es!e Iorrnata de fetelearticulare anter ioar a :~iposter ioar a aleapof ize i odon!oide a epistroieutui, de fo-sa apofizei odontoide din atlas si delata articular a a ligamentului transver-sal al atlasului. Fata anter ioar a articu-.

lara a ap oflze i o do nto id e a epistrofeuluij onctioneaza CLl fosaa pofizei odon toidede pe' f ata po: ter io a r a a a r cu lui an te-rior a I a tl asul ui. Fata a r ticu la ra pos te-rio a ra , facies articularis posterior, a

ep is trofeu tu i se .uneste cu fosa adieu-lara ' de pe ,fata anter ioar a a I, i g a-m en t u lui t r a n_s v e rs a I a I

1 1 4

a t I a s u l ui, Zig. t ransoers urn atlantis.Aces! ligament este intins posterior de

a pof iza odontoid a a epis troieu I,ui in treIetele interne ale maselor laterale aleatlasului. .

Tn acest mod apofiza odontoid a aepistroleului se af l a pr insa intr-un inelos te of ib res format in pa r tea an te rioa r Iide arcul anterior al atlasului, iar inpa rtea posterioa ra de I ig a rnentul t r ans-versa I a I a tl asu lu i ~i pa rticipa Ia doua

a rticu la tii sirn uitan. J onctiu nea anteri-

oara si posterioar a a apofizei odontoideposeda liecare cavitati articulare propr ii,precu m ~i ca psu Ie a r ticu lare ca re Ie de-:l irniteaz a.

Ar ticulatia atlantoaxiala medians prin

forma ei con's tit uieo ar ticu la tie trohoida,Din aceas ta ca uz·a in ea se pot rea Iiza

doar rniscari in [urul axului vertical(rotatie}, care trece de-a lungul axuluiIo n gi tud in al a I apofizei odontoide. Ro-ta tii Ie a tl as u Iui in j u ru I apofizei odon-

to ide se Iac impreuna cu cr aniul pe 0

arnplitudine de 30-40° in Iiecare parte.Articulatia atlantoaxlala laterala, ar-

ticulatio atfantoaxiatis ioleraiis. Ar t ic u-latiile a tl an toaxia Ie latera Ie d re a p la I

~i stin gil constituie jm preun a 0 articu-latie cornbinata. Fiecare articulatie e

formata de fosa ar ticular a (fovea arti-cularis inferior) pe rnasa Ia te r a la a at -lasului si Iata articular a superioar s pe

corpu I epis troieul ui. Ar ticu la t iile a tlan-toaxia le drea pta si s tinga au ca p su Iearticulare separate.

Ar tic ula tii!e a tla nto ax ia le rnediana si

laterale sin! consolidate de citeva liga-

mente (fig, 77). L i g am en t u I a p i-cal a! a p 0 f i z e i 0 don t 0 ide,fig. apicis dentis, este irnpar fin, tntinsintre rna rginea pos terioa ra a ci rcu m fe -rintei'a nterioa re a oriiici u Iui mare(occipita I) si apexu I ap ofizei odontoi de .Exlsta doua l igamente al a re( in tor m a de a r ip a L li gg. alaria. Fieca redin aceste l igameme por neste de 1 8 lata

Ia ter a I,a a a pofizei odon toide si t receob lie in sus si in exterior si se Iix eazape Iata inter na a coridilului osu!ui occi-p ital. L ig am en te le alare stnt loa r le re-

zislente. Anum e aceste ligamente lirni-

teaz a rota tia excesiva a cap u lui in s t in ga;;i in d r eapta in a r ticu la tia a tlantoaxia larned ia n a. Paster ior de aceste Iiga mente



e situa t I i g a rn e n t u J c rue i f Q r ma I a t I a sui u 1 , fig. crucijorme atlan-

tis. EI es te format de ligamentul trans-vers £ I I atlasului s i de fa sc i c u l e I eIib roase Ion g i t u din ale, fasciculilongiiudiruiles. Aceste iascicule por nescin sus si in jos de la ligamentul trans- .

versa! al atlasului si constitule nistelascicule deviate de la ligamentul longi- 'tudina l p os te ri or £II coloanei vertebr ale.Fasciculul- superior se terrnina pe semi-cercul anterior a I orilici u lui ma re (occi-pita I), ia r ee l in Ier ior - pe f ata pas te-

rioa r a a cor pu l ui epistroleu 1ui. Pos te-rior din par tea canalului vertebral ar-ticulatiile atlantoaxial a medians si Ia-ter ala impreuna cu l igamentele lor sint

acoperite de 0 placa fibroasa dur abila'numita me m b Jan il . t e c tor i a I i l.

membrana tectoria. Aceas t a rnembrani1£1 nivelul corpului epistrofeului se pre-lungeste in !igamentul longitudinalposterior, iar in sus trece peste rna r gi-nea anterioa r a a or iticiu Iui rna re (occi-pital) si se terrnina pe Iaj a interns apa r tii bazilare a osu lui occipita [ (In re-giunea cH vului).

M isdi ri I e in a rticu 1£1ii [e a tl an toa x ialela te r a Ie d re a p t a s i stinga s e re a I i zeaz asimultan cu mtscar ile tn articutatia at-lanto-axiala mediana. In timpuJ rotatieiin a rticu I a tia at Ian toa xia 1.3 media nil ina r ti cu Iatiile la t er a Ie are loc doa r glisa reacu de p 1 asa re a fete lor a r ti cu 1 are una"

fata de alta. Apofiza odontoida aepis-

trofeului in tim pul ro tatiei se rnenlinein poz itie stabila p rin c or ic ur su l 1igamen-

telor puternice : iig, apicis dentis, ligg.alaria, lig . cruciior me atlantis.

Coloana vertebrall

Co loana verteb ral a , columna vertebra-lis, este lorrnata prin suprapunereaconsecutiva a ver teb r elor care slnt uniteintre e re prin sirnf ize, Iigam ente si

ar ticu [a tii in t erverteb r a l e (fig. 78). Con-

stituin d piesa princip a 1 :3 axa 1 a a schele-tu lui, coioa n a vertebral a executa f unctie

de suport, serveste d rep t a x II ex ib il a ltr unchiului, particip a 1£ 1 formarea pere-telui posterior a I cavita til toracice siabdominale, bazinului si constitute ada-postul rnaduvei spina rii. Maduva 'spina-rii se a f ! i l . in can a I u J v e r t e b-

R'

7 I'}

fig., 77. Ligarnenlele a r tic u lajiei alia ntoaxialo

~edlane; aspect posterior (sectiune Irontala lanivelul maselor la ler ale a Ie -atlasul ui) (sernische-mil).

I - lig .• lar e :. 2' 5-:- Lescc. longitudinal es , 3 - 0. occipitala :4. - IIg. a}HCIS dentls : 6 - axis : 7 - lig, tr ansver sum atlan-tIS , 8 - massa I at. ra lts otl'an (is I sectlu no 1

r a l , canalis oeriebrtilis. In acest mod

coloana vertebr ala pa r tielpa la protectia

mad uvei spin a rii si orga ne lor in ter necan tra lezlunilor. _ t n paz itie ver tica [a

co loana vertebra 1 serves le drept suportpentru cap, organele cavitatilor tor acicasi abdorninala .. For ta de gr avitatie cere v ine coloanei verteb rale spores te desu s in jos, di n care cauz a dirnensiunilesegmentelor ei constituitive (vertebre-lor) in por trunea inierioar a a coloaneivertebr ale stnt mai mari decit in por-tiuni!e superioare. Incoloana· verteb-r a l a distingem 5 regiuni : cervicala, to -racica, lornbara, sacr ala S i coccigiaria.Doar-regiunea sacr aia a coloanei verteb-

r a lee s te lrnobll < I, celel a I te regiuni ale eiposed a mobilitate variate. . '

V ertebrele care constituie coloana ver-feb ra 1 a se unesc in I r e e Ie prin' toa te

varietalile de legaturi - diartroze sisinartr oze. La contr actia rnuschilor in-sera ti pe ver tebre are loc modifica reapozr t ie i eoloa nei ver teb ra ie in intregime

sa u a unor. regiuni ale ei. Deci, unelevertebre joaca rol de pirghii osoase.

Lungimea coloanei vertebral€ la ba r-balul adult oscileaz a de la 60 1£175 em'la femei - de la 60 1£1'65 em:' Aceast~cortstituie circa 2/5 din lungimea corpu-

lu i o mulu i matur. ln virsta senila lungi-mea colo anei vertebrale scade aproxima-tiv eu 5 cm, ba chiar $i rn ai rnult di n

cauz a sporirii convexitatii curburilor. co loanei vertebra[esi dim inuarii grosi-m ii disc uri lor in terve rteb ra le.

J 15



2

Fig. 78. Coloana vertebra la.

a - aspect Ia t er a I ~ b ~ a sp ec t a nte rio r.I - r eg+unea cervical a ~ ·2 ~ r eglunes to-facie: ~ J; 3 - regi nne a lom he ra : -4 - re-

g iL .m e.a s ac r a l a , 5 - r eg lunea cccclg lane ;1-3 - lorcozele ce rvitalil .; lomb. r~ ;2~4 - c if oz e le l or ac lc a *i a.a ct a I ~ .

\i

/(

3

'4IV

a b

Cea mal mare dimensiune transversa-'ii :i ( 11 -12 ern) se inregistreazi:i pe co-

loana vertebrata la nivelul bazei sacru-lui. L atim ea ver tebr elor dirninueaz a de.jos in sus~i la nivelul vertebrei X IItoracice ea echivaleaza cu 5 cm. Apoiare loc sporirea treptata a latirnii coloa-nei vertebrate pina l a 8,5 cm la niv elulvertebrei I to r acice, ceea ce se expJ i e a

prin faptul di la acest nive! se incheiecentura rnernbrelor superioare. In conti-nuare tncepe 0 noua diminuare a latirniicoloanei ver tebrale plna la vertebra Icervlcala. De la baza osului sacru injos obser varn a diminuare adimensiuniit fa nsversa Ie a coloanei vertebra Ie inlegi.Huri:i cu scaderea lortei de greutate,aceasta fiind t r ansrn is a p rin oasele

11 6

pe Iviene pe ca purile case lor femu r ale.Coloana vertebrata nu ocupa 0 pozi-

tie strict vertical a. Ea poseda clteva

curbur i in plan sagital (vezi fig . 78).C urbu rile coloa nei vertebra le, orien ta tecu can vexitatea pos terior. se nIInescciloz e, iar cele orientate anterior - lor-doze. Curburile orientate in dreapta sau

in stin ga se nurnesc scolioze. Distingem

c urbu ri liziologice a Ie coloa nei ver teb-rale, observate la ornul sanatos, ~j curbu-

ri p ato lo gic e, care apar de pe urmad iierite lor procese !TIO rbide sa u pozitiei

incorecte a copilului in band la scoala.D istingem urruatoarele curbur i iiziolo-giee: lordoze cervicaHi.~ i lornbara, 'ci-

foze toracala ~i sacral a , scolioze tora-

calli. fiziologidi. (sau ao rta Ia ). L or d oz e-



le si cifozele fiz iologice sin t niste torrn 3-

tiuni eonstante, scolioz.a aorta la se ates

ta In 1/ 3 din eaiuri, e situata la nivelulvertebrelor III, IV ~i V toracice subforma de incur bare usoar a in dreapta~i se da toreste f apt u 1 ui di la aces t n iveltreee portiunea toracica a aortei, Cilczato r acica si lor doz a lornbar a sint malpronuntate la femei dedi Ia barbati.Curburile coloanei ver tebr ale In pozitieor izonlala a corpului se indreapta in -t rucitv a, in pozitie ve r tica Ia sin t ma i

evidente, ia r In cazurile de pu rta re aunor obiecte gre le (s porirea so licita [iei}devin si mal pronuntate, Var iatele tipuride FnuU i ale omului gener eaza m odifi-ca ri in e li rb u rile co 108 nei verteb r a le .Tinuta astenica (ca pu J p i e e a t, piept re-I f as) face sa sporea sea cifoza tor acica

si sa sea da lordoz a cervica Ia$ i

lom ba ra.Sporirea ciioz ei tor acice se observe deasemenea in vir s ta seni la (gibozita te

serula) .Forrn a rea cur burilor co loanei ver teb-

r ale incepe abea dupa nastere. La nou-

nascut vcoloana vertebral a are forma

unui arc cu eonvexitate dorsals. Cindcopilul incepe s a tina capul. sa seada, seIorrneaza lordoza cervica la (sub in fl u ~

enta rnuschilor occipitaii care rnentin

ca pu I). La rid ica rea in picioa re $ i tntimpu I mersu lui Ia copil se Iorrneazalordoza lornbar a ca urmare a adaptar ii

corpului ornului la pozitia verticals. Tot-odata are loc ap rot un da rea ciloz elorcervica la $ 1 lornbar a, In acest mod, cur-bu rile co ioanei verleb r a le co nstitu ie nIS-le adaptari lunctionale ale corpului ornu-

lui pentru mentiner ea echilibr ul ui inp ozitie v ertical a .. Gr atie curbur ilor sporeste elasticita-

te a coloa nei vertebr ale, se a mortizeaza

socu ri le si contuziu nile ce in tervin intimpu I mersu lui, sa Itu rilor etc. E la s tici-tatea coloa nei ver teb r a Ie exercita de ase-menea contr actiuni amor tiz.ante la greu-tatea capului, membrelor superioare

$[ trunchiului.

Yertebrele J i articulatiile lor1n imagine radlologici

Pe radiogramele coloanei vertebra Ie I a

corpu rile verteb relor se contu reaz a dou aunghiur i superioare $ i doua unghiuri

in lerioa re cu vi rfuri rotu nj ite, Corpurilevertebrelor lombare au dirnensiuni rnari,

se urrna r este lesne p races III 'd e ingusta-reo

P€ ' fon dul sacr u lui, ca re are 0 formalriunghiulara, se proiecteaz a or iiiciile lui

interver tebr ale. Se 'lad lesn e in te rv aleled in tre vertebr e, in ca re se afla d iscu rileintervertebr aie. Arcul vertebrei se supra-pune pe irnaginea corpului vertebreire sp ectiv e. P ed un cu lele arcurilor au nis-te contur uri ov a le sa u rotu nj ite. Se ob-serva apo fize 1 e tra n s versa Ie situate inp Ian f ron tal. Apofize Ie spinoase se d is-ting in Iorrna de picatura caz inda pefon du I con turu ri lor corpu Iui vertebrei.Mult. mai bine se 'lad virfurile. lor la

nivel uI in terv a Iu lui intervertebra I su ~

biacent. A pofize Ie articu Iare inlerioa re

al evertebrei

sesuprapun

peconturu-

ri le a pofizelor a r ticu Ia re superioare a Ievertebrei subiacente$ i pe corpul ei.

La vertebrele to racice con tururi!ecapului si colului coastei se supr apun peapofiza tr ansversal a,

Pe cliseele de priia later ala se vadles ne a r curile anterior $i posterior aleatlasului, conturur ile articulatlei atlan-toaxiale, apofizei odontoide a epistroleu-

lui si articuiatiei atlantoaxiale laterale.Se contureaz a dar ar c ur ile vertebr elorim preun a cu a pofize l e J or a r ticul a re $1

s pinoase. Se f ac observ ate oriiiciile in-

tervertebra Ie, fi s urile rad io logice a r ticu-Ia re a le a rticu 1atii lor a reo-a p ofiza Ie ,se deter rnina curbur ile coloaneiver teb-

rale.

Mi~cirile coloanei verte.brale

Vertebrele se unesc intre el e prin sinar-troze, sirniize si diartroze. M i$ carile in

a r ticu latii Ie a r co-apoiiz a I e sin t limitate.Fa pt u I c a in coloan a verteb r ala exis taun nurnar mare de articulatii formatede apofizele articulare ale vertebr elorlimitrofe, precurn $ i de dlscuri lnterver-

teb r a le , sim fize intre corpurile ver teb-rei, ii per m ite sa realizeze miscari destu!de variate. M i~carile c olo an ei v erte bra tein intregirne constituie a rezultanta a

rnisca rilor sepa ra te des tu I de lim itate,di n tre verteb reo Toa te aces te m i$ca rise sumeaz a st coloana vertebr a la capataposibilitatea de a efectua mlscari de.

I j 7



•

mare, arnplitudine, In coloana verteb-rala actionata de muschll scheletari po tfi realiz ate ur matoarele ·tipuri de rnisca-

ri : Ilexie si extensie, abducere si adduce-

re (inclinari later ale}, rot atie (torsiona-

re) :;;irnisca ri c irc u la reo F lexia :;;iextensia

se produc i·n juru! ax ulu i fro nta !. Arnpli-tudinea aces tor rnisca ri echiv alea z a cu170-245°. r n timpu I incl in a r ii corpu rie

vertebrelor sea p leaca inainte. ia r apo-fizele spinoase se r as f ira. Ligamen tu Ilongitudin a I anterior a! coloanei verteb-r ale se relaxeaza, iar tensiunea liga-rnentului longitudinal posterior, a liga-mentelor gal bene si a ligamentelor inter-spinate si supraspinale lrineazf aceasta

miscare, In m om entul retroilexiei coloa-

n a . vertebra la se in c lin a posterior pe

fondul relaxarii tuturor ligamentelorer cu exceptia celui longitudinal anteriorca re, incor din du - se , li rniteaz a retroflexiacoloanei vertebr a Ie . Discu rile in terv er-

teb ra le in tim p uJ flexiei $1 retroflexieilsi modifidi forma. Grosimea lor scadein di rectia flexiei co loa nei vertebra Ie sisporeste in partea o p u sa. Abd ucer ea$ i adducerea coloanei vertebraie se rea-lizeaza ln j uru I axu Iui sa g ita 1 . Amp I itu-

dinea surnar a a miscar ilor de Incllna rein dreapta si in stinga echivaleaz a cu165". Aceste rniscari se produc mai alesIn regiunea lornbar a. In caz de abduc-tie a coloanei ver tebr ale de [a planul

median intr-o parte sau in alta incor-darea ligamentelor galbene, a capsule-lor: a rticu lati i lo r a rc oapo fiz a le ~i a Iiga-mentelor intertr ansversa Ie situate inpa rtea opusa lim iteaz a aceasta misca re.Rotatia In juru! c olo an ei v erte bra le (ro-ta tii in d rea pta s i in s ttnga) se rea Ii -

zeaza tn juruJ axului vertical (longitu-dinal). Amplitudinea surnar a a rot atieiechivaleaz a cu 12"0°. In tirnpul rotatieinucleul pulpos al discurilor interver-teb ra le joaca ro ! u [ de cap a r ticula r, ia rincor da rea inele lor fib roase a Ie discu ri-lor interverteb ra Ie si a ligamentelor

g a Ihene f rirreaz.a aceas ta rniscar e. Mi~-carea circulars a coloanei vertebralese realizeaz.a. de asernenea in j ur u I a X I J L

lu i ei vertica 1 (Iongitud in al). In aces]caz baza stationar a a acestei rniscari seaLIa [a nivelul articulatiei sacro-lornbare,

iar extrernita tea superioar a a coloaneivertebrate se deplaseaz a liber in spajiu

1 1 8

desenind 0 circurnfer inta. Coloana ver-tebr a la af lata in miscar e circular a dese-

neaza un con.Volurnul si directia miscarilor in fie-

care din' regiunile coloanei 'vertebr al e(cervica la , tor acica, lornba ra) n u stnt

iden ttce. R egiunea cervical a a 'co loaneivertebra Ie e cea mal rnobila datorila

faptului ca grosimea discurilor interver-tebr al e este mal mare ca in alte regiuni$i di pozitia Ietelor a r ticu la re a Ie ar ti-culatiilor arco-apofizale lavorizeaza

rniscarea de glisare. In regiunea cervi-cala putem realiza 0 flexie de pina la700, retroilexie si rota tie - de 80"'.

Regiunea toracica a coloanei verteb-r ale e cea mai putin mobila, fapt condi-tionat de grosim ea r edusa a discuri!or

, in te r v erte bra le, de inc Iin a rea pu ter nicaa a rcu r ilor ~i apofize lor .spinoase a le

vertebr elor , de dispozttia f ron ta I a a fe -telor ar ticu \are in jonctiuni!e a reo-ape-

fizale, precum si de articuiarea cucoastele (a rticu I atii cos to-ver teb r a Ie) .Amp litu d lnea. rnisca ri lor in regiuneator acica a coloanei ver tebr-ale in [lexie

echivaleaza cu 35°, In retroilexie - 500,

in rotatie - 20°, in abducere si addu-

cere e foarfe lirnitata. In regiunea lorn-bara a coloanei vertebra Ie Ilexia poateajurige la 60°, ia r retroflexia la 45°.Rotatia si rnisca rile latera le (abd ucereasiad ducerea) de asernenea stnt limitate

di ncauz

aorientarii

sagitale aIetelor

articulante ale apolizelor articulare alevertebrelor _

Artieulatiile eoasteloreu eoloana vertebrali

Dirnensiunile coloaner vertebrale se mo-diiica i~ tirnpul excursiunilor respiratoa-reo datorita pr ezentei a r tcu Ia t ii lor mobi-le din tre coas te s t vertebre le toracice,

precum si intre coaste si stern. C oastelese unesc cu vertebrele pr in arttculatii

costovertebrale {arliculaiiones eastover-

tebrales} (fig. 79). Din aces tea lac partea rticulatia capu Iui coastei ii i a r ticu latia

costotransversala, Ultima, lipseste [a-perechile X I $i XII de coaste.

Art ic u l a t i a cap u I · u i C 0 a s-t e i, art. capitis costae,' este Iorrnatade Ietele atticulare al e 'serntloselor cos-ta Ie superioara si lnferioa ra (foveae



cosiales superior et inferior) a douavertebr e tor acice lim if rofe i fa [a arti-cular a a capului ccastei (facies ariicu-ltiris capitis costae). In fieca re d in a r ti -c ula tiile c ap ulu i costa I al e coastelor Il -Xexisl:il un ligam ent i n t r a a r-

tic u 1 a r ale a p u lui c o a s t e i,lig. capitis costae intraarticulare. EI 1 1 1 -

cepe de la creastacap-ufuf coastei $ 1se Iixeaza pe discu I in terver te b ra1 care1mpa r te f osele articul a re a Ie vertebre lorsupra- $1 ' s u bi ac enl e. aces tea formindlata _articulara pentru capul coaslei.

Capetele coastelor I, X I, X II nu au creas-tao Ele se unesc cu ietele ar ticularesituate pe corpul vertebrelor I, X I, XII$ :i prin urrnare aceste ar ticulstii nu au.l iga !_11enintraa r ticu Iar a I capu Iui -coas-tei: In exterio r caps u Ia a r t icu latiei ca pu-

lU I eost.a.l, este pr,Jnsa de lig. capitis cos- .toe r adiatum. EI mcepe pe la ta a nte rio a-f a a capului coastel. Fascicuiele lui serasfira i n - ev ar rt al ;;i se Iixeaza pe discul

. intervertebr a Is i pe corpu ri Ie ve rteb re lor'adiaeente. -

Articulatia costo-tr ansversala ariicu-

la~io cosiotransversaria, e form~Hj prir

ururea Ietei articulare a tubercululuicoastei (facies articularis tubet culi c o s -tae) si fosei costate p e ap ofiza tr ansver-saHI a vertebrei, 0 'capsula articular a[ina e consolidata de 1 i gam e n t ulco s t o-t ran s v e r s a I, fig. cosio-iransuersarium.Adieu la ti i Ie cos to- verteb r ale in sens

functional stnt combinate, deoareee rnis-carile din ele se realizeaz a slrnultan.In aceste doua articuiatii e posibila rnis-earea In jurul axului lor cornun, caretree", prin cen treie a r ticu Ia [iilor. 'In ca zde rotatle a capete lor pos terioa re a Iecoastelor in J u ru I aces tu iax se real izeaza

ascensiu nea sa u discen siu nea ca petelor

an terioa re Jrnpreun a cu s!ernu I, carea r t icu leaza Ia coaste.

Coastele se unesc cu sterr; u I prin ar ti-

culatii ~i unir i cartilaginoase (sincon-

droze). Cartilajul coas t e r Iconcrestenernijlocit cu sternul lor rnind 0 sincon-droz a . C artila je le coastelor II-VII seu nesc eu stern u 1 pr in articu latli sterno-cos tale, artie uIa t lones s ternocos ta lese,formate de .capetele an ter ioare ale car-tiIaj e lor costa le si incizu rile costa le a lesternulu i. Capsule!e ar ticular e ale .aees~

-Fig. 79. Un-irea coastelor cu vertebr ele.1,'- lig, ca.pi_tls. cos_t.ae- radlatum : 2 - lig, longrtudln ale ante-

r~ILI:S; 3,- discus mtel"v€.rtebmlis i 4 - lig. [nlertr e.nsvers a-

nurn: 5 - ccsta : 6 - Ilg. costolransver sarturn : 7 - ioveacos 1 :8 ~is p recessus t ra I1SVe"rSUS; 8 - processus art lcu Ia r lssupe rtor : 9 - lovea cos lalls superior, .

tor articu la [ii constitute 0 contin uarea pericond ru Iu i carti lajelo r costa le, ca retrecetn perrostul ster nului. L j g a-m e n le l e s t er n o-c o s t a I ra-d i a f e . , u e « . sternocostdlia radiata,c on so lid ea z a ca psul a a rticul adi .pe f e-

tele an terioa r a si posterioa ra a I e a r ticu-

Ia tii I?r. An.terib~ lig arnentele sterno-costa Ie radia te concresc cu per ios tu l

sternului, formind Q--m e m bra n acompacta a s t ern u 1 u i.membrana

-sternl. In a rticu Iatia eoastei II exis taun ligament sternocostalin t r a art ic u l a r, 'ue. siernocostolein t raar tic ular e.

Capetele anterioa re ale coastelor fa \-se (V II I, IX , X ) nu se unesc nem ij Iocitcu sterrru l. C artilaje!e acestor coasteconcresc In tre ele , iar carti!ajulcoasteiVIII se uneste eu cartilaju l supr alacenta \ coastei VI L U neo ri In tre ca r ti!aj e!ecoas telor se Iormeaz a artlcutatii inter-condraIe, articulationes interchondrales.Ca psu la a rticu lar a a aces tor' articu la (i ie con st itu il a din p ericon dru . E xtrern ita-

tile an tsrioare ale coastel 0r se uneseintre ele prin me m bra n a in t e r-cos t a I a ext ern a membrana in-tercosialis externa. 'Fibrele· a ce s te imembrane- sint orientate de sus' in ' jos

;;- !!9



3

Fig. ~O, Tor acele : aspect anterior.

I - aperture thor acis superior; 2 - an g ulus lnl r es. terna lis ~3 - ape-dura t ho r a ci s ln le rl or .

~i inainte. T ntre exlerm ilil.tile posterioareale coastelor e r acor data m e m bra n ai n t er e 0 s t a I il. i n t ern il., memb-

rana intercosiatis interne, fibrele car eiastnt orientate de jos in sus ~i posterior.

T OR AC EL E IN A NSAMBL U.

Tor acele, compciges ihoriicis, thorax,constitute 0 Ior m atiune vosoasa ~i car-tilaginoasaa lcatuita din 12 vertebre to-r acice, 12 perechi de coastesi stern , uni-te illite ele prin diferite tipur i de uniri(fig. 80). Toracele este schelelul pere-tiler cavitatii toracice, cavum thorticis,in care se af la or ganele interne (cor dul,p l amtnii, tr ahea, esofagul etc.).

Tor acele 'Ill. om este aplatisat In sensanteroposterior, are 0 forma de con ne-regulat cu virful tr oncat.

Pe tor ace distingem 4 pereti : ante-rior, posterio r ;;i doi lateral i, si dou a

a per tu ri (s uper ioara ~ i inferioa r a) .Peretele an terior es te for mat de stern

~i cartilajele casta Ie, cel posterior - devertebrele tor aclce si de extrernitatileposter ioare ale coasteior , iar cei late-r ali - de coaste. Coastele sint separatein t re ele de c a tre spa t iii e i n t e r-

12 0

. COS t a Ie (spatia intercostaiia}, Aper-tura superio ar a, aperture ihorticis supe-

rior, a tor acelui e delimltata d e v er te braI tor acica, de margi n i1 e in te rn e a le coas-telor I ;; i de ma rgin ea s uperioa r a amanubriului sternal cu incisura jugula,

ra situata pe el. Dimensiunea antero-poster ioar a a aperturii superioare (5-

6 em) e de doua ori mal midi decitdiarnetr ul ei transversal (10-12 ern).Apertura super ioar a a tor acelui esteinclinata anterior. Marginea ei ante-rioar a e lasata in jos, respectlnd tr aiec-

tul coastelor in asa mod, incit incisurajugula ra astern UIui sa se a f le Ill. n ive luld i scu lui. in terver tebr a I d intr e ver tebreleII $i III to ra cic e.

Apertu rain ferioa r ii a tor acel ui, aper-

tura ihoracis inferior, este delirnitata

posterior de corpul vertebrei X II tor aci-

ee, anterior - de apendicele xifoid alster nului, iar lateral - de coastele inle-rioare. Apertura inferioar a este multmai mare ca dimensiuni decit cea supe-r ioar a. D im ensiunea ei anrer oposterioaraechiv aleaz.a cu 13-15 cm , iar cea trans-versala - ell 25..,...28 em. Marginea

an terola tera I a a a perturii in Ierioa reIorrnata de unirea coastelor V Il-X senurneste :a r ceo s t a I, arcus costtilis.

Arcurile costale drept si sting delirni-teaza lateral u n g hi u lin f r a s t e r-n a I, angulus inlrasternalis, deschisin jos. V irful unghiului infrasternal este

ocupat de aperidicele xifoid ~i se ailala nivelu l vertebrei IX tor acice.

Prin apertura superioara tree tr ahea,esofagul, vase, nervi; apertura inie-rtoar a este inchisa de diafragm , careare ori fieii de trecere pen tr u aorta,esof ag si ven a cava in ferioa r a .

Din par tea dorsala in cavitatea tara-

celui proem ineaz a corpurile vertebrelortoracice, lateral de care sint situatebra z del e p u I m 0 n are, sulcipulmones.:« locurile de adiacenta .a par-tii posterioare a Ietei costale a plarntni-lor.

Forma si dimensiunile toracelui cu-nose variatii individuale importante. Inf unctie de tipu I cons titu tiei corpul u i dis-

tin g eT ll...J .IT L iru :~ d e_ to ra c~ y lat~T I i 1 C I ' " f T c i . : , ? i eonicrta "Tndivizf cu tIPbfa:ni1orm '(j "tOfiStitlltiecorporala to-r aceie e de forma conics. Partea lui



in ferioa ra es te m ul t rna i Iala. decit ce asuper ioara, unghiul infr asternal esteob tuz , coastele sin! putin lnclinate injos, diierenta dintre dirnensiunile ante-ropos terioa r a~ i tr ansve rsa I este min i-rna. La indivizii de tip dolicoform al

cons titu tiei corporale tor ace le este plat,adica are dirnensiuni vadit scazute in

sens an teroposter ior, coas te Ie sin! incli-nate puternk In jos, unghiul infraste_r-na l este ascutit. Tipul mezomor i deconstitutie corpora 1 . ' 0 \ se car acterizeazap r in fa ptul c a to r ace le este ci I in d ric ~i

dupa forma lui ocupa 0 situatie inter-rnediar a intre forme Ie plata ~i conics.La fernei el este mai scud, mai ovalatsi mal ingust in por tiunea inierioar adecit 1 0 3 barbati, L a n ou -r ia sc uti diamet-r u I a nteropos terior a I tor acel ui predo-rnin a asupra celui transversal, iar la

persoa nel e sen iIe tor ace le devine maiplat $i mai lung din cauz.a scaderii to-nusulul muschilor si eoboririi extremi-ta tiler anter ioa re aIe coas te lot.

Toracele poseda rez istenta ~i elastici-t ate consider a b ile. Aceasta se e xp lic aprin p rezenta a rcu ri Ior costa le flex ibile .cornpuse din segmente osoase si carti-laginoase.Profesia individului si bolile supor tate

de el au repercusiuni asupr a formei to-racelui.: Buriaoar a, in rahitisrn tor acele

capata 0 forma carenata, adica sternul

proemineaza net inainte din cauz a cres-ter ii d ia rnetru Iui an teroposter ior altoracelui.Muzicienii trornpetis ti, su fliHorii de

sticH:i au un to r ace [at $i bomba t etc.

-,

Ex(ufslunile toracelul

Mi$ca rile tor aceIui stnt con ditionate dep rocese Ie~piI:.a.t.i.e....:;,Lex p . ira ie,_adL.~JJile-r.es.pj_[atQ.ili Dat Hindca coastele prin extrernitatile lor ante-

r ioare jtinctioneaz a e ll s te rnu l, in timpulinspir atiei se dep laseaz a in spatiu a ti tcoastele, cit ~i sternul. Ascensiunea ex-hem it a ti lor an terioa re ale coastelor sister nului in timpul inspir atiei duee 1 0 3

5porirea dia metrelor tr ansversa I ~i sa-gital (an teroposterio r) a le tor ace lui, lad il ala rea spatiilor in tercosta le . Aceas tap rovoaca SpOT irea vo Iu m ului ca vitiltiitor acice. In tirnpul expir atiei, din contra,extrem itatileanterioare ale coastelorsi sterrrul se Iasa In j os, d ia rnet r ul an-_teropos terior a I to r acel ui scade vil dit,spa [iile intercosta le se in gusteaz a , ceea

ce red nee vo Iu m u 1 ca vita tii lor acice,Cobor irea coastelor se produce nu nu-

mai in tirnpul travaliului muschilor spe-cia Ii responsa bi li de cobor iea coas te-[or (vezi: "M usch ii tor ace lui"), ci ~i

da torita el a s ticita til ca rtilaj elor co s ta le;;i greuta til prop rii a cu t iei Io r acice.

U toUR ILE OASnOR M EM BR ULU ISUPERIOR

AR TlCU lA llltE CEN TU RIIM EM BR UL UI S UP ER IO R

Articulatiile din centur a membrului su -perior, articulationes cinguli memb ri su-perioris, unesc clavicula cu sternul ;;1CLi seapu [a.

Fig. 8 t. A rticu la I i i le s lernocl a v ie u l a-re (articu latia dreapta e deschisa ) :aspect anterior.

1 - dtseus ad tcu 1'3rls ; 2 - capsula a rt ICU-

l aris : :) - li~, intercla v iculare ~ 4 - lig_ ster-nnef avtculare anterius ; 5 - lig. costocla v leu-lare : 6 - cl avtcula : 7 - costa I: 8 - ma-nubrfum stern i. .



10

fig. 82 . . Arhcu lalla acromloclavrcular a (dreapta j ,

l igamenlele scapulei.

I - [ig. "cor acoacrumia la : 2 - lig. trapezotdeum : 3 - lig. co-ncldeum ; 4 - extrernitas acrorn lalls cla vic u Iae ~ 5 ~ P recessusccracoldeus : {) - lig. tr ansver sum scapulae supe rius : 7-

sc a pula ; 8 ~ I•.bru rn gl enoldale : 9 ~ cavlres g l e n ot da I is .;

lO - acr om ion: [I - 21 rt. a cr crn to cla v ic u la ria, s e v e de I ig. aer-o-mtoc+avtcutare. ,

A rtieu 1alia sternoc 1avieu I ara, art icula-tio sternoclaoicularis (fig. 81). Ea esteiorrnata de Iaja articular a sternala aextrernitatii sterna Ie a. cl avicu lei f?i de

incizura claviculara a manubriului ster-. na 1 . Aceste fete a r ticu lare sin t in co n g ru _'

ierite si se{ l propie ca forma de eeleplate sause liforme .. Intre aceste Ietearticulate e situat dis c u! ·a r t i.c u-

I a r .. discus ariicularis, ca re niveieaz aneregularitatile si contribuie la spor ireacongr u tentei lor. La peri ferie discu I a r ti"cular concreste cu capsula si divizeazacavita tea a rticu la r a in doua ca mere.

Capsula articular a e c2n~9IidaU 'i de I i-gam e n tel est e r no c ra vic u I a-

T e ant e rio r ~ i P 0 s t e rio r, ligg.sternoclaoicutaria anierius et posterius.Aceste ligamente se intretese in membra-na Iibroasa a capsulei articulare in par-tea anterioar a si posterioata. Superiorde a rticula tie si de asup r a incis uriijugulare a ster nului sint situate Iascicu-

Ie .de fibre care unesc retele supero-posterioare ale capetelor sternale ale cla-viculelor dreapta si stlnga form ind 1 i-

gam e n t !.l lin I e r c I a vic u Jar,lig. inierclaoiculare. A rticulatia sterno-clavicular a este consolidate d e a se rn en ea

.. de I i gam en t u I cos t o-cl a v ic u-I a r, lig, costoclaoiculiire, situat la anu-rnita distants de articulatie. FEnd scurt,

1 2 " 2 .

1at si foarte rezisten 1; aces t liga m en t

uneste Iata interioara a extrernitatii ster-I nale a claviculei cu lata superioara a

cartilajului f?·icu par te a osoasa a coas-

te i1.

Dupa caracter u! rniscar ilor salea r ticu Iatia sterno-cia v i cula rae triaxia-I a cu ampiitudine I irriita ta a m isca ri-lor. tn acea sta articu la tie sin! posibileu rrnatoarele rniscari .-ascensiu nea ~i dis-censiunea claviculei in ju r ul axului sagi-ta I, m isca rea extrernitati i acrornia le aclaviculei anterior si posterior - in ju -rul axului verticalsi rniscarea circular-a.- Dintre toate oasele centurli membruluisuperior numai clavicula se unes te cuscheletul trunchiului, Din aceasta cau-

za impreuna cu clavicula af l ata In m is-care se produce deplasarea scapulei ar-

ticulata cu ea ~i a membrului liber su-periorin intregirne.

Articulatia acromlo-claviculara, arti-culatio acromioclaoicularis. Ea este for-rnata de unirea Ietei acrom iale a extre-rnitatii laterale a claviculei cu lata ar-Iiculara a acrom ionului scapulei (fig.82). Ambele iete ar ticulare sint usorincurb a te si in 1/3 din cazu ri tn tre e lese incl ude un dis c . art i c u l a r, dis-

cus articular is, care uneori poate aveasi un orificiu . Planul de inclinare aambelor fete ar t icula re e de asa na-lura, c a cavitatea articular a iorrneaza cu

planul orizontal un unghi obtuz deschismed ia [ si 1 1 1 sus. D atorlta aces tui Iaptf ata ar ticu la ra . a cl aviculei talala ob liese sprijina pe Iata , articulara a aero-rnionului scapulei. Prin aceasta se expli-c a deplasarea claviculei in direcjie su-perioar a in caz de Iuxatii in a r ticu Iatia

a crornio- c l av icu Ia ra. Superior ca psulaarticular a e consolidata de I i gam e n-t u I a c rom i 0 c I a vic u [a T, fig. ac -romiaclaoiculare. Articul atia In ansa mb-lu este consolidata de un 1 igam e n Iputer nic cor ac o-c I a vie u I a r, lig.

coracoclaoiculare, situat in afara articu-

I atiei. A cest J.igamen teste alca tu it dindoua fascicule de fibre, care incep de la

baz a apofizei cor acoide a scapulei ~ise insera pe tuberculul conic si liniatrapezoid a a . Ie te i in ferib are a extrerni-tatH acrornia ie a c1aviculei.· Fascicolulsitua t [a ter a I .~i anterior a prim it nu-

m irea de I igam e n t t rap e z 0 i d,lig, irapezoideum, ja r eel care treceme-



dial si posterior se nurneste Iigam e n tco n 0 i d, fig conotdeum. I n a rt ic ula tiaacrornio-cl avicu la ra sint posibile rnisca riin j ur u 1a trei axe, insi'! am p Iitu dinea lo reste redusa, deoarece Iigamentele lim i-teaz a rnobilita tea articu Iajiei, .

In alara de aceste articu latil la nivelulcentu rii membrelor su perioa re dis tingemf ascico!efib roase, care u nesc diier itepuncte a I e sea pu)ei fa f a a avea at ri-b utie Ia artieu latii (vezi fig. 82). Aces-tea sint ligam en teie prcprii' al e scapulei : .Ii gam e n t u leo f a c o-a c rom i-

a l, fig. coracoacromiale, Iigam e n t e-Ie t ran s v e r s a l e superior $1

i n fe r i 0 r a I esc a p u lei, lig trans-versorum scapulae superius et lnierius.

Ligamentul coraco-acrom ial are as-pectul unei placi triunghiulare racordate -

in forma de' bolta de asupr a articulatiei

urna ru lui intre virful acrom ion u I ui $ 1apofiza coracoida a scapulei. Ligamentul .ap ar a ar ticul atla -umaru\ui in par tea desu s $i lirniteaz a "rniscar ile h u rnerusul ui

in d ire ctie a sc en de nta in tim pul abduc-tiel br atu Iui. Ligamentu I superior tr ans-versal alscapulei este situat de asupr a'incisurii scapulare, tr ansform ind aceasta .incisura intr-un orificiu. Ligamentult f a n sv er sa I inferior a I scap u lei se afl ape f at a posterioar a a scapulei. E I esteraeordat intrebaz a acrornionului si mar-ginea poster ioa r a a depresiunii a rticu-Iare a scapu lei.

ARTICULAlllLE M EMBRULUI

SUPERIOR UBER

Articu latiile mem b ru J ui su per io r liber.artie u lationes m e mb r i superioris libe ri,unesc -oasele aeestei parti ale eorpuluiintre ele, precurn si cu centura membru-lui superior (cu scapula).

Arlkulatia umarului [scepulo-humerala]

A rticulatia um arului, a rti,_ £u l4 tio h u-!JJ§rj (fig. 83, 84), este for"mab" de capu I

hurnerusului si de depresiunea adieu-lara a scapulei, Fata ar ticul araa capu-Iui h umerusu Iui are, 0 forma sferoida,la r dep resiunea a rticul a ra' a scapu lei se

prezinta ca a fosa ap latisata. Supra-lata capului hurnerusului e - aproxirna-tiv de trei Of! mai mare decit iata

fig. ,8.3. Ar ticuf atia urnar u lui, aspect anterior.

! - lig. coracahumcra le ; 2 - lig.cofac-oac:romiate; 3 - pro-

c e s s u s c o r a c o i d e u s , 4 - s c a p u l s : 5 - c a p s u l a a r f l c u l a r t s :

6 - humerus. 7 - tendo rn, blclpllls brac hlt (caput longurn) ,

8 - te,odc, m. subscapularis: 9 - acromion.

Fig. 84. Articulat ia umarului .(.~ec\iune lr ontala]

I - P recessus coracoldeus ; 2. 5 - tendo rrt. bi cipi 'ti s br achll(caput 1011 gum I ,3 - cavitasglenoid.Ii,; 4 - capsula adieu-

l.a ris :. 6 - vagina synovial is lntertuberc ularts ~ 7 - caputh umer! ;8 - lig"oraco!1umeral.. .

articu lata a depresiun ii seapulei. Aceasta

este cornpletata de un bur e le t art i-

cu i a r , labrum glenoidaie. Bureletul

a r ticu la r ca rti lag inos in secti une t r an s -versala ar e 0 forma trhmghiular a. R a-cor da t pe rna rgini Ie depresiunii articu-lare, el ii sporeste supr a f a ta , curbu-

ra~ i ad incim ea. ceea ce conlribuie lacongruenta Ietelor a r ticu la re in a r ticu-

lajia umarului.

12 3



Capsula articulara areo form a de can

troncat, partea ingus ta a caruia (mem-br ana fib roa sa) este Iixa ta pe Iaja exter-

na a bureletului articular si partial pem arginea depresiunii articulare a scapu-lei. Partea mai larga a capsule! e racor-data pe colul anatom ic al humerusului.Tuberculele mic ~i mare ale hurnerusuluirarntn in afara cavitatii articulare, iarcapsula trece in form a de punte peste

partea superioara a santului intertuber-.cular. Capsula articulatiel este fin a ~i li-ber a. Ea perm ite fete lor articular e ale

scapulei si hurnerusului s a se Indepar tezeuna de alta pina la a distanta de 3 ern ~iin tirnpul rnisca filar iorrneaz a pliuri. Par-te a superioar a a capsulei articulare estem ai g ro asa, constituind I i gam e n t u Icor a c 0 hum era I, lig, coracohume-nile, ca re incepe pe mar ginea exter na sipe baza apofizei coracoide a sc ap ule i si,tr ecind exteroposterior, se [ixeasz a pepartea super ioara a colului anatom ical humerusului (vezi fig . 83). Latirnea

12 4

Fig. 85. Radiograms articulatiel

umarului.

1 - spina sc.aputae : 2 - acro~ion ~ :3 ~ pro-ce s sus cora coideus : 4 - c l avtc ul a ; a - ca-

put humeri; 6 - tuberculum. m.ajus; 7-c o st a p rim a: 8 - c avttas glenoida Hs~9 - SC3-

pula; 10- humerus.

ligam entului atinge 3 crn:" tn majori-

tatea.cazuriior el e bine dezvoltat. Cap-sula articulatiei urnarului se Iixeaz a deasemenea de pe urm a inser ar ii in ea afibrelor tendo.anelor ce apartin muschilorlnveclnati (mm. supraspinatus, infraspi-natus, subscapuldris, teres minor).

M(>mbrana sinoviala a capsulei ar ti-culare a articulatiei urnarului. Ior rneaz adoua proerninente constante: tea cas i-

n 0 v i a 1 a in t e r tub e r cui a r a ,vagina sinooialis intertubercularis, sibur s a sub ten din 0 a s a a m u ~-chi u lui sub c Ia vic u Ia r, bursasubiendinea m. subscapularis. Teaca si-novia la inter tubercul ar a are forma uneiestropieri digitiform e, ca re ell p rin de ten-donul capului lung at rnuschiului bicepsa I h umer usu Iui, ca re t rece prin a r t icu-latie. superior de capul humerusului.

Bursa subtendinee a rnuschiului subcla-vicular e situate la baza apofizei co-racoide a scapulei, sub tendonul rnus-c hiu lu i s ub sc ap ula r.



Dupa forma Ietelor articulare arficu-latia umar ulul este 0 articul atie sferoi-da tipica. Lipsa ligamentelor puter nicecontribuie la sporirea am plitudinii misca-

rilor in aceasta ar tlcula tie ~i totoda Hieonstituie 0 ea uz a de l uxa tii f recven teo

Sporirea mobilitatii in adieu Iatia urna-r ului este Iavor izata de asemenea decapsula spatioas a si de dilerenta f!1aredin tre d imen siun ile fete lor a r ticu Iante.

M i$ci'i rile in a rticu Iatie se rea Iizeaz a Injurul urrnatoarelor axe: sagital - ab-d uc ti e (pina 1a 11 ivel u I or izonta 1) ~i ad -ductie a bratulul, frontal - Hexie (ri-d ica re a b ratu lui lnainte ] pina la nivelulorizonta 1 $ 1 extensie (retroflexie), verti-cal - rotatia bratului trnpreuna cu ante-bratul $ 1 rnina spre exterior $ 1 interior.Abductia mernbrului superior mai sus den ivel u I orizonta I e Irina f i ' i din ca uza

b locar ii tuberculului mare al hurnerusu-Iui in Iigam en tu 1 cor ace-acrom ial. t na r ti cu latia urna ru lui pot fiexecuta te deasernenea si m iscar i circulate (circum- ~ductio ),

Mi$carile membrului superior mai susde nivelul umar ului se lac in articu-IaIa s ternoc lavieul a ra p ri n r i d ic a reascapulei impreuna cu membrul superiortiber.

In eadrul c ere eta r ilor r a d io-Jog ice ale articulatiei urnarului I acu-te In proiectie posterioar a, membrul su-perior liind lntins de-a lungul tr unchiu-

lui, observarn : caput hurnerusului, Iosaarticulata a scapulei si Iisura r adiolo-gica a ar ticulatiei urn ar ului (fig. 85).Aceasta din urrna are form a unei H~iiIuminoase arcua te cup r inse intre contu-rul capului humerusului si depresiuneaarticulara a scapulei, In norma umbrapa rtii inferomed ia Ie a ca pu lui se sup-r apune pe depresiunea articulara a sea-pulei si se af la mai sus de margineainferioara a acestei depresiuni.

Articulatia cotufui

Articulatia cotuJ ui, ar iiculatio cubiti(fig. 86, 87), es te f 0 1 " mata de un ireaa lrei oase : humerus, ulna si radius,intre care se Iorrneaz a trei articuta tii

incluse tntr-o capsula articulata comu-na : hurneroradiala , hum eroulnar a, fa-d iou ln a di proxim a la. I consecinta a r ti-

a

7

Fig. 86. Articulatia .........

r - caps n le a rtic ul a ris : 2 ~ ,rig . eel la te r-ate u ln are: :3-

chorda ob I iq ua : 4 - ul na: ; f . l - fa dtus : 6 - tendo rn . b icipitis

br achn (rczecat) ; 7 - !ig, annula rs r adli : 8 - lig. col+ate

I'al€' radlale : 9 - humerus.

Fig. 87. Ar ticulatia cotului (sectlune sagitala).

I ~ h umerus ; 2 - cavitas articu la re : 3 ~ capsula articu la rts ;-4 - olecranon;· 5 - ulna: 6 - radius; 7 - Process us coro-ncldeus : 8 ~ cartnago ar ticul aris ~ 9 - trochlea humeri.

12 5



." " .. . .

cu latia cotul ui represinta a articu Iatiecornpusa.

'.Articulatia humeroulnara, articulatiohumeroulnaris, este Iormata de ciliridrulhurnerusu Iuisi incisura trohoida a ul nei,Dupa forma Ietelor ar ticulare articula-

[ia e trohlear a, Cane lura existents pet roh lee joaca ro l ul de filet helicoi d cu

o inclinare usoar a de la linia medians

a lrohleei.

Articulatia humeroradiala, articulatiohumeroraduilis, constituie a unire a capi-

tulului hum eral ~i a Iosei articu late a ca-pului r adiusulu! ; ea are 0 forma sfe-roida.Articulatia radteulnara proxlrnala, ar-

ticulatio radioulnaris proximalis, consti-tuie 0 a r ticu la tie I rohoid a '$i este for-ma tii de unirea circum fe rintei adieu la re

a r a d iu s u 1 u i, circumjerentia articularis

radii, si incisu ra rad ia la a ulnei, in-cisura radialis ulnae.

Capsu Ia a rlicu 1a r a a ar ticu latiei co -tului este comuns pentru toate cele trei

ar ticu latii, e reI a tiv ' Iiber a, llasca. Ca p-sula se Iixeaz a pe humerus in asa mod,inclt fose Ie co rono id a si cubita la , a hu -rnerusulu i se aHa In cavitatea ar licu-latlei, Capsula e mal groasa lateral de-cita nterior si po s terior. La n ivel u I Ioseiolecr aniene ea este deosebit de lina.Aceasta parte a capsulei e cea mai vul-ner abila. Capsula ar ticular a a articu-I atiei cotu 1 u i e consolida ta de trei Ii-

gamente. De arnbe le laturi ale ar ticu-latiei in capsula se inser a niste liga-mente colaterale terrace. L i gam e n -

lui col ate r a I· u I n a r. lig, colla-terale ulnare, incepe de la baza epi-condilului medial al humerusului, se ras'Bra in evantai in jos si se fixeaza pe

m a rgi nea interio,~.[" . " ?a . " . J :rnedia li'l) a. incisu-ri i tr ohleare a ~i. L-i gam e n-

t u l col ate r a I r a d j a I, lig. colla-teriileradtdle, gros $ i rezistent, incepe

de la epicondilul lateral al hurnerusului.Cobor in d spre capul radiusului, se tm-

parte in doua [ascicu le : anterior $ i pos-terior. Fasciculul anterior trece In fat.a,iar eel posterior ~ dupa colul r adiusului,prinz indu-l parca tn lat. Fasciculul an "terior se Iixeaza pe marginea antero-exterioar a a incisurii trohleare a ulnei,'iar, f ascicu lui posterior se inser a in I i-gam e n t u line I a \r a I r a diu s u -

12 6

_.....&-

lui, Z i g , annulare radii, Acesta din

urrna e prezentat de uti Iascicul de f i-

lam ente fibroase incur bate care cup rindcolul r adiusului $ i se fixeaza pe mar-ginile anterioar a $ i posterioar a ale inci-surii r adia le a ul nei, Fa scicu lele de fib-

re ca re unesc ma rginea di s ta 1 a a incisu-rii radiale a ulnei cu c olu l ra diu su lu i se, nurnesc I i gam e n t p a! rat. lig, qu-

adraium. Deci, ligamentul inelar. cup-r inde colu! radiusului si mentine aces!as linga lata lateral a a ulnei.

In ar ticulatia cubitala sint posibilemisca rile in j urul ax u Iui f ronta 1 si in

j u ru I axu lui longitudi na!, ca re trece de- aIungu 1 axu 1ui rad iu su Iui, Axul f ronta Icoincide cu axul ciliridrului hurnerusului.

1n j ur u I axul ui f ronta 1 In a rticu latiacubitala sint posibile flexia $ i extensiaan leb r a [u l u i.Totoda ta incisu r a troh lear a

a uIne i se mi~ci'i in j uru I tro h leei -h-u~-merusului. Odata cu ea se m isca siosul radius, glislnd- pe capul condilu-lui hurnerusului. Datorita canelurii depe ci lindru si fi letul ui in incisu ra tr o-hoida, care s e afla sub un anum itunghi fata de axul transversal al ci-lin d rut ui, in caz de flexie in a rticula-tia cotului are loc 0 usoar s devierea antebratului in dir ectie mediala (mi-

na se aplica nu pe ar ticulajia urnaru-lui, - ci pe pept). La a ceasta cont ribuiesi pozitia inclinata a axului cilindruluifata de' axul longitudinalal humerusului.

Amp litud inea extensiei si Ilexiei in a r ti-culajia co tulu i constituie circa 170°. Incaz de extensie rnaximala olecr anonulul nei se b locheaz a in - fosa 0lee ran ia n a ahurnerusu Iui $ i brat ul impreuna cu an -tebratu I se a f1 a a proa pe pe aceeasi d reap-ta , In caz d e d im en siu ni mici ale olec-ranonului $i de apar at ligarnentar slabpoate avea roc supraextensia In articula-tia co tu lui (se observa mai frecventla copii si iernei}.

In jurul axului longitudinal al r adiusu-lui in articulatia radioulnar a proximala

se rea lizeaz a rotatia r adiusului si impre-una ell el a m inii. M i$carea se pro-duce simultan in ar ticulatii!e r adioul-nare, proxirnala si distala.Pe r a di 0 g ram a art i cui a t i-

e i cot u ! u i in proiectie directa lataarticu lara a hurnerusu lU I are aspectu I

unei linii incurbate, ce corespunde con-



iiguratiei capului condilului : - ; ; i ciliridru-lui. Fisur a articular a r adiologica a ar ti -

culatiilor hurneroulnar a : - ; ; i humeror adia-

la ar e 0 forma de zigzag, grosimeafl :; ; iei translucide echivaltnd el l 2~3 mm.

Pe ea se supr apune umbra olecr ano-

nului ulnei .;;i se observa Iisu+a ar ti-cular a a articulatiei r adioulnare proxi-male. In proiectie later ala, cind antebra-tu t Iorm eaza eu br atul un unghi de90°, linia iisurii articulare a articula-

tiei cotului este delirnitata de condilul

hurnerusului, iar de alta parte - de inci-

sura trohlear a cu olecranonu! :;;i apofi-zele coronale ale ulnei si caput r adiu-

sului.

Unirile .oaselor antebratului

Oasele antebr atului se unesc tntre elepr in sinartroze si diartroze (fig. 88) Din

slnartroze fac parte me m bra n a i n-t e r o s o a s a a a n t e b r a t u l u i,membrana inter6ssea antebrachii. Ea. prezinta 0 membrana Iibroasa (sindes-moza ) care uneste diafizele oaselor an -tebratului lntre ele. M embrana' inter-osoasa este Intinsa Intre marginea in-"

. terna a ulnei :-;;i radiusului, cornpletlndspatiul interosos .. inferior de articula-

tia radioulnara proximala, superior demarginea de sus a rnernbranei inter-osoase, intre arnbele oase al e antebr a-tului se tntinde .un Iascicul fibros, nurnit

co a r d a 0 b lie a , chorda oblique:. Diartrozele oaselor antebr ajului sint :

a r licul alia ra diou Ina rap roxi mala, arti-culatio radioulnaris proximalis (incorpo-

rata in ar tieulatia cotului) $ i ar ticula-[ia radioulnar a distaia.

Articulatia r a d i o u l n a r adis t a I a , articulatio radioulruiris dis-tali~, este Iorrnata de circurnferinta ar-t iculara, circumjereniia articuiaris, a ca-pului ulnei si din incisura ulnara a ra-diusului, incisura ulruiris radii. Intre in-

cisura ulnar a a radiusului : ; ; i ' apofizastiio ida a. ulnei e situat discul articu-lar, discus articularis, in forma de placalibroca r ti Ia ginoasa triunghi ul a r a. E 1 se-pa fa . a r ticul atia r adiou In a r a dis ta Ia dearticulatia r adiocarpiana si constituie unfel de Iosa articular a pentru capul ul-

nei. Capsula articular a a a_rticu lat·iei ra-

Fig. 88. Unirea oaselor antebratului (dreptj :aspect anterior.

1 - ulna, 2 - processus styloldeus ulnae; 3 - discus artt-

cularrs , 4 - processus styloldeus radii ; ~ ~ membrana lnte-r os s e a a n t e b r a c h l i ; 6 - r a d i u s ; 7 - t e n d o m , b i c i p i t i s b r a c h i l ;

8 - Iig_ annulare radii. '

diou1nare distale este liber a si se fl-xeaz a pe marginea Ietelor articulate si

discu!ui articular. Prolabarea in directie

proxima la a capsulei articulare a aces-tei a r ticulatii in tre oasele a nteb r atul u iIorrneaz a un r e c e s sa c c i for m , re-cessus saccijormis. ",-.. "

Articul a jiile r a dio uln are proxima I a $ i idistala Ior meaza in ansarnblu 0 articula-:

tie cllindrtca cornb inata (ro tatlo nala} .Miscarea In el e se realizeaz a in jurulaxului lung, care trece prin extrernitatileradiusului si ulnei. Tn aceste articulatii

r adiusul se roteste in jurul ulnei. Totoda-ta epiiiz a proxirnala a radiusului se rotes-te pe lee, deoarece extrem itatea lui esteretinuta de Iigam entul inelar al radiusu-lu i IJnga incisura ira diala. Epifiza dis-tala a radiusului gliseaza pe circum -

Ierinta ar ticulara a ulnei, descriind unarc in jurul capului ulnei, care e sta-

12 7



6

F ig . 8 9. A r tic ula tlile si lig am en te le rniinii (sect iunelron ta la in ar ticulatia radiocarpiana stlnga ~i inarticulajiile oaselor carpului (semischematic) :

a sp ec t a nte rio r,

! ~ r a d in s : 2 - a r u c u l a t i o r ad r o c a r p e a : 3 ~ lig. e o l l a t e r a l e

carp; radiale; 4 - nrflc ulaho rnsdiocarpea : 5 - urticulatio

I n t e r c a r p e a : 6 - a r t i c u l a t i o r a r p o r n e t a c a r p e a : 7 - a r t t c u l a l t o

mterrnetacarpea ~ 8 . - - t igg, lme r c arpea in terossea : 9 - ar -ucuf atto os sis pisllormis : JO - lig. colla le r a le carpi u l nare :I , ~ a r f l c u l a l i o r a d l o u l n a r i s d i s t a l i s : 1 2 - d i s c u s a r l l c u l a -

ns : 13 - ulna.

tionant. D at fiind, ca r adiusul articulea-z a cu m ina, in tim pul rotatiei el : an -treneaz.a i n miscare : ; o i mina. Daca ro-Iajia radiusu Iui se face spre in terior(pronatie - pronaiiov, acesta tntretaie

anterior ulna, iar mina acticnata deradius tntoarce rata ei palrnara intero-posterior, policele Hind orientat medial .R otatia spre exterior (suptnaiio) a ra diu -sului ii confers pozitie later ala, iar m t-na se lntoarce cu palma Inainte, po-licele fiind orientat lateral. A mplitudinearn axirnala a miscarii hurner usului in ar -

ticulatiile r adioulnare (supinatia : ; . i pro-natia) atinge 1800 (media Iiind de 140°).Inportiunea lor distala oase!e antebr a-[ului articuleaz.a cu oasele carpului, for-m ind articu latia ra d iocarpian a .

Articulatia radiocarpiana

~i unirile oaselor m;;nii

Artlculatla .radiocarpiana, articulatioradiociirpea. Articulatia este Iorrnata def ata articulara carpiana a radiusului,in partea rnediaia ~ de discul articular(discus articularis) : ; . i d e Ie tele p ro xirn ale

12 8

a le ser'lei I (proxima Ie) de oase a leearpului: seafoid, sem ilunar, tricvetru

(fig. 89). 'Oasele carpului, Hind situate tntre 03-

sele antebr alului pe de 0 parte si oase-

Ie metacarpului pe de alta, executa unrol important de element de legatura,asigur in d rriarea varietate a rniscar ilor ineel mai complicat ca structur a sector almembrului superior, care este rnina. Elelac parte din citeva ar tic ulatii : rad io ca r-plana. intercarpiene. mediocarpiana :;.i

ca rpornetacar piana.Ar tlculatia radiocarpiana ar e 0 struc-

tura cornplicata, iar dupa forma fetelorartieulare prezinta 0 ar ticuiatie elip-soida cu doua axe de miscare - fron-ta l si sagital. Capsula ar ticular a este

fina, mai ales posterior, ea este Iixa-

ta pe marginile ietelor artlculare al eoaselor. Din partea radiusului capsulaarticular a e consolidata de I i gam e n-t u I c a I at e r ai r a d i a I a I c a r-p u lu i (fig. collaierale carpi radiale),care porneste de la apofiza stiloida aradiusului spre scafoid (fig . 90). L i-

gamentul c o l a t e r a i ulnar, .a I ea r p u lui, fig. cotiaterate carpi

uinare, situat pe partea ulnar a, se In-tinde intre apoiiza stilotda a ulnei pede 0 parte si casele tricvetru si pizi-form de pe alta parte. PeIetele palmarasi dorsal a a articulatiei radiocarpiene se

af la , respectiv, I i g' arne n t u I r a d j o-'e a r pia n pal mar, lig. radiocarpe-urn palmare, si Ii gam e n t u I r a-d j 0 - car pia n do r s a I, lig. radio-

'caroeum dorsale. Ligamentul radiocarpi-an palmar incepe de la marg mea anteri-oara a feteiarticulare a r adiusului, se r i-xeaza cu 'di fe ri te Iascicule la oasele rill-dului I a! earpului si la osul capitatal rtndului II (distal). L igamentul r adi-ocar pian dorsal porneste de la radius

numai pina la primul rind de. oase car-pierre.

Articulatia mediocarpiana, articulatio

mediocdrpea. Aceasta ar ticuiatie se aflain t re oasele r in d uri lor I si II a le car-pului : ; o i e legata functional de articu-latia radiocarpiana. Fetele articulante auo configuratie cornplicata , iar Iisur a ar-ticulara are 0 forma sigmoid a. In ..acestmod articulatia pare a avea doua capete.din care unul este fo.rmat de osul sea-



f oi d, ia r a1 doi lea de oa sele capi! u la r$ i hamat Prirnul articuleaza cu oaselet r apez si t ra pezoid, a I d oi lea - cu oasele

t r icvetr u, semilunar ~i scaloid. Capsula.artic u 1 ar a a a rtieu I atiei med ioca rp ienees te rei at iv Iiber a ~i foa r te fin a In pa r-te a dorsala. Cavitatea ar ticulajiei medic-

ca rpien e con t inua in t re oase le ca re fo r -rneaz a rindurile I si II ale car pului,a dica se unesc cu cavitatile articulatiilor

in terca rp iene.

A r tic ula tiile ln te rc arp ie ne , ar ticulaiio-

nes intercarpeue. Aces tea sin t ar ticu-latiile dintre oasele carpului. Ele sin!formate de lejele oaselor articulante ai-late in contact articular. '

Artie u I a [iiIe medioca rpi a n a ~i interca r-

plene sin! consolidate de ligamentelepalmare ~i dor sale. Pe f ata palrnarae si!uat lig a me n t u I r a d i a t a Icar p u lui, fig. carpi radiaium, pre-

zenia t prin f ascicu Ie' de fi b re, ca re serasfira de la osul eapitat spre oasele

invecinate. Aiei se afla de asernenealigamentele in t e r c a r p ien ep a Imar e. ligg. inter car pea palmaria.

iar pe partea dorsals se aWi I i g a-men tel e i n t ere a r pie ned 0 r-s a I e, hag. inler carpea dorsalia. Ele

tree de 1 3 un os la altul, mai ales indirectie tr ansversala. Oasele carpului seunesc inlre ere prin interrnediul liga-mentelor inte ra rt icu Iare. E vorba de I i-gamentele i nt e r c a r p ie n edin t reo a s e, ligg. inlerctirpea in-

te re s s ea . 'Din ar ticu la tia in terca r pia naface parte de asernenea ~i articulatiaintre osul pizltorrn sl trlcvetru, ariicu-

.latio ossis pisilormis, consclidat de I i-

gam e n t u 1 P i z 0 ham a t. fig. piso-hamatum. si de I j gam e n t u I. p i z o-met a car pia n, fig. pisometacar pe-um, care se terrnlna la baz a oase lormetacarpiene IV Si V . Arnbe!e ligamenteprezinta 0 continuare a len donului ile-xorului ulnar al miinii.

Articulatlile carpometacarplene, arii-

c u ia tio ne s ca rpome ta car pe ae . Aceste ar-

t icu la[ii sin I form at e de feiele· a r ticu-lare disf ale al e r in dului II de oase ear-piene si Ietele articulare ale bazelor oa-selor metacarpiene. Articu latta carpome-tacarJ?iana a policelui, articulatio carpo-

melaCcirpea poilicis, dupii forma ei diferade celelalte si constitute 0 articulatie

9 Com. lid•. 91311

22

Fig. 90. Articulatirle ~i ligarne;nlele m iinii ; aspect

anterior.

I - art le ulatto radioulnar~s disfalis ; 2 - lig. cclla lerale carpiu 1n aee : :3 - Ilg. pisoha mat um : 4 . - , i g _ plsorne tacarpeum

5 - hamulus ossts h arnatl : ,6 - ligg, c arpome tacarpea pal-m a r i a ; 7 - lig"g. m e t e c e r p e e p a l m a r i a , 8 ~ l i g g . m e t . a c a r p e at r ansver sa proiunda : 9 - ar t icutatto metacarpophslange a

(de -s c l~ is a ) . ~0 f- \ragi na ri bros a dig i lor urn rna nu s (de s c hLS a) ;

l ~ - a r t rc u Ia t lones lnterpbn lang e ae ,'( deschtsa l; 12 - ten do

m . ile xo r is d i guorum pro r un dt : 13.- tendo m . ttexo rls digHo-r um s u p e r ii r l a l l s : 14 ~ ligg_ cc l la l e r a l i a : ~ 5 - a r t t c u l a t i o

ca r p orne t a ca r pea poll icls : l5 - os ca pita l urn 17 - lig . c ar plr a dl atu m : 18 ~ lig. coflater a!e carpi radlale : 19 -lig_ radio-carpeum palma'", 20 - cs lun atum : 21 - radlus : 22-mern bra na In t er -oase a- antebrachli . 23 - IJ Ina.

se IiIorm a tipica, ia r articulationes car-

pometacarpeae II-V slnt niste articu-latii plane.

Ar ticul a ti a ca rpornetaca rpian a a poll-

celui 'e izolata deiinitiv de celelal te ar-tie u 1 a tiica rpometaca rp iene $ j rnanif estao rna re mobi! ita teo C a psu [a a rtrcu Ia raI a rg a ~i fe te I e a rticul a re sel iJorme per-m it realizarea ln aceasta articulatie arnisca rilor in jurul a doua axe: sagi-tal, ce trece prin baza osului I' meta-

12 9

1



tar sian, si frontal, care tr ece prin osultrapez. Axul lr ontal este situat sub unanurnit unghi fata de planul frontal, cualte cuvinte, nu e strict perpendicularfata de acesta . In juru l acestu i ax arelac flexia ~i extensia police lui lmpreuna

cu osu\ metacarpian r espectiv. Dator i-ta f aptului ca axu l nu e situat absoluttransversal, policele in timpul flexiei sedeplaseaz a spre palma, adica se con-tr apune celor la lte degete, realizind opo-zitia, oppositio, policelui. Mi~carea in-versa a policelui, repositio. constitute re-venirea degetului la poz itia inilial a. Mi~-carea in jurul axului sagital, adducerea~i abducerea policelui la degetul indi-cator (II). In aceas I a a r ticu la tie sin tposibile ~i rniscari circulare. de pe urmaimbinar li mlscarilor in jurul arnbelor

axe.

Artieu latiileearpometaea rpiene II-V,articulationes carpomeiacarpeae 1/- V ,se Iorrne az a prin unirea fete lor ar ticu-lare ale rindului II de oase carpienecu bazele oaselor rnetacarpiene II-V.

Fisur a lor articulata comuns se prez iritasub forma de linie transversale f rinta.Capsu Ia a rtieu Ia ra este reI a t iv fina, Hindcornuna pentru toale - patru ar ticulatii;;i r acor data tensionat, Iar cavilatea ar -ticular a cornunica eu cavitajile a rticu-latii lor medioca rpia na si in terca rpiene.Din partile palmar a sl dorsals capsulaeste consolidata de ligamenta tenace-

I i g a me n t el e ear po met a c a r-p i en e d 0 r s a I e, ues. carpomeia-carpea dorsalia, si I i gam e n tel e

car p 0met a ear pie n epa Im a-r e, ligg, carpometacarpea palmaria.

Articulajllle lnterrnetacarplene, ariicu-laiiones inter metacarpea. A ceste a r ticu-latii stn t formate de Ie te le c on ta cta ntea Ie bazelor oaselor metacar piene II-V.Capsula lor este com una cu capsulaarticulatiilor carpornetacarpiene (articu-

lati6nes c ar pometactir peae} si este con-solidata de ligamentele dorsale ~ipalma-re (ligg. metacarpea dorstilia et palma-ria) ale metacar pului, care tree trans-versa! si unesc oasele metaearpiene 1 1 1 -

vecinate. ·Exista de asemenea I i g a-men, t e met a ear pie n e In t r e

o a s e, Ugg. meiacar pea inierossea, carese afla in interiorul articulatiilor si unesc

130

fetele oaselor metaearpiene contactante.In rniscartle rnitnii fata de antehr at

pa rt icipa ar ticu latiile radioca rpian a , me-dlocarpian a, carpornetacarpiene, precum; ; 1 - ar!ieu Iatiile in t er ca r piene si in ter-'metaca rpiene. Toa te aceste arlic ul a[ii

unite de ;unetia lor cornuna sin t numiiadeseori de clinicisti articulatia m inii,Arnplitudinea cornuna a m iscarjlor rniinii

e constituita din surna miscarilor in toatea ce ste a rti cu la tii . Articulatio radiocarpeaconstituie 0 ar ticulatie elipsoida, in carestnt posibile miscar i in jurul axelor sa-,gital ~i frontal. In jurul axiilu i ir onta!se rea I izeaz a flexia : ; I i exlensi a, in j u ru I- celui sagital - abducerea : ; ; i adducerea

1 1 1 1 in i i _ A rticulalio mediocarpea, desi e

a lcatuita pares din doua ar ticulatii sfe-roide unite in una singura, dupa formaea arninteste 0 ar ticulatie trohlear a din

causa Iorrnei neregulate a Ietei articu-lare. In aceasta articulatie pot fi rea-liz ate rniscari numai In jurul axului fron-tal - flexie $i extensie. Amplitudinearniscar ilor sirnultane in ar ticulatiile r a-dlocarpiana $i rnedtocarpiana (cut ra-

diocarpea et mediocdrpea] in flexie echi-valeaz a cu 75-80°, tn extensie - cucirca 45°, in abductie - 15-20°, in ad-ductie - 30-40". Mi~carea de rotatie inaceste articulatf este 0 rezultanta am isca rilor consecu live in j u rul axelorsagital, .s i frontal, cind vir lurile dege-telor miinii descriu 0 circumfer inta. I

Articulationes carpomeiacarpeae, fiindarticulatii plane, stnt fortifieate de nisteligamente puternice ~i racordate tensi-onat, au 0 mobilitate foarte redusa. Ina rlicul a Ii i Ie in lerca rpierie si in ter meta-earpiene se produc doar depla~ari -midale oaselor UI1ul fata de allul i n timpulmiscar ilor citate mal sus. Fiind str insjonctionate intr e ele si cu oasele meta-

- c a rp ien e (II-V) ale rnlinii din rin duldoi al. carpului, in sens rnecanic eleIorrneaz a un tot. intreg, ce c on stitu iecomplexul solidar al minii. In timpultuturor miscarilor din articulatiile carpu-lui, drept centru al lor poate [i consl-derat 'caput osului capitat, iar r'indulproximal de oaseale ca rpu J ui servescin calitate de menisc osos.Artlculatllle metacarpofalangiene, ar-

ticulationes rnetacarpophaiangeae, sint



\

formate de ietele articulare ale capu-rior oaselor metaca r piene s i b az e le fa -.

; langelor proxima le. Fete!e ar ticular e aleeapurilor au 0 forma r otunjita, iar depresi un iIe a rticu la re a Ie fa 1a ngelor proxi-male stnt de forma elipsoid a. Capsu-

leie art icu I a re sin l !ibere s i sin t fi xatelateral de I i gam e n t e·1 e col ate,r ale, ligg. collaier alia. Din par tea pal-

mara capsula es.te ing rosafa datorita fas-

cicu Ie lor de fi bre a le I i gam e n tel 0 r

p a I m a r e. u« palmaria. In alar a de

a c ea s t a a r ticu [a ti i le rne ta ca r poi a I a n gie -ne II-Vale degete lor sin t Io rtii ica tede iibrele Ir a nsversa le situate int re ca-

.petele oaselor metacar piene, Ior m in d I i-

gam e n tel e pro f u 1 1 d e· t ra n s-

v e r s a I e a I e met a car p u lui,ligg. metacarpea transversa profunda.

In articulatiile metacarpofalangi.enestnt posibile miscar: ill jurul a doua

axe, In jurul axului frontal se reali-

a e a z a flexia $ i extensia, ampliludinearniscarrlor fUnd de circa 90°. In jur ulaxului sagital se realizeaza abductia 5 i .adductia degetului (arnpli tudinea cornu-ria a rniscar ii urjui degel echivaleaz a cu45-50°). In aceste ar ticulatil pot li reali-zate si rniscar i circulare.Articu Iatiile inter lalangiene a le m 'lin ii,

art iculationes inierphalangeae manus.Ele stnt formate de capul si baz a fa-

langelor vecine. Teate aceste ar ttcul a->'

H i s int canst ru ite si rniIa r ~i d U p a 1 0 rrn afete lor IO f a r ticu la re constitu ie n iste a r·

ticu Ia tii t roh lea re tipice. Ca psu Ia fieca re iarticula tii este liber a, lateral ea este for-

tifica fa de I i gam e n tee 0 I ate r a -I e. fig g. collateralia.Y n pa rtea palm a r acapsula se ingroasa datorita I. i g a-men t ,e lor p a I mar e, ligg. paima-ria. 1 _ 1 1 aceste articulatii stnt p o s i b i l e

miscari doar in jurul axului frontal-llexie si extensie (amp litudinea cornunaa miscarilor Iiind de circa 90").

Anatomia radiologica

a ariiculafiilor mtinii

Pe irnagini!e radiologice ale rntin ii se vadlesne case Ie a r ticu 1ante si fis uri le ar-tie u la Fe rad io logice a le tutu ror arttc u la-[iilor (fig. 91). Fisu r a a rticu la r a radio-logid a a rticu latiei r adiocarpiene e dila-

-Fig. 91. Radlograrna oaselor $i articu lalii lor 11 1 iiniid repte

l - r a d i us 2 ' ~ flrOC~5SU~ sty lordeus r ad ii : 3 - o s SC.[l phc- .

ide urn ; 4 - os lrapezlum ; 5 - as trapezoideum ~ 6 - o s rneta-c:~r'P2Ile J ; 7 ~ 05 s.esarl1( lideUI~l : 8 - phalanx proxlmalls pcl li-CIS: 9 - pha I anx d l s ta I is poll icts : 10 - pha la nx proxlma Hs :

II - phalanx media; l2 - phalanx dts ralis : 13 - os meta ce r

pale V: 14 - hamulus 055;:::; harnat i: 15 - QS cnpttatum ; 16-

os harnat ~HI1~ 17 - oa pisilorrne : 1.8 - c s l rtuuet rum; I 9 - ns

lunatum ~ 20 - processus styloid€l.ls ulnae : 21 - ulna.

Ita spre rn a rginea medi aI din ca uz a".transparentei" pentru razele X a discu-

lui ar ticular de la capul ulnei, Numaiosul pizilorm sesupr apune peirnaginea

ce I1 1 i t r icvetru ; ce lei a lie oase a le carpu-lu i se vad bine in imagini separate,din care cauz a [isuri le ar ticulare dintre

ele sl n t bi ne contur a te Fisu fil ie a rticu-lare radiologice al e ·articulatiilor meta-

corpof a 1a ngiene si inter! aIa ng iene auf a-ta con vexa orienta ta d is ta 1 .



ARTICULATIILE OASELOR

MEMBRULUI IHFERIO~,

gruentei Ietelor ar ticulante m iscar ile I I I

acea st a a rtieu la tie sin! pr actic n u Ie.Sirnflza publana, symphlsis publca.

Aceasta simfiza uneste oasele pubisuluiintre ele si face parte din tipul tr anz itivde uniri (hemiar troz a} . Fetele ar ticular e

contr aiacente ale oaselor pubiene ce sin!'tapetate cu cartilaj ~i concresc prin infer-mediul unui dis c fibrocarti!aginos i11 -

t e r p u b i a n (disc us inierptibicus] tnmajoritatea cazurilor In' interior ul car-tilajului se aW l 0 cavitate lisur ala si-

tuaUi in plan sagitai,

Sirnliza pubiana e f ixata de doua li-gamente dintre care primul - I i g a-m e 11 t u I pub ian sup e rio r. li-

gamentum pubicum superius, e situat deasupr a sim fizei si constituie niste [asci-

cule groase din fibre orientale trans-versal care unesc oasele pubiene. Ce-Ia Ia It e s te I i gam e n t u I ar c u a t a Ipub i sui u i, lig. arcuatum pubis, careare aspec.tul unei placi fibroase de Plnala 10 mm lalime, care ader a la strnllz adin parlea inlerioar a $1 ocupa v.irfulungh iu lu i subpu bi a n, angulus sub pubi-

cus, format de r arnur ile inierioare aleoaselor pubiene drept ~i sting. Vlr lu lacestui unghi este oriental In sus sie delim itat de ligarnentul arcuat al pubi-sului, La lernei unghiul subpubian este

mal deschis decit la barbati, unghiul

lui es!e rn ai rotunjit, ramurile inferioareale oaselor pubiene, care II de lirnlteaz a,Iorrneaz a arc u I pub ian, arcus pu-

b is .

Dintre toate unir ile oaselor sim tiz.apubiana prez inta ce le mai pronuntateparticularitaf structurale in fuhctie de

. sex. La lernei aceasl a unire este rnaiputin ina I t a si are un disc inter pubianmai masiv decit la barbati. M i$cari m ini-me in sim fiza p u bia n a sin t posibi Ie doa rla femei in timpul naster ii.

Oasele coxale ce unesc cu sacrul deasemenea prin intermediul ligamentelor

situate la 0 anurnita distanta de ar ticu-latia sacroiliaca. Bunauara, I i gam e n -ttl 1 sac rot u be r a I, fig. sacrotube-nile, care incepe de la luberulischionuluisl, r asfir indu-se in evantai, se Iixeaz a pemarginile latera Ie ale sacralului $1 cocci-sului, In par tea de sus un eareva nu-mar din iasciculele acestui ligament treein lasciculele ligamentului sacroiliac dor-

ART ICULA'{ IILE C ;ENTUR II

MEMBRULUI INfERIOR

Ar ticulatiile centurii membrului inferior.articulationes cinguli membri inlerioris,s e l or rn ea z.a p r in un i rea oa se lor bazin u-lu i iutre ele si cu sacr alul (fig. 92).

Posterior oasele bazinului articuleaz a eusaerul printr-o articulatie sacroiliaca pa-ra , iar anterior ele Iorrneaz a sim fiza

pubiana.

Artlculatla sacrolliaca, articulatio sac-roiliaca (dreapta si sting a) .. Ea es teiorrnata prin Ietele au ricu la re a r ticu la n-te ale coxalului si ale sacrului. Gro-

sirnea car tilaj ului articular este mai marepe lata auriculars asacrului decit peaceeasi l a t a de pe coxal. Capsula ar-

iicuiar a este 'foarteincordata si rezis-

tenia. Ea concr este cu periostul sacr u-lu i si coxalului, precum si eu liga-

mentcle care forti fica aceasta articu!a-tie. A nterior capsula ar ticular a este for-tifieata de ! i gam e n tel e sac r 0 i-

I i ace v e n t r a Ie· (ligg. sacroiliacaoentralia), care au 0 orientare trans-ver sala si oblica. Ele sint fine si concresc

cu capsula. Pe lata pcster icars a ar ti-.cul atiei stnt situate l igam e n tel e

sac r 0 iii ace, interosoase ligg. sac-roiiiaca interossea, $ i I i gam e n tel esac r 0 iii ace d 0 r s a I e. use. sac-roiliaca dorstilia (fig .. 93). Lig am entele.interosoase strit cele rnai puter nice dinar ticul atia sacroiliaca Ele concr esc ell

'1 a [a posterioa ra a ea ps u lei a r ticu Ia re ~i

cornplejeaz a lisur a ingusta aHara intretuberroz itatile sacr ala $i iliac a , inser in-duse pe aceste tuberozitati, Ligg. sacro-iliaca dorsalia lncep de la spinele peste-rioare superioare si inferioare ale ileonu-lui si se iixeaz a pe creasta later ala asacrului .: Ele acoper a posterior ligamen-

tele sacroiliace interosoase.De la apofizele transversale a doua

vertebre lornbare in ier ioa re s p re creas t aosu lui i liac ~i spre tu beroz ita tea lui co-boar a I i gam .e n t U Ii I i0 10m bar,us iliolumbale. Dupa forma Ietelor salea r ticu Ia r e a r ticu Iatia sacroi I iaca faceparte din cele plate, tnsa datorita pre-zentei unor ligamente r ez istente : ; ; i con-

13 2



sa I . ; ; i se Iixea z a Irn preun a cu e I pespi nu I posteroinferior a I iIeonu lui. 0 can-tin ua r e a I ig a m en tu lui sac rotu ber al insens anteroinler ior 0 constitute a p 0 f i-z a ei f a 1 c i for m a , processus [alci-

[ormis, care se Iixeaz a pe r arnur a is-chionului. Ligamentul sacro-

s p in a 1 , lig, socrospinnie, e s itua t a n-terior $i superior de l igamentu! sacro-luber al. El incepe de la spinul lschio-

nului . ; ; i se Ier m ina jos pe par lea la-ter ala a sacr ului si pe Iata laterals acoccisului.

Situtndu-se intre ce!e doua case coxale

aserna nator unei pene, s a c ru 1 se pre-zi n ta ca un i n c h i z a tor a I cercu 1u i p e I-via n : greuta tea corp u lu i n u poate st r a -mula baza sacr ului ln J O s . ' , i i lnainteina rt icu la ti i Ie sacr oi I iace, care si n t f or-tif i ta le so lid de 1iga rnenlele sacroi! iacein ternsoase (lig g. sacroiliaca interos sea)

irnpreuna eu ligarnenteie sacrotuber al sisaer os pi 1 1 a I.

Fig.. 92. Ligamentele baz inu Iul ~i

ar uculat!ei coxoiernur a l e : aspecta nt.erior.

- vertehr a lumbalis [V ~ 2 - lig_ l o ngliu-

lmalc antcrrus : 3 ~ ~ig_ i liDlHm~(lI~ ~ 4-

ig. ingl! rnale ~ 5 - - capsuta a rncu: ads, 6-

19 . i I io le tn or a le : 7 rnemh ru n a ODlu r atori a ~8 - symphlsls- pubica : 9 __ . . ! . , _ lig. a r c ual um

pubis, 1n ljg~ pub.icum superius ~ ] I -

wehsnter' major: ] 2 " - _,;plna; j Ii.;.:c~ ;u1le-rior

superloe : , : 3 ~ li~. ~a(,fo;'i.1('um ventr ale .

BAZINUL IN ANSAMBLU

Ambele coxale $i sacrul, unindu-se prin

a rlic u Iatiile sacroi li ace si sirn fiza pu bia-na, Ior m eaz a baztnul, pelvis (vezi fig.92). Baz inul constituie Ul1 ine! osos,in interior ul caruia se afla 0 cavitate,

ce contine viscere, Prill oasele bazlnuluise realizeaz a de asernenea unirea trun-chiu Iui cu rnernb rele in [er ioa re libere.Baz.inul se divizeazji in doua etaje : supe-

Fig, 93. l. igamentele j urntatu drepte a bazinu-

1u i . <1 speer pos ier lor.

I - umces sus rcansversus ve r te h r-a c lum b.nIL s fV ~ 2 - lig.

EILU~l.lrnball2': 3~ spina illata posre rior Stifle-riot"; 4 - ~I(l oss!s

ilium ~ 5 - crtst a illaca : 6 ~ lig. va r rof l laoum vent rnle (0 par-

·Iel ; 7- for. ischiadicurn rnaj us ~ 8 - lig. sacrosp'inale : 9-Inr. iscbiadicum m lnus : 10 - jig. s acrc tuher a le : I J - 111bC'" rischtadtcum : 12 - processus lalctiorrnts liR. s acrot uberale13 - os coccygcum ~ 14 ~ lig. s at rococcygeu m dorsalc :._...Hp~r-

Ho tale : 15 - l i g. sacrococcvgeum Iatera le : 16 - for. s acr.po st.: l7 . l8 - It~g_ sacrclltaca do r sall a ; 1.9 -lig. inlefs-pins-le : 20 - proces acs spi nQSu.5 vertebrae Iurnba lis V_



rior si in feria r .. E taj 1 . . 1 I superior se n 1 . . 1 -

rneste b a z i nul mar e, pelvis major.iar eel inferior - b a z i nu l m i e, pel-

vis minor. Bazinul mare e delirnitat deeel micprin lin iate r min a I 3, linea

termiruilis, care e formats de promonto-fiu (promontorium i, de linia arcual a(linea areudta) a oaselor iliace, de cres-

tele oaseior pu biene (pecten 6s sis pu-bis) si de marginea super ioar a a sirn-f izel p ubiene.Bazinul mare posterior e d el ir ni ta t de

corpul vertebrei V lornba re, latera 1 - dea ri pi! e easel or iliace. An terior ba zin u Imare nu are pereti ososi. Cavitalea ba -zin u 1u irn a re a lcatuies te pa rtea inferioa raa cavitati i abdom inale.Ba z inul mit constituie 1 . . 1 n cana I osos

ingusta t Ina rtea in fe r ioa r i ' i . Ape r t 1 . . 1 -

r a sup e rio a r i' i a acestui canal,apertura pelvis superior, constituie pear-ta proxima Ia de acces in m icu t bazi n'si'e delirnitata de linia terrninala. lesir eadin micul bazin e alcatuita din "3 p e T-

t I. i r a i n f e f i0 a r a a b ali nul u i,ap:rt ura pelvis inferior, de lirnita ta pa s te-rior de coeds, Ia tera I - de ligamen tete

sacrotubera ie, de t 1 . . 1 berozit a t i l e ischia ti-

ce de ram ti rile oaselor iscn iat ice, dera'murile inierioare ale oaselor pubiene,iar anterior - de v s i r n l iza pubiaria. Pe-retele posterior al-cavitatii bazinul ui mice format de Iata pelviaria a sacralu-

lui SI deTata anterioara a soccisului,Perele Ie anterior' e prezen tat de ram 1 . . 1 ri leinfer ioare s t superioare ale oaselor pubie-ne S i de sim liz a pubiana. Cavltatea ba -zinului mit e delirnitata bilateral de latainterioar a '8 arnbelor coxa le sub liniaterm in a I a , de ] igamen te le s a cro tube r a 'l$i sacrospina I. Oriliciu l obtu ra t si tua taici este acoperit de 0 placa Iibroasanumita me m br a n a 0 btu ra t o-r i e, membrana obiuraioria, care se pre-zi n ta ca un liga me'lit propriu a lcoxal 1 . . 1 lui.Membrana obtur ator ie !reee peste $an-'1 1 . . 1 \ obt 1 . . 1 ra tor SI f orrneaz a un or iiiciu

pri n ca re tree vase!e sine rvii din cavi-tatea bazinului rnic pe coapsa.

Pe peretele lateral al haz lnulul rnicse afla de asemerrea or iliciile ischiaticemare sl mit. 0 r ifie iu lis c.h ia ticmar e, foramen ischiadicum maius, es- .te del im ita t de riga men tu I sacrospina Isi de marea incisura ischiatica, 0 r i f i-

134

c i II lis chi a tic m i c, foramen is-chiadicum minus, este format de Iiga-msntele saerotuberal si sacrospin a l si

de mica incisura ischiatica. Prin acesteorificii din cavitatea bazinului tree in re-

giunea Iesiera

rnuschi,vase

sin~rvi.

Ramuri!e inier ioare ale oaselor pubiene

unite in sirn liza pubiana inchid inelulpelvian in pa rtea anterioa ri'i.

Cind ornul se afla in pozitie verti-

ca l a, apertura supericar a a bazinu lu ],

aperture pelvis superior, este situata nuin plan orizontal. ci e inclina ta ante-

rainferior, Iorrnlnd cu planul orizonta Iun unghi ascutit: La femei aces! unghiconstituie 55-60°, la bi'i rbati - 50-55°

Gr adul de inclinare a bazinului var iazala unul si acelasi iridivid in lunette depozitia corp 1 . . 1 [ 1 . . 1 i lu i (paz itie vertica la de-

zinvo lta, tin uta" m il ita r a ", p oz itie sed en -tara etc). De exemplu, in stare sez indaacest unghi este mult mai mit, planulintrarii in micul bazin este situat ap-

roape orizon ta l, pe cin d in po z itie dedrepti unghiul se apropie de vaior ilelui maximale.La ornul matur srructur a bazinului

poar ta particularita]i de sex vadite. Lafemei bazinul este mai scurt si mai lar gdecit 1a ba rb a ti, Dis ta rita din t re spine le~i cres tete oaselor. ilia ce I a femei estemai mare, deoarece aripile-oaselor iliacelae],e s ln t dispuse mai lateral dedi la

ba rba \ 1 . 'De" exern p i 1 . . 1 , Ia femei p romon to-r iul proerruneaz a mal putin decit la bar-, bati, din care cauza apertura superioar a. a baziriului feminine mai ova lata dedila barbati. La femei sacrul este mai la lsi mai scurt decit l a barbati, tubero-z i ta tile ischi atice sjn t des f asu fate; 1afer a1 , .

distanta dintre ele e mai mare decit la. barbati. Unghiul de intretaiere a r arnur i-

lor inferioare ale oaselor pubiene la femeidepaseste 90·' (arcul pubian))iar la bar-

bali el echivaleaza cu 7'0-75° (unghiulsubpubian) .

De aiei rezuita ca la femei cavitateabazinului rnic este mai mare dectt .Iabarbaji. Desi semnele distinctive ale bazi-nului mascuhn S i feminin luate apartesin t rei a tive, privite in ansamb Iu e Ie nepermit s'a distingem bazinul jipic femininSi eel masculin. I

Dimensiunile $1 forma bazinului irn-porta pentru procesul de nastere.Eva lua-



a

fig. 94. Bazin de b~ rbat (a 1 l;i de [erneie (b) _ Slnl

in dicate liniile rnasurilor baz inu lui m are 5i intr ar iiin hazinul rn lc,I ~ - dist;)n!il cn.starunl ; 2. ~ 1~'H!lm€lcr ~rill'L~\I'-I.:!s . . .. ; . 3 - l ii5.lan-

tia s.pm arum ; . : I ~ cornjug.rJw vera : .5 ~ diameter oh,jqua.

- rea dimensiunilor medii' a intra riis: iesirii

din rnicul bazln e necesara pentru pro-

nosticu l evoluarii naster ii. Diarnetr ul an-teroposterior al intr arii in micul bazinsa u conjugata adeva rata (ginecologics lconiugoia vera (s, conjugata gynecol6gi-ca) (li,g. 94-95) are de regula IIe m $i e cons til uita de dista nta dint repr ornontoriu $ 1 cea mal proerninenta in

sens posterior por tiune a simfizei pu-biene.

Diametrul transversal, diameter trans-v'ersa, a intr ari; in rnicul bazin estedistanta dintre cele mai dist ante punctede pe linia terminal a , care delirniteazabazinul mare de bazinul mic. Aceastadista n t a e de ci rca 13 em . Diametrulobllc, diameter obliqua, a intra ri i inmieu 1 ba zi n echiva leaza cu 12 em. E l e:prezentat .de xlistanta dintre articulatiasacroiliacs pe de 0 parte si proerninen-ta iiiopu bia n a de, alta pa r te. .

Dlarnetrul anteroposterior a! iesir ii dineavitatea bazinului mic Ia Iernei consti-tu ie 9~ 1 1 ern, Aeeasta e distanta dintrevirf u 1 coecisu 1 ui si rnarginea inferioa r aa sim fizei pubiene.Diarnetrul transversal al iesirii din mi-

cui bazin - (1 1 ern) echivaleaza cu .d is-

tanta dintre marginile interne ale tubero-zitatilor ischiatice. Si diarnelrele bazi-nului mare de asem enea au importantap ract ica, rna i ales distanta d intre spi nel eanterosuperioare iii ace( distantia spituirum}, eare echiva lea z aell 25-27 em, $i distanta dintre celerna i distante p uncle a le a ripilor os u luiiliac (d istantia crista ru m) - 28-30 cm.

b

Articulatme membrulu linferior tiber

Arliculatiile membrului inferior liber, ar-

ticula~i6nes m~mbri. i~f.erir'1v;is liberi, a~uanurni te par ticu Ia rita tl de " struct ur a.Aces te p a r ti cu Ia fiUi

ticorespund luncti-

ilor articulatiior : partieiparea la depla-sa rea in spa tiu, menttnerea echi lib ru fui,in conditii cind aceste articulatii maiau de suporta t ~j rnasa corpu lui.

Arficulatja coxofemurala

A rticu 1 a ti a c o x o l e m u r a I a , articulatio co-xae (fig. 96,97), e iormata de acetabulul

coxalului ~i de · capul articular at fe-

Fig. 95. Liniile de rnasura re a b az ir tu lu i de lerneie

(sect iune sa gil a I 3 . )

I -conjugala anatom lca ~ 2 " - corrjugat a g!net,orogiciL; 3 - ~

masur a dir~c::'t~ ( te slr c a din ba z ln) ; 4 - conjug at a dlagonala .60 .;] - unghh.d de tnctina re a baz.in ului.

135



\

Pi g. 96. L iga me n te le arti cu Ialiei coxoi em u ra Ied repte.

I ~ locul de a rl a re (J! b u r sel H iopecl lnee . 2 ' _ " pa rtee sub \ i re a

bar set i 3. fUcu l~ ;~ ; :2 - I~g. p"ub(dem(H.fL~e·, 4 . - memb re na

obtu rato ria : 5 ~ iube r i sCll i . ' . H . I icum : 6 - I inea ln te r t roche 11 te-

rica; 7 - lig. iliotemor a!e.

5

Pig. 97. Unirile oaselor bazinu Iui ~i art iculatiacoxolernur ala dreapta (capsula ar ticul ar a e par-

I la I in Iilir a til) ; a s pec! pos ter o Ia ter a I .

t - lig. lllolumbale : 2 - for. 1scll,iadi~um ITI8juS, ~ ~ caputos. femoris _ 4 - Itg. ilicfe mcrale .. 5 - zona orbicularls :6 ~ hg. ischioh~mor at-e", 7 ~ lor _ \sc.hiadi'ClHl'I m ;' i' !J li~ ; B -Ii g _ <acrotu be r.a !e . 9 - I ~ g , s a cro sp in a I e o.

136

murului. Dupa forma fete lor articu lanleaceasta unite I ace p a de d in a r ticu la -

Ii ile sferoide (cob lice). Daca din pa rteafemurului la Ior rnarea articulatiei par-ticipa toa ta fa ta artie u l a r a a ca p ul u i,din pa rtea acetabu! ul ui pa r ticipa doa r!ata sern ilunar a. La marginea aceta-bulului concreste solid $i terrace 0 for-.rriatiune libroca rt ilagf noasa numita b u-

re let ace fa b. u lar sau g len 0 i-d a I, lab rum acetab ulare. Da lorn II a c es -tu ia fa ta a rticula ra a coxa lui u i devi nemal mare. Partea bureletului acetabular,trecin d peste incisura aceta bu Iului, lor-meaz a I igam e n t u 1 t ran s v e r-sal a I ace tab u 1 u lui (fig. trans-vers urn aceiab uti).Capsula articulatiei coxolernur ale se

inser a pe coxal pe margin ile acetabu-

lulu! in asa fel lncit bureletul acetabularse aflil. in inter ioru I eavi ta [ii artie uIa-tiei. Pe femur capsula articulata sein-sera distant de capu I a r ticu Ia r. Anteriorea se in sera de-a ·1ungu I Iin i ei in lert ro-hanter ice, ia r paster ior par a lel cu ereas tat rohanterica $1 rned ia I de ea. Asa da r , 0parte impor tanta a colului lernur uluise ail i' l in inter ioru I cavita [ii articu la r e o

r n in terioru I cavit il ti i a r ticul atie: coxo-femurale e situat de asernenea I i g a-men t u I e a p u lui I e m u r u lu i,

fig. capitis femoris. Pe de 0 parte el einser a t in foseta capu lui fem ur ul ui, ia r de

a I l i ' i parte - pe coxa I, la nivelu I ineis uriiaceta hili are si pe liga men fiif""{r'ilns ver-

s a 1 a I acetabu lul i. Ligamentul ca pul u i fe-rnur ului e invelit in membrana sinoviala.

A cea·sTa'"1i1'chde din in ter ior f is u ra din treligamentu I t ra nsversa lsi in cis u fa aceta-bululi. Lig. capitis femoris joaca un rolirnporta n t in perioa da form a rii a r tic u la-tiei eoxofemu r ale, mentinind capul fe-rnurului in acetabul.1n prof unz imea mem b r anei iibr oa se a

articu Ia tiei coxofern u ra Ie exi sta un f as-cicul pr onunt at de fibre circulare, care

cuprinde colul Iemurului ca un lat si Se

inser a pe ileon sub spina iliad infercan-ter ioar a. Aceasta z 0 n a nurnita a r-b ic u l a r a , zona orbicularis, cons titu ieun u! di n Iiga mentele a rticu I atiei coxo-iernur ale. Exterior capsula e fortificaUi.de trei ligamente. L i gam e n t u 1

i leo f e m 0 r a I, lig. iliojemortite, eeel mai puter nic ligament al articula-tiei. coxoiemor a le, G rosi meal ui e de



Fig. 98. Radiogr arna articulatiel coxolernur a Ie

(st ingi) _

l.2 - os i liurn ; 3 - aceta bu I urn ; 4 - C3 pu t OSS;$ femoris5 - troch ante r major; {; - crtsla intertrochantertea: 1- oslemoris : 8 ~ trochan toer min 0 r , '9 - co I! II rrt oss!s le morls ;10 - tuber ischiadicurn : II - for, obturatum : 12 - r. oss lslschli : ] 3 - r. in lerlo r oss!s pub is; 14 - T. supertor oss tspubis.

circa I ern, Acest ligament incepe peileon de la rnarg inea anterioar a a spinei

illace. anteroin ferioa re (spina iliaca ante-r io r i nf er io r) , a poi fi b rele ei coboa r a injos si se inser a pe Iinia in ter trohanter ica.

L i gam e n t u I pu b 0 f em u r a I,fig. pubofemorale, a reo- form a triun ghi u-lara. Baza lata a lui incepe pe ram urasuper ioara a pubisului si pe corpul ileo-nului la nivelul concre5terii lui cu pu -bis ul, ia r cu pa r te a Iui in gusta ligamen-

tul se inser a pe rnarginea v r n e d i a la alin ie i in te r t ro ha nte ric e. L i gam e n t u 1is c hi 0 f e m 0 r a I, ligamentum is-chioiemorole, este situat pe lata peste-rioa ra a a r ticula tiel. E I es te ma i fin

decit cele doua precedente. Incepe de lacorpul ischionului, trece 'exterior cvazio-rizontal si se inser a linga fcseta inter-trohanterica a trohanter u lui ma re , Fib-

rele aces tor trei Iigamente sint in tre-tesute ten ace in membrana Iibroasa aca psu lei artie u latiei coxofemora le for-

tificind-o terneinic. Pr in articulatiile co-xofemora le greuta tea corpu lui e tr a ns-

m isa membrelor in ferioa reo ,Gr atie ad incim ii m ari a acetabululu i,articulatia coxofernorala e clasilicata caliln d 0 varietate a ar ticu 1a [ iei s ieroide.n urnita a r ticu Iatie cotilica. articulatio

cotylica. In ea sint posibile m iscar i injurul a trei axe, insa mobilitateainaceasta articulatie e mal redusa decitin cea sf'eroida (de exem plu, articulatia

umarului): deoarece acetabulul impreu-n a cu bu r el et u I aceta bu la r cupr indecapul femurului mai mult dectt pe jurna-tate. In jurul axului frontal in articu]a-

tia coxofernora l a sin t pcsibile f i e x f a si

extensia . In flex ie fem uru l se rn isca ina-in te, a p rop i indu -se de peretele anterioral abdom enului. Arnplitudinea flexieidepinde de pozitia a rticu Iatiei ge n unch iu-1ui, U n ghiu I maxim de f lexie ( 118-121°) poate fi inregistrat doar in cazde f!exie in articulatia -genuneh.iu! ui .

137



Fig, 99, Ar ticulatia genunehiului drept : aspect

anterior. (Capsula ar licular a este lnJiituralii, [0

tula trnpr euna cu lendonu I cvadrieepsuJui iernur u-

lui es te retra~ii In jos, I

l - H~_ cu l l ater.a le iibul'Hl': ' 2 . - I i~ _ pop IIL~uru ~I cuaturn ~

tum amertus : i- - 1nI :I IISt :l ,I :" i l itotdi~d i: :- " ; ) _i_ l i J : f . Lr.tIIIS~l'r.;:.UIII

genus: 6 - - lig, ~ollaterale Ubi. Ie ; 7 - burs" .inlrapatellartsp r o l u n d s ~ 8 - l i g . p a t e l l a e : 9 - L a c t e s a r t t c u l a r l s p e l e f l a e :

lO - tendo Ill. quadrtclpttts femor-is : I-I - membrana mterossca

cr urts : l2 - ltbln : 13 - tlbulu : t 4 . - l'g. c aptn s Hb utae. an-l e r l u s : 1 5 - l ig . c o l lal e r a l e H b u l a r e ; 1 6 - m e n is c u s l a t e r a l i s :

l 7 - c o n d v t u s laler al i s : 1 8 - lacies p a t e l l a r ls

C tn d a rtic ula tia genunchiului este extin-Sa, tensiunea muschilor de pe supr af'ata

posterioar a a coapsei Ir ineaz a Ilexia ;;iunghiul ei echivaleaz a doar eu 84-87°,In extensie in arficulatia coxofernor al afemurul face 0 rrris ca re r etro gr ada.Aceasta rnisca re es te f rtna ta consider a-b i I de J iga men tu I i leo!emora I tu«. ilio-

_femordle) , din care cauz a amplitudineaei nu depaseste 13°, .

Prin rnisca r i in jur ul axului sagitalin articulatia coxolernor ala se realizea-Z 8 . abductia . $i adductia membrului

inferior de la $ i spre linia medians (prnala 80-90°).

Tn jur ul axului vertical in ar ticulatia

coxolernor a I a se rea 1izeaz a rota ti a ca pu-lui femurului (axul de rot atie trece pr incentr ul capului articular ;;i p rin m ijlo cu lfosei intercondilare). Anvergura totalaa rota tiei con s tit u ie 40-50°, In aceas taarticuiatie pot fi realizate $ i m iscar icircu lare. M i$ dirile in ar ticulajia coxo-

\38

Fig. 100, Ar ticulatia genunchiului drept : aspect

posterior,

1- 11g. collaterale Hhul a re : 2 --- lig. popHteum arcuatum :3 - m. popliteus (partia l tnl~h)ran : 4 - mernbr ana i nte r cssea

cruds; 5 - ..laba gistii" p rolunds. {) - liR. eolln le r a le Hblnle ;., - tan d Q Ill, :_emi m cbeancst ~ S - Itg . popnteum obliqu urn .

Iernor ala stnt lim itate nu numai de liga-mente, ci si de rnuschii puternici situatiin jurul acestei ar ticulatii.

Dator ita pozitiei sale speciale. partici-parii la deplasarea corpului in spatiu,

rolului important care iirevine in staticacor p ulu i stru ctu ra articulatie icoxoierno-rale este adaptata la executa rea unor 'rniscari de amplitudine mai mica incompar atie eu mi~cari\e din ar lic ul a tia

urnarului. Ar ticulatia coxofernorala ef'or tificata de ligarnente masive si rnuschiputer nici. D in aceasta cauz a la acestnive! l uxatiile se intimpla mai rar decitin alte articulatit. . .

Pe eli s eel era d i0 log ice alea rticu la tiei co xo femo rale (fig, 98) capulfemurului are 0 forma ovalata. Pe Iatalui mediala se observa 0 depresiune cu

margini rugoase nurnita f6vea capitis[emori«. E bine contur ata de asernenea$ i iisur a articular a r adiologtca. In nor-ma trohanterul mare al femurului e si-tuatpe linia irnaginar a care uneste spinailiaca superioar a anter ioar a cu tuberu\ischionului (Iinia Nel aton ) .



Articulatia genunchiuluif(')r ....f'

A r ticu Ia t ia g-en u nch iul L 1 i, articulatio ge-nus (itg, 99, 100), ecea rna; masiva

articulatie din corpul uman ~i cea malcornplicata ea str uctur a. La formareaa rticu la [iei genunch iu I ui pa r ticipa t reioase : femurul, tibia si rotula.

F ata a rtic ula ta a femuru lu i s e tn tin depe capetele condililor m edial si lateralde conligur atie elipsoida $ i pe Iaja ro-

tuliaria (facies paieluiris) pe supralata

anterioar a a epif izei distale a fem urului.F ata articulata superioar a a tibiei, f a -

cies articularis superior, e pr ezenta t a dedoua depresiu n i de fo r m a oval a , ea rearticuleaz a ell condilii femurului. Fataa rticu!a r a a rotu lei, ca re pa rtici p a j aforma rea articulatiei genunchiului, e si-tuata pe supr alata ei poster ioara si ar ti-

culeaz a doar cu lata patelar a a Iernuru-lui.Fetele ar ticulare ale tibiei si femurului

slnt eompletate de cartilaje in tra articu -lare : de meniscurile medial si lateral(iig . 100). Acesti f ac sa spor eascacongruenta Ietelor a rticu Iante. Fieca rernenisc reprezinta 0 placa Iibrocar tila-

ginoasa de forma sernilun ar a, avind pe

sectiune 0 conliguratie triunghiul ar a.Marginea groasa a rneniscur ilor e,orien-t ata ex te rio r si e concrescuta c u c ap su la ,iar marginea subtiata e orlentata spreinter iorul articulatiei. Supralata supe-

r ioar a a meniscurilor e concava $i co-respunde supr aletei condililor Iernuru-lui, iar partea in ler ioar a este aproape

plata, re z ida pe Iata arf icular a superioa-r a a · tibiei .

M en is cu i m e d i a I, meniscusmedialis, este in gus! $1 de forma sem i-lunar a. M en i s cu i I ate r a I, menis-cus latertilis, este mai lat. Grosirnea lu ila marginea exterioar a atinge 8 mm.Capetele meniscurilor se insera pe em i-

nenta intercondilara prin interrnediulligamentelor. Anterior rneniscurile late-ral $ i medial se unesc prin Jl gam e n-

t u I t ran s v e r sal a 1 !(e rrtrn-chi u lui '(fig. iransuersum genus).Articulatia- genunchiului face parte din

ar tlculatiile complexe din cauza prezen-[ei. m eniscurilor. Capsula ar ticular a aarticulatiei genunchiului se inser a pefemur la 0 distanta de 1 cm sau chiar

, Fig. 101. Ar liculatia genunchiu lui drept. Pe sectiu-ne or izont ala se vad capsu la artieu lara ~i liga-mentcle eructate (rezecale} , precurn ~i epiliz aproxima Iii a t ib ie i impreuna ell menlscurile ei,

1 - lig, patella", 2 - burs. lnf rapate ll arls profunda; 3-lig. tr ansve rsum genus i 4 - capsula ar tlcul a rts : 5 - meniscus

later alls : 6 - lig. col+aterale Ilbuf are (rezecat}: 7 - lig. cru-c l a l u r n p o s t e r t u a ; B - meniscus medialis ~ 9 - l i g . c o l f a t e r a l e

tlbia!e (rezec"!.) ; 10 - lig. cruclatum anterlus.

mai rnult de marginea Ietei articulateacoperite cu cartilaj; pe tibie si ro-tul a ea se inser a nernijlocit pe mar-gi 1 1 ile fete lor lor a rticula ~e. Ca psu laa rticu la tie! genu nchiu I ui es te fin a , libe-ra si extinsa. Din partea cavitatii articu-

latiei ea concreste cu marginile externea Ie arnbelor meniscur i. Membrana si-noviala a capsulei tapeteaz a in interiormembrana Iibroasa a capsulei si Iorrnea-

I za numeroase pliuri. A ceste p liuri con-

tin tesut celuloadipos si, prolabind incavitatea ar ticu lar a, cornpleteaza acea-parte din ea care ramine libera dinca uza incon gruentei Ietelor articu Iare.P I j ur i I e a I are pare, plicae alares,sin t ce I e mal dez vol ta te s l lncep in fe riorsi lateral de rotula, prolabeaz a in cavi-

tatea ar ticular a intre femur, tihie si ro -tula. De la rotula se tndreapta in jos

spre aria iritercondilar a anterioar a p I i-u l s in o v ia l in f r a p a t e la r,plica sinouidlis inirapatellaris, care esteirnpar a si e despusa ver tica I.

Articulatia genunchiului e fortificata

de Iga mente Ie in tr a a r ti eu Ia re si extra-articulare. Ligamentele cruciforme alege!1ullci1i u lui sin t intra a r ticu la re $ i ta -petate cu membrana sinoviala. L i g a-men t u I c r u c ia tan t e r io r, fig,cruciaium anierius (fig. 99), incepe de

. l a lata rnediala a condilului lateral al

13 9



grosi me, ca re incepe de Ia epicon d iIu Ilateral a l femurului ~i se inser a pe ital ater a la a capului fibulei. Acest ligament

e separ at de capsula articulatiei gellun·

chiului de un str at de lesut celular lax.Lj g a m e n t u l c o L a t e r a l t i-

b i a I, fig. collaierale llbitile, e situa tpe supralata rnedial a a articulatiei. Eaar e aspectul unei lam ele iibroase de 10-12 mm j_atirne, concreseute cu capsula

~L pr i n i nt ermed iu l asecteia, c u men is cu ·1med ia l. Su s lig. col/a terti Ie tibiale seinser a pe epicondil ul medial 31 femuru-lui, iar jos - pe c,ea rnai proerninentaparte a matginii rnediale a tibiei, L i-gam e n t u I pop lit e u 0 b 1 ic. fig.popliieum obltquum (vezi fig.. 100), esituat pe supra lata posterroar a a capsu-le i ar ticulatiei. Fascicu le Ie l ibroase a Ieacestui ligam ent incep pe marginea pos-

terornedia la a condilului medial al t ibieiea 0 continuare a t en da nu lu i rnuschiului

sem imembranos, se indreapta pe supra-fa ta po s lerioa r a a c a psu le i in sens 5u-peroexterior, un de se term ina, intre-tesrndu-se In capsula ar ticulatiei si in-serin d u -se pe fa ta pos ter ica ra a fem u ru-1 1 1 i, su perior de condil 1 1 1 later a I a I a ces-

femurului si se inser a pe aria inter con- tuia. L i gam en I u I pop lit e u a r-dilars q , tibiei. L i gam e n t u I c r u· c u a t, Ug. popliieum arcuaium, de ase·cia t p 0 s t e rio r, fig. cruciai um pas- rnenea este situa t pe supra f ata pos te-ierius (fig. !00), is i ar e Incep ut ul pe r ioa r a a c a p su lei a r ticu I a t iei gen unchiu-rata later ala a condilului medial, treee lui. Ligamentul este format din fibre

posterojn Ierior si se fi xeaz ape a ri a in ter- a rcua te, care incep de pe supra f ata pos-con di la ra pas ter io a r a a tibiei. Mem b fa n a terioa r a a capu Iui fibu lei $i de pe ep icon-sinoviala a capsulei trece pe ligamentele di!ul lateral 31 femurului. Fibr e !e a ce stu ieructate de pe peretele posterior al cavi- ligament Se ridica In sus, :se indoaie inta tii artie ulatiei. Din aceasta ca uz a ca vi- arc sp re pa r tea med ia la, se inser a pa r-

tatea a rticu I atiei gen u n c h i lu i in portiu - ~ tia 1 in p o r t l u r r e a med ie a 1 rgarnent u l u ineaei pos !erioa rae sepa ra t a in pa rtea po p Iiteu ob Iic, a poi, II I descen si une, se

Iater a la si mediala, care cornunica .nu- . inser a pe supr alata posterioara a tibieirn a i in porti u nea ante rica Til. Lim ita Ante rib r ca ps ul a a r tiucu I atiei e l o r liii-

an leropos terioa r a din t re pa rti Ie dre apta ca ta de tendon u I m uschiu lui cva d riceps

~i sttnga ale cavitatii articulatiei 'ge- al lernurului (m . quadric eps [emoris ),nunchiului e pr ezentata de p liu' sinovia I in profunzimea d ruia este inca d ratainfrarotulian. rotula. Fibrele tendinoase ale acestui

Ligamentele extr aar ticu lare ale. ar ti - muschi ajung la baza rotulei. 0 parte

culatiei genunchiului s int constituite de dill fibre ale acestui tendon se inser a peligamentele colater a le tibial si fibular, marginea superioara a rotulei ( 1 8 . baz ade ligamentele oblic si ar cuat poplitee,' ei} , alte fibre adera la supr aiata ante-de ligamentul rotulian. de retinaeulele r ioar a a rotulei, concrescind cu ea, si semedia I si I a lera I a Ie rotulei (vez i fi g. 99, in s era pe Iuberoz ita tea tibiei, Aces t tr a-

1.00). L i g 3 men t u I col ate r a 1 ~ veu, grossi lat, situat lntre virful rotuleifib u I a r , fig. collaterale [ib uiare, re - I~ iuberozitatea tibiei, reprez.inta l]g a-prezinta un tr aveu rotunjit de circa 5 r n r n men t u I rot u I j a n (Ug. patellae),

140

3

fig •. 1 02 . A r t ic ula ti a genunchlutu i (sectiune sagi·

tala)

I' - bursa su pr a pa te II a rts , 2 - tendo rn. q ua d r icipitis 'f ernoris:J - pntella : 4 - cavitas arucu+a«. _ 5 - plica alar-is ; 6 - lig .pateltae : 7 ~ bursa infr apa tellarr.s j }I IH L lIH . l :a , S - tucercsuastibiae , ~ - tibia: 10 - TrI{!f IIfSC: :US la ter.ahs : I ~ ~ lemur.



Fig. 103. Radiogr ana a rlcul atiei geflllnchilil ui(d repl ) in extensie (a, aspect anterior) ~i inIlexie (b, aspect latera I).

(I: 1- os rcmorts : 2 - condvlus medialis ass-is Iernor ls , 3-lanta a r ticula r a in aft. gent.tnchiului: 4 - condvl us medialishbiae : 5 - eminentia Intercondyl arts ; 6 - caput -iibulae: 7 -condvlus late ral is tibiae; 8 -, condylus latera lts cs sls femoris;9 - patella. b : I - os femoris; 2 - Ios s.a lntercondvlarisos s!s lemorts : 3 - con dylus medial is tibiae: 4 - caput fibulae::1 - tibia; {) - tuberositas tibiae: 7 ~ ccndvlus medialis os slslemorls ; 8 - condylus later alis os sts lerriorts : 9 - patella.

Ret ina cui e I e me d i a I si I a-teral ale r o t u l e i, retinaculum

patellae media le ~i retinaculum patellae/aler dle, repr ezint,\l f ascicu le le in terne:;;i externe ale tendonulul rnuschiuluicvadr iceps a l Iernurului, se rasfira de lar otula spre epicondilii lateral si medialai femurului. 0 parte din [ibrele acestorligamente tree pa r alel eu ligamentulrotulian iii jos si se inser a pe supr a lataanterioar a a tibiei,

Ar ticul atia genunchiulul are citevaburse sinovlale, b ursae sqn ooia les (fig.102), situate intre tendoanele muschilorla nivelul insertiei lor pe oase. Uneledin acestea cornunica eu cavitatea arti-cular a, sporind cu mull volurniul ei.Nurnar ul ;;i dirnensiunile burselor sino-

via Ie var iaz a individ ua I. Principa lelesin!: bur s a sup r a rot u I ian a,bursa suprupate ll ti ri s, situate mai sus derotula, tntr e femur ; ; i tendonul cvadri-cepsului Iernurulu i : bur s a in f r a-rot u I jan apr 0 fun d a , bursa in-

[rapateluiris profunda, aflata intre li-gamentui rotulian ;; i tibie : de p r e-s i u II e a sub pop lit e e. reccessus

subpopl ileus, a f I a ta s Ll b ten don u I m u s-"chiului popliteu ; la nivelul inser tiei ten-donului rnuschiului eroitor se aWlbursa subierulinea m, sartorii, existaburse :; d linga a lt: jnuschi. Pe supra lataanter ioar a a genunchiul ul la nivelul ro-tulei in stratul de te sut eelular e situa-ta b u r s a sub cut a nat apr e r 0-t u I ian a , bursa subcuianea prepa-tellaris.

Dupa forma letelor articulate articu-

l atia genunchiului e condilar a tipicaTn ea pot fi rea liz.ate miscari in j ur ul adou a axe: f ron ta I si vertica I ( 1 0 1 1 gitu-dinal ) . In jur u! axului irontat in ar ticu-latia genunehiului au loc flexia ~i ex ten-sia eu ampliludinea surnar a de 140-1500

• La Ilexie gamba Iorrneaz a ·eu coap-

1 4 1



Fig. 104. Articula(iile talocrura Iii ~i lalocalcaneo-

naviculara (secttune lront al a}.

I ~ t i b i . ; 2 - m a l l e o l u s m e d i a l i s : 3 - 1 . l u 5 ; 4 - p a r s i i ·

b to c a l c a n e a l ig , m e d ia l . [ d e l t o id e u m ] ; 5 - lig. t n lo c a lc a n e u m .

tnteros seu rn ; 5 - articulatio subtafa r ls ; 1- calcaneus : B-c a p s u ! a a r t i c u l a r i s : 9 - m a l l e o l u s l a t e r a l l s : 1 0 - a r t i c u l a t l otaloc r or" I is. ; I I - syndesmosts {a r ticul a tio 1 libiofi bu 10rls .

12 - membrana inte rossee cruris; 13 - HblJl;;..

sa un unghi de circa 400. La aceasta

m iscare are loc relaxarea ligamentelorcolaterale. Flexia e Ir inata mai ales deI igamentele cruciate ale genunchiului

si de tendonul cvadr icepsului Iernurului.De pe urma relaxarii ligamentelor co-laterale odata eu 'Itexta In articulatiagenunchiului e posibila ~i rotatia Injurul axului vertical. Amplitudinea rota-tiei active in a rticul a tia gen u nch i lu i.constituie in medie 15°, iar a rotatieipasive - 30--35°. Ligamentele cruciatei r i n e a z a ~i l i r n i t e a z . a r o t a t i a i n a u n t r u .iar rotatia in af ar a cere relaxarea lor,.insa aceasta rniscare este lim itata deincor darea lig arnentelor colaterale. Laextensie In articulatia genunchiului coap-sa si gamba se plaseaz a pe 0 linie

-dreapta, la aceasta m iscare se ineordea-z):i puternie llgamentele cruciale ~i eo-later ale, iar coridilii femuruiui se spri-jina eu putere pe epifiza pr oxirn a la atibiei. In aceastapoz itie gamba impreunacu coapsa constitu ie un suport imobil.

Meniscurile articulatret gen unch 'ju luiI H timpul rniscar ilor lsi schirnba forma

142

~i pozitia. La Ilexie ~i extensie pe Iatalor superioar a gliseaza condilii Iernuru-lui, iar l r otatie meniscurile im preunacu fem u ru I gl iseaz.a pe f ata a rticu la r aa tibiei. ,

Pe c I i s eel era d i 0 log ice a le

articulatiei genunchiului iisur a articu-lara radiologica pare foarte lnalta dineauza prezentei meniscurilor (fig. 103).Cam in por tiunea ei medie fisura ar ti-

cular a este lncurbata la nivelul erninen-

[ei intercondilare aIibiei. Pe clisee slnt

net vizibi\e nu numai Iernur ul $i tibia.ci si rotula. U ltim a se supr apune pe epi-'fiza distala a Iemurului. Intre condilii

medial si lateral se afla 0 regiune maitr ansparenta care corespunde fosei in-- tercondilare. Meniscurile stnt vizibilenurnai in cazuri de investigatii specia le.

Unirea oase/or gambei

'Oasele gambei (tibia : : ; i fibula - tibia.et fibula) se unesc prin diar troze (art,

tibiojib uldris} si sinartroze (sindesmosis

tihioiibutarls, membrana- interossea c r u -ris).

Arttculatia tlbloffbulara, articulatiotibiolibuuiris, reprezinta unirea Ieteiarticulare a capului fibulei eu lata ar-ticulara Iibulara a tibiei. A rnbele fetearticulare stnt plate, pe marginea lor ein ser a ta 0 capsula. ar ticulara r acor data

tensionat. Cavitatea ar ticulara uneoricornunica eu cavitatea ar ticulatiei ge-'nunchiului, Anterior capsula e inser atacu I igam ' e n t 1I I ant e rio r p ee a p u \ fib u lei (lig. capitis fibulae

anterius), iar posterior - prinl i g a -m eon t u I P 0 s t e rio r a 1 cap u ! u j

fib u lei (fig. capitis [ibulue posterius}:In aceasta articulatie miscarile sint li-mitate.

Sindesmoza (artlculatla) tibiofibu-lara, 'syndesmosis (articulatio] tibioji-bularis (fig. 104), .reprezinta 0 unireneintrerupta Iorrnata de incisura fibula-

ra de pe epifiza distala a tibiei si deIata articular a Iater a la a maleolei. Inaceasta sindesrnoza prolabeaz.a frecven!membrana sinoviala a articulatiei talo-cr urale. In asemenea cazuri ea se prezin-tii in calitate de articulatie tibiolibular a

in Ier ioa r~. r art. iibioiib ularis (inferi-

or)]. tnt re Ietele a rtieu Ia nte a le epi!:



zelor d ista Ie a le ti biei si f ibulei se afIaun mare nurnar de fibre conjunctivescurte. Anterior $i posterior aceasta sill-desrnoza este consclidata de 1 i g a-men tel e t i b i 0 fib u I are a n-

t e rio r s i P 0 s t e rio r. ligg. tibio-fibularia anterius ei posierius. Ele sintsituate intr e rnaleola later ala si tibieTn aceasH i sill desmozi'i m i~ci'i ri Ie sin tpractic nule.Membrana interosoasa a gambei,

membrana interossea cruris, este racer-da la pe ma rgi n i le in te r os oa se aIe tibiei~i fibulei. Ea este rriai groasa decit mem- ,brana interosoasa din antebra]. In par-tile superioar a s i i nl er io a r a ale membra-nei ex ista ori f ici i pentru t recerea vase lorsi nervilor. Lipsa cvaz itotala a m isca-ri lor din tre tibie ~i fi bu Ia se exp I ira

prin f unctia de supor t a gambei -$ i prin

participa rea f ibu lei Ia form a rea a r o t leu-latiei talocrur ale.

Uniri/e oase/or picioru!ui

Oasele picior ului se unesc i'ntre ele $icu oasele gambei formind ar ticulatiiloar te complicate ca structure si Iunctie.A rticu Iatiile picioru 1ui pot fi.div iza tein patr u grupe mar i: 1) ar tic ula rea pi-ciorului ell gamba ; 2) articularea oase-lor ta r su lui; 3) articu Iarea int re oase leta rsu lui $i meta ta rsu lui: 4) articu la reaoaselor degete lor picioru lui.

.Artlculatla talocrurala, articulatioialocruralis (vez ifig. !04; fig .. 105, 106)_Aceasta articulajie uneste gamba cu pi-cioru lst constit uie 0 art icu la tie Ioh lea-di tipica. Ea este formals de fetele arti-culare ale ambelor oase crura!e $i defata articular a a as!ragalului. Petibiese afla lata ar ticulara inler ioar a, carese uneste CL l tr ohlea astragalului, sifa ta articu la ra a m aleolei media le, cecontacteaza cu Iata me d ia l a, m aleo lara,a_ cilindrului trohleei astragalului. Pe

fibula se afla Iata articular a a maleoleilatera Ie ce contacteaza eu [ j t a lateralarna leola ra de pe astr aga 1 . Tibia Si libu-la unite impreuna cup rind ca intr-o furcatrohlea astragalului. Capsula articu laraa re forma .un ui man son scu rt, ca re pesupr a iata anterioar a a oaselor ga'mbeiSi pe ast raga 1 se fixeaz a cu 5~8 mmanterior de car tilajul articular, iar peste-

Fig. 105. Ligamentele ~i ar licu I alii Ie picioru I uidrept

I ~ tibia. 2 - Iig _ mod la le (de ltotdc urnj : :> - lig_ 0. lcaneo-navicu lare : .. .- lig. ca lcaneocuboldeum : 5 ~ l igg_ cuneonav i-

cular ia dorsa lla : 6 - ligg , m et atarsea ln te rossea : 7 - ligg .t a r a o m e t a t e r s ea d o r s al i a : 8 - ~'ig. c u n eu c u b o t de u r n d o r s al e ;

9 - lig_ calcancocubctdeurn dorsale . 10- I·ig . telocal caneurnlate rale : II - lig. calcaneot lbuhare : 12' - mal leof us lateralls :

13 - lig. talo Iibuf are aruertus : !4 - lig , libioflbutare ante-

rtus : 15 - rnernbrane tnte rcssca cruris; ],6 ~ rnalteolus me- _

dlalls.

rior $1 bilateral ~ pe linia cartilajuluiarticular. Tn partile latera le ale articu-la tiei capsula este tenace si masiva, an-terior ~i posterior ea e fina si lax a, for-·meaza pliuri. l.igarnente.le care forti ficaar ticulatia sint situate pe supr a letelelalerale ale ar ticulatiei. Ligarnentul me-dia I (deltoid), ligamentum mediate (del-

toideum) (vezi fig. 104, 106), fiind si-tua! pe supr alata rned iala a articula-tiei, are aspectu I unei ben zi fib roaselate, care se ras[ira in dir ectie inferioa-r a. Acest ligament gros si rezistent in-cepe pe rnaleola medial a, coboar a .tn

jos$i se inser a cu capatul sau l at peoasele navicular, astr agal si calcaneu,In el distingern 4 part}: par teat i b ion a vic u 1 a r a , pars tibionaui-cultiris ; par Ie a lib i0 cat can e-a 1 a . ' pars tibiocaictinea ; par til ea n t e r ioa r a $1 p o s t e r io ar at i b i 0 tal are, partes tibiotalares an-terior et posterior. Lateral capsula

143



Fig. 106. Ligamentele ar ticul atiei ta locrura Ie d rep-te (prezentare semischernatica j .

a - a s pe ct e x te rn: b - .C lspe-c t medial; I - cnp su!a a r ltcula-

rts . ... - Jig, ca l caneo ltbulare : 5 - Itg. talof ibularc poster ius :2 - lig. talolrbul are anterius : 3 - lig, bilurcmum : 6 - lig ,

mediale (deltoideurm .

a rticu la tiei este forti fica ta de trei Iiga-mente. L i gam e n t u I t a I 0 fib u-

Ia ra n t e rio r" lig. ·taloflbulare an-

terius, este subtire, scurt, de forma tet--r agonala. EI trece orizontal, se inser ape supra lata exter na a maleolei latera-le si pe colul astragalului. L i gam e n-iu I t a 10 fib u I a r po s t e rio r.

Ug. talolib ulare posterius, es te situatpe supr a f a ta posterolatera la a artic ula -t!ei Incepe de la maleola later ala. se

indreap ta posterior $i se inser a pe apoii-za poster ioar a -a astragalului. L i g a-men t u I c a Ican eo fib u Ia r , iig .

calcaneofib uldr e, incepe de Ia rna leo la

later ala . trece in jos si se terrnins pe[ata exter ioar a a calcaneului.

In artlculatia talocrur ala sint posi-bile miscari in jurul axului frontal-ile xie (flex ie p lantar a ) si extensie (f lexiedor sala) . Amplitudinea surnar a ia mis-car i! echivaleaz a eu 60-70°. In Ile xi op l a n t a r a stnt p o s i b i l e s i m i s c a r i l a-

ter ale de mica arnpl itudine, deoareeeportiunea ces rnai Ingusta a t r ohleei

astr agalului intra in cea mai lar g a partedintre rnaleole!e oaselor gam bei.

U nirea oaselor tarsulul e prezen tatade urma toare le artieulatii: subta lar a.ta loca Icaneon avicu Ia r a , 'c a Ica neoeu hoi-

da, cuneonavicular a si ce le tarsometa-tarsiene (fig. 107), '

144

b

Articulatia subtalar a, articulatio sub-

talaris. Este iorrnata de lata ar licular ap oster io ar a c alcan ea la. situata pe su pra -Ia ta in ierio ar a a astragalului, ~i de lataarticular a talara af lata pe supr alatasuperioara a calcaneului. Fetele ar ticu-lare stnt absolut congruente ea formasi dim en siuni, capsula articulata estefina ~i f la s ca. in exterior este consoli-data de Iiga mente pe tot peri metru ITn aceasta a rtieu I a tie s in t posibi Ie rnis-

car: doar in j ur ul a xu lu i sagital.Articu latla talocalcaneonavicu Iara,

articulatio talocalcaneonavicularis. Ar ti-

culatia este lorrnata de capu l astr ag alu -lu i ce a rt ic u le a z a anterior eu navicularul

Si inferior cu ealeaneul. Fata articular aa astragalului (facies articularis talaris

anterior) es te com p leta l a de sup ra fa [aI i gam e n t u lui c a I c a n eon a-

vic u I a r p I an t a r (lig. calcaneo-

naviculare planiare], La n ivel u I un delig arnentul contacteaz a eu capul astra-galului tn profunzimea lui se afla unstrat de eartilaj Iibr os. Capsula articu-lara se inser a pe marginea lejelor ar ti-culare iorrnind a singura cavitate .ar ti-cular a. Capsula e Io r tiiicata de ligam en-

te o L i gam e n I u I I a I0 c a Ican e-

a lin t e r 0 s 0 s, ue- ialocalctineum

inierosseum (fig, 108), este situat insin usu I tarsu lu i si unes te fetele eon-traiaeente ale santurilor de pe calcaneu:;;as 1 raga l. Aces! I ig a m en t este fo a dere zis te n t s i une s te te n ace aeeste oaseLig. calcaneonaoicuiare plantare repre-z inta un tr aveu fibros de 0,5 em grosirne,



lFig. 107. Ar ticulatiile picioru lui drept

(sectiune sagita la I '

I - tibia: 2 - ar tlcnl at!c Laloer u r al ls : 3 - talus; 4 - cal-

c an e u s : 5 - a r i l c u l a l i o s u b t a l a r l s : 6 - l ig _ t a l o c n l c a n e n m

irue r osseurn : 7 - lig. plantar e tcngum ~ 8 - car ttlago arucu-l aris : 9 - oa ses amoldeu m : ['0 - phalanx p roxirnalls : I J -

-W I rttc uia tio me lata rsophals ng~a; 12 - os met ata rsale l : l:3 ~a r ticu l a tin ta rs orne ta ta rs ea : ~i~ a s . c une ito rm e m e dia le :15 ~ ar f iculatio cunena vicul arts : ~6 - Q~' naviculare: [7 ~

ilr(iculatio tal ccalcaneonavlcul ads.

r aco r da I in Ire rn a rginea in f e romedia Iaa su stentaculuni tali. ca lea nell si su p r a-lata infer icar a a navicularului, Aces!ligament sustine capul aslragalului. Inca z de e xte ns ie in aces I u ga men I are

lac coborirea capului astr agal ului ~iaplatisarea piciorului. L j gam en! u I

I a 1011 a vic u I a r , fig. ialonaoiculo-re . lor ti fica pa rtea su per loa r a a a r ticu-latiei si uneste supraf ata dor sala a co"lului astragalului cu osul navicular.

Dupa forma fete lor a rlicu Ia re a r tic u -t a u o talocalcaneonauicularts poa te ficonsider ata de tip sferoid. ins3 rniscarileII I ea stnt posibile doar In jur ul axuluisa g il a 1 . ea re t rece prin pa r tea medialaa capului astr agalului si ies~ pe sypra-lata lateral a a calcaneului, Mi~eareain aeeas ta a r ticu la tie se rea I i zeaz a s i-

m u lta n cu rnisca rile in a r ticula [ia sub"ta Ia r 3 , art. subtalaris, a dica a mbele a r ti-cu Iatii f unctioneaza sirn u ltan ca 0 arti-culajie cornbin ata . Amplitudinea misca-rii In aceste articulatii este lim itate dincauza incoincidentei centr elor axelor lo rde rniscare, dilerentei rninirne dintre arii-le fete lo r articu late $ i prezentei ligam en-

10 Cornanda 91311

lelor tensionate. M isca rea intr-o aserne-nea articulatie combinata se realizeazain jurul axului sagital ~ adductie ~i

ab ductie. Astr ag alul aid e imobil. semisca doar restul picior ului impreuna cuca lca ne u I s i ria vicu I a r u 1 . T r i a dd uct ie(rotajie irialar a) se r idica marginea

media Ia a picioru Iui, ia r supra fa [a eidorsa I a s e ro te s te in s en s I a t e r a 1 (s u pi -

natie l In caz de abductie (ro tatieinauntr u) marginea later ala a picioruluise ridica, iar supr a iata lui dorsala sein loa rce in sens med ia I (pron atie) .

Ampliludinea surnar a a miscar ilor injur ul axului sagital nu depaseste 55°.

La copil, mai ales in pr imul an de

viata, piciorul se afla in poz itie supinate,din care cauza in tirnpul rner sului copi-lui nu se sprijina pe toata talpa, cidoar pe rnargiriea ei later ala. Oda ta cuvirs ta a re lac pron a [ ia p icior u Iui (coho"rirea rnarginii lu i media le) ,

Articulatia calcaneocuboida, artie ulti-

iio c a lc a neoc u bo id ea . Ea es te forma tade fetele articu late contr aiacente alecalcaneului si osului cuboid. Fetele arti-culare sint deosebit de congruente. Ar ti -cu 1alia e s e l iforma. Ca psu la ar t le u I a r~di n pa r tea m edia Ia e groasasi racor da t ate n siena I, din pa r tea lateral a ea e ma isubtire si mai l lasca. C avitatea articu-,I a r a a acestei a rticu 1 atii es te izo[aJasi doar rareori cornunica cu cavil_?{eaarticu lajiei ta loca Icaneonavieulare / (ar-iiculatio talocalcaneonaoicularis'[,' Din

I-'

/'"/

14 5



fig. '108. Piciorul (sectiune orlzonta 18).

t - J i g _ tn lo ca lc an eu m I nte ro s s eu rn : 2 ': "" '" a rtjc ula tfo t alocal-caneonavlcul ..His; 3 - articul atto cuneonavlcul a rls : 4 -- ar-nc ulauones Ie rsometatar seae: 5 - a r f Ir ul alto calcaneoeubol-dea.

pa rtea p la nta I " a caps u Ia e forti fica t a de

ligamente rezis.tente : Ii gam e n t u I

c a I can eo cub 0 i d p I ant a r. fig.

calcaneocuboideum .planiare, scu r t s 1

pulernic, $1 I 1gam e n t u I P I ant a rI u n g, lig. plantare longum, care e celmai puter nic din ligameritele piciorului,

Acest ligament incepe pe lata inlerioaraa calcaneului si, dila tindu-se in evantai,

se inse ra pe bazele oaselor II-V meta-tarsiene. Ajungind pina \a osul cuboidprin santul tendonului rnuschiului fibu-lar, el translorrna acest san] intr-uncanal. Mi$carile in articulatie stnt li-rriitate. E posibila doar 0 ro t atie rediisa'ill jurul axului anteroposterior ca adaosJ a rnisca ri Ie in a rtieu Iatia ta loca lcaneo-navicular a.

Din motive practice articulatio calca-

neocubotdea $i articulatio ialonaoicuui-

ris ' (ca pa r te a art. talocaiconeonaui-

cularis) se consider a drept a articulatleunltar li a tarsului (ar ticulatio tarsi

transversa. articu latia Sopa r). Cavita--'.ti le a r ticu la re a Ie acestara sin Ior ien ta te'j,v asa mod, lncit forrneaz a 0 linie in

fo"Fma de S, care t r averseaz a axullong-itudinal al picioru lui. Pe linga liga-mentcle care consolideaz a Iiecare articu-

1 4 1 3

. '

latie aparte exists $1un ligament cornunpentru arnbele ar ticulatf nurnit b i fur-c a I , fig. biiurctitum. EI incepe pe mar-

ginea superioar a a ealcaneului ~i sebiiurca apoi dind nastere I i gam e il-

l u lui c a Ican eon a vic u Ia r , fig.

caicaneonauicultire, $i I i gam e n t u -lui c a I cane 0 cub 0 i.d a I, lig, cal-

caneocuboideum. Liga men tu I ca lcaneo-navicular se insera pe marginea peste-

relater ala a navicular ului, ia r cel cal-caneocuboidal - pe supr aiaja dorsalaa osului cuboid. Cind se sectioneaz aacest ligamenl dublu, ar ticulatta trans-versa la a larsului s e 'de z membreaz alesne Din aceasta ca uza ligamentu Ibifurcat, fig. biiurcatum, se numestecheea ar ticulatiei Sopar.

Artlculatia cuneonavicular a, articulo-

tio cuneonaoicularis. A ceasta articula-

tie de tip plat uneste trei oase cuneiiorrnecu osul navicular. Capsula ar ticulatieise insera pe rnarginea car tilajelor v a r ti-

culare ale Iete lor jonctionate. Ar ticula-tis este Iortificata de I i gam e n tel ed 0 r 5 a I e s i P I a 'n tar e c u n e o-

n a vic u Iare, ligg. cuneonaoiculdria

pluniaria ei dorsatia, de ligam e n -Ie l e in t e r o s o a s e i n t e r c u-n e i !0 r m e. ligg. lntercuneiiormia in-ierossea, precum si de I i·g arne n tel ei n t e r c u n e I f o r rn e d o r s a I e s ip I a' n tar e, uee. intercuneiiormia dor-salia et plantaria. Fisur a articular a aarticulatiei cuneonaviculare se prelun-

'geste intre oasele cunei forme, uneori. ea, pr in aceste prolabari, cornunica cu

cavitatea articulatiilor tarsometatar-siene.

Articulatiile tarsornetatarstene, arti-

culationes tar sometaiar sea (a rlieu Iatia._Lisfrank), Aceste articulatii 'plate sin!

formate de unirea oaselor cuboid si cu-neiforme cu oasele metatarsului. Artj-

culatiile sint reprezentate de tr ei arti-culatii izolate. Una din ele ior meazaunirea osului cuneiform medial ell osul

I metatarsian, a doua repr ez inta unireaoaselor metata rsiene II ~i III cu oaselecuneiforme iriterrnediar ~i lateral si alreia constituie unirea osului cuboid cuoasele metatar siene IV ~i V. Capsulele

a r ticu Iatii lor s1nt fortifica te de I i g a-rn e n t e l e t a r s o m e t a t a r si e n edo r sal e $i p I ant are, ligg. tar-



sometatarsea dorstilia et=planiaria. In-tre oasele cuneilorrne ~i rnetatar sienes int situate de asemenea I i gam e n-tel e· c u n e 0 _ met a ta r s i e n e j n-

t e r 0 so a s e, ligg. cuneomeiatarseainierossea. Din acestea, eel m edial, r a-

cor dat intre osul cuneiform media I siosul II r ne ta ta rs la n. data fiind irnpor-'tanta lui practica, se -. nurneste cheiaar ticulatiei L isfran e.

Art icu la ti iIe ta rsometa fa r siene sin t

plane. Miscar ile in ele sint m inim a Ie.Fetele contraiacente ale bazelor oaselor

meta ta rsiene formeaz a artlculatii in-termetatarsiene, articulationes inter me-

tatar seae. Aceste ca ps u le s in t fort if ic a tede I i gam e n tel erne tat a r s i e-ne d 0 r s a I e ~ i P I ant are, ligg,metaiarsea dorsdlia ei plantaria, situate

transversal. L i gam e n t e Ie met a-

t a r s i e n e i n t eros 0 a s e, ligg.metatarsea interossea. se afla intre fe-[ele contr aiacente ale caselor metatar-

siene. M i$carile in aceste ar t ic u l at iisin t lim itate.

Articulatllle metatarsofalangiene, ar-

ticulaiiones metatarsophalcingeae. Aces-

"leia sin t form ate de ca pitu Ie le oase lo rmetatarsiene si b azele falang elo r proxi-male ale' degetelor. Fetele capitu lelorarticulare au 0 forma sferoida, usorapia ti sa ta in sens t ran sver sa I. Cores-punz ator acestora fosele ar ticulare alefalarigelor au 0 forma de depresiuni

ova late in. sens transversal. Capsulaacestor articulatii este foarte fina si flas-ca. Din par tea later a la :;;i rnediala arti-

culatiile sin! foriificate de I i gam en t ecol ate r a \ e, l igg. collateralia. Celelaterale sin! mai masive Si mai puternice.Inferior a r ticu la tii Ie sin t Io r tif ica te deI j gam e n tel e p I ant are, useplantaria. L i gam e n t 1I I t ran s-v e r s a I pro fun d a I met a-

!a r sui u i, fig. metatarseum proiun-

dum transuer sum, reprezinta un traveuIibros care trece transversal de la capi-tulul osu!ui I metatarsian piria la capi-

ttdul osuiui V din aceeasi serie. Acest1 ig a m en t concreste cu ca ps ule!e a rticu-Ia t iilor meta ta rsof a Ian giene ~i unes tecapitulele tuturor ,oaselor m etalarsiene.In aceste articulatii sint posibile Ilexiasi extensia, precurn si, in amplitudini

rnult mai rnici, abductla ~i' adductia.

Amplitudinea 11ll1ara a miscarilor (fle-.xia si extensi.I) echivaleaza in mediecu 90°. Extensia (ftexia dorsala) e de

anvergur a mai mare decit in miscarileanalogice in articulatia rniinii.

Artlculatiile interfalangiene ale plcio-

rului, articulationes interphaltingea pe-dis. Dupa iorma s i lu nc tiile lo r acestear t iculatii sint similar e cu articulatuleanalogice ale miinii. Ele fac parte dinarticulatii!e trohleare, care lateral sintiortificate de Ii gam e n t e col a t e-r a l e , ligg. coiiatertilia, avind de ase-menea I i g a me n t e p I ant a r e./igg. plantaria.

Piciorul In ansamblu

Oasele piciorului au 0 mobilitate multmal redusa decit oasele mlinii, deoarece

picior ul si-a perdu! propr ietatile de Of-

ga n prehensiv ~i toate dispozitiveJe luisint adaptate la Indeplinirea lunctieide suporl al cor pului. Z ece oase alepiciorului : navicularul, oase le cuneifor-me medial, intermediu si lateral, osul

cuboid, oasele metatarsiene I-V seunesc inlre ele prin amfiartroze siconsti-

tuie baza salida a -picioruJui. Oaselepiciorului, ar ticulind intre ele, Iorrneaz aniste arcuri convexe in sus (bolti} , ori-entale in sens longitudinal si transver-sa 1 . Da tor ita aces lei str uct u ri arcuatepiciorul se spr ijina nu pe' toata supra-

Iaja plantar a, ci are trei puncte constan-te de sprijin : tuberozitatea calcaneal ain spate si capetele oaselor metatarsiener ~i V in par t e a a n l e r i o a r a .

Putern distinge 5 bo lti longitudinale(fig. 109) si 0 bolta transversals (fig.110) ale piciorului. Teate boltile longitu-dinale ale piciorului tncep din acelasipunct - de la calcaneu. De aici arcurile

boltilor se or ienteaza anterior si trecde-a I un gul oa selor meta ta rsiene. Prinurrnare, in cornponenta liecarei bolti seinclude un os metatarsian si ,o parte dinoasele tarsului, care sint situate Intre

osu 1 rnetata r sla n da t si tu be ro zitate acalcaneului. De exemplu, bolta I a picio-rului (rnediala) este Iorrnata de primulos metatarsian, de cuneiiorrnul medial,de partea rnediala a navicularului, aastragalului si calcaneului. Cea mailunga ;;i arcuata e balta II longitudinala,

!47



Fig. 109. Schema secjiunu Ion-giludinale a piciorului : directiahol tii longitudinal€' a picioruluie desemnata de iinia groass.

1- calc aneus : 2 - talus; 3 - 0'S navi-

culare: 4 - o s cunetforrne lnlermc dlum :

5 - 0' mejatarsi II, 6 - phalangesdigiti Il.

ia r cea rna i seu rHi ~i j oasa este bo Ita V'

longttudtnal a. In c onse cin ta la nivelulpunctelor superioare se Ior rneaz a boltaa rcua ta tra nsversala a p ic io ru lu i.Boltile piciorului srnt rnentinute de

forma oaselor constitu itive, de !iga m en-tete (,,.tirantele" pasive a I e bo Iti lor picio-rului) ~i de muschi (ca "tirante" active).Pentru eonsolidarea boltii longitudina-

Ie a picior ului In calitate de tirantepasive au 0 mare irnportanta fig. plan-

tare longum, lig. calcaneonauicuuu eplantare, aponeurosis plantaris. Bollatransversals a picior ului lsi rnentine Ior-ma datorita lig am entelo r· transversaleplantare, fig. metaiarseum iransoer sumproiundum, ligg. metatarsea inierosseaetc.

Mu~chii picior ului contribuie de ase·

menea la rnentinerea boltilor picior ului.constituind tirantele lui active. Muschiilongitudinali :;;i tendoanele lor inseratepe fa langele degetelor scur teaza picio-rul, co ntribu ind l a re tr ac ta rea boltilor

lui longitudinale, iar rnuschii tr ansver-sali fngusteaza picior ul, fortificind bolta

lui tr ansversala.Relaxarea tir antelor active ~i pasive

ale boltii pieiorului due la scader ea bol-ti lor p iciorul ui, aces ta se apla tiseaz a. de-venind plat (pieior plat).Gratie structurii boltite a p iciorului,

greutatea corpulu i se repartizeaz a uni-form pe supr aiata plantar a, se reduc

efectele tzb it u r i lor d in ti m p u! mers u lui,a l er ga r ilor, sa ltur ilor , deoa reee boltileexecuta rolul de amor tizatoare. Boljile

contr ibuie de asemenea la adaptarea pi-cior ului la rner s ~i alergare pe teren acci-

denta t.

148

Evolufia unirii oaselor

in filo· ~i ontoqeneza

La animalele inferioare (acvatice) unelepatti ale scheletului jonctioriau pr in in-

termed iuI sinant rozelo r concresteri a Ieoaselor prin [esut fibre s ca rti Iaginos sa uosos. Insa acestejonctiuni sin! putin rno-bile. Odata eu iesirea animalelor pe uscatrniscar ile lor devin mai complicate, dincare cauz a in tesuturi!e care unesc case-le apar cavitati susceptibile sa asigure 0

mobil ita te spor ita a pir ghii IOf osoa se. Inaces! mod animalele au capatat posibi- .litatea de a erectua miscar i m ai variate

$ i de anvergur a rnai mare, acesrea Iiindneeesare pentru locornotia pe uscat. Oda-ta eLI articulajii!e apar ~i iormele inter-

. mediate de jorictiune (sirnf ize sau semi-ar ticulatii, hem iar trozej , care se car ac-terizeaz a p ri n .fa pt ul c a u nir ile n ein tr eru -pt e ale oaselor cedeaz a locul primelor ar-tieu Ia t ii in t reru pte ca r acteriz a te p r in fi·suri.

Initial toate unirile oaselor la om aparca Iiind n eintreru pte ~i in continuare dinele se io r meaz a uniri intrerupte - ar ti-culatii, In anurnita rnasur a aeeasta esteo reflecta re a procesu lui de evo Iutie fi \0 -genetica a jonctiunilor oaselor. Pr irnor-d ii le ca n d r a le a Ie oa se Ior I a in cepu t i one-tioneaz a printr-un strat inter calar corn-

pact de rnezenchim, care estetesut

con-ju nctiv em brion ar.Evo Iuarea u 1terioa ri'i a j oncti un ilo r

oaselor are loc in mod diferit in iunctle detipul unirii ce urrneaz a sa se formez'e. Ineazul torrnari! sinartrozelor asistarn la 0apropiere treptata a oaselor articulante ~ila 0 reducer e a grosim ii stratului inter-



calar de m ezenchim inclus inlre ele. Incontinuare acest slr at este substituit -de

[esut Iibros sa u car tilaginos.In cazul in care jonc[iunea viitoare va

fi sinovia la [articulatie ) la a sasea sapla-rnina de dezvoltare ernbr ioriar a in stratulde m ezenchim intercalar se iorrneaz a 0

Iisu r a . Apa ritia fis u r ii a r t ic u Ia re se d a to-reste terisiunii exercitate de prirnor dlilernusculare asupr a extrerrutatilor oaselorar ticulante . Pe baz a mezenchimului adia-cent 1 3 viitorul os se ior rneaz a c ar ti la ju larticular. Deosebil de tim puriu pe bazamezenchimului cl r cumiacent la a rti cu la -tia viitoare se I or r ne az a capsula :;.i liga-rnenlele articulatiei. Form area ligam en-telor incepe inainte de aparitia Iisurii ar-

ticulare. Str atu l p rofu nd al capsulei pri-. mare a a rticulajiei genereaz a m em b-ra nasinoviala. La nivelul viitoarelor articula-[ii ale genunchiului, sternoclaviculareetc. apar doua Iisuri articulare, iar stra-tul de mezenchim intercalat in tre ele setr anslorrna in disc articular. Bureletulca rti laginos a rticu 1 8 r se lorrneaz a dincartilajul in tr aar ticular. par tea centr alaa car uia se resoarbe, iar por tiuntle peri-lerice concresc cu marginea ietei a r ticu-lare .a osului.

C ind se Ior m eaz.a sirnf iz e (herniar l r o -ze le) din st ra tu I de mezerrch im in lerca la t

in tre oasele care jonctioneaza se dezvol-ta un strat cartilaginos rnasiv. In profun-

zim ea acestui cartilaj la nivelul stratuluim ijlociu apare 0 fisura de dim ensiunimici .

Parlicularitatile de vi'rsta

ale articulatiilor

Capsulele articulate la nou-nascut sint

tension a te p u tern ic, ia r m ajoritatea li-garnentelor sint form ate din niste fibrerare si putindilerentia le. Dezvollarea ar-ticulatiilor se produce deosebit de intenspina la virsta de 2-3 ani datorita spori-r ii a c ti vi ta ti i rnotor ii a copilului. La copiii

de 3-8 ani amplitudinea m iscar ilor intoate ar ticulatiile sporeste pe fondul ac-celer arii sim ultane a procesului de cola-geniz are a ligamentelor si capsulei arb-culare. In per ioada de la 9 pina la 12-14ani procesul de restructur are a car ti-lajului articular e mai putin in t ens. For-.rn a r ea Ie telor a r ticu 1are a ca p su lei si Ii-

-+-.......-3

-+-~~~aNr-4

a

b

Fig. 110. Schema de structur a a boltii transversale

a picior ului (regiunile tarsului si melatarsului).

a ~ sectiune prin ar tic ulejllle ,rne!iliarsi-ene':' b ~ secltune

p r-ln oa s ele me l atarsiene : i - osul cuboid. 2. 3. 4 - oase!e('uneHorme; J - V - o a s e J e - m{>f~rta rsiene.

gamentelor se delinitiveaza in fond lavirs ta de prea do lescen ta (12-16 ani) .

Col 6 a n a v e r t e bra I a . La nou-nascut discur ile intervertebrale sint foar--Ie in a l te. apofizele a rtlcu Ia re a le ver te-brelor sint pronuntate, pe cin d corpur ilevertebrelor. apolize le tr ansver sa lesi spi-noase sint relativ putin dezvoltate, Stra-tul cartilaginos care tapeteaz a la ta supe-rioa r a :;.i in ferioa ra a d iscur ilor in t erve r-tebrale la copii este mai Inalt decll laadulti, lnelul fibres e bine dezvoltat si e

, v ad it delirnitat de nuc!eul pulpos al aces-tuia.Discur ile intervertebrale se disting

pr in alim en!area lor copioasa cu stnge,A r ter io Ie le, ca re patr un d in d iscu ri le in-tervertebra Ie fa c anastornoze reci proce inprofunzimea discului, iar l a periferialui - Cll arteriolele per iostului. O sifica-rea zonei rna rgin a I e a ver tebrelor in pe-rioada prepuber tar a si pubertara duce la

involutia vaselor sanguine din discul in-tervertebr a I. --

In vir st a avansata :;.i s enila discul i 1 1 - .

te~vertebral plerde din elasticitate (une-on aceasta se tnr egistr eaz a chiar l a vir,sta de 30-35 de ani). Dupa 30de ani tn-cepe osilicar ea partiaLli a nucJeuJui pul-posin regiunea tor acica a coloanei verte-

l.49



br ate, insii d upa 60 de aniI enomen ul se"tntilneste de 2 or i mai fr ecvent. La virsta- ' d e 50 de ani nucleul pulpos scade In di -

mensiun i, Par tea in tern a a inel u lu i librosI care incorpor eaz a nucJeul nu se osiiicaI niciodata, insii in restul inelului se intil-

I nesc nuclee d e o sific are in vir-sta av an-I sata si senila, La indivizii seniti putern deasernenea observa aparitia focar elor decalcilicar e In iigamentul longitudinalanterior la nivel ul ins ertiei lui pe mar gi-nea.xettehr ei.Curbur ile coloanei vertebra Ie la nou-

nascut abea incep s a se proiileze. Dupa

nastere apare mal tn til lordoza cervicala~i ciioz a tor acica. Lor doza lornbar a sernanilesta cind copiluf incepe sa sead a ~i

devine mul! rnai pronuntata ctnd acestaincepe sa rnear ga. La vir sta de 7, ani secontureaz a clar lordoz.a cervica la si ci -

io z a to r acica Formarea lordozei lornbarese dejinittveaz.a ceva ma-i t ir z!u, in perioa-da de rnaturiz are sexual a.Cutia t o r a c i.c a. La nou-nascut

cutis tor acica .are 0 forma de clopot eu-unghi inf r aster na I de 90-95': Da to r itapo z itiei evaziorizontale a coastelor aper-tu r a superioar a a toracelui e si!uala inplan orizontal, ia r incisura j ugul ara asternului se proiecteaz a la nivelul ver te-brei Ior acice. La virsta de sugar spati-ile intercostale se largesc din cauz a co-bo r ir ii c oaste lor. D eschide re a unghiuluiin f rasterna I sea de pin a Ia 85-90°, Sprefinele per ioa dei de prima copilarie dirnen-siun i le anteroposte rica ra si t r a nsve r sa1aa toracelui devin ega Ie, sporeste unghiulde tnclinare a coastelor. Unghiul inir as-ternal scade ptna la 60-70°. Incisura ju-gulara a ster nulul s e p ro ie ct ea za la nive-lul vertebrei II tor acice. Abea spre iineleperio adei de prima copil arie dia metru II ran sve r sa 1 a I tor ace lui prev a leaza asu-p ra ce lui anteroposterior. 1n virs ta pre-pubertar a se deiinitiveaz a formarea to r a-celui si nivelul incisur ii jugulare cores-pun-de vertebrei III tor acice. Osificareacar tilajelor costa leIn virsta avansa ta sise n i Ia duce l a dim in ua rea elasticit a tii $i

amp I itu d (n ii excu r si un ilor cu ti ei tor acice.Forma ei devine mai plata si dirnensiuneavertica Ia spores te o

,Articulatia u m a r u Iu i. Dep-r esiunea articular a a scapulei la n ou -n as -cut e plata, 'de . forma ova la, iar bureletul

150

glenoidal nu este pre-a inalt. Capsulaar-lieu 1 ar a e tensian a t a , cone resents cu Ii-gamentul coracohumeral. scurt ~i binedezvoltat, ceea ce lim iteaz a amplitudineamiscarilor til artlculatie. In prima copi--18.r ie ca vi ta tea glenoi da I a irn b r aca f or rna

lipid pen tru om uI rnatu r. Caps ula ar ti-cular a devine mai Ilasca :;;i ligamenlulcor a coh u r ne r a I mai I u n g.

Ar t i cuI a t ia cot u 1 u i. La nou--nascut ligamentele colaterale ulnar si ra-dial stnt legate prin lirele libroase alecaps u lei a r ti cu Iare ca re e r acorda ta ten-

sioriat.Ligamentul inelar al radiusului la nou-

nascut e subdezvolta:t. Forrnarea capsu-lei s i ligamente\or articulat!ei cotului sed ef'initivea z a catre inceputu I perioadei'prep uberta r e o .

Art icui a t i a r a d i0 Car pia'

n a , ar t i c u l at i i l e m ii n ii. Lanou-nascut mem brana iibroasa a .artlcu-Ia [ ie ] -r adoica r plene este fina, pe a : locu r i

intre .Iasciculele de fibre exista spatii

cornpletate cu tesut celular lax. Discul ar -.ticular 'rtr a : r ticu Ia tiei r a d io ca r p ie ne tr ec enernij locit in epifiza distal a car tilaginoa-sa a ra diu su lu i. Mi~earile i n a rt ic u la ti ara diocarpiana si in articulatiile mliniisint Ii m ila te din ca u za congruen teii nsu-!icien te a oase lor articu I ante (fo rrna co 1 -tur oasa a cartilajelor).

Doa r cat re perioa da de delin itiv a r e aostlicarii in scheletul rniinii are loc for-

. marea deplina a Ietelor articulare.capsu-.lelor ~i ligam entelor din aceste articulajiir • Art icui a t i a cox 0 ! e m 0 r a [ a.La nou-nascut acetabulul e de forma ova-1 1 3 ~i-cavitatea lui este mult rnai r e d u s a

decit la individul rnatur. Din cauza pla-

titudinii acetabulului cea rnai mare partea capului femurului e situata mai sus deacetabul. Capsula articulata esle Iinji,tension ata, ligamentul iliofemoral e binedezvoltat: ligamentu\ ischiofemoral incan 11 este format. ada t a C). l c re s te re a c a s e -lor bazinului In grosime ~i iorrnarea mar-ginii acetabulului In perioada prirnei co-pilar ii, capul femurului patrunde maladinc in cavitatea ar ticulatiei, zona circu-Ia ra se dep lasea zi'i in d irectia colu lui ie-muru lui. 1n perioada prepu berta r a zonacirculars ocupa deja pozitia tipica pentruindividul rnatur (circumscrie colul Iernu-r uluil .



Art ic u 1 aia g.e n-u n ch i u. I u i. .

C ondilii m edial si lateral ai lernur ului 1anou- nascu tau d imensi un i cvaziega le,capsula articular a este tensionata, rez is -tenta, ligarnentele poplitee nu sint forma-te, iar tneniscurile se prez.in ta sub formade larnele f-ine de [esut conjuncliv. Liga-

men tele eructate scu rte a Iea rticu Ia tieigenunchiului in aceasta perioada limitea-

z a amp Iitudinea m tsca ri lo r in ea. In adoua copilarie condilii Iernur ului ajung [a

forma tipica pentruiridividul matur. Bur-sa rotuliana la nou-n ascut nu cornunicacu cavitatea articulatiei. Ea se iorrneaz ape parcur.sul prim ilor ani de viata, insain 6% din cazuri aceasta bursa persists

'I

••

I"

si [a: drnul matur fara a cornunisa cu ca-vita tea a rticu la t iei gen un ch iu lui.-Artlculatia t a l o c r u r a l a s iart ic u [ a t i i [e pi c i 0 r u lui. Cap-sula ar ticulatiei taiocrurale la nou-nas-cut e foa rte fin a , l igarnen teIe sint sub dez-volta te, mai a les Iiga men tu I media I (de.l-

toid). Lin ia a rticu latiei transversale atarsului e aproape dreapa (Ia matur areforma de S.) Din rnornentul cind copilultncepe sa stee in picioare, sa rnearga si pernasura osifica r ii oase 1 0 r picioru 1ui arelo c forma re a defin itiv a a fete lor articu [a-re, a aparatului ligarnentar $i a b olt-lo rpicioru lui.

8.Artrologia-Stiinta Despre Unirea Oaselor

Documents

Transcript of 8.Artrologia-Stiinta Despre Unirea Oaselor