3.Caiet de Sarcini - Demolari

SC HAUS ENGINEERING SRL mail: [email protected] Geodezie Topografie A rhitectura Co nstructii Ins talatii www.haus engi neering.ro tel: 0741329574

1

CAIET DE SARCINI

1. GENERALIT ĂȚI:

Prezentul capitol cuprinde principalele condiții tehnice care trebuie să le îndeplinească lucrările de demolări (desfaceri ) și anume:

- demolări sau desfaceri integrale sau parţiale ale elementelor clădirilor (ziduri, tencuieli, coșuri de fum, etc.) în vederea înlocuirii lor sau executării lucrărilor de reparaţii la elementele respective.

2. STANDARDE ȘI NORMATIVE DE REFERINȚĂ:

2.1. NORMATIVE DE SPECIALITAT E PENTRU TIPUL LUCRĂRII:

NP 55-88 – Normativ cadru provizoriu privind demolarea parţială sau totală a construcţiilor.

2.2. ACTE NORMATIVE PRIVIND CALITATEA:

LEGEA 10/1995 – Legea calităţii în construcţii; Legea nr.8, privind „Asigurarea durabilităţii şi siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi

calităţii construcţiilor”. HG 925/1995 „Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a

executiei lucrarilor si constructiilor” Norme pentru utilizarea formularelor tipizate în activitatea de control tehnic de calitate în

construcţii-montaj publicate în Buletinul Construcţiilor nr. 8/1987. C.56-85, Normative pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente. (BC -2/1986) C16-84 - " Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a

instalatiilor aferente ", Precizări în BC 7/1986 ;

2.3. MĂsuri de protecŢie contra incendiului:

C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994 HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI; OGR 60/1998 privind organizarea apărării împotriva incendiilor, completată cu OGR

114/2000; HGR 571/1998 – aprobarea construcţiilor care se supun autorizării; Ordin MI 775/1998 – pentru aprobarea „Normelor generale de prevenire si stingere a

incendiilor”; P 118/1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor; DG PSI 005/2001 – Dispoziţii generale PSI privind activitatea de apărare împotriva

incendiilor, aprobată cu Ordinul MI 138/05.09.2001.

3. MATERIALE UTILIZATE:

Există următoarele feluri de materiale rezultate din demolări: - materiale recuperabile, pentru o folosire ulterioară la refacerea construcţiei cum ar fi cărămizi,

elemente de placaj, tâmplării; acestea vor fi sortate pe sortimente, calităţi;


2

- materiale recuperabile, pentru o folosire ulterioară în alte situri, cum ar fi cărămizi, elemente de placaj, tâmplării; acestea vor fi sortate pe sortimente, calităţi;

- materiale nerecuperabile, cum ar fi mololozul rezultat din desfacerea finisajelor, elemente de instalaţii, etc.

4. UTILAJE FOLOSITE:

- Mașina de tăiat și perforat - Lopată - Ciocan - Găleată - Roabă

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE:

Materialele rămase după demolare vor fi depozitate pentru a nu constitui un pericol pentru trecători. - manipularea materialelor rezultate din demolări şi desfaceri, sortarea şi stivuirea acestora în

depozitul de şantier de lângă obiectivul la care se execută lucrările de demolare, precum şi depozitarea deşeurilor în vederea evacuării lor de pe şantier.

6. EXECUTAREA SUBZIDIRII:

6.1. GENERALITĂȚI:

Ordinea de desfacere a lucrărilor de construcţii va fi în principiu inversă ordinii operaţiunilor de montaj folosite la realizarea construcţiei.

În vederea respectării ordinii de desfacere, documentaţia tehnică de demolare va cuprinde grafice de lucru cu precizarea elementelor, ansamblurilor şi subansamblurilor care se desfac în cadrul fiecărei faze de lucrări într-o anume succesiune.

În fişa tehnică de execuţie a lucrări de demolare se vor prevedea numai acele mijloace care asigură evitarea degradării materialelor şi elementelor de construcţii.

Înaintea începerii lucrărilor, obiectele propuse pentru demolare vor fi verificate amănunţit, după care se întocmeşte un proces verbal în care se descrie situaţia de fapt a clădirii şi părţile care vor fi demolate sau măsurile de consolidare provizorie sau definitivă.

Demolarea părţilor componente ale clădirilor care se demolează trebuie astfel executată, încât demolarea unei părţi din clădire sau a unor elemente de construcţie să nu atragă prăbuşirea neprevăzută a altei părţi sau a altui element.

În cursul lucrărilor de demolare se vor lua măsuri pentru a se evita praful (de exemplu prin stropirea cu apă a porţiunilor de clădire care se desface)

Materialele rămase după demolare vor fi depozitate pentru a nu constitui un pericol pentru trecători. Se interzice: demolarea concomitentă a elementelor de construcţie şi a construcţiilor pe mai multe

etaje;

6.2. demolareA elementelor de construcţie

Demolarea elementelor de construcţie se va face în două etape succesive:


3

- dezechiparea elementelor care trebuie demolate de dotări, instalaţii şi echipamente; - demolarea propriu-zisă.

Dezechiparea elementelor de construcţie se face cu luarea tuturor măsurilor necesare pentru sortare,

pachetizare şi de manipulare în vederea transportului şi depozitării, ţinând seama de recomandările din anexa la Decretul nr. 120/1981.

Dezechiparea se face după asigurarea tuturor măsurilor de evacuare a materialelor şi elementelor rezultate din demolare, prin demontarea mai întâi a elementelor de instalaţii funcţionale ale clădirii şi apoi demontarea elementelor de finisaje interioare şi exterioare.

6.3. demolareA PEREŢILOR INTERIORI DIN ZIDĂRIE DE CARĂMIDĂ

Zidăria va fi demolată odată cu finisajele aferente, tencuieli, etc.. Se vor efectua demolări locale pentru realizarea unor noi accese în saloane. Dacă nu se specifică altfel, zidăria se va fragmenta în porţiuni verticale prin şliţuri realizate cu maşina

de tăiat şi perforat. Fragmentele de zidărie vor avea mărimi corespunzătoare capacităţii mijloacelor de ridicat şi

manipulat. Acestea vor fi demontate cărămidă cu cărămidă la sol, în locuri anume prevăzute. Este interzisă supraîncărcarea planşeelor, precum şi retezarea şi prăbuşirea coloanelor sau stâlpilor pe

planşee. Este interzisă demolarea elementelor de zidărie prin dărâmare (tăiere la bază) şi lăsarea lor să cadă pe

planşee.

6.4. DESFACEREA tencuiELILOR LA TAVANE

Desfacerea tencuielilor la tavane se va face strict pe zonele afectate de lucrările de consolidare, şi la dimensiunile specificate de partea de structuri.

Tencuielile vor fi desfăcute manual, cu extremă atenţie pentru a nu afecta rezistenţa planşeelor pe care sunt aplicate.

6.5. DESFACEREA PARDOSELILOR

Pardoselile vor fi desfăcute manual, cu extremă atenţie pentru a nu afecta rezistenţa planşeelor pe care sunt aplicate.

Pardoselile se vor desface doar la parter pentru realizarea izolării termice, în rest realizându-se finisajul finit peste pardoseala existentă.

6.6. DESFACEREA tâmplărieI

Întreaga tâmplărie va fi desfăcută și înlocuită cu tâmplărie care asigură o izolare termică, respectiv fonică mai ridicată decât cea existentă.

6.7. DESFACEREA COȘURILOR DE FUM Coșurile de fum existente se vor desface până sub șarpanta construcției.

6.8. DESFACEREA ÎNVELITORII

Învelitoarea existentă realizată din plăci de azbociment se vor înlocui cu tablă de tip Lindab. 6.9. DESFACEREA SOBELOR

Sobele existente în saloane se vor desface în totalitate asigurându-se o recuperare maximă a materialelor, în funcţie de posibilităţi şi de situaţia existentă.


4

7. CONTROLUL CALITĂȚILOR LUCRĂRII DE SUBZIDIRE:

Controlul calității se face având la baza Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. Executantul va întocmi un program de control intern cu toate măsurile necesare pentru realizarea unui nivel corespunzător al calităţii betonului. Conceptul de evaluare a calității betonului este bazat pe rezultatele metodelor de control distructive pe epruvete, cubice sau cilindrice, turnate, întărite și încercate conform specificațiilor standardizate. Pentru a determina calitatea reală a betonului, fără a degrada structura existentă, se folosesc metode nedistructive. Calitatea betonului este determinată de calitatea componentelor sale (ciment, nisip, pietriș), de precizia dozării acestora, de respectarea raportului apă/ciment, de punerea în operă a betonului proaspăt.

Umplutura si compactarea pământului de umplutura, funcție de importanța construcției, volumul acesteia, natura terenului de fundare, sistemul constructiv, proiectantul prin obligatii de proiectare sau asistenta tehnica va fi chemat pe santier pentru verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse.

8. RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII:

Recepția reprezintă o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care investitorul declară că acceptă lucrarea și că aceasta poate fi dată în folosință.. Prin actul de recepție se certifică faptul ca executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile din contract și ale documentaților de atribuire.

Recepția lucrărilor de construcții se realizează în 2 etape: - Recepția la terminarea lucrărilor; - Recepția finală la terminarea perioadei de garanție.

Recepția se poate face prin acordul părților sau în cazul în care aceștia nu ajung la o înțelegere se pot adresa instanțelor judecătorești.

Se vor întocmi de către organele de control ale beneficiarului procese verbale de calitate a execuţiei lucrărilor ascunse.

Pe întregul parcurs al lucrărilor se vor face verificări privind corespondenţa întocmai a acestora cu soluţiile şi prevederile proiectantului şi cu specificaţiile tehnice specifice, în limitele indicatorilor de calitate, abaterilor şi toleranţelor admisibile prevăzute de aceştia.

Rezultatul verificărilor şi recepţiilor de lucrări ascunse, precum şi concluziile privind posibilitatea continuării lucrărilor se consemnează într-un registru, care este un document oficial semnat deopotrivă de antreprenor şi investitor.

Remedierile mai importante sau privind lucrări de tehnicitate ridicată, se vor executa numai cu avizul proiectantului şi consemnate ca atare în registrul de procese verbale.

Comisia de recepţie preliminară va avea la dispoziţie registrul de procese verbale de lucrări ascunse, la cererea preşedintelui comisiei, antreprenorul va prezenta o notă de sinteză cu date asupra întocmirii pentru întregului obiect a proceselor verbale, buletinelor de încercări, remedierilor, etc., cu frecvenţele prescrise.

9. MĂSURI TEHNICE DE PROTECȚIA MUNCII ȘI PSI:

Normele specifice de protecție a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea securității și sănătății în muncă.

Obligațiile și răspunderile executantului privind Normele de protecție a muncii


5

Organizațiile de construcții răspund de realizarea în condiții care trebuie să se prevină accidentele de munca, fiind obligate:

Să examineze documentația tehnico-economică a lucrărilor de construcții ce le revin spre execuție și din punct de vedere al protecției muncii, să facă propuneri de îmbunătățire și dacă este cazul, să facă obiecții la documentația tehnico-economică, conform dispozițiilor în vigoare;

Să nu modifice, fără acordul prealabil al proiectantului, soluțiile tehnice din proiectele de execuție, care pot afecta rezistența, stabilitatea sau măsurile de protecție a muncii prevăzute în proiect și care pot periclita siguranța în exploatare;

Să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistență tehnica în scopul rezolvării problemelor de protecție a muncii pentru lucrări neprevăzute sau de o mai mare dificultate, ivite la executarea lucrărilor;

Să organizeze controlul aplicării măsurilor de protecție a muncii pe șantier, să ia măsuri pentru înlăturarea deficientelor și stabilirii răspunderilor;

Să asigure echipamentele, dispozitivele și elementele tipizate de protecție a muncii, conform normativelor în vigoare, precum și materialul corespunzător;

Să controleze modul în care se fac pe șantier instructajele de protecție a muncii si să organizeze instruirea de câte ori este nevoie (cel puțin o dată la 6 luni), asigurând documentația tehnică necesară;

Să organizeze, cel puțin o dată pe an, testarea, privind cunoștințele de protecție a muncii, a cadrelor tehnice cu pregăti re superioară sau medie, precum si a maiștrilor și șefilor de echipă;

Să controleze tot personalul muncitor din șantier să poarte echipamentul de protecție normat; Să amenajeze pe șantier un punct sanitar, iar la punctele de lucru să asigure truse sanitare de

prim ajutor;

Măsuri de preveni rea și stingerea incendi ilor:

Pe un șantier sau la locul în care se desfășoară oricare altă activitate de construcție este foarte important să existe instalații și echipamente pentru stingerea incendiului, securitatea oamenilor fiind prioritară.

Se vor respecta normativele P.C.I pentru toate directivele din incintă. Prevenirea producerii unor incendii se va realiza prin:

Evitarea amplasării surselor de foc și temperaturi ridicate în vecinătatea obiectivelor inflamabile; Depărtarea materialelor inflamabile de lângă motoarele termice de pompare, întreținerea și verificarea

eșapamentelor pentru evitarea produceri de scântei; Interzicerea amplasării surselor de foc și a fumatului în zone cu surse inflamabile; Dotarea punctelor care au surse inflamabile, cu utilaj și material pentru stingerea incendiilor.

Pentru stingerea incendiilor este obligatorie:

utilizarea dispozitivelor și uneltelor din dotare;


6

folosirea extinctoarelor; cunoașterea surselor de apa din zonă, etc.

Se va instrui în mod obligatoriu, periodic personalul (conform legii în vigoare) pentru folosirea dotărilor în condiții optime în caz de incendiu.

Norme de Protecția Muncii si P.S.I.

Normele ce trebuiesc respectate de constatator și beneficiar în timpul execuției sunt:

Hotărârea nr. 300/2.03.2006 - privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile;

Norme generale de prevenire și stingere a incendiilor , aprobate prin Decretul nr. 290/1977; Normativul P.I. 18/1993 privind protecția incendiilor la proiectarea și realizarea construcțiilor și

instalațiilor.

Intocmit, Ing. Ciontos Adriana

3.Caiet de Sarcini - Demolari

Documents

Transcript of 3.Caiet de Sarcini - Demolari