61447213-logopedie-1

8/13/2019 61447213-logopedie-1

http://slidepdf.com/reader/full/61447213-logopedie-1 1/53

Universitatea “Babeş-Bolyai”Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele EducaţieiCatedra de Psihopedagogie pecial!

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DELogopedie

Titularul cursului: lector drd" #$%&$ '(%&)$ $)C$ecţia de Psihopedagogie pecial!A de studiu: III

(biectivele cursului

Prin te*atica cursului se ur*!reşte preg!tirea teoretico-*etodologic! astudenţilor secţiei de Psihopedagogie pecial!" )e propune* s! le trans*ite*in+or*aţii privind conceptul de tulburare de li*ba, şi +or*ele acesteiaele*ente de +onetic! articulatorie şi acustic! *odalit!ţi de organi.are a*uncii logopedice /depistare0 e1a*inare şi diagnosticare2 etiologia0si*pto*atologia şi terapia tulbur!rilor de li*ba,"

3e*atica cursului1. Elemente de fonetică articulatorie şi acustică.

a2 aparatul vorbirii b2 teorii despre +onaţiec2 ele*ente de +onetic! articulatoried2 ele*ente de +onetic! acustic!e2 orto+onia

2. Organizarea activităţii logopedice4

a2 dina*ica tulbur!rilor de li*ba, b2 organi.area +uncţional! a cabinetului logopedicc2 docu*entaţia de cabinet +işe logopedice

3. Examinarea logopedică:d2 caracteristicile e1a*enului logopedic co*ple1e2 co*binarea lui cu e1a*enul psihologic

5

8/13/2019 61447213-logopedie-1


+2 depistarea şi e1a*inarea selectiv!g2 e1a*inarea propriu-.is! şi diagnosticul logopedich2 reali.area diagnosticului di+erenţial0 a prognosticului şi indicarea

*!surilor recuperatorii"5. ormal şi patologic !n lim"a#:

a2 discri*inarea +i.iologic-patologic 6n vorbirea copilului b2 raportul vorbire-*işcare 6ntre nor*al şi patologicc2 speci+icul intervenţiei logopedice la preşcolari şi şcolari

$. %ul"urări de respiraţie ver"ală şi corectarea lor:a2 e1a*inarea respiraţiei neverbale şi verbale

b2 calcularea şi evaluarea indicilor respiratoric2 tulbur!ri ale respiraţiei verbaled2 corectarea tulbur!rilor de respiraţie verbal!4 *etode0 *i,loace e1erciţii"

&. %ul"urările de voce şi corectarea lor 4a2 e1a*inarea procesului de +onaţie b2 caracteri.area tulbur!rilor de voce4 dis+onia0 a+onia0 +onastenia0

rino+oniac2 corectarea tulbur!rilor de voce4 *etode0 *i,loace e1erciţii"

'. %ul"urările de pronunţie şi corectarea lor:7 a2 se*ni+icaţia psihologic! a tulbur!rilor de pronunţie alterarea laturii

+onetice ca e1presie a tulbur!rilor +onoarticulatorii de+ectele de pronunţieca si*pto* 6n *a,oritatea tulbur!rilor verbale

8 b2 clasi+icarea şi descrierea tulbur!rilor de pronunţie" )ivelurile pronunţieide+ectuoase a sunetelor verbale" For*ele tulbur!rilor de pronunţie

9 c2 'islalia" Etiologie clasi+icare si*pto*atologie" 3erapia dislaliilord2 %inolalia" Etiologie clasi+icare si*pto*atologie" 3erapia rinolaliilor

(. %ul"urări de vor"irea) #ecanis*e perceptiv-auditive") 'e+inire0 +or*e0 e1a*inare0 diagnosticc) 3ehnici de reeducare

:

;

8/13/2019 61447213-logopedie-1


Curs 1-3

!ONOARTICULA"IA

O"iective: *unoaşterea elementelor anatomo+fiziologice ale lim"a#ului ver"al oral, -nsuşirea conceptelor de "ază din perspectiva foneticii articulatorii şi

acustice.

*uvinte ceie: /aringe0 organe "ucale activepasive0 tonuri0 zgomote0 !nălţimea sunetelor0intensitatea sunetelor0 fonaţia0 articulaţia0 vocale0 consoane.

5" Aparatul #or$irii

<ntre *arile *inuni ale acestei lu*i trebuie socotit graiul o*enesc"F!r! el toate g=ndurile pe care le n!scoceşte *intea şi toate si*ţurile pe care lecuprinde su+letul nostru0 ar r!*=ne 6ngropate 6n racl! plu*buit!" %aţiuneao*eneasc! ar +i stearp! dac! n-ar +i nutrit! şi incitat! necontenit printr-unschi*b de vederi0 dac! o*ul n-ar cunoaşte dec=t gestul pri*itiv al c=ineluicare d! din coad! de bucurie sau *odulaţia vocii prin care pas!rea 6şi c=nt!

iubirea0 nu*ai +acultatea de a-şi e1teriori.a g=ndurile şi preocup!rile prin sunete percepti"ile + 6nţelese şi uşor de reprodus de toţi *e*brii aceleiaşico*unit!ţi sociale > şi de a +ace s! r!sune 6n su+letele altora coarde care auvibrat 6n ini*ile noastre0 contribuind la 6n*ulţirea cunoştinţelor şi la6nnobilarea su+letelor0 st=rnind idei şi porniri noi şi deschi.=nd o*ului calea+ericirii pe acest p!*=nt" c=nteia se naşte prin lovirea a*narului de cre*ene0graiul o*enesc este 6ntoc*it pentru dialog" Co*unic=nd prin grai viu cuse*enii noştri pune* 6n acţiune un aparat co*plicat 6n care intr! ca p!rţico*ponente0 deopotriv!0 creierul0 urechea0 gura /Puşcariu0 5:?@0 citat de tan05::@2"

$paratul vorbirii co*pus din4 bu.e0 dinţi0 li*b!0 palat0 epiglot!0cavitate na.al!0 laringe0 trahee0 bronhii0 pl!*=ni0 uvul!0 dia+rag*! trebuie6nţeles 6ntr-un *od aparte" <ntruc=t li*ba este un +eno*en social şi nu

biologic0 natura nu i-a d!ruit o*ului nici un +el de organe ale vorbirii" 3oateorganele enu*erate au ca pri*! 6nsuşire asigurarea e1istenţei o*ului"Utili.area acestora şi la producerea sunetelor vorbirii s-a produs din

A

8/13/2019 61447213-logopedie-1


necesitatea ca oa*enii s! co*unice 6ntre ei" entru producerea sunetelorvor"irii sunt necesare aceleaşi condiţii ca şi pentru producerea sunetelor 6ngeneral4 un i*puls un corp oscilaţii care vor produce tonuri şi .go*ote unre.onator pentru +or*area ti*brului sunetului"

&*pulsul necesar pentru +or*area sunetelor vorbirii este curentul de aercare0 venind din pl!*=ni prin bronhii şi trahee0 trec=nd prin laringe /pringlot!20 prin cavitatea +aringal!0 bucal! şi na.al! este e1pul.at 6n e1terior"$st+el0 aparatul vorbirii o*ului se asea*!n! cu un instru*ent de su+lat dar*ult *ai co*ple1 dec=t orice instru*ent"

paratul vor"irii poate fi !mpărţit !n trei părţi4 cavit!ţile sublaringalelaringele cavit!ţile supralaringale"

1. *avităţile su"laringale se constituie din4 pl!*=ni bronhii traheedia+rag*!"

<n aceste cavit!ţi nu se pot produce sunete" #uşchii dia+rag*ei daui*pulsul ap!s=nd pe partea in+erioar! a pl!*=nilor de unde este e1pul.at aerul prin trahee0 p=n! 6n laringe"

2. /aringele este co*pus din trei cartila,e4 Cartila,ul cricoid este situat la ba.a laringelui +iind legat de trahee" Cartila,ul tiroid +or*ea.! o protuberanţ! nu*it! “*!rul lui $da*”" Cartila,ul aritenoid care are +or*! triunghiular!"

$ceste cartila,e legate prin *uşchi +or*ea.! un tub deschis 6n parteasuperioar!0 care constituie intrarea 6n laringe" $ceast! intrare este acoperit! de

epiglotă >un cartila, 6n +or*! de par!"<n laringe0 dispuse transversal0 se a+l! dou! *!nunchiuri de *uşchi*obili nu*ite coarde vocale. $cestea se a+l! 6ntre cartila,ul tiroid şi celaritenoid" <ntre coardele vocale se a+l! o deschi.!tur! nu*it! glotă. C=nd glotaeste deschis!0 aerul poate circula din pl!*=ni 6nspre cavit!ţile bucal! şi na.al!sau 6n sens invers spre pl!*=ni" C=nd glota este 6nchis! nu *ai este posibil!nici respiraţia0 nici vorbirea"

(*ul posed! patru coarde vocale4 dou! coarde vocale propriu-.ise şidou! coarde vocale +alse0 acestea 6*preun! cu epiglota 6*piedic! intrareaali*entelor 6n laringe" Coardele vocale prin *uşchii lor0 au rol hot!r=tor

pentru caracterul sunetului produs0 put=nd da coloanei de aer ce se scurge printubul +onator di+erite +or*e0 chiar 6n *o*entul c=nd acesta traversea.!laringele" Coardele vocale sunt 6nvelite 6ntr-o *e*bran! *ucoas!0 cu

proprietatea de a se *icşora sau de a se *!ri0 de a se 6ntinde sau scurta0 +!c=ndca tonul produs de vibraţiile lor s! +ie 6nalt sau pro+und iar sunetele s! +ieacute sau grave"

?

8/13/2019 61447213-logopedie-1


8/13/2019 61447213-logopedie-1


<n +uncţie de denu*irile anato*ice ale cavit!ţilor s-a stabilit denu*ireasunetelor produse 6n .onele respective4 6n laringe > sunet laringal0 6n +aringe >sunet +aringal0 v!l palatin-velar0 palat *i,lociu > sunet *ediopalatal0 palatdur-sunet anteropalatal0 alveolele > sunete alveolare0 dinţii-sunete dentale0

bu.e > sunete labiale0 ape1 > sunet apical0 bu.a de ,os şi dinţii de sus > sunetlabiodental0 partea posterioar! a li*bii-posterolinguale0 partea dorsal! > sunetedorsale"

)& Teorii despre *oa(ie

Proble*a +unda*ental! din +i.iologia +onaţiei r!*=ne co*portareacoardelor vocale 6n actul vocal sau aşa-.isa vibraţie a coardelor vocale" Cele*ai i*portante teorii sunt4 teoria *ecanic! a +onaţiei teoria *ioelastic!

teoria aerodina*ic! teoria neurocrona1ic! teoria *uco-ondulatorie";"5" 3eoria *ecanic!-a dovedit e1peri*ental c! laringele este organul +onaţiei" -a dat

denu*irea de “cordes vocales” acelor +or*aţiuni anato*ice care se *işc! şi produc sunetele" Ulterior s-au obţinut sunete pe un laringe arti+icial" 3eoria*ecanic! a +ost ad*is! p=n! la s+=rşitul secolului al &>lea"

;";" 3eoria *ioelastic!3eoria *ioelastic! e1plic! *ecanis*ul de vibraţie al coardelor vocale

printr-o ruptur! a echilibrului stabilit 6ntre tensiunea coardelor vocale şi presiunea subglotic!" #işcarea coardei vocale 6n a+ar! este deter*inat! de presiunea e1ercitat! de coloana de aer0 iar revenirea este reali.at! datorit!+orţelor *ioelastice"

;" A" 3eoria aerodina*ic!%evenirea coardelor vocale 6n po.iţia de echilibru nu este reali.at! de

+orţele *ioelastice0 ci de un act de aspiraţie consecutiv sc!derii presiuniisubglotice dup! +iecare deschidere e1plo.iv! a glotei"

;"?" 3eoria neurocrona1ic! )ervul recurent conduce in+lu1uri *otorii sincroni.ate pe +recvenţe

ridicate" ibraţia coardelor vocale este coordonat! de *ecanis*e nervoase de

origine ence+alic!" &n+luenţea.! şi +actorii endocrini" 3eoria neurocrona1ic! nu poate e1plica toate posibilit!ţile actului +onator0 *ai ales 6n ceea ce priveştevocea c=ntat!"

7

8/13/2019 61447213-logopedie-1


;"" 3eoria *uco-ondulatorieibraţia coardei vocale nu este dec=t o ondulaţie a *ucoasei ce

alunec! pe sub*ucoasa sa +oarte la1!" e susţine c! *odulaţia *ucoasei estedeter*inat! de curentul de aer inspirat sau e1pirat"

3. Elemente de fonetică acustică

custica studia.! sunetele sub aspectul +i.ic al oscilaţiei c=t şi subaspectul +i.iologic al sen.aţiei auditive care apare ca e+ect al acestei oscilaţii"(rganul auditiv al o*ului >urechea-percepe sunetele cu +recvenţe cuprinse6ntre 57-;@@@@ G." &n+rasunetele au +recvenţe sub 57 G.0 iar peste ;@@@@ G.ultrasunete" unetul este re.ultatul vibraţiei unui corp elastic care declanşea.!

6n *asa de aer *işc!ri oscilatorii şi ondulatorii"%onurile sunt produse de oscilaţii rit*ice" 6gomotele sunt produse deoscilaţii haotice"

-nălţimea sunetelor depinde de +recvenţa oscilaţiilor" Cu c=t +recvenţaeste *ai *are0 sunetul este *ai 6nalt sau acut" Coarda vibrea.!0 se6ndep!rtea.! şi apoi revine 6n po.iţia de echilibru dup! un anu*it interval deti*p0 ast+el se +or*ea.! perioada" ( oscilaţie co*plet! este o perioad!"

7recvenţa este deter*inat! de nu*!rul de perioade pe care le reali.ea.!6ntr-o secund! corpul care vibrea.!"

Frecvenţa se e1pri*! 6n 3Hsec 5 G. I 53H5" 'e e1e*plu0 un sunet de

5@ G.I5@3H5s" <n *u.ic! +iec!rei note *u.icale 6i corespunde o +recvenţ! bine deter*inat!" ocalele se produc 6ntre ur*!toarele +recvenţe4 “u” 6ntre;@@-?@@ G. “6” 6ntre 57@@-A;@@ G. “o” 6ntre ?@@-9@@ G. “a” 6ntre 9@@-57@@G. “e” 6ntre 57@@-A;@@ G. “i” 6ntre A;@@-7?@@ G."

8ntensitatea /t!ria2 sunetelor depinde de a*plitudinea oscilaţiilor0respectiv de distanţa *a1i*! 6n care a,unge coarda0 +aţ! de po.iţia de

8

$*plitudine

&

!igura +& %epre.entarea bidi*ensional! a tonului pur

3i*p$*plitudine /&2

8/13/2019 61447213-logopedie-1


echilibru" e *!soar! 6n decibeli /dB2" E1e*ple4 +oşnetul +run.elor > 5@dBun o+tat - A@dB .go*otul auto*obilului 6n vite.! > 55@ dB ciocanul

pneu*atic - 5@dB .go*otul avionului cu reacţie - 57@dB"

9. Elemente de fonetică articulatorie

'in punct de vedere acustic şi +i.iologic0 sunetele li*bii u*ane se6*part 6n dou! categorii0 6n vocale şi consoane" ocalele sunt tonuri0 sunete*u.icale cu oscilaţii periodice şi cvasiperiodice" Consoanele sunt .go*ote sauco*binaţie 6ntre .go*ote şi tonuri" E1ist! şi o categorie inter*ediar!4 sonante- “l”0 ”*”0 ”n”0 ”r” care conţin at=t .go*ote c=t şi tonuri0 predo*in=nd acesteadin ur*!" Consoanele surde sunt .go*ote" Consoanele sonore sunt .go*ote şitonuri0 predo*in=nd .go*otele"

a2 'in punct de vedere +i.iologic0 vocalele au c=teva trăsături proprii co*parativ cu consoanele4 b2 a articularea vocalelor aerul provenit din pl!*=ni trece liber

prin cavitatea bucal! sau na.al!0 +!r! a 6nt=lni nici un obstacol" a articulareaconsoanelor curentul de aer 6nt=lneşte anumite o"stacole pe care trebuie s! ledep!şeasc!" (bstacolele sunt re.ultatul 6nchiderii co*plete a unor organearticulatorii sau doar a apropierii acestora" E1e*plu4 la “p”0 “b”0 “*” >6nchiderea este co*plet!0 +or*ea.! o oclu.ie ur*at! de deschidere cueli*inarea aerului prin e1plo.ie la “ş”0 ”.”0 ”s” > organele articulatorii seapropie0 +or*=nd o constricţie la trecerea aerului se obţine o +ricţiune"

c2 a vocale efortul expirator este *ai puţin puternic dec=t la consoane"'intre consoane e+ortul respirator cel *ai puternic se observ! la consoanelee1plo.ive surde4 ”p”0 “t”0 ”D”"

d2 a pronunţia vocalelor0 organele articulatorii sunt tensionate /6ncordate26n *od si*ultan şi egal" a pronunţarea consoanelor0 tensionarea se produce6ntr-un singur punct şi anu*e 6n regiunea locului de articulare"

e2 Pentru pronunţia vocalelor este necesar! prezenţa vocii produs! devibraţia coardelor vocale" Pentru pronunţia consoanelor situaţiile sunt di+erite"onantele şi consoanele sonore se pronunţ! cu voce0 iar consoanele surde0 +!r!

voce" Uneori vocea este 6nlocuit! printr-un .go*ot speci+ic0 produs de+recarea curentului de aer respirator0 de pereţii unei deschi.!turi +or*ate decoardele vocale /glota2" $ceasta se 6nt=*pl! la vor"irea !n şoaptă"

9

8/13/2019 61447213-logopedie-1


?"5 ocalele li*bii ro*=neolu*ul şi +or*a cavit!ţii bucale 6n *o*entul articul!rii deter*in!

deosebirea de ti*bru dintre di+eritele vocale" 'eter*inant! pentru aceast!+or*! şi volu* este po.iţia li*bii 6n cavitatea bucal!0 direcţia deplas!rii li*bii

şi distanţa dintre li*b! şi palat"a2 'up! distanţa dintre lim"ă şi palat vor +i vocale deschise /dac! distanţaeste *are2 vocale se*i-6nchise /se*i-deschise2 vocale 6nchise" C=nd li*ba seridic! spre partea central! a palatului /*edian!2 sunt sunete centrale4 “a”0 “!”0“6”"

b2 'up! direcţia de deplasare a lim"ii 6nspre partea anterioar!0 *edian!0 posterioar!0 vo* avea sunete4 anterioare0 centrale0 posterioare"

c2 'up! gradul de rotun#ire a "uzelor 4 sunete nerotun,ite sau nelabiali.ate4“a”0 “e”0 “i”0 “!” sunete rotun,ite sau labiali.ate4 “o”0 “u”"d) articiparea sau neparticiparea cavităţii nazale"

'ac! aerul intr! 6n cavitatea na.al! c=nd v!lul palatin este cobor=t se+or*ea.! sunetele na.ale" 'ac! uvula este 6n po.iţie ridicat!0 aerul intr! 6ncavitatea bucal! +or*=ndu-se sunete orale" <n li*ba ro*=n! nu e1ist! vocalena.ale" <n alte li*bi e1ist!0 de e1e*plu 6n li*ba +rance.!4 o n0 en" Pentru “J” serotun,esc bu.ele ca pentru “u” şi se ridic! li*ba spre po.iţia lui “i”" “K” serosteşte ast+el4 se rotun,esc bu.ele ca pentru “o” /se labiali.ea.!2 şi li*ba sedeplasea.! 6n partea anterioar! 6n po.iţia lui “e”" ( *are i*portanţ! 6n

:

!igura %& ocul de articulare a vocalelor li*bii ro*=ne

!igura )& 3riunghiul vocalic

8/13/2019 61447213-logopedie-1


pronunţia vocalelor o are ca*era de re.onanţ! care d! ti*brul special alacestora" Cel *ai lung traiect pe care-l str!bate curentul de aer este 6nt=lnit 6n

pronunţia vocalei “u”"?";" Consonantis*ulpre deosebire de vocale care sunt doar tonuri0 consoanele se 6*part 6n

trei *ari categorii4a2 *onsoane surde /+!r! voce2 - la rostirea acestor consoane nu particip!

vocea0 conţin nu*ai .go*ote0 iar tensiunea organelor articulatorii este *ai*are dec=t la rostirea altor consoane" E1e*plu4 “p”0 ”t”0 “D”0 “s”0 “ş”"

b2*onsoane sonore >alc!tuite din tonuri şi .go*ote0 predo*in=nd 6ns!.go*otele" E1e*plu4 “b”0 “d”0 “.”0 “g”0 “,”" a rostire particip! şi coardelevocale" $ceast! participare a coardelor vocale 6n *o*entul rostirii se poateconstata +ie prin 6nregistr!ri0 +ie pun=nd *=na pe epiglot! sau pe creştetul

capului0 unde se pot si*ţi vibraţii" ibrarea coardelor vocale se poate constatacu aparatura4 Dinetogra+0 oscilogra+0 sonogra+ tip spectogra+"c2 onante4 “l”0 “*”0 “n”0 “r”" unt alc!tuite din tonuri şi .go*ote0 dar

predo*in! tonurile<n li*ba ro*=n! există fenomenul de coarticulare sau coarticulaţie.

<nainte de des!v=rşirea rostirii unui sunet0 organele articulatorii sunt preg!tite pentru pronunţarea sunetului ce ur*ea.! a +i rostit" Pri*ul sunet in+luenţea.! pe ur*!torul0 *ai ales 6n ca.ul di+tongilor sau tri+tongilor" E1e*plu4 “bar!” -“b” se pronunţ! cu e1plo.ie şi 0 “rabd!” > e1plo.ia lui “b” este trecut! pesunetul ur*!tor0 “d”"

*riterii de clasificare a consoanelor lim"ii romne:5" 'up! locul de articulare sunt consoane4 bilabiale0 labiodentale0

dentale0 alveolare0 palatale0 velare0 laringale" unetele bilabiale4 “p”0 “b”0 “*”se articulea.! prin alipirea co*plet! a celor dou! bu.e ur*at! de 6ndep!rtarealor brusc! cu eli*inarea prin e1plo.ie a aerului" unetele labiodentale4 “+”0“v” se rostesc prin contactul dintre dinţii superiori şi bu.a in+erioar!" uneteledentale se rostesc prin contactul dintre ape1 şi dinţii superiori4 “t”0 “d”0 “n”sau prin apropierea de aceştia “s”0 ”.”0 “ţ”" unetele alveolopalatale sau

prepalatale4 “ş”0 “,” se rostesc prin apropierea li*bii de alveolele incisivilorsuperiori sau 6n partea anterioar! a palatului" unetele palatale “L”0 “M” şivariantele acestora se rostesc 6n .ona *ediopalatal!" unetele velare se rostesc6n .ona v!lului palatin /6ntre uvul! şi palatul dur24 “c”0 “g”" unetele laringale4“h”"

;" 'up! modul de articulare sunt4

5@

8/13/2019 61447213-logopedie-1


*onsoane oclusive 4explozive). a rostirea acestor sunete organele derostire se 6nchid co*plet0 se creea.! o tensiune0 care oblig! la deschiderea

brusc! a canalului rostirii ca de e1e*plu pronunţia sunetelor4 NbN0 NpN0 NcN0NgN0 NţN0 OdN"

*onsoane fricative la rostirea c!rora organele de rostire nu se 6nchidco*plet0 ci doar se apropie 6ngust=nd traiectul şuvoiului de aer0 care 6n*o*entul e*iterii se +reac! de pereţii organelor de rostire" $ceste sunete se*ai nu*esc constrictive. Ele sunt continue0 nu 6ntrerupte4 “s”0 “.”0 “,”0 “ş”0NhN"

*onsoane africate la rostirea c!rora0 organele rostirii sunt 6nchise0 dardeschiderea lor nu este brusc!0 nu este o e1plo.ie0 ci o deschidere lent!" 'ee1e*plu4 “ţ”0 “M”0 “L”" $+ricatele se +or*ea.! dintr-o consoan! e1plo.iv! şiuna +ricativ!0 deci sunt consoane cu dou! *o*ente de articulare /nu sunt

consoane duble20 spre e1e*plu NţN se +or*ea.! din NtN şi NcN" a rostirea uneiconsoane se disting trei *o*ente4 i*plo.ia > preg!tirea organelor pentrurostire ţinuta-tensiunea *a1i*! a organelor de rostire e1plo.ia > eliberareaaerului"

*onsoane vi"rante. a rostirea acestor sunete vibrea.! ape1-ul" 'ee1e*plu ”r”0 6n li*ba ro*=n! se produce prin vibrarea p!rţii apicale a li*bii"

*onsoane laterale. a rostirea acestora partea central! a cavit!ţii bucale este ocupat! de li*b!0 iar curentul de aer se scurge pe p!rţile laterale4“l”"

*onsoane orale + aerul iese prin cavitatea bucal!0 uvula 6nchidecanalul spre cavitatea na.al!"

*onsoane nazale > o parte din curentul de aer iese prin cavitateana.al! şi o parte prin cea bucal!"

A" <n +uncţie de fenomenul de coarticulare consoanele pot +i4 Palatali.ate4 acestea de regul!0 a+l=ndu-se 6naintea unor vocale

anterioare /“e”0 “i”20 se palatali.ea.! prin coarticulare" <n partea +inal! arostirii0 organele a,ung 6n po.iţia lui “e” şi “i”" E1e*plu4 pier - pier0 *earg! -*earg!"

abiali.ate şi nelabiali.ate > se 6nt=lnesc 6nainte de vocalele

labiali.ate4 /“o”0 “u”24 pQoate0 tQoate" )elabiali.ate sunt consoanele a+late 6n+aţa unor vocale nelabiali.ate e1e*plu “par!”"

55

8/13/2019 61447213-logopedie-1


9.3 Ortofonia

7onoarticulaţia este actul prin care o*ul e1ecut! la co*anda

siste*ului nervos central *işc!rile necesare0 si*ultane0 de e*itere a vocii şide atingere sau apropiere a unor supra+eţe ale organelor de vorbire"Fonoarticulaţia este sinoni*! cu pronunţarea0 rostirea > ter*eni +oarte desutili.aţi 6n lucr!rile ro*=neşti de +onetic!"

7onaţia se re+er! la activitatea cor.ilor vocale" a +one*ele sonore0vibraţiile laringiene 6ncep odat! cu tensiunea /nu*it! şi i*plo.ie2" a celese*isonore0 vibraţiile cor.ilor 6ncep odat! cu ţinuta sau 6n cursul detentei/destinderii20 6n +uncţie de conte1tul sonor 6n care se a+l!" a sonorele asur.ite/ur*ate de surde 6n po.iţie +inal!20 vibraţiile cor.ilor 6ncep odat! cu tensiunea0

dar se opresc 6n ti*pul ţinutei0 6nainte de destindere la surde0 vibraţiilelaringiene 6ncep 6n *o*entul destinderii" rticulaţia se re+er! la activitatea li*bii0 v!lului palatin0 uvulei0

bu.elor" ronunţarea unui fonem se reali.ea.! 6n trei *o*ente principale0

nu*ite acte articulatorii" Pri*ul *o*ent0 nu*it tensiune0 se caracteri.ea.! prin preg!tirea organelor +onoarticulatoare de a ieşi din repaus şi de a se preg!ti pentru e*isie" $l doilea *o*ent0 ţinuta0 se caracteri.ea.! prin*enţinerea organelor sub tensiune /potenţial de acţiune20 *o*ent 6n care se şi

produce e*isia > rostirea /pronunţarea sunetului2" <n cadrul celui de-al treilea*o*ent0 detenta0 organele intr! din nou 6n po.iţia de repaus /+ig" ? 2"

Cele trei *o*ente care se disting 6n pronunţarea unui +one* i.olat nu*ai corespund 6ntoc*ai 6n rostirea unei secvenţe +onetice oarecare" <n

pronunţarea anu*itor +one*e organele +onoarticulatoare nu e1ecut! toate*o*entele descrise *ai sus"

<n li*ba,ul +oneticii descriptive0 +one*ele ro*=neşti sunt identi+icateast+el4

a este vocal! deschis!0 nelabiali.at!0 central!

5;

ţinuta

repausrepaus

tensiunea detenta

!igura ,& #o*entele principale ale articulaţiei

8/13/2019 61447213-logopedie-1


' este vocal! *edie0 nelabiali.at!0 central!$ este consoan! oclusiv!0 labial!0 oral!0 sonor!c este consoan! oclusiv!0 velar!0 oral!0 surd!d este consoan! oclusiv!0 dental!0 oral!0 sonor!e este vocal! *edie0 nelabiali.at!0 anterioar!* este consoan! +ricativ!0 labio-dental!0 oral!0 sonor!g este consoan! oclusiv!0 velar!0 oral!0 sonor!- este consoan! +ricativ!0 velar!0 oral!0 surd!i este vocal! 6nchis!0 nelabiali.at!0 central!

. este consoan! +ricativ!0 anteropalatal!0 oral!0 sonor!l este consoan! lichid! lateral!0 dental!0 oral!0 sonor!/ este consoan! labiali.at!0 na.al!0 sonor! este consoan! oclusiv!0 dental!0 na.al!0 sonor!

o este vocal! *edie0 labiali.at! posterioar!p este consoan! oclusiv!0 labial!0 oral!0 surd!r este consoan! lichid! lateral!0 vibrant!0 oral!0 sonor!

s este consoan! +ricativ!0 dental!0 oral!0 surd!0 este consoan! +ricativ!0 anteropalatal!0 oral!0 surd!t este consoan! oclusiv!0 dental!0 oral!0 surd!( este consoan! se*ioclusiv!0 dental!0 oral!0 surd!u este vocal! 6nchis!0 labiali.at!0 posterioar!# este consoan! +ricativ!0 labio-dental!0 oral!0 surd!1 este consoan! +ricativ!0 dental!0 oral!0 sonor!

2 este vocal! 6nchis!0 nelabiali.at!0 central!03 este consoan! se*ioclusiv! anteropalatal!0 oral!0 surd!4 este consoan! se*ioclusiv! anteropalatal!0 oral!0 sonor!

Te/e:1. *are este mecanismul de producere a vocii;2. <escrieţi rolul cavităţilor supralaringale !n vor"ire.3. recizaţi rolul vălului palatin !n articulaţia fonemelor lim"ii romne.9. <escrieţi mecanismul de producere al consoanelor oclusive şi fricative.

5. rătaţi diferenţele articulatorii dintre: p0 " şi m, o şi i.

5A

8/13/2019 61447213-logopedie-1


Cursul 4-6

TULBURR!L" #" $R%&U&'!"

O"iective: =ealizarea unei taxonomii0 din perspectivă logopedică0 a tul"urărilor

de lim"a#, <efinirea şi delimitarea formelor sigmatismului şi rotacismului, rezentarea unor metode şi procedee de corectare a sigmatismului, rezentarea unor metode şi procedee de corectare a rotacismului

*uvinte ceie:%ul"urare de lim"a#0 tul"urare de pronunţie0 dislalie0 rinolalie0 dizartrie0

omisiuni0 su"stituiri0 distorsiuni0 procedee de derivare0 exerciţii ortofonice.

+& Clasi*icarea logopedic' a tul$ur'rilor de li/$a.%ul"urările de lim"a# sunt variaţii ad*ise 6n cadrul “li*ba,ului

standard”" $precierea e1istenţei unei abateri de la li*ba,ul standardi.at se poate +ace 6n +uncţie de anu*ite criterii4 neconcordanţa dintre vorbireasubiectului şi v=rsta acestuia0 caracterul staţionar al tulbur!rilor0susceptibilitatea de a genera co*plicaţii neuropsihice şi necesitatea aplic!rii

unui trata*ent logopedic" )u*!rul şi diversitatea tulbur!rilor de li*ba, a +!cut di+icil! clasi+icarea

acestora" <n general sunt utili.ate di+erite criterii4 criteriul lingvistic0 criteriuletiologic0 *or+ologic şi si*pto*atologic"

*lasificarea logopedică co*bin! patru criterii +iind considerat! unadintre cele *ai co*ple1e şi co*plete4

5" *riteriul anatomo+fiziologic4 3ulbur!ri ale anali.atorului verbo*otor sau verboauditiv 3ulbur!ri centrale şi peri+erice 3ulbur!ri organice şi +uncţionale"

;" *riteriul structurii lingvistice afectate4 3ulbur!ri de voce 3ulbur!ri de rit* şi +luenţ! 3ulbur!ri ale structurii +onetico-+one*atice

5?

8/13/2019 61447213-logopedie-1


3ulbur!ri poli*or+e de li*ba, /le1ico-gra*atical2 3ulbur!ri ale li*ba,ului scris"

A" *riteriul periodizării4

Perioada preverbal! care durea.! p=n! la ; ani Perioada de de.voltare a vorbirii 6ntre ; şi 7 ani Perioada verbal! peste 7 ani"

?" *riteriul psiologic4 Rradul de a+ectare a +uncţiei co*unicative a li*ba,ului 'evieri de conduit! şi tulbur!ri de personalitate Prognosticul tulbur!rilor de li*ba,"

Categ(rii )e tulburări ale li*ba+ului

5" 3ulbur!ri de pronunţie" 'intre acestea a*inti* dislalia0 rinolalia0dizartria"

;" 3ulbur!ri de rit* şi +luenţ! a vorbiriiA" 3ulbur!ri de voce?" 3ulbur!ri ale li*ba,ului scris" 3ulbur!ri poli*or+e de li*ba,"

)& Dislalia

<n cadrul acestei tulbur!ri este a+ectat aspectul fonetic al pronunţiei unorconsoane sau grupe consonantice" )u este a+ectat! latura le1ico-se*antic!"

'islalia poate +i45" >otorie > const! 6n di+icult!ţi de pronunţie" $pare la copiii cu

di+icult!ţi +uncţionale *otorii 6nn!scute şi dob=ndite0 locali.ate la nivelul peri+eric al anali.atorului verbo-*otor" 3ulbur!rile de pronunţie depind delocali.area şi gravitatea *al+or*aţiilor" 'e e1e*plu0 prognatis*ul deter*in!distorsiunea pronunţiei tuturor sunetelor *al+or*aţiile palatine deter*in!re.onanţ! na.al! > rino+onia" <n ca.ul acestei tulbur!ri *otricitateaarticulatorie a sunetelor este nor*al!0 cu e1cepţia celor a+ectate de*al+or*aţii0 deter*in! de ase*enea0 o serie de co*plicaţii psihopatologice"3rata*entul este co*ple1 şi include trata*entul *edical0 logopedic0 şi

psihologic";" enzorială > const! 6n di+icult!ţi de di+erenţiere auditiv!

/+one*atic!2 şi di+icult!ţi de interiori.are se re+lect! şi 6n li*ba,ul scris"

5

8/13/2019 61447213-logopedie-1


A" >ecanică > este deter*inat! de *al+or*aţii"?" 7uncţională > datorat! unor di+icult!ţi de +uncţionare a organelor

peri+erice cu rol 6n articulaţia sunetelor" $ceast! +or*! de dislalie apare 6n perioada de de.voltare a capacit!ţilor +one*atice /5>7 ani2" Pronunţiadislalicului are ur*!toarele caracteristici4 distorsiuni0 substituiri0 o*isiuni"Cau.ele sunt tulbur!ri +uncţionale /neurodina*ice2 la nivel central alanali.atorului verbo-*otor0 situaţie 6n care sunt a+ectate *ai ales consoaneleanterolinguale0 sau la nivelul anali.atorului verbo-auditiv c=nd sunt a+ectate*ai ales opo.iţiile +one*atice0 prin ur*are se poate *ani+esta şi 6n scris"Co*plicaţiile deter*inate de dislalie se *ani+est! prin *arcarea negativ! ade.volt!rii li*ba,ului 6n ansa*blu şi prin generarea unor co*plicaţii psihicea+ectiv-volitive" Prognosticul este po.itiv"

'enu*irile tulbur!rilor dislalice provin din al!turarea su+i1ul “is*”0 6n

ca.ul denatur!rii0 o*iterii sau 6nlocuirii +one*ului respectiv0 la denu*irealiterelor al+abetului elen0 precu* şi a pre+i1ului “para”0 6n ca.ul 6nlocuirii unuianu*it +one* cu un altul" E1e*plu4 “rotacis*” pentru denaturarea sauo*iterea sunetului “r”0 “pararotacis*” pentru 6nlocuirea sa cu un alt sunet0 de

pild! cu “l”"<n continuare ne vo* re+eri la dou! tulbur!ri de pronunţie /6nt=lnite cu o

+recvenţ! ridicat!2 incluse 6n categoria dislaliei4 sig*atis*ul şi rotacis*ul"

)&+& Sig/atis/ul 0i parasig/atis/ul oţiunea de sigmatism se re+er! la tulbur!rile de pronunţie ale

sunetelor4 “s”0 “.”0 “ţ”0 “ş”0 “,”0 “L”0 “M”" oţiunea de parasigmatism se re+er! la 6nlocuirea sunetelor enu*erate

*ai sus cu alte sunete4 pronunţ! “Clu.” 6n loc de “Clu,”0 “ţerţel” 6n loc de“cercel”" &niţial0 sub denu*irea de sig*atis* erau cuprinse doar tulbur!rile de

pronunţie ale sunetului “s”0 ulterior au +ost introduse şi celelalte sunete/şuier!toare0 a+ricate2"

7ormele sigmatismuluie disting *ai *ulte +or*e 6n +uncţie de4

5" Po.iţia de+ectuoas! a li*bii > sig*atis* oral" <n aceast! categorie sunt

incluse +or*ele de *ai ,os4 igmatismul interdental 0 nu*it şi pelticie0 “s” este pronunţat cu li*ba 6ntre

dinţi" Foarte +recvent la copiii *ici0 scade dup! creşterea dinţilor" $ltecau.e sunt4 vegetaţiile adenoide0 obiceiul de a respira cu gura deschis!0li*ba hipoton!" a copii cu *al+or*aţii aceast! +or*! este *ai stabil!"$desea se datorea.! po.iţiei greşite a li*bii4 sl!birea *uşchilor retractori0

57

8/13/2019 61447213-logopedie-1


preponderenţa e1tensorilor0 neputinţa de a se l!ţi pentru a reali.a contactulcu *olarii" unt necesare e1erciţiile de *otricitate" &nterdentalitatea scadede la ? la 7 ani"

igmatismul addental " %e.ult! prin spri,inirea li*bii de dinţi4 nu se *ai+or*ea.! canalul de scurgere a aerului şi acesta trece necondensat0 sub+or*! de evantai0 peste partea anterioar! a li*bii" Prin ur*are scadesonoritatea si+lantelor" $pare şi la subiecţii cu *a1ilare nor*ale0 dar *ai+recvent la cei cu prognatis*0 cu li*ba hipertonic! şi la cei cu hipoacu.ie"

igmatismul lateral " Curentul de aer este deplasat de la linia *edian!6nspre dreapta0 sig*atis*ul lateral de1ter0 spre st=nga4 sinister0 sau

bilateral" Unda de aer este deplasat! spre canini sau pre*olari /*ai rar spre*olari20 co*isurile bucale se retrag cu at=t *ai *ult cu c=t aerul iese *ailateral" ig*atis*ul poate +i cau.at de pare.e unilaterale ale nervului

hipoglos dar este 6nt=lnit şi 6n de+icienţele de au. *onoaural! c=ndlaterali.area se produce de partea urechii le.ate pentru a “6nt!ri” sunetul"$cest gen de sig*atis* poate +i total0 sau parţial /pentru “s” sau ”ş”2 sauco*binat cu sig*atis* interdental sau şi cu pronunţia altor sunete" Prin

percuţie 6n locul laterali.!rii se produce 6ntreruperea sunetului" igmatism nazal <n aceast! categorie sunt incluse +or*ele4

igmatismul nazal deter*inat de structura sau funcţia anormală a palatului moale0 celelalte co*ponente articulatorii +iind nor*ale" <n loculsi+lantelor re.ult! un sunet na.al care sea*!n! cu “ng”" 'enaturarea estetotală c=nd tot aerul se scurge pe nas sau parţială c=nd nu*ai o parte ia caleana.al!0 restul +iind eli*inat pe cale bucal!" 'ac! se astup! nasul0 persoanelecu sig*atis* na.al total nu pot produce si+lantele"

;" $lte +or*e de sig*atis* na.al sunt cele la care constricţia canaluluide scurgere a aerului se reali.ea.!4 6ntre r!d!cina li*bii şi peretele +aringal posterior0 situaţie 6n care re.ult! un

“h” pro+und 6ntre v!lul palatin prins 6ntre r!d!cina li*bii şi peretele +aringian0 c=nd

sunetul care re.ult! sea*!n! cu un s+or!it"ig*atis*ul na.al total este dat de despic!turi palatine0 palat *oale

scurt sau cu *obilitate redus! post-operatorie" ig*atis*ul na.al 6ntreţine procesele in+la*atorii ale *ucoasei na.ale datorit! +rec!rii aerului de pereţiicavit!ţii na.ale ceea ce duce la hipertro+ii ale *ucoaselor şi cornetelor na.ale0

put=nd provoca şi in+la*aţii ale urechii *edii"

58

8/13/2019 61447213-logopedie-1


igmatismul laringal 0 c=nd se obţine un sunet gutural 6n locul si+lantelor"a cei cu despic!turi palatine constricţia este locali.at! 6ntre coardelevocale"

Corectarea sig*atis*uluia) 8ndicaţii generale:5" unetul de+ectuos nu se corectea.!4 se elaborea.! un sunet nou prin

e1erciţii de +luierat0 şuierat0 ono*atopee şi prin di+erenţierea lor auditiv!";" E1erciţiile preg!titoare pentru *işc!rile articulatorii se +ac c=nd sunetul nu

se poate obţine prin derivare recurgerea la utili.area *i,loacelor *ecanice/sond!2 se +ace nu*ai 6n ca.urile 6n care alte procedee nu dau re.ultate"

A" E1erciţii de consolidare şi auto*ati.are" Foarte i*portante sunt e1erciţiilede di+erenţiere a sunetului nou0 corect articulat de celelalte sunete din grupa

a+ricatelor şi si+lantelor"?" Unde este necesar /ano*alii *a1ilo-+aciale0 vegetaţii adenoide2 se aplic!trata*ent *edical"

" =rsta cea *ai indicat! pentru 6nceperea e1erciţiilor este de ?- ani0e1erciţiile trebuie evitate 6n perioada schi*b!rii dinţilor de lapte"

7" 3rebuie redus! in+luenţa persoanelor cu pronunţie de+ectuoas! din antura,"") Exerciţii de emitere şi de pronunţie a noului sunet:

>etoda derivării din sunete apropiate ca structur! acustico-articulatorie4 >etoda clasică > 6n care celelalte sunete si+lante şi a+ricate sunt derivate

din “s”" '! re.ultate bune dar nu este o *etod! natural!" “s” apare *ait=r.iu dec=t “ţ” pentru c! necesit! *ecanis*e articulatoriii *ai +ine"3recerea se +ace de la sunete e1plo.ive spre cele +ricative cu inter*ediarecare sunt co*binaţii 6ntre acestea /“t” 6n loc de “ţ” sau “ţ” 6n loc de “s”2"unetele e1plo.ive apar printre pri*ele 6n ontogene.!" Ele sunt *ai uşor deintuit0 se ba.ea.! pe sen.aţii tactil-Dineste.ice dintre v=r+ul li*bii şi dinţi/“t”0 “d”2" a si+lante nu este un contact /oclu.ie2 ci doar apropiere/constricţiune2" Po.iţia li*bii se percepe doar Dineste.ic0 ceea ce e1plic!di+icultatea *ai *are de pronunţie şi apariţia ontogenetic! ulterioar!"

>etoda "azată pe dezvoltarea ontogenetică /t > ţ - s2" a “ţ” pronunţia este

apropiat! de “t” /conţine ele*entul e1plo.iv0 v=r+ul li*bii +or*ea.! unobstacol 6n calea aerului0 este 6ndep!rtat de dinţi de curentul de aer0 apoirevine2" Pentru reali.area discri*in!rii acustice0 di+erenţa dintre “ţ” şi “t”este de o octav! ceea ce per*ite perceptibilitate opti*!" “s” este apropiatde “ţ” care conţine un ele*ent constrictiv0 di+erenţa dintre “s” şi “ţ” este totde o octav!" Pentru 6nsuşirea lui “L” calea este4 t > ţ - L" #etoda ba.at! pe

59

8/13/2019 61447213-logopedie-1


+or*area sunetelor din sunete co*ponente0 nu ţine sea*a de particularit!ţile psihologice0 *otrico-Dineste.ice şi auditive > ontogenetice"“M” trece prin +or*a “d.”4 “d.a*” 6n loc de “gea*”"

rocedee de derivare a sunetelor din seria [email protected],

e rosteşte “t” rapid0 6n succesiune /ttt2" %ostind 6n continuare0 se6*pinge partea anterioar! a li*bii 6nainte şi 6n ,os ca şi cu* s-ar 6ndep!rta de

pe ea un corp str!in" $ceeaşi *işcare se +ace cu retragerea bu.elor şiapropierea dinţilor re.ult=nd “ţ”" 'in pronunţia prelungit!0 6n şoapt! a lui “ţ” >se desprinde “s” dac! este nevoie se 6*pinge uşor v=r+ul li*bii" “s” se poatederiva din “t” dorsal4 po.iţia li*bii este cu v=r+ul 6ndoit la incisivii in+eriori0apoi prin 6nchiderea gurii0 prin pronunţia repetat! /ttt2 se obţine “ţ”0 apoi prin

prelungire “s”" #etoda este indicat! pentru subiecţii cu prognatis* accentuat"

-, $rticularea sunetului “+”" Bu.ele se retrag spre co*isuri şi se su+l!aerul" ariante4 su+lare cu asocierea lui “t” +luierat su+lare cu asocierea lui“ta”0 “te”" “a” su+lare asociat! cu “ta”0 “e” su+lare0 “te”" “s” se introduce 6ncuvinte care-i avanta,ea.! pronunţia4 “asta0 este” şi se desprinde treptat0ur*=nd rostirea lui “s” i.olat" $poi se pronunţ! “s-a”0 “s-e”" C=nd “s” nu estee*is corect0 se introduce “h” atenuat şi se pronunţ! “sha”0 “she” 6n *od rapid"Ur*ea.! articularea lui “s” 6n cuvinte" #etoda este aplicabil! 6n toate tipurilese sig*atis*" a +el se obţine “.” din “v”"

rocedee de derivare a sunetelor din seria ?ş@.T-

i*ba la un “t” apical0 se a+l! 6n po.iţia apropiat! de cea pentru “ş”"e rosteşte un şir de /ttt20 se rotun,esc bu.ele şi re.ult! “L” /“tş”20 prin

prelungire se separ! ele*entul si+lant de cel e1plo.iv" e poate pronunţa /pentru rotun,ire24 “ut” > “uL” > “uLşş”"

'-/e pronunţ! “ţ”0 se 6*pinge v=r+ul li*bii 6napoi şi 6n sus"

c) Emiterea sunetelor prin exerciţii ortofoniceE1erciţiile preg!titoare şi de articulaţie se utili.ea.! dac! *etodaderiv!rii nu d! re.ultatele scontate"

igmatismul interdental 4 se pronunţ! seria “s” cu dinţii str=nşi0 apoi seconsolidea.! sunetul" a 6nceput toate e1erciţiile se +ac cu gura 6nchis!0 apoi6n +aţa oglin.ii cu 6ntredeschiderea uşoar! a gurii"

5:

8/13/2019 61447213-logopedie-1


igmatismul mecanic: *ai 6nt=i se +ace trata*entul ortodontic" ereco*and! producerea sunetelor “s0 .0 ţ” cu v=r+ul li*bii cobor=t la gingiain+erioar!"

igmatismul addental: se reco*and! l!sarea brusc! a capului pe spate la pronunţia prelungit! a lui “s” şi e1erciţii 6n +aţa oglin.ii" -a dovedit util!recurgerea la desene sche*atice0 *işc!ri sugestive cu *=na"

)&)& Rotacis/ul

%otacis*ul repre.int! o pronunţie denaturat! a sonantei “r”" $ceast!tulburare aparţine dislaliei"

imptomele caracteristice acestei tulbur!ri sunt4 distorsiuni0 o*isiuni0

6nlocuiri" 7ormele rotacismului:E1ist! ;9 de +or*e ale rotacis*ului şi peste @ de *etode de corectare0

din care unele au doar valoare istoric!" 'intre +or*ele rotacis*ului a*inti*45"%otacis*ul interdental > v=r+ul li*bii strecurat printre dinţi

vibrea.! 6n contact cu incisivii sau bu.a";"%otacis*ul velar > intr! 6n vibraţie di+erite p!rţi ale v!lului

palatin" Cu c=t p!rţile antrenate sunt *ai *ari0 cu at=t vibraţiile sunt*ai 6ncetinite" e poate obţine un sunet scurt sau unul na.al"

A"%otacis*ul uvular > este o +or*! +recvent! de rotacis*0 seobţine “r” graseiat /+rance.2" a copiii *ici apare o *ani+estare

pasager!" ( r=r=ial! se obţine prin vibraţiile 6ncetinite ale uvulei"“r” velar şi uvular duc la +onastenie /sl!birea vocii2" <ncordarea*are a uvulei duce la hipere*ia *ucoasei buco+aringiene"

?"Pararotacis*ul const! 6n 6nlocuirea lui ”r” cu un alt sunetcorect articulat /cel *ai adesea cu “l” > sunetul cel *ai apropiat cai*presie acustic! şi loc de articulare dar şi cu “d”0 “v”0 “i”0 “u”0“!”0 “=”0 “&”"

ta"ilirea diagnosticului diferenţial al rotacismului:

e +oloseşte spatula pentru a vedea po.iţia li*bii0 oglindalaringoscopic!0 stetoscopul pentru a locali.a vibraţiile /şi prin palpare2" Estenecesar! o e1a*inare co*ple1!"

tabilirea diagnosticului di+erenţial presupune parcurgerea *ai *ultor+a.e4

;@

8/13/2019 61447213-logopedie-1


& $nali.a de+ectului de articulaţie per*ite aplicarea unor *etode decorectare corespun.!toare +iec!rui tip de rotacis*4

5" %otacis*ul na.al > se +ac e1erciţii de ridicare a v!lului palatin

;"%otacis*ul velar0 bilabial0 lateral4 - e1ist! vibraţia0 dargreşit locali.at!0 ea trebuie deplasat! spre v=r+ul li*bii

A"%otacis*ul apical *onovibrant4 - trebuie de.voltat!*otricitatea v=r+ului li*bii

?" %otacis*ul uvular > se +ac e1erciţii de pronunţaresacadat!0 6n şoapt!0 la incisivii superiori /vocea duce la recidiviv!2

"Pararotacis* > “l” *arginile laterale trebuie s! bloche.escurgerea aerului se reco*and! e1a*inarea au.ului +one*atic şiantrenarea acestuia"

&& E1erciţii pentru de.voltarea au.ului +one*atic4 ituaţia 6n care subiectul sesi.ea.! pronunţia greşit! la alţii0 nu la sine

corectarea se +ace prin !nregistrarea propriei vorbiri" 3rebuie intuit! pronunţia corect! prin evocări onomatopeice4 .go*otul

avionului0 *otorului0 roata *orii0 soneria" 3rebuie e1ersate paronimele4 “car > rac” “lac > rac” “la*! > ra*!” “val -

var”" E1erciţii de anali.! şi sinte.! sonor! cu a,utor i*agistic4 ce po.iţie ocup!

“r” 6n silabe0 cuvinte0 propo.iţii"&&& E1erciţii de gi*nastic! articulatorie4 #işc!rile articulatorii ale lui “r” se e1ersea.! i.olat0 apoi se +ace sinte.a

lor" unt de pre+erat e1erciţii globale4 vibraţia 6ntregului corp se trans*itev=r+ului li*bii" E1e*plu4 - t!ietorul de le*ne tre*uratul de +rig"

unt necesare e1erciţii speci+ice la subiecţii cu li*ba hipertonic! sauhipotonic!"

e +ac e1erciţii pentru4- v=r+ul li*bii4 l!ţirea0 ascuţirea0 retracţia0 6ndoirea0 vibrarea- cobor=rea p!rţii dorsale"

e palpea.! pronunţia4 pe laringe0 la colţurile bu.elor0 pe pal*!" Etapele corectării rotacismului0 la fel ca şi a altor tul"urări dislalice

sunt: emiterea0 consolidarea0 diferenţierea şi automatizarea. Este extrem deimportantă realizarea autocontrolului. Emiterea şi pronunţia se fac dupăreguli ortofonice şi de derivare.

7ixarea şi automatizarea lui ?r@ !n vor"irea cursivă.

;5

8/13/2019 61447213-logopedie-1


3rebuie stabilite leg!turi 6ntre e1citaţiile auditive0 vi.uale0 Dineste.ice0care condiţionea.! procesele de percepere auditiv!0 citire0 scriere şi

pronunţare" $legerea *aterialului verbal trebuie s! respecte ur*!toarelecriterii45" $+initatea articul!rii cu alte sunete" &n+luenţa sunetelor vecine şi a po.iţiei

sale 6n cuv=nt asupra articul!ri" “r” are *are a+initate cu sunetelee1plo.ive4 “p”0 “b”0 t”0 “d”0 “c”0 “g”"

;" Uşurinţa cu care se poate percepe vi.ual sunetul 6n silabe şi cuvinterepre.int! o *odalitate de asigurare a controlului vi.ual 6n oglindalogopedic!"

A" 'i+icult!ţi de coarticulare 6n +uncţie de +or*a de rotacis*4 trans+or*arealui “r” velar 6n apical prin e1ersarea4 “trrr” şi “drrr” cu li*ba plasat! 6n

po.iţia pentru “r” labial"

?" Po.iţii +onologice 6n care apare “r”" Exerciţii:5" -n cuvinte sila"ice4 “r” se co*bin! cu ga*a vocalic!"

a" ilabe directe cu ponunţia prelungit! a lui “r”4 “rra”0 “rre”0 “rr!”0“rro”0 “rru”0 “rri”0 “rr6”,

b" silabe directe4 “ra”0 “re”0 “r6”0 “ro”0 “ru”0 “ri”0 “r6”c" silabe directe repetate4 “rarara”0 “rerere”d" silabe indirecte cu pronunţie prelungit!4 “arr”0 “err”0 Se" silabe indirecte4 “ar”0 “er”0 “!r”+" silabe 6nchise4 “rar”0 rer”0 “r!r”g" silabe cu “r” 6n po.iţie intervocalic!4 “ara”0 “ere”0 “!r!”h" sonanta “r” 6n grup!ri consonantice4

grup!ri consonantice i.olate4 “pr”0 br”0 “dr”0 “hr”" grup!ri consonantice 6n silabe4 “pra”0 “pre”0 “pr!” “bra”0 “bre”0 S “tra”0

“tre”0 S “dra”0 “dre” SE1plo.ivele “b” şi “g” şi +ricativa “h” pot s! genere.e di+icult!ţi de

pronunţie prin co*binarea lor cu “r” şi s! deter*ine reapariţia sau apariţia lui“r” velar sau uvular" C=nd se asocia.! cu “c” şi “b” se +ace o pau.!4 c - ra”0 “g- ra”" Pot ap!rea di+icult!ţi de pronunţie şi la co*binarea cu “s” şi “.”" e

reco*and! o pronunţie puternic! pentru a re.olva hiatul care apare";" E1erciţii 6n cuvinte4 monosila"ice4 “rac”0 “rog”0 “ros” “car”0 “*!r” “por”2

"isila"ice /“ra*!”0 “rat!”0 “rar!”2 plurisila"ice e1erciţii de anali.!+onetic!0 paroni*e0 sortare de i*agini a cuvintelor care conţin “r”"

;;

8/13/2019 61447213-logopedie-1


A" &ntroducerea 6n propo.iţii" e +ac e1erciţii rit*ate4 “%a0 ra0 ra0 nu +u*aT”0“%0 r0 r0 nu p=r6T”" 3rebuie evitat! interpunerea de sunete para.ite /i0 62 cade e1e*plu “rioat!”0 “p=r=”"

3. $u +ost de.voltate şi alte *etode pentru corectarea tulbur!rilor de pronunţie /+onetice2" 'intre acestea Gebert /5::@2 *enţionea.!4 *etodasen.orio-*otric! /#c 'onald 5:7?2 *etoda care utili.ea.! sti*uli pereche alui eston şi &rVin /5:8520 progra*ul de articulare #onterey0 BaDer şi %yan/5:8520 *etoda care utili.ea.! *ateriale +!r! se*ni+icaţie de.voltat! deRerber /5:8A20 *etoda conceptuali.!rii auditive a lui init. /5:820 *etoda+onetic! *ultipl! a lui #c Cabe şi Bradley /5:82 şi progra*ul ba.at pedeplasarea sti*ulului0 a lui #c eon /5:8@2" 3otuşi0 *area *a,oritate aacestor *etode par s! se re.u*e 6ntr-o *are *!sur!0 la o variaţie0 o

*odi+icare sau elaborare a terapiei lui an %iper0 sau ele acord! o pondere particular!0 la i*portanţa unor +a.e din procesul terapeutic0 sau depinde dealte +a.e"

Te*e:1. tudiaţi capitolele care tratează rinolalia 4Auţu >atei0 1(&'0 /ogopedie0

B.C.C0 *lu# apoca).2. *aracterizaţi tul"urări de pronunţie din sfera dislaliei 4altele dect

sigmatismul şi rotacismul) şi ela"oraţi proiecte de intervenţie logopedică specifice fiecărei tul"urări.

3. care sunt etapele corectării logopedice şi care sunt metodele şi procedeeleutilizate !n cadrul acestora.

9. rătaţi !n ce constau activităţile de depistare şi examinare logopedică.

;A

8/13/2019 61447213-logopedie-1


Cursul 0-

Tul$ur'ri *oetice #ersus tul$ur'ri *oologice

O"iective:

-nsuşirea unor repere conceptuale privind tul"urările fonetice şi fonologice,

rezentarea unor proceduri de analiză a tul"urărilor fonologice !n scopul diagnosticării şi conceperii planului de intervenţie,

*unoaşterea principalelor modalităţi de intervenţie recuperatorie !ntul"urările fonologice.

*uvinte ceie:

tul"urare fonetică0 tul"urare fonologică0 trăsături distinctive0 spectrograme0 analiză generativă0 repertoriu fonetic0 eşantion de lim"a#0 pattern ver"al

5" Clasic 0i /oder 2 a$ordarea tul$ur'rilor de prou(ie

e disting *ai *ulte tipuri de tulbur!ri de pronunţie" ( distincţie clasic!la care au aderat clinicienii *ult ti*p şi care se ba.ea.! pe etiologie este ceadintre o tulburare organic! şi una +uncţional!" <n tulburarea organic! de

pronunţie0 se distinge o cau.! +i.ic!0 care per*ite identi+icarea proble*ei"'ac! aceast! cau.! este la nivelul organelor peri+erice ale vorbirii0 proble*ase nu*eşte disglosie /dup! an Borsel0 5:::2" 'ac! tulburarea apare 6n ur*aunei le.iuni sau a unei dis+uncţii a siste*ului nervos central0 vorbi* dedi.artrie /6ncadrare 6nt=lnit! la Ruţu0 an Borsel0 Gebert2" C=nd tulbur!rile de

pronunţie au cau.e +uncţionale0 6n aceast! situaţie se vorbeşte de dislalie" )ueste 6ntotdeauna uşor de +!cut distincţia dintre o tulburare de articulaţie+uncţional! şi una organic!"

( distincţie *ai recent!0 care nu se *ai ba.ea.! pe etiologie ci pelingvistic!0 este distincţia dintre o tul"urare fonetică şi una fonologică"$ceast! distincţie concord! cu observaţia c! 6n achi.iţia +one*elor copiiitrebuie s! st!p=neasc! si*ultan +onetica şi +onologia0 6nainte de a producesunetele /+one*ele2 li*bii *aterne şi 6nainte s! utili.e.e di+eritele +one*e

pentru a produce cuvintele adulte"( tul"urare fonetică survine c=nd un copil este incapabil s! produc!

corect0 din punct de vedere *otor0 unul sau *ai *ulte +one*e din li*ba sa0 la

;?

8/13/2019 61447213-logopedie-1


o v=rst! la care 6n *od nor*al ar trebui ca pronunţia s! +ie corect!" Un copil pre.int! o tulburare +onetic! atunci c=nd de e1e*plu la v=rsta de 7 ani 0 6şi proiectea.! li*ba 6ntre dinţi pentru a produce +one*ul NsN/pronunţ! “s”interdentalic2" $ceast! *ani+estare poate +i acceptat! la un copil cu o v=rst!*ai *ic!" -n tul"urările fonologice pro"lema nu este legată de producerea !n

sine a sunetelor ci de utilizarea lingvistică a fonemelor pentru a forma cuvintecu diferite semnificaţii" Copiii care pre.int! o tulburare +onologic! si*pli+ic!cuvintele prin procese +onologice 6n +uncţie de v=rsta pe care o au0 utili.=nd

pattern-uri de si*pli+icare neobişnuite şi atipice"

Fiecare dintre aceste dou! tipuri de tulbur!ri0 +onetice şi +onologice0 poate surveni una 6n absenţa celeilalte0 dar pot s! se *ani+este şi 6*preun!"

)& Proceduri de aali1' a tul$ur'rilor *oologice<n ca.ul unei tulbur!ri de pronunţie severe0 *etoda tradiţional! de

e1a*inare este insu+icient! +iind nevoie de proceduri de anali.! *ult *aidetaliate"

2.1. naliza trăsăturilor distinctive

<ntr-o ast+el de anali.! +one*ele sunt considerate ca un ansa*blu detr!s!turi distincte şi pronunţia copilului este co*parat! cu pronunţia adulţilor0+olosind ca ter*eni de co*paraţie nu nu*ai +one*ele ci şi anu*ite tr!s!turi

care disting +one*ele 6ntre ele"Printr-o ast+el de anali.! sunt identi+icate +one*ele pronunţate eronat0i.ol=ndu-se acele tr!s!turi care deter*in! di+erite proble*e"

( 6nlocuire a lui d cu t 6n producerea cuv=ntului “dulap”0 6nlocuit cu“tulap”0 nu este considerat! o substituţie a lui “d” cu “t”0 ci ca o eroare carea+ectea.! tr!s!turile distinctive ale +one*elor /utili.=nd siste*ul tr!s!turilordistincte a lui Cho*sDy0 5::72" <ntr-o anali.! apro+undat! a tr!s!turilor a unuianu*e eşantion al li*ba,ului oral0 tr!s!turile +iec!rui +one* sunt co*parate cutr!s!turile +one*elor pronunţate şi se calculea.! pentru +iecare +one* 6n parte

de c=te ori a +ost reali.at potrivit cu 6ntreg eşantionul /3estul +onetic descris dea+on0 5:92"

$nali.a tr!s!turilor distinctive posed! anu*ite avanta,e +aţ! de anali.atradiţional! a erorilor articulaţiei" $cest tip de anali.! poate s! constituie o *ai

bun! *etod! pentru a identi+ica şi descrie pattern-urile eronate din li*ba,ulunui subiect" 'e e1e*plu0 se poate ar!ta c! e1ist! o leg!tur! 6ntre erorile din

;

8/13/2019 61447213-logopedie-1


pronunţia unui copil care substituie +one*ul t cu D0 d cu g0 ele +iind re.ultatul6nc!lc!rii unei tr!s!turi NalveolareN" $ceast! anali.! per*ite un nu*!r *ai*are de generali.!ri şi este *ai adecvat! pentru *!surarea severit!ţiitulbur!rilor de pronunţie" 3eoria lingvistic! care st! la ba.a *etodei de anali.!a tr!s!turilor distinctive a tulbur!rilor de articulaţie este cea elaborat! 6n 5:?5de %o*an WaDobson"

Pe ba.a studiilor spectrogra+ice a +one*elor din di+erite li*bi WaDobsonşi colaboratorii s!i au pus la punct un siste* de care conţine 5; tr!s!turi0despre care autorul *enţionat spune c! sunt universale şi datorit! c!rora+one*ele din toate li*bile u*ane ar putea +i clasi+icate şi distinse unele decelelalte" $ceste tr!s!turi au un caracter binar /alt+el spus ele nu au dec=t dou!speci+ic!ri4 una po.itiv!0 6n ca.ul pre.enţei unei tr!s!turi 6ntr-un +one*0 şi unanegativ! 6n ca.ul absenţei acesteia dintr-un +one*2 şi datorit! +aptului c! au

+ost identi+icate prin anali.a spectrogra+ic!0 sunt de natur! acustic!"3otuşi din cau.a anu*itor i*per+ecţiuni 6n siste*ul lui WaDobson0 alţi

lingvişti au propus unele siste*e de tr!s!turi0 adesea +oarte di+erite de cele luiWaDobson" Printre di+erenţe *enţion!* nu*!rul tr!s!turilor0 natura tr!s!turilor/acustic!0 perceptiv!0 articulatorie2 şi tipul de speci+icare a tr!s!turilor /binar!sau cu valori *ultiple2"

e consider! c! anali.a tr!s!turilor distinctive nu este potrivit! pentruevaluarea pronunţiei copiilor care co*it o*isiuni sau distorsiuni" Calcululerorilor de pronunţie 6n +uncţie de tr!s!turile alterate este o procedur!laborioas!0 6n plus aceste tr!s!turi distinctive" )u e1ist! o relaţie direct! 6ntretr!s!turile distinctive ale unui +one* şi *işc!rile reale i*plicate 6n producţia+i.ic! a acestuia ceea ce 6nsea*n! c! teoria tr!s!turilor distinctive nu se aplic!6n studiul tulbur!rilor de vorbire cu cau.e organice ci doar 6n ca.ul tulbur!rilorde pronunţie de natur! +uncţional! /tulbur!ri +onologice2"

2.2. naliza Dloc+voce+modD

( ast+el de anali.! este si*ilar! cu cea a tr!s!turilor distinctive0 cue1cepţia tipului de tr!s!turi care este utili.at 6n anali.!" <n anali.a

Nloc-voce-*odN0 tr!s!turile sunt cele utili.ate 6n *od tradiţional 6n +onetic! pentru a descrie locul articulaţiei0 caracteristicile vocii şi *odul 6n care estearticulat +one*ul" $cestea sunt nu*ite uneori tr!s!turi +onetice pentru a ledi+erenţia de tr!s!turile distinctive0 nu*ite tr!s!turi +onologice" Procedurautili.at! 6n anali.a Nloc-voce-*odN0 sea*!n! cu anali.a tr!s!turilor distincte"$ceast! *etod! nu este potrivit! pentru a anali.a distorsiunile şi o*isiunile0

;7

8/13/2019 61447213-logopedie-1


dar se poate dovedi e1tre* de util! 6n anali.a acustic! a ele*entelorseg*entale şi supraseg*entale ale vorbirii /*odalitate apro+undat! deevaluare co*ple*entar! audio*etriei vocale2 6n scopul creşterii nivelului deinteligibilitate al vorbirii la persoanele cu de+icienţ! de au. /$nca0 ;@@52"

2.3. naliza generativă

<n anii X7@0 X8@ 6ntreaga g=ndire lingvistic! a +ost pro+und in+luenţat! deteoria lui Cho*sDy despre li*ba,0 cunoscut! sub nu*ele de gra*atic!generativ!0 trans+or*aţional!"

%egulile generative descriu relaţia care e1ist! 6ntre repre.ent!rile+one*ice abstracte subiacente şi cuvintele şi repre.ent!rile +onetice care sunt*ai super+iciale" $ceste reguli preiau +or*a ur*!toare4 $YBH-Z" $st+elregula pre.entat! *ai sus poate +i citit! ast+el4

N$ devine B c=nd este precedat de şi ur*at de ZN" $ceste reguli au +ostutili.ate pentru a descrie di+erenţele e1istente 6ntre pronunţia unui copil şi

pronunţia corect! a adulţilor" C=nd un copil o*ite siste*atic consoana “r”0indi+erent de conte1tul +onetic 6n care se a+l! aceast! consoana0 aceasta poate+i e1pri*at! prin regula /r2 Y @"

Cadrul teoretic al +onologiei generative pre.int! nu*eroase avanta,e 6nco*paraţie cu anali.a tradiţional! şi anali.a tr!s!turilor distinctive 6n de*ersuldescrierii erorilor de pronunţie la copii" 'in *o*ent ce notarea tr!s!turiloreste utili.at! pentru a speci+ica sunetele 6n regulile de rescriere generativ!0 este

posibil0 s! +ie surprinse generali.!rile erorilor co*ise de copii 6n producerea+one*elor" <n plus0 pot +i descrise o*isiunile şi chiar distorsiunile şi +!cute

preci.!ri despre conte1tele 6n care s-au produs schi*b!rile /Gebert0 5::@2"

<n ciuda acestor avanta,e +onologia generativ! nu a +ost bine acceptat! 6nterapia li*ba,ului"

2.9. naliza repertoriilor fonetice şi analiza proceselor fonologice

Pri*a *etod! este destinat! evalu!rii abilit!ţilor +onetice ale unui copiliar a doua are ca scop evaluarea proble*elor +onologice" $nali.a repertoriilor

+onetice este 6nainte de toate o anali.! independent!" 'escrie abilit!ţile+onetice ale unui copil +!r! s! +ac! re+erinţ! la pronunţiile corecte ale adulţilor"

e culege un eşantion de li*ba,0 este transcris +onetic şi apoi esteanali.at" 'ac! 6ntr-un eşantion de li*ba, se re*arc! pronunţia cuv=ntuluiNgira+!N prin Nra+!N0 conclu.ia unei anali.e a repertoriilor +onetice ar +i c! acelcopil este capabil s! pronunţe consoanele “r”0 “+” şi vocalele “a” şi “!”"

;8

8/13/2019 61447213-logopedie-1


( ast+el de anali.! va e1pri*a registrul +onetic al consoanelor şi alvocalelor utili.ate de un copil" ( anali.! *ai apro+undat! poate s! includ! şi odescriere a tr!s!turilor0 +or*elor silabice0 secvenţelor de silabe şi patternurilorde accentuare pre.ente 6n vorbirea copilului"

Bleile /5:950 citat de Gebert0 5::@2 sugerea.! c! aspectele +onetice artrebui s! +ie observate 6n *ai puţin de dou! cuvinte di+erite pentru a le puteaconsidera ca achi.iţii"

Un avanta, al anali.ei repertoriilor +onetice este c! per*ite e+ectuareaacestor evalu!ri chiar şi 6n ca.urile 6n care vorbirea unui copil esteneinteligibil!"

naliza procesului fonologic este o anali.! relativ!" Ea descrie pattern-urile erorilor care devin evidente c=nd se co*par! producţiile unui copil cu o

nor*! la adult"&ndi+erent de procedura0 6n ansa*blu0 etapele necesare unei anali.e a

proceselor +onologice sunt 6n nu*!r de patru şi vor +i descrise 6n continuare"

5" Pri*a etap! const! 6n sta"ilirea unui eşantion de lim"a#" e poate6nregistra un eşantion pe ba.a vorbirii spontane0 pe ba.a procedurilor i*itativesau pe ba.a unor sarcini de denu*ire a i*aginilor sau a obiectelor" Pentrucopiii care pre.int! un li*ba, neinteligibil0 cea *ai potrivit! sarcin! este ceade denu*ire a i*aginilor" e consider! necesar un eşantion de -5@@ cuvintedi+erite care s! per*it! surprinderea tuturor variabilelor de utili.are a

proceselor +onologice";" $ doua etap! este transcrierea eşantionului !nregistrat eventual prin

transcriere +onetic!" Procedura a +ost descris! de a+on /5:92 6n pre.entarea“3estului +onetic” şi de $nca /;@@@2 6n descrierea probelor de li*ba, incluse6ntr-un progra* de depistare precoce a tulbur!rilor de au. şi li*ba,"

A" $ treia etap! este compararea sistematică a producţiilor ver"ale aleunui copil cu producţii ver"ale ţintă pentru a se identifica fiecare eroare şide+a o plasa !ntr+o categorie proprie proceselor fonologice" <ntr-o +or*! cu*ar +i [a pentru [lara0 sunt identi+icate procesele4 reducerea grupuluiconsonantic /[l a +ost 6nlocuit cu [2 la +el şi supri*area silabei +inale /“r” a+ost o*is dar şi vocala cu care era legat 6n silab!2"

?" <ntr-o ulti*! etap!0 pute* calcula +recvenţa *ani+est!rii +iec!rui proces +onologic care a +ost recunoscut"

;9

8/13/2019 61447213-logopedie-1


'e e1e*plu0 procesul de reducţie a unui grup consonantic poate +iaplicat +iec!rui cuv=nt ce conţine un grup consonantic0 supri*area silabei

pronunţat! de+ectuos poate +i observat! 6n +iecare cuv=nt care conţine cel puţindou! silabe"

3otuşi 6n ca.ul copiilor cu tulbur!ri severe de pronunţie aceast! *etod! poate +i util! pentru progra*area unei intervenţii" -au +or*ulat opinii privindutilitatea acestei *etode şi pentru anali.a tulbur!rilor de pronunţie alevocalelor"

<ezvoltări recente ale +onologiei conţin ideea central! c! unit!ţile+onologice sunt organi.ate 6n *od ierarhic0 o ast+el de po.iţie aparţine

fonologiei non+lineare" $ceast! organi.are are di+erite niveluri" Unul dintreaceste niveluri este cel al silabei" $cest! unitate do*in! unit!ţile de nivel

in+erior care sunt 6nceputul /consoana iniţial! silabei2 şi +inalul /restul silabei2" )ivelul N6nceput-ri*!N do*in! la r=ndul s!u0 nivelul C- pentru a se reuni curepre.entarea seg*ental!"

%& Trata/etul tul$ur'rilor *oologice

#etoda tr!s!turilor distinctive a +ost aplicat! şi 6n reeducarea tulbur!rilorde pronunţie"

pre deosebire de *etoda tradiţional!0 6n *etoda tr!s!turilor distinctive0

centrarea preocup!rilor nu se +ace pe +one*ele eronate0 ci pe tr!s!turileeronate ale acestor +one*e" 3r!s!turile distinctive nu sunt 6nv!ţate 6ntr-o*anier! i.olat! ci sunt 6ntr-un anu*e conte1t" e procedea.! la “opunerea” adou! +one*e4 unul care conţine tr!s!tura ce trebuie 6nsuşit! iar cel!lalt care nuconţine aceast! tr!s!tur!" 'e e1e*plu pentru 6nsuşirea tr!s!turii de sonoritate/pre.enţa vibr!rii coardelor vocale2 de un copil care nu are aceast! tr!s!tur!0se poate apela la +one*ele “D” şi “g” care au aceleaşi caracteristici cu e1cepţiacelei care trebuie 6nsuşit!" e presupune c! antrenarea tr!s!turilor 6ntr-un+one* va per*ite trans+erul acelei tr!s!turi şi la alte +one*e care nu au +ostantrenate"

3eoria +onologic! care p=n! 6n pre.ent a avut cel *ai *are i*pact asupraterapiei logopedice este NFonologia natural! lui ta*peN" <n evaluareatulbur!rilor de pronunţie /+onologice2 aceast! teorie a condus la *etodacunoscut! sub nu*ele de anali.! a proceselor +onologice" (biectivul acestor

proceduri nu este de a corecta sunetele 6n *od i.olat0 unul c=te unul0 ca şi 6nca.ul *etodei tradiţionale0 ci de reducere a +recvenţei unor procese +onologice

;:

8/13/2019 61447213-logopedie-1


eronate cu* este ca.ul modelului de intervenţie care utilizează pereciminimale" ( pereche *ini*al! este +or*at! din dou! cuvinte care devinidentice din punct de vedere acustic dac! se aplic! un proces +onologic

particular" Pentru a se eli*ina procesele de anteriori.are a pronunţiei0 se potutili.a perechi de cuvinte cu* ar +i Ntur!Hcur!N" Pentru a eli*ina supri*areaconsoanei +inale pute* utili.a perechi *ini*ale ca NbeaHbeatN" Procedeul se

poate utili.a pentru a supri*a procesul de reducere a grupurilor consonantice"trategia de ba.! pentru trata*ent este de a con+runta copilul cu +aptul c!

pronunţia celor doi ter*eni din pereche este ase*!n!toare0 şi s! i se arate c! pronunţia greşit! deter*in! con+u.ii şi di+icult!ţi de co*unicare" Copilul esteanga,at 6ntr-o situaţie de ,oc 6n care el trebuie s! cear! logopedului unul dincele dou! cartonaşe care ilustrea.! o pereche de cuvinte" ogopedulreacţionea.! la cererea copilului 6n +uncţie de pronunţia sa indi+erent de ceea

ce copilul a dorit 6ntr-adev!r s! spun!" <n practica logopedic! ro*=neasc!acest gen de e1erciţii +ac parte din educarea au.ului +one*atic"

Rierut şi illia*s /5:9:0 citat de an Borsel 5:::2 au l!rgit utili.area perechilor *ini*ale şi au reco*andat utili.area perechilor *a1i*ale 6n loculcelorlalte" <n aceast! *etod!0 6n loc s! se utili.e.e perechi de cuvinte identicecu e1cepţia unui +one*0 di+erenţiat printr-o singur! tr!s!tur!0 perechile decuvinte sunt alese pe ba.a unor +one*e care se disting"

'ac! 6n perechea *ini*al! Ntur!Hcur!N di+erenţa consta doar 6n locul dearticulare a +one*elor 6n perechile NcatHsatN NcocHsocN di+er! locul şi *odul de

articulare" Şi0 atunci c=nd printr-o *etod! de perechi *ini*ale 6nv!ţ!*copilul s! pun! 6n contrast eroarea sa cu sunetul ţint!0 6ntr-o *etod! prinopo.iţie *a1i*! 6nv!ţ!* copilul s! pun! 6n contrast +one*ele ţint! care nusunt +olosite cu cele care sunt utili.ate 6n siste*ul s!u +onologic" Ca şitrata*entul cu perechi *ini*ale şi trata*entul cu perechi *a1i*ale esteconsiderat ca +iind e+icient"

( alt! procedur! care este +oarte cunoscut! 6n U$ a +ost elaborat! deGodson şi Paden /5:9A0 citat de an Borsel0 5:::2 şi este cunoscut! subnu*ele de metodă ciclică" $ceast! *etod! se centrea.! pe schi*b!ri

progresive 6n procesul +onologic utili.at de copil" 3erapia este organi.at! peun anu*it nu*!r de cicluri0 alt+el spus perioade de ti*p0 *erg=nd de la -7s!pt!*=ni0 p=n! la 5-57 s!pt!*=ni 6n ti*pul c!rora sunt +acilitate anu*ite

pattern-uri +onologice" Pentru +iecare pattern +i1 se selecţionea.! un anu*itnu*!r de sunete i*plicate 6n procesul +onologic şi sunt antrenate prin e1erciţiide discri*inare0 e1erciţii de producere de structuri verbale0 precu* şi printr-

A@

8/13/2019 61447213-logopedie-1


un bo*barda*ent auditiv" Cel din ur*! se re+er! la procedura de pre.entareauditiv! a unei liste de cuvinte care sunt selectate 6n +uncţie de pattern-urilecare se doreşte s! +ie eli*inate" Copilul trebuie la 6nceput doar s! asculte listade cuvinte /care se citeşte2" <n *etoda ciclic!0 pri*ele pattern-uri vi.ate suntcele care sunt caracteristice copilului" 'up! un ti*p0 se ur*!reşte un patterndi+erit0 independent de progresul avut cu pattern-ul precedent" <ntr-un cicluulterior0 acelaşi pattern va +i din nou antrenat0 dar cu un ansa*blu di+erit desunete"

Presupune* ast+el c! supri*area continu! a unui pattern se va e+ectuaauto*at0 dup! ce supri*area a +ost introdus! pentru pri*a dat!" Godson şiPaden /5:9A20 au raportat c! procedura lor este e+icace şi practic!"

#etoda N#etaphoneN /'ean şi GoVell0 5:97 şi GoVell şi 'ean0 5::?0

citaţi de an Borsel0 5:::2 este o alt! *etod! +onologic!" <n aceast! *etod!0tulburarea +onologic! este considerat! ca +iind o proble*! cognitivHlingvistic!şi terapia are ca scop de a o+eri copiilor ceea ce le este necesar pentru a operaschi*b!rile 6n li*ba,ul lor0 de.volt=ndu-li-se abilit!ţile *etalingvistice"3erapia const! 6n dou! +a.e" <n pri*a +a.!0 obiectivul este de-a a*elioraconştiinţa copilului cu privire la categoriile de +one*e şi la contrastele dintreaceste categorii" Fa.a a doua se centrea.! pe conştiinţa pe care copilul o aredespre propria e+icienţ! co*unicativ! şi este 6ncura,at s! utili.e.e cunoştinţelenou achi.iţionate despre siste*ul de +one*e pentru a-şi corecta propriile

producţii verbale"

3eoriile +onologice sunt cele *ai recente teorii utili.ate 6n e1a*inarea şicorectare tulbur!rilor de pronunţie"

%eme:1. Enumeraţi aspectele necesare şi suficiente pentru realizarea

diagnosticului diferenţial !ntre tul"urările fonetice şi cele fonologice.2. rătaţi deose"irile de a"ordare terapeutică !n cazul tul"urărilor

fonetice şi a celor fonologice.3. *are sunt avanta#ele utilizării şi limitele metodei numită Danaliza

trăsăturilor distinctiveD.9. plicaţi regulile Danalizei generativeD !n cazurile de parasigmatism.

A5

8/13/2019 61447213-logopedie-1


Curs 12-11TULBURR!L" #" %C"

O"iective: <efinirea calităţii vocii şi surprinderea disfuncţiilor acesteia, urprinderea unor modalităţi diferite de analiză 4evaluare) a

vocii, rezentarea taxonomiei tul"urărilor de voce, ciţarea demersurilor terapeutice !n cazul tul"urărilor de voce

*uvinte ceie:tim"rul0 intensitatea0 modul sau registrul0 concentraţia verticală0 corzi vocale0

laringotomie0 fonastenie0 disfonemie0 afonie.

5" Preci.!ri ter*inologice

<n de+inirea conceptului de “calitate a vocii” este 6nt=*pinat! odi+icultate *a,or!" ocea este ,udecat! 6n *od di+erit de c!tre pro+an0

pro+esorul de *u.ic!0 actor0 otorinolaringolog şi specialistul 6n terapiali*ba,ului" ocea este anali.at! cel *ai adesea pornind de la criterii auditivesubiective" e +olosesc ter*eni di+eriţi ca descriptori ai calit!ţii vocii4

a2 arsness 4 engl" ) care are echivalent 6n +rance.! ter*enulde voce “aspr!” sau “grea”" <n general se consider! vocea aspr!0aceea care conţine .go*ote vocale inter*itente aco*paniate de unti*bru +oarte ,os" Ca şi caracteristic! acustic!0 se re*arc! la

persoanele care *ani+est! acest tip de voce unele tendinţe de a-şi6ncepe propo.iţiile brusc şi cu e+ort

b2 Creatiness /engl"24 este opus! vocii aspre" Ea esteaco*paniat! de o *are pierdere de aer /ne*odulat! prin vibraţiilecor.ilor vocale 6n *o*entul +onaţiei2

c2 oarseness /engl"24 aici este vorba de vocea r!guşit! 6n

care sunt pre.ente ele*entele de aspri*e şi aer e1cesiv0 unul din ele+iind *ai uşor perceptibil"

<n pre.ent *a,oritatea clinicienilor anglo+oni şi +ranco+oni reuşesc0 +!r! prea *ari di+icult!ţi0 s! clasi+ice calit!ţile vocii cu a,utorul celor trei ter*enia*intiţi *ai sus" Unii specialişti utili.ea.! 6n caracteri.area vocii şi conceptelede4

A;

8/13/2019 61447213-logopedie-1


iperfuncţie >care dese*nea.! o prea *are tensiune *uscular! aregiunii laringiene

ipofuncţie > care dese*nea.! un e+ort *uscular in+erior celuicerut pentru producerea adecvat! a vocii"

Există şase parametri independenţi care per*it descrierea tuturorvariaţiilor vocii nor*ale şi anor*ale" $ceste di*ensiuni sunt4 tim"rul 4ridicat+

#os)0 intensitatea 4puternică+sla"ă)0 modul sau registrul 4pulsatil sau fracţionat) şi !n sfrşit0 concentraţia verticală 4focus vertical) a vocii0 adică!naltă spre cap şi #oasă spre gt " Evaluarea vocii poate +i reali.at! 6n +uncţiede aceste şase di*ensiuni independente" &nteracţiunea acestor di*ensiuniconstituie un continuu* care *erge de la vocea nor*al! la cea deviat!"

E1ist! aparate sau so+turi capabile s! evalue.e anu*iţi para*etri aivocii şi deci schi*b!rile care intervin 6n aceşti para*etri" Utili.area ,udicioas!

a acestor aparate per*ite adesea luarea unei deci.ii rapide şi e+icace 6n ceea ce priveşte *o*entul oportun pentru ter*inarea trata*entului" 'in p!cate e1ist!6nc! o *are reticenţ! 6n utili.area acestor *odalit!ţi tehnice"

;" Principiile generale ale terapiei vocii

PerDins /5:850 citat de Gerbert0 5::@2 esti*ea.! c! cea *ai bun! voceeste cea produs! cu *ini*u* de e+ort" El a+ir*! *ai precis c! producereaopti*! a vocii este ba.at! pe abilitatea de a varia e+ortul vocal proporţional cunevoile ti*brului /6n!lţi*e20 intensit!ţii şi registrului vocal0 *enţin=nd nivelulconstricţiei la valoarea sa *ini*al!" 'atoria terapeutului este deci0 s! 6nveţesubiecţii s! vorbeasc! +!r! e+ort şi toate e1erciţiile pe care le va propune0 vortrebuie s! +ie 6nv!ţate şi e1ecutate p!str=nd 6n *e*orie acest principiu+unda*ental" PerDins *ai a+ir*! c! pentru reeducare0 distincţia 6ntre cau.eleorganice şi cau.ele +uncţionale este inutil!"

Boone /5:850 citat de Gerbert0 5::@2 insist! *ai ales asupraidenti+ic!rii şi eli*in!rii obiceiurilor proaste respiratorii şi +onatorii" $cestautor0 ca şi precedentul0 respinge dihoto*ia proble*e organice vs proble*e+uncţionale" &*portant! este anali.a +actorilor *asei cor.ilor vocale şi gradul

lor de apropiere" #a,oritatea proble*elor de voce vor +i legate de unele*odi+ic!ri ale *asei cor.ilor vocale şi la sub- sau supra-aducerea lor" $utorul propune 6n lucrarea sa o serie de ;@ de tehnici care 6i per*it clinicianului s!atace proble*ele vocii anali.ate 6n +uncţie de cele dou! di*ensiuni *ai sus*enţionate"

AA

8/13/2019 61447213-logopedie-1


Brodnit. /5:70 citat de Gerbert0 5::@2 vede proble*atica vocii ca o perturbare a 6ntregii +uncţii vocale" Consider! c! a insista asupra unor e1erciţiicare privesc doar unul sau *ai *ulţi *uşchi i.olaţi nu este reco*andabil"'up! p!rerea lui0 tensiunea şi vibraţia cor.ilor vocale sunt auto*ate şi nu pot+i *anipulate conştient" 3ehnica aleas! pentru hiper+uncţiune este cea deNcheVingN /vorbire ase*!n!toare cu cea a persoanelor care *estec! gu*!2"

Conceptul de +uncţie global! a +onaţiei este de ase*enea re+lectat dei*portanţa pe care Brodnit. o acord! aspectului psihologic /psihoso*atic2 alapariţiei proble*elor de voce" $utorul +ace a+ir*aţia c! e+icacitatea şi calitatea+uncţional! a vocii se ba.ea.! 6n *are parte pe obiceiuri bune de viaţ!0 adic!

pe capacitatea unui individ de a acţiona cu un *ini*u* de e+ort *uscular"3oc*ai aceast! tensiune ce se *ani+est! la nivelul cor.ilor vocale şi la nivelul*uşchilor e1tralaringali deter*in! apariţia posibil! a nodulilor sau a polipilor"

El insist! asupra reeduc!rii 6ntregii personalit!ţi şi nu nu*ai cea a vorbirii"<n s+=rşit0 #oore /5:870 citat de Gerbert0 5::@2 se apropie si*ţitor dePerDins şi reco*and! +iec!rui terapeut o c=t *ai bun! cunoaştere a psihologieişi +onaţiei pentru a reali.a la clienţii s!i o producere a vorbirii cu *ini*u* dee+ort" 3ehnicile care le sugerea.! sunt totuşi *ai puţin nu*eroase şi *ai puţin

precise dec=t cele care le reg!si* la Boone" "v(luia tera5iei v(cii

P=n! 6n pre.ent postulatele terapiei vocii0 at=t 6n Europa0 c=t şi 6n $*erica0nu au +ost riguros anali.ate" )oua di*ensiune de e1plorat este cea caredeter*in! persoana care se pre.int! pentru terapie s! considere ca pe un +aptapariţia tulbur!rilor de voce" <n acest conte1t trebuie evaluate consecinţeleacestei di+icult!ţi asupra persoanei şi asupra antura,ului" 'in p!cate0 aceast!abordare +eno*enologic! nu a +ost cercetat! şi nu e1ist! studii siste*atice"

%& Etiologie& Ta5oo/ia tul$ur'rilor de #oce

a +or*area vocii particip! o serie de co*ponente a c!ror activitateeste reglat! de siste*ul nervos4

Co*ponenta respiratorie

Co*ponenta vibratorie Co*ponenta re.onatoare"

Ele*entele *ecanis*ului vocal +or*ea.! un siste* unitar cu ocoordonare cortical!" ocea este a+ectat! de +actori psihologici0 +i.iologici şisociali" 'e.voltarea aparatului vocal este in+luenţat! de4 stadiul ontogenetic 6ncare se g!seşte persoana0 de se1ul acesteia şi de starea s!n!t!ţii 6ntregului

A?

8/13/2019 61447213-logopedie-1


organis*" E1ist! şi alţi +actori care condiţionea.! calitatea vocii0 de e1e*plu0o personalitate in+antil! poate pre.enta o voce \piţig!iat!”" Şi +actorii sociali6şi pun a*prenta asupra vocii0 ast+el se recunoaşte rolul i*itaţiei şi +aptul c!intensitatea vocii poart! a*prenta unor 6ndeletniciri pro+esionale"

)e vo* re+eri0 6n cele ce ur*ea.! la acele tulbur!ri de voce denu*itedisfonemii" Faptul c! toate intervenţiile chirurgicale pe laringe sunt 6nsoţite detulbur!ri ale vocii0 a deter*inat o presupunerea c! orice tulburare se e1plic!

printr-o le.iune la nivelul laringelui" $ceast! concepţie a 6ngustat perspectivele interpret!rii acestor tulbur!ri" <n realitate tulbur!rile de voce pot+i date de cau.e *ultiple" $ceste tulbur!ri de voce *ai pot pre.enta şi uncaracter pro+esional /c=nt!reţi0 oratori0 pro+esori2"

3ulbur!rile de voce0 6n general0 sunt cuprinse 6n siste*ul de fonasteniice 6nsea*n! oboseal! a vocii dar acest ter*en apare ca insu+icient pentru

cuprinderea tuturor tulbur!rilor de voce şi ast+el acestea sunt di+erenţiate 6n4 Fonastenii /sl!birea vocii2

$+onie /pierderea vocii2 'is+one*ii /pierderi parţiale ale vocii2"$pariţia dis+one*iilor este e1plicat! prin alterarea auto*atis*ului

acustico-+onator ce poate +i dat! de4

( insu+icienţ! respiratorie ce alterea.! calit!ţile vocii" Pentru aobţine e+ectul acustic0 persoana depune un e+ort respirator nedo.at printr-o

contracţie e1agerat! a coardelor vocale ce treptat va duce la o dis+uncţie a lor"$ceasta are ca e+ect apariţia unei st!ri de oboseal! ce d! o sc!dere a tonusului*uscular /hipotonie şi hipoDine.ie2"

Un alt ca. de dis+one*ie este acela 6n care hipoDine.ia se poate*ani+esta de la 6nceput"

Cau.ele tulbur!rilor de voce se pot grupa 6n4

1. $+ecţiuni ale siste*ului nervos central şi peri+eric2. $+ecţiuni psiho*otrice3. $lte patologii /sindroa*e 6n care tulburarea de voce este

si*pto*29. $+ecţiuni ale aparatului +onator5. $+ecţiuni ale aparatului respirator$. 'e+icienţe auditive"

1. fecţiunile sistemului nervos central şi periferic au consecinţenu*eroase asupra vocii şi dau cele *ai variate tulbur!ri0 unele cu caracter

A

8/13/2019 61447213-logopedie-1


poli*or+" $ici se pot a*inti4 le.iuni paralitice0 sclero.a 6n pl!ci0 atingeri to1iceale siste*ului nervos"

2. fecţiunile psiosomatice pot da0 de ase*enea0 tulbur!ri de voce"

t!rile depresive ca şi cele de an1ietate dau o hipoDine.ie a organelorarticulatorii" t!rile de suprainhibiţie nervoas! alterea.! e*isia vocalelor/hipo+uncţie2" &steria d! tulbur!ri de voce" <n +a.ele *inore apar st!ri dehipoeste.ie a laringelui iar 6n +a.ele grave ale isteriei se instalea.! a+onia/*utis*ul isteric2"

3. tările patologice generale 6ngreunea.! 6n *od secundar actul+onaţiei" 3oate bolile *ai grave au consecinţe asupra integrit!ţii +uncţionaleale coardelor vocale" $st+el dis+one*iile apar dup! a+ecţiuni hepato-intestinalece *odi+ic! debitul respirator sau 6n 3BC0 cancer0 etc" fecţiunile endocrine

au consecinţe evidente asupra st!rii +uncţionale a coardelor vocale" Ele producderegl!ri hor*onale şi ale *etabolis*ului ce acţionea.! negativ asuprasiste*ului nervos şi ca ur*are apar şi perturb!ri ale e*isiei vocale" Persoanelecu tulbur!ri ale glandei tiroide pre.int! o voce r!guşit!0 +onastenie" a

persoanele cu hiper+uncţia glandelor suprarenale vocea este strident! şi puternic! 0 iar 6n ca.ul hipo+uncţiei vocea este slab! şi *onoton!" %ul"urărilede origine sexuală - la persoanele cu tulbur!ri utero-ovariene vocea este *aigrav!" a adolescenţi hipo+uncţia glandelor se1uale are ca e+ect persistenţast!rii de *utaţie hiper+uncţia glandelor se1uale este 6nsoţit! de o voce adult!chiar 6n copil!rie"

*auze organice directe sunt repre.entate de a+ecţiuni ale aparatului+onator cu* ar +i4 *al+or*aţii /*odi+ic!ri2 ale aparatului +onator *odi+ic!riale cavit!ţilor supralaringale alteraţii ale su+lului pul*onar a+ecţiunileorganului auditiv"

3oate a+ecţiunile aparatului auditiv in+luenţea.! şi calitatea vocii"'atorit! co*ple1it!ţii etiologiei şi patologiei acestei tulbur!ri se i*pune ocolaborare str=ns! 6ntre *edic şi logoped 6n vederea lichid!rii lor" F!r!cunoaşterea etiologiei nu se poate trece la trata*entul logopedic" #ediculstabileşte etiologia şi propune trata*entul *edical pentru 6nl!turarea

patologiei şi nu*ai apoi se pot +ace e1erciţii logopedice" <n ca.ul tulbur!rilorde voce trata*entul logopedic devine au1iliar celui *edical" <n ca.ul c=nd se6ncearc! s! se trate.e vocea de c!tre logoped0 +!r! s! se ţin! sea*a de starea

pacientului se pot +ace greşeli *ari" (rice iniţiativ! logopedic! pripit! poateduce chiar la agravarea tulbur!rilor de voce"

A7

8/13/2019 61447213-logopedie-1


,& Trata/etul tul$ur'rilor de #oce

Corectarea tulbur!rior de voce necesit! *!suri co*ple1e ce constaudin trata*entul etiologic şi si*pto*atologic ce revine *edicului şitrata*entul +oniatric ce revine logopedului" $cest trata*ent este indispensabil6n vindecarea dis+one*iei0 trata*entul *edical cre=nd doar pre*iselenecesare vindec!rii"

<n general0 toat! diversitatea si*pto*atologic! a tulbur!rilor de voceeste abordat! din perspectiva trata*entului logopedic 6n *od unitar0 acesta*erg=nd pe 6*binarea respiraţiei cu articulaţia" E1erciţiile de respiraţie şiarticulaţie sunt do.ate şi di+erenţiate 6n raport cu speci+icul tulbur!rilor devoce"

'e e1e*plu0 la o dis+one*ie datorat! unei hiperDine.ii toate e1erciţiilede articulaţie şi respiraţie se vor +ace pe +ondul unei rela1!ri generale" $ceast!rela1are se poate obţine prin e1erciţii speciale c=t şi prin intervenţie*edica*entoas!"

<n ca.ul dis+one*iilor date de hipoDine.ii0 e1erciţiile de respiraţie şiarticulaţie necesit! o 6ncordare a aparatului +onator şi o toni+iere a 6ntreguluiorganis*" <n acest scop0 pe l=ng! e1erciţiile generale se poate apela la a,utorul

unui +i.io-terapeut"Este i*portant s! se +ac! diagnosticul di+erenţial 6ntre tulbur!rile devoce hiperDinetice şi cele hipoDinetice" <n ca.ul tulbur!rilor hiperDineticevocea este r!guşit!0 cor.ile vocale sunt 6ncordate" <n ca.ul unei hipoDine.iivocea este dogit! şi uni+or*!"

A8

8/13/2019 61447213-logopedie-1


?"5" E1erciţiile logopedice generale4

e insist! asupra exerciţiilor de reeducare a respiraţiei"a *a,oritatea dis+one*iilor apar şi tulbur!ri de respiraţie0 deter*inate

de st!rile 6ndelungate de e+ort0 de tipul pronunţiei de voce" Persoanele cutulbur!ri de voce sunt obişnuite s! e+ectue.e e1erciţii de respiraţie" E1erciţiilede respiraţie se +ac la 6nceput dup! *odelul respiraţiei logopedului" Pe l=ng!*etoda observaţiei se poate +ace o reglare a respiraţiei şi prin e1plorare tactil-Dineste.ic! /se pune o pal*! pe toracele logopedului şi una pe toracele s!u2"

Este indicat ca aceste e1erciţii de repiraţie s! se +ie reali.ate de c!tre pacientul 6ntins pe o canapea0 pentru a obţine o rela1are *uscular! general!"$ceste e1erciţii se e+ectuea.! la 6nceput 6n po.iţie ori.ontal!0 apoi şe.=nd şiapoi 6n picioare" e insist! pe obţinerea unei bune respiraţii 6n po.iţia

vertical!"( e1agerare a *işc!rilor respiratorii la persoanele dis+onice atragedup! sine e1piraţii +orţate prelungite ce utili.ea.! şi o parte din aerul dere.erv!" $cest tip de respiraţie contribuie şi *ai *ult la oboseala aparatuluivocal" E1erciţiile de corectare se reduc la e+ectuarea unei respiraţii *ai scurteşi lipsite de e+ort0 +!r! 6ncordare"

E+ectuarea respiraţiei de tip costal superior " $ceast! respiraţie este+oarte +recvent! *ai ales 6n +or*ele distonice şi const! 6ntr-o e1agerare arespiraţiei ce se reali.ea.! de *ulte ori şi prin *işc!ri claviculare /ridicarea

u*erilor2"$cest tip de respiraţie duce la o contractare a *uşchilor laringelui ce

se repercutea.! negativ asupra e*iterii vocalelor" e reco*and! e1erciţii degi*nastic! respiratorie pro+und! ce se opune ridic!rii u*erilor" e +ac e1erciţiicu braţele 6ncrucişate pe piept sau cu pal*ele spri,inite pe u*eri" Uniiterapeuţi reco*and! e1erciţii de respiraţie din po.iţie vertical! 6n ti*pulc!rora subiecţii 6şi apas! u*erii cu un b!ţ aşe.at la spate şi capul l!sat dease*enea pe spate" 'in aceast! po.iţie subiectul este solicitat s! +ac! respiraţiicosto-abdo*inale" 'eosebit de i*portant este ca aerul s! nu +ie e1pul.at brusc

şi ca presiunea aerului s! +ie constant! p=n! la epui.area undei respiratorii"$lt tip de respiraţie de+icitar! este respiraţia incompletă şi inegală" <n

ti*p ce partea anterioar! a toracelui se *!reşte0 partea dorsal! r!*=ne totali*obil!" $cest de+ect dispare dac! pacientului i se dau indicaţii de respiraţiecorect! şi i se cere s!-şi veri+ice şi s!-şi cataloghe.e *işc!rile respiratorii"

A9

8/13/2019 61447213-logopedie-1


=espiraţii superficiale datorită atoniei muşcilor a"dominali" $cesteaapar la persoanele cu obe.itate0 ce duc o viaţ! sedentar!" a aceste persoane se

produce o di*inuare a *işc!rilor dia+rag*ei" a aceste persoane respiraţia 6nti*pul +onaţiei se reali.ea.! printr-un e+ort al *uşchilor toracelui" Pentrucorectare sunt necesare e1erciţii .ilnice0 siste*atice de cultur! +i.ic! general!"

Exerciţii pentru reeducarea vocalelor.$ceste e1erciţii sunt legate direct de pronunţie" Ele se reali.ea.! pe ba.a

unor e1erciţii de gi*nastic! articulatorie 6n vederea toni+ierii sau a rela1!rii*usculaturii articulatorii0 6n +uncţie de de+ectul de voce" ecţiile de +onaţievor +i gradate progresiv 6ncep=nd cu pronunţarea sunetelor0 a silabelor0 acuvintelor şi apoi a propo.iţiilor şi +ra.elor"

<n pri*a +a.! se vor +ace e1erciţii de voce şoptit! pentru a se evitasuprasolicitarea cor.ilor vocale" 3reptat se va intensi+ica e*isia vocal!" e

reco*and! e1erciţii de pronunţare a vocalelor şi consoanelor şi apoi asilabelor4 +a0 +e0 +i so0 se0 si" 3reptat se vor introduce şi consoanele sonore"Fiecare silab! se va pronunţa prelungit 6n ti*pul unei e1piraţii"

)u*ai dup! ce s-a elaborat o coordonare 6ntre respiraţie şi articulaţie setrece la corectarea calit!ţilor sunetelor"

*orectarea !nălţimiiEste bine ca 6n!lţi*ea *edie a vocii s! +ie de tonalitate ,oas!" Frecvent se

poate stabili un acord 6ntre vocea pacientului şi o tonalitate a unui instru*ent/diapa.on2"

8ntensitatea vocii&ntensitatea vocii se corectea.! prin e1erciţii care se reali.ea.! progresiv

6ncep=nd de la o voce slab! p=n! la o voce din ce 6n ce *ai intens!"%im"rul 3i*brul se reali.ea.! prin +or*area unor deprinderi asupra po.iţiei corecte

a organelor +onoarticulatorii 6n ti*pul +onaţiei" Prin coordonarea +onaţiei curespiraţia ti*brul este pl!cut" 3i*brul se corectea.! prin e1erciţii 6n carelaringele este oprit s! +ac! *işc!ri e1agerate /pacientul 6şi +i1ea.! laringele cu*=na2"

?";" E1erciţii logopedice speci+ice reco*andate 6n di+erite tulbur!ri devoce =eeducarea vocală !n laringitele cronice" Pentru reeducarea vocal! 6n

laringitele cronice trebuie e+ectuate e1erciţii logopedice prin care se6*piedic! e1cesul vocal0 de aceea pri*a indicaţie este utili.area repausuluivocal şi rela1area laringelui"

A:

8/13/2019 61447213-logopedie-1


a copiii cu voce r!guşit!0 dup! o cur! de repaus de A-? .ile se +ace1erciţii de respiraţie 6nsoţite de e1erciţii de articulare a vocalelor0 apoi asilabelor0 a cuvintelor şi propo.iţiilor"

<n ca.ul unor +onastenii sau a+onii0 6n laringite0 repausul vocal trebuie prelungit p=n! la c=teva s!pt!*=ni" $poi se +ac e1erciţiile *enţionate la vocear!guşit!" =eeducarea vocii !n mutaţiile prelungite"chi*barea vocii se datorea.!

creşterii şi de.volt!rii laringelui" ocea coboar! devenind *ai grav!0 *aiştears!" <n aceast! perioad! pot ap!rea deregl!ri ale contracţiilor *uşchilorlaringelui care duc la lipsa vibraţiilor cor.ilor vocale" ocea este r!guşit! şioscilea.! d=nd naştere Nintonaţiei de cocoşN0 alteori este voce de +alset"$ceast! perioad! durea.! 6ntre 7 şi 5; luni" a b!ieţi 6ncepe de la 55 ani şi

poate ap!rea şi *ai t=r.iu la 5-57 ani" 'up! aceast! v=rst! *utaţia este

patologic! şi se nu*eşte *utaţie prelungit!" Fi.iologic se re*arc! oridicare e1agerat! a laringelui şi o stare de tensiune a cor.ilor vocale"Pentru reducerea st!rii de hiperDine.ie se reco*and! ca e1erciţiile derespiraţie şi de voce s! +ie 6nsoţite de rela1area general! a organis*ului"$dolescentul trebuie s! +ie obişnuit s! e*it! sunete *ai grave" Pentru a6*piedica ridicarea laringelui şi 6ncordarea cor.ilor vocale0 laringele va +iuşor cobor=t şi +i1at cu *=na"

=eeducarea vocii la persoanele care au laringotomie. C=nd se e1tirp!laringele se pierde şi vocea şi se produc şi unele *odi+ic!ri 6n respiraţie"'eşi reeducarea vocii este di+icil! şi anevoioas!0 aceste persoane au

posibilitatea de a-şi redob=ndi o vorbire apropiat! de cea nor*al!"E1ist! dou! *i,loace utili.ate 6n redob=ndirea vocii 6n acest ca.4

Fie prin utili.area prote.elor laringiene Fie prin *etode de reeducare vocalic!"

'eşi se obţin re.ultate bune prin utili.area laringelui arti+icial se +ac şie1erciţii pentru obţinerea vocii" 3rebuie ca bolnavul s! +ie a,utat s!-şi cree.eun nou re.ervor de aer care s!-l 6nlocuiasc! pe cel anterior" <n ca.ul copiilor0reeducarea vi.ea.! utili.area aerului din cavitatea bucal! pentru producereasunetelor" ( voce bun! se poate obţine dac! subiectul 6şi creea.! un re.ervor

de aer prin eso+ag care s! 6nlocuiasc! +uncţia pul*onar!" Pe l=ng! acestre.ervor de aer0 care se produc! +onaţia0 subiectul trebuie s!-şi reali.e.e şi noiorgane vibratorii" ( nou! glot! se +or*ea.! din +ibrele *usculare de la guraeso+agului" Rreutatea const! 6n 6nsuşirea deprinderii de deschidere voluntar! a

bu.ei eso+agului pentru e1pirarea aerului"

?@

8/13/2019 61447213-logopedie-1


C=nd reeducarea vocalic! nu reuşeşte datorit! re.istenţei re+le1e a*usculaturii0 se +oloseşte o po*p! prin care aerul este presat treptat 6n eso+ag"Prin acest lucru se ur*!reşte +or*area deprinderii de a 6nghiţi aerul 6n eso+ag"$cest aer eso+agian deter*in! *işc!rile vibratorii de la gura eso+agului cereproduc *işc!rile cor.ilor vocale" 'up! ce sunetul eso+agian a +ost obţinut0*unca logopedic! va vi.a e1erciţiile de articulare" 'up! ce se +i1ea.! vocalele

produse i.olat se trece la e1erciţii de e*itere a consoanelor0 apoi la e1erciţii desilabisire0 apoi la e1erciţii de pronunţare a cuvintelor0 propo.iţiilor şi +ra.elor"a 6nceput vocea este para.itat! de anu*ite sunete care dispar ulterior"

ucrarea lui Rardner propune terapeutului care se ocup! de pesoanelecu laringoto*ie un progra* de reeducare co*ple10 des+!şurat 6n şapte etapecuprin.=nd A7 de unit!ţi de e1erciţii"

Şapte etape de 6nv!ţare a vorbirii utili.=nd eso+agul /dup! Rardner

5:850 citat de %e*acle0 5:::24 Etapa 8: Orientare şi teste preliminarii

tabilirea relaţiei orto+onist - client 'e*onstraţii pe laringele arti+icial Pre.entarea unor noţiuni despre sunetele obţinute prin utili.area eso+agului 'iscuţia orto+onistului cu +a*ilia celui cu laringoto*ie"

Etapa 88: 8niţiere !n vor"irea esofagiană %ela1area şi respiraţia

de*onstrarea co*presiei in,ecţie /de aer2 6nsoţit! de e*isia consoanelor e1plosive surde e*iterea consoanei surde h consoana e1plosiv! surd! D ad!ugarea sunetului s0 la acţiunea de in,ecţie alte sunete cu s0 ş0 t +avori.area ingestiei de aer cu a,utorul in,ecţiei sau po*pei linguale

/ap!sare glosal! sau gloso+aringian!2 utili.area deglutiţiei *ini*ale pentru de*onstrarea in,ecţiei ingestia aerului4 inspiraţia a,utoare pentru +acilitarea e1pul.iei prin e1piraţie"

Etapa a 888+a: <ezvoltarea sunetelor vocalesusţinerea respiraţiei pentru dou! silabe prelungirea tonalit!ţii vocalei

?5

8/13/2019 61447213-logopedie-1


de.voltarea vocalei iniţiale sunetele e1plo.ive alternarea oclusivei surde D cu sonora g

producerea perechilor sonore ale lui s şi t sonantele4 l0 r0 *0 n alte consoane4 +0 v

Etapa a 8F+a: <ezvoltarea fluidităţiiantrenarea +luidit!ţii prin e1ersarea cuvintelor *ai lungi creşterea +luidit!ţii prin e1ersarea cuvintelor conţin=nd sunete non oclusive creşterea +luidit!ţii prin e1ersarea +ra.elor şi e1presiilor *ai lungi creşterea +luidit!ţii prin e1ersarea silabelor diverse"

creşterea +luidit!ţii prin e1ersarea di+eritelor vite.e de vorbire" Etapa a F+a: =estaurarea melodiei !n vor"ireae1tinderea scalei de tonuri a*eliorarea vocii cu a,utorul in+le1iunilor

creşterea nivelului acustic al vocii"

Etapa a F8+a: =estaurarea inteligi"ilităţii vor"irii

a*eliorarea calit!ţii sunetelor sonore4 vocale

a/eliorarea calit'(ii suetelor soore: cosoae di+erenţierea cuvintelor si*ilare"

Etapa a F88+a: *reşterea puterii vociiutili.area +orţei pentru accentuare utili.area +orţei pentru accentul tonic

Te/e:

1. =ealizaţi distincţia !ntre disfonemii şi fonastenii.2. recizaţi exerciţiile logopedice destinate reeducării vocii !nmutaţiile prelungite şi corectării vocii nazale.

3. rătaţi0 pe "aza surselor "i"liografice0 specificul terapiei vocii !ncazul copiilor cu rinolalie şi disfazie.

?;

8/13/2019 61447213-logopedie-1


Curs 1

MODALITĂ"I DE DIAGNOSTICARE 6I PLANI!ICARE ATERAPIEI TUL7URĂRILOR DE LIM7A8

'up! %oulin /5:952

O"iective rezentare unor sceme funcţionale privind aciziţia şi

dezvoltarea lim"a#ului ver"al, Btilizarea unui model piramidal privind dezvoltarea lim"a#ului

ca suport pentru realizarea diagnosticului tul"urărilor de lim"a# şi pentru proiectarea intervenţiilor terapeutice.

*uvinte ceieemnificaţii ver"ale0 !nveliş sonor0 articulaţie0 vor"ire0compreensiune0 exprimare0 audiţie.

<nsuşirea li*ba,ului se +ace 6n trei ti*pi4a2 achi.iţia se*ni+icaţiilor

b2 recepţia cuvintelor /6nvelişul sonor2 corespun.!toare se*ni+icaţiei şi6nţelegerea

c2 e1pri*area verbal!"Este situaţia invers! celei 6n care se apelea.! la dicţionar0 care d! 6nt=i

cuv=ntul şi apoi se*ni+icaţia acestuia" $st+el0 6ntr-un pri* *o*ent0 atitudineaeducatorului este de a +avori.a explorarea - care pune 6n ,oc toate si*ţurile şitotalitatea *işc!rii" Educatorul este 6n acelaşi ti*p model lingvistic0 el d!+or*a verbal! corespun.!toare se*ni+icaţiei achi.iţionate0 aceast! +or*!trebuie s! +ie corect! propo.iţiile trebuie s! +ie echilibrate0 corecte"

e reco*and! ca *odel pedagogic4 şcoala activă0 +ondat! pe activitateacopilului0 o pedagogie de punere 6n situaţie /*ai 6nt=i e1plorarea0 apoico*unicarea2" ( situaţie care nu se poate reproduce 6n realitate0 per*itecopilului s! re-cree.e0 s! se ,oace0 s! *i*e.e0 co*plet=nd ast+el perceperea şi

engra*area se*ni+icaţiilor"'i*potriv!0 o “pedagogie aşe.at!”0 /copilul st! pe scaun 6n +aţa unei*ese *ici2 nu per*ite utili.area dec=t a dou! porţi perceptive4 vi.ual! şiauditiv!"

<n +igura 5 este pre.entat! sche*atic de.voltarea li*ba,ului p=n! 6n perioada de 6ncepere a şcolarit!ţii"

?A

8/13/2019 61447213-logopedie-1


Pornind de la cele susţinute de Piaget0 c! li*ba,ul şi g=ndirea sestructurea.! reciproc0 se poate repre.enta de.voltarea lingvistic! prininter*ediul unei pira*ide /+igura ;2"

&nterpretarea pira*idei lingvistice4Pri*ul eta, al pira*idei este al lim"a#ului gestual " Pornind de la

e1plorarea *ultisen.orial! a *ediului s!u0 copilul 6şi de.volt! aparatul perceptiv şi *otor0 6şi structurea.! spaţiul propriu /sche*! corporal!0lateralitate20 se orientea.! 6n spaţiu şi 6n ti*p prin inter*ediul situaţiilor tr!ite"#odul s!u de co*unicare cu persoanele din antura, este legat direct desituaţie" Const! 6n4

- co*prehensiunea atitudinii0 *i*icii0 gestului şi a caracteristicilorvocale /intonaţie0 rit*2 ale persoanelor din antura,"

- e1presia propriilor nevoi0 dorinţe şi senti*ente prin atitudine0 *i*ic!0

gesturi şi voce /strig!te0 r=sete0 g=ngurit2"Baia de li*ba, per*ite copilului s! stabileasc! relaţii 6ntre se*ni+icaţiileachi.iţionate şi +or*a verbal! corespun.!toare" El accede ast+el0 la al doileaeta, al pira*idei0 cel al codului oral 0 repre.ent!ri ale realit!ţii tr!ite" )ot!* c!la acest nivel0 *i,loacele de e1presie *i*ic!0 gestual! şi vocal! se si*pli+ic!0dar 6nsoţesc li*ba,ul vorbit nuanţ=ndu-l şi preci.=ndu-l"

$l treilea eta, al pira*idei0 cel al codului scris0 este deschis la un *odde co*unicare şi *ai abstract0 pentru c! este despuiat de suportul biologicgestual şi vocal" $cest nivel al co*unic!rii0 necesit! o per+ect! st!p=nire ali*ba,ului"

??

8/13/2019 61447213-logopedie-1


?

!igura +& 'e.voltarea li*ba,ului0 de la naştere la scriere

8/13/2019 61447213-logopedie-1


?7

Figura ;" inte.a de.volt!rii lingvistice

8/13/2019 61447213-logopedie-1


,& Pre1et'ri de ca1uri 9structurate co*or/ /odelului pira/idal

5& E&0 are 7 ani şi pre.int! di+icult!ţi de pronunţie" Este 6nalt de statur!0 voinicşi este +oarte vorb!reţ" <n decurs de cinci *inute şi-a povestit 6ntreaga viaţ!0

pun=nd tot +elul de 6ntreb!ri despre viaţa terapeutului" Co*unic! +oarte bine0av=nd un vocabular vast şi +ra.e bine echilibrate"

$udiţia4- percepe bine cuvintele rostite 6n şoapt!E1a*inarea vorbirii4- repet! corect cuvintele şi +ra.ele din testE1a*inarea articulaţiei- proiectea.! v=r+ul li*bii 6ntre incisivi articul=nd 3 şi'" ig*atis* interdental la +one*ele ] Ş şi W"E1a*inarea nivelului *otor4- *otricitatea 6n general este satis+!c!toare dar

pre.int! ne6nde*=nare la nivelul *otricit!ţii digitale se constat! *oliciunea

obra,ilor şi a bu.elor0 coordonare insu+icient! a *işc!rilor li*bii0 care sunt*ai degrab! lente şi i*precise"'iagnostic4- tulbur!ri de articulaţie asociate cu o di*inuare a *obilit!ţii buco-+aciale şi digitale"

?8

Figura 5" 'iagnosticul sche*ati.at

8/13/2019 61447213-logopedie-1


%eeducarea4 'e.voltarea *otricit!ţii +ine digitale /e1erciţii digitale0 *anipul!ri0 trasee2 'e.voltarea *otricit!ţii buco-+aciale4

- *usculatura obra.ului şi bu.elor - *işc!rile li*bii- respiraţia

%eeducarea articulaţiei- Fone*ul “”4 orto+onie

asocierea +one*elor repetiţia cuvintelor şi +ra.elor

Fone*ul “]”4 aceeaşi paşiFone*ul “Ş”4 aceeaşi paşiFone*ul “W”4 aceeaşi paşi

L& are 8 ani şi este 6n pri*ul an de şcoal!" Este tri*is la cabinet pentrudi+icult!ţile 6nt=*pinate 6n citit" #ai precis0 subiectul n-a reţinut ni*ic din

progra*a pentru citire" Bene+icia.! de a,utorul +a*iliei care se i*plic! 6neducaţia copilului 6ncerc=nd s!-l a,ute0 ast+el c! 6n +iecare sear!0 ti*p de dou!ore0 citeşte" $ceste şedinţe se ter*in! adesea cu lacri*i0 din cau.a epui.!riisubiectului şi a e1asper!rii *a*ei sale"

a a doua 6nt=lnire0 la 6nceputul e1a*in!rii0 subiectul +ace o cri.! de

an1ietate cu su+ocare" E1a*inarea trebuie 6ntrerupt!0 subiectul este liniştit0 sereuşeşte destinderea sa0 ur*=nd ca totul s! se reia ca un ,oc c=nd acest lucrueste posibil"

%e.ultatele e1a*enului sunt concludente4 che*a corporal! de+icitar! ateralitatea slab a+ir*at! Percepţii vi.uale de+icitare 6n ceea ce priveşte discri*inarea culorii0 +or*ei

şi di*ensiunii acune *ari 6n ceea ce priveşte nu*!rul0 orientarea şi direcţia Percepţii auditive4

%it*4-o singur! reuşit! 6n seria de trei lovituri&ntensitate şi durat!4- reuşeşte discri*inarea .go*otelor puternice şi slabe0lungi şi scurte eşuea.! la succesiune

$rticulaţie4-“” şi “]” sunt substituite cu “Ş” şi “W”"

?9

8/13/2019 61447213-logopedie-1


orbirea4- o*isiuni şi substituţii +one*elor 6n listele &0 && şi &&&" untreproduse doar pri*ele cuvinte ale +ra.ei de control"

E1presie4- vocabular li*itat la cuvintele curente" Fra.ele sunt agra*aticale"erbele sunt absente sau utili.ate incorect" “Eu” /pronu*ele personal0

persoana &0 singular2 este absent" ubiectul vorbeşte despre sine spun=ndu-şi nu*ele"

Potenţial4 nor*al!n!tate4- nici o in+or*aţie se*ni+icativ!$+ectivitate4- senti*ent de eşec0 tea*a de tr!iri nepl!cute0 distres"Educaţie4- +orţare0 an1ietatea *ediului +a*ilial"Co*entarii4- este vorba de un retard global" ubiectul nu-şi cunoaşte su+icient

propriul corp şi nu-şi st!p=neşte *işc!rile" Fiind slab orientat 6n propriul corp0

r!*=ne de.orientat 6n situaţiile pe care le tr!ieşte /spaţiu şi ti*p2" )ivelulverbal este re+lectarea acestei de.orient!ri" <n acest ca. o reuşit! 6n lectur! ţinede do*eniul +antasticului"%eeducarea4

5" $spect +a*ilial

?:

Figura ;" 'iagnosticul sche*ati.at

8/13/2019 61447213-logopedie-1


e e1plic! p!rinţilor natura di+icult!ţii" unt 6ntrerupte “a,utoarele”acordate 6n citire" e reco*and! intensi+icarea “b!ii de li*ba,”"

;" $specte pedagogiceunt abandonate *o*entan toate a*biţiile pedagogice privind subiectul

A" e va interveni la ur*!toarele niveluri4 che*a corporal! Psiho*otricitate Percepţii vi.uale %eeducarea articulaţiei şi vorbirii 'e.voltarea li*ba,ului /co*prehensiune şi e1pri*are2 %eluarea 6nv!ţ!rii citirii0 utili.=nd o *etod! concret! care s! a+ir*e

structurile achi.iţionate" /#etoda +onetic! şi gestual!-Borel #aisonny2"

,& S& are cinci ani şi este la gr!diniţ!" orbirea sa este de ne6nţeles"Chestionat! asupra antecedentelor *edicale0 *a*a sa spune despre copil c!06n general0 este s!n!tos" Ca ur*are a unor 6ntreb!ri supli*entare relatea.! c! aavut *ulte otite0 de la v=rsta de 7 luni0 p=n! la ? ani" <n trei repri.e i s-auintrodus 6n ti*pane tuburi de drena," $ +ost operat de a*igdale şi polipi 6nur*! cu 7 luni" a control s-a observat o di*inuare a percepţiei auditive şi o*asiv! tulburare de vorbire"

&storia este clar!" Copilul a su+erit de *ulte ori otite 6n perioada dede.voltare a li*ba,ului" e ştie c! otitele repetate pot antrena o hipoacu.ie

uşoar!0 care nu 6*piedic! 6nţelegerea0 dar 6*piedic! anali.a ele*entelor+onetice care co*pun vorbirea" $ceste sc!deri auditive0 periodice0 suntd!un!toare de.volt!rii percepţiilor auditive0 duc=nd la tulbur!ri de pronunţie şiuneori şi la tulbur!ri de vorbire"

Ulti*a intervenţie *edical! a vi.at ablaţiunea a*igdalelor" e pare c!in+ecţiile la acest nivel ar putut cau.a otitele repetate"

@

Figura A" che*a diagnostic!

8/13/2019 61447213-logopedie-1


Cu toate acestea0 este i*portant s! ne asigur!* c! nivelul au.ului este bun0 constant0 +apt pentru care trebuie +!cute testele de acuitate auditiv!"

&ntervenţia va consta 6n reeducarea intensiv! a tulbur!rilor de vorbire"

%eme:1. *ompletaţi fişe logopedice pentru su"iecţi avnd diagnostic iniţial

diferit şi urmăriţi evoluţia cazurilor pe parcursul terapiei lgopedice.2. Btiliznd modelul scemei diagnostice piramidale realizaţi

diagnosticul logopedic pentru cel puţin doi su"iecţi cu tul"urări de pronunţie şi concepeţi planul de terapie logopedică

5

8/13/2019 61447213-logopedie-1


B!BL!%7R8!"

Aca; M& /;@@;2" /ogopedie. Clu,-)apoca4 PUC"7o0caiu; E& /5:9A2" Cl"iala. revenire şi tratament. Bucureşti4 E'P"C-o/sc<=; Noa/; /5::72 *unoaşterea lim"a#ului0 Bucureşti0 EdituraŞtiinţi+ic!"Estiee; !& /sous la direction2 /5::@2" %rou"le du language. Ed" Pierre#ardaga0 Gayen" Gu(u; M& /5:8?2" /ogopedia" U"B"B"0 Clu,-)apoca"Gu(u; M& /5::A2" ote de curs. U"B"B"0 Clu,-)apoca"8urc'u; E&; 8urc'u; N& /5:9:2" *um vor"esc copiii noştri. Editura 'acia0Clu,-)apoca"8urc'u; E&; 8urc'u; N& /5:::2" ă !nvăţăm să vor"im corect. Clu, )apoca4

Editura PrinteD">erser; M&; ?rig-t; 8& /edit"2" /5::72" oG to manage *ommunication ro"lems in Houng *ildren. ondon4 'avid Fulton"Le Nor/ad; M&@T& /5:::2" =etards de langage et dIspasies0 6n %ondal0W"$"0eron " /sous la direction2 %rou"le du langage. Ed"4Pierre #ardaga0Gayen .Le$lac; R& /sous la direction2 /5::@2" %rou"le du language. Ed" Pierre#ardaga0 Gayen" Ma1eau; M& /5:::2 <Ispasies0 trou"les mnJsiKues0 sIndrome frontal cezlLenfant. #asson0 Paris"Paillard; 8& /5::@2" /Larticulation des niveaux sensorimoteur06n Psychologieand cerveau0 Paris4 PUF"P'uescu; C& /5:872 8ntroducere !n logopedie" E"'"P"0 Bucureşti"Re/acle; M& /5:::2" natomie+Isiologie de la ponation0 6n %ondal0W"$"0eron " /sous la direction2 %rou"le du langage. Ed"4Pierre #ardaga0Gayen .Re/acle; M& /5:::2" %ro"les de lLarticulation0 6n %ondal0 W"$"0eron " /sousla direction20 %rou"le du langage. Ed"4Pierre #ardaga0 Gayen .Rodal; 8&A&; Sero; & /5::@2" %rou"le du languange. Ed" Pierre #ardaga0

Gayen"Rodal; 8&A&;Sero; & /5:::2" %rou"le du langage. Ed"4Pierre #ardaga0Gayen"Rouli; D& M& /5:9@2" /e developpement du langage. Auid practiKue.^uebec4 es Editions a ibert_"Sta; I&T& /5::@2" ote de curs. UBB" Clu,-)apoca"

;

8/13/2019 61447213-logopedie-1


Sta; I&T& /5::72" tudii de fonetică şi fonologie0 Ed" P"U"C"0 Clu,-)apoca"Ugureau; D& /5::92" *ompendiu logopedic şcolar 0 Ed" Eurosta*pa03i*işoara"Ba 7orsel; 8& /5:::2" %rou"les de lLarticulation0 <n %ondal0 W"$"0eron "/sous la direction2 /5:::2" %rou"le du langage0 Ed"4Pierre #ardaga0 GayenBer1a; E& /5::82 <islalia şi terapia ei0 E"'"P"0 Bucureşti"Br's/a0; E&; St'ic'; C& /5::82 %erapia tul"urărilor de lim"a# M intervenţiilogopedice0 E"'"P"0 Bucureşti"?e$ster; A&; ?ood; D& /5::2" peec and /anguage <ifficulties0 /ondon:Nelington ouse.

61447213-logopedie-1

Documents

Transcript of 61447213-logopedie-1