3

1

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”

FACULTATEA DE MANAGEMENT

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

SUBIECTE LA DISCIPLINA CONTABILITATEA FINANCIARA

TITULAR: Lector. univ. dr. Pisleag Ana

Nr.

crt

Denumirea

Temei

Continutul Subiectelor BIBLIOGRAFIE PA

G.

1 I. Principii si

reguli privind

organizarea

contabilitatii

Continutul contabilitatii F.Coman. Contabilitatea

financiara a societatilor

comerciale, Ed. FRM , Buc,

2006

7

2. Utilizatorii de situatii

financiare

F.Coman. Contabilitatea



2006

7

3. Enumerati principiile

contabile si ce presupune

fiecare principiu.




2006

13-

14

4. Activele–elemente

patrimoniale




2006

Sinteze

9-

11

5. Definitia pozitiei financiare

si modicficarea acesteia.

Sinteze

6 Caracteristicile calitative

ale informatiilor din

situatiile financiare si

definirea lor.

sinteze

7 Imaginea fidela si

termenii prin prisma carora

este definita.

Sinteze

8 Pasivele– elemente

patrimoniale




2006

Sinteze

11-

13

9. Definirea unui activ

Sint F.Coman. Contabilitatea



2006

Sinteze eze

9-

10

www.referat.ro

2

10 Definitia capitalului propiu

si fomula de calcul

Sinteze Sint F.Coman.

Contabilitatea financiara a

societatilor comerciale, Ed.

FRM , Buc, 2006

11

11 Evaluarea si bazele de

evaluare ,valoarea justa

Sinteze

F.Coman, cartea citata, (

definitia val juste)

12 Performanta financiara si

situatia financiara care o

descrie.

Sinteze

II.

Contabilitatea

stocurilor si

productiei in

curs de

executie

1 Definitia activelor

circulante

Sinteze




2006

10-

11

2 Definitia stocurilor

Componenta activelor

circulante

Sinteze




2006

73

3 Metodele de gestiune a

stocurilor. Metoda

inventarului permanent si

metoda inventarului

intermitent




2006

Sinteze

73

4 Evaluarea stocurilor la

intrarea in patrimoniu.

Valoarea de intrare,

Reprezentarea valorii de

intrare




2006

Sinteze

74

5 Componenta costului de

achizitie si costului de

productie, valoarea de

aport, pretul standard,

diferente de pret, valoarea

justa




2006

Sinteze,

F.COMAN, pag164(definitia

valorii juste)

74

www.referat.ro

3

6. Cumparari de materii

prime , de la furnizori

interni




2006

75

7 Achizitii de marfuri din

import




2006

76-

77

8 Achizitii marfuri de la

intern




2006

78

9 Inregistrarea de stocuri din

productie propie




2006

78-

80

10 Intrari de bunuri constatate

plus la inventar, dupa ce au

fost prelucrate la terti, prin

scoarerea din functiune – a

unor mijloace fixe

(materiale)

.Coman. Contabilitatea



2006

79

11 Achizitii de bunuri fara

factura

Coman. Contabilitatea



2006

80

12 Reduceri comerciale si

reduceri financiare

Sinteze




2006

80-

81

13 Contabilitatea ajustarilor

pentru deprecierea

stocurilor




2006

82-

83

14 Contabilitatrea iesirilor de

stocuri. Metode de

evaluare a stocurilor la

iesire




2006

83

15 Metoca CPM Coman. Contabilitatea 83-

www.referat.ro

4



2006

84

16 Metoda primei intrari –

rimei iesiri (FIFO)




2006

85

17 Ontabilitatea stocurilor

identificabile




2006

86

18 Vanzari de marfuri cu

amanultul.Adaos

comercial(marja

comerciala)




2006

87

III.Contabilita

ea decontarilor

cu furnizorii

1. Cand un activ poate fi

considerat ca activ curent?

Care sunt activele curente?

Sinteze

2 Cand o datorie poate fi

considerata datorie

curenta(pe termen scurt?

Care dunt datoriile

curente?

Sinteze

3 Cum se tine in contabilitate

evidenta furnizorilor si

clientilor. Pe ce categorii.?

Sinteze

4 Efectele de comert:

definitie. Care sunt acestea,

definitia fiecarui efect de

comert.Operatiuni privind

efectele de comert in

contab. furnizorilor



comerciale, Ed. FRM ,

Buc, 2006

92-94

5 Avansuri acordate

furnizorilor pentru

cumparari de bunuri sau

prestari de servicii. Conturi

utilizate si inregistrari




Buc, 2006

95

6 Operatiuni privind

decontarilor cu furnizorii

interni




Buc, 2006

93-95


decontarilor cu furnizorii

externi. Cheltuieli in vama

si diferente de curs valutar




Buc, 2006

102-104

www.referat.ro

5

8 Cumparari fara factura Coman. Contabilitatea



Buc, 2006

96

IV.Decontarile

cu clientii

1. Definiti: clientii incerti,

clientii litigiosi, clientii

dubiosi.

Sinteze

2. Definitia creantelor curente

Conturi de evidenta a

creantelor – grupa 41

Clienti




Buc, 2006

Sinteze

89-90

3 Contabilitatea

operatiunilor privind

decontarile cu clientii -




Buc, 2006

96-98

4 Contabilitatea efectelor

comerciale de primit si

avansuri de la clieti,

clientilor incerti




Buc, 2006

99—

100

5 Contabilitatea livrarilor

fara factura




Buc, 2006

101

6 Contabilitatea importurilor

si exporturilor de marfuri.

Diferente de curs valutar.

Conturi si operatiuni.




Buc, 2006

102-105

7 Scontarea efectelor

comerciale la banca




Buc, 2006

105-106

www.referat.ro

6

V.

Contabilitatea

decontarilor cu

personalul

1. La ce se refera decotarile

cu personalul?

Ce reprezinta fondul de

salarii? Care sunt

componentele venitului

brut din salarii?




Buc, 2006

inteze

106-107

2. Care sunt contributiile

intreprinderii la asigurarile

sociale, asigurarile de

sanatate si protectia sociala

si cum se calculeaza ele?




Buc, 2006

inteze

106-107,

110

3 Care sunt retinerile din

salarii suportate de catre

angajati si cum se

determina?

Care este deducerea

personala.




Buc, 2006

inteze

109

4 Cum se determina venitul

impozabil din

salarii,impozitul pe salarii

si salariul net.




Buc, 2006

inteze

109-110

5 Contabilitatea cheltuielilor

cu personalul si decontarii

drepturilor cuvenite

angajatilor, Drepturilor de

personal neridicate

F.Coman.Contab. fin. a

societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

110-112

6 Contabilitatea decontarilor

cu asigurarile sociale si

protectia sociala


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

110-113

VI.

Contabilitatea

TVA

1 TVA: definire, Ce fel de

impozit este. Conturi

Sinteze


societatilor

comerciale,FRM

115-116

www.referat.ro

7

Buc,2006

2 Care sunt operatiunile ce

intra in sfera TVA? Cotele

de TVA.


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

116

3 Ce reprezinta TVA de

plata? Dar TVA de

recuperat?Cum se

determina pe baza

decontului de TVA?


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

120

4 Ce este TVA neexigibila si

cate cazuri de utilizare are \


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

116,119

5 Contabilitatea operatiunilor

privind TVA.

.Coman.Contab. fin. a

societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

117-120

6 Ce ete TVA de dedus si

TVA colectat. Conturi

Coman.Contab. fin. a

societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

115-116

VII.

Contabilitatea

impozitului pe

profit si a

impozitului pe

venit, a altor

decontari cu

bugetul de

stat?

1 Ce sunt impozitele directe

si care sunt acestea?

Ce sunt impozitele

indirecte si care sunt

acestea?

Sinteze

2 Formula de calcul a

profitului impozabil

conform reglementarile

legale


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

114

www.referat.ro

8

3 Care sunt cheltuielile

efectuate in scopul

realizarii profitului


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

114

4 Care sunt cheltuielile cu

deductibilitate limitata


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

114

5 Care sunt cheltuielile

nedeductibile


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

114

6 Care sunt veniturile

neimpozabile


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

115

7 Conturi utilizate . Cota de

impozit pe profit.

Inregistrarile contabile

aferente impozitului pe

profit


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

115-117

8 Ce sunt taxele

vamale?Care este contul in

care se inregistreaza.

Operatiuni contabile.

F. Coman.Contab. fin. a

societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

121-122

www.referat.ro

9

VIII.

Contabilitatea

decontarilor in

cadrul

grupului si cu

asociatii.

Contabilitatea

debitorilor si

creditorilor

diversi


in cadrul grupului


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

122-123


cu asociatii


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

123-124

3 Contabilitate sumelor

datorate asociatilor


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

124


cu asociatii privind

capitalul


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

125

5 Contabilitatea dividendelor

de plata


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

125-126

www.referat.ro

10

6 Ce sunt creantele diverse?

Conturi. Inregistrari

contabile privind debitorii

diversi.


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

126-127

7 Creditori diversi: conturi si

inregistrari contabile

aferente


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

128

IX.Contabilitatea

conturilor de

regularizare si

asimilate.

Contabilitatea

ajustarilor pentru

deprecierea

creantelor

1 Cheltuielile efectuate si

veniturile realizate in perioda

curenta, dar care privesc

perioadele sau exercitiile

financiare urmatoare.

Conturi

F. Coman.Contab. fin.

a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

129

2 Contabilitatea Cheltuielilor

inregistrate in avans.Conturi

si operatiuni


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

129-130

3 Contabilitatea veniturilor

incasate in avans. Conturi si

operatiuni


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

129-130

4 Contabilitatea ,, decontarilor

din operatii in curs de

clarificare”. Conturi si

operatiuni


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

129-131

5 Evaluarrea creantelor la

intrarea in unitate si la

inventariere. Situatii aparute

la compararea dintre

valoarea de intrare si


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

132

www.referat.ro

11

valoarea de inventar.

6

. Conturi utilizate in

contabilitatea ajustarilor

prntru depreciere


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

132-133


constituirea, majorarea,

diminuarea sau anularea

ajustarilor


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

133

X.Contabilitatea

imprumuturilor si

datoriilor

asimilate

1 Continutul imprumuturilor si

datoriilor asimilate.

Conturile utilizate in

evidenta imprumuturilor si

datoriilor asimilate


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

39


imprumutul din emisiunea de

obligatiuni


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

39-41

3 Operatiuni privind credite

bancare pe termen lung


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

39-41

4 Rascumpararea

obligatiunilor. Amortizarea

primelor de rambursare


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

40

5 Cum se inregistreaza in

contabilitate dobanzile

datorate de firma, aferente

imprumututilor


a societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

41

XI.

Contabilitatea

Trezoreriei

1 Definitia trezoreriei

Delimitari si structuri

privind trezoreria

Sinteze

2 Contabilitatea . Coman.Contab. fin. a 135-

www.referat.ro

12

investitiilor financiare pe

termen scurt:

conturi,operatiuni privind

achizitiei de actiuni

societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

137


constituirea, majorare,

diminuarea sau anularea ,

ajustarilor pentru

pierderea de valoare.a

investitiilor financiare pe

termen scurt


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

136-

138

4 Prin ce se caracterizeaza

decontarile fara numerar

si care sunt conturile

folosite in operatiunile cu

banca.


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

138


contabilitatea conturilor

la banci, in lei si in valuta

.Coman.Contab. fin. a

societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

138-

141

6

Definitia creditelor

bancare pe termen scur.

Contabilitatea

imprumuturilor bancare

pe termen scurt


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

142-

145

7 Contabilitatea

operatiunilor de incasari

si plati in numerar:

conturi, documente


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

145-

148

8. Contabilitatea

acreditivelor . Definitii,

conturi,operatiuni


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

148-

150

9 Contabilitatea

Viramentelor interne.

Semnificatia contului 581

,,Viramente interne”

Operatiuni.


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

149-

150

XII.

Contabilitatea

cheltuielilor

1. Ce se include in categoria

de cheltuieli


societatilor

comerciale,FRM

151

www.referat.ro

13

Buc,2006

2 Principiile contabile de

care se tine seama la

organizarea cheltuielilor.


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

153-

154

3 Gruparea cheltuielilor in

functie de momentul

angajarii


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

154

4 Gruparea cheltuielilor

dupa natura lor.


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

154

5 Gruparea cheltuielilor

dupa alte criterii


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

155-

156

6 Tipuri de inregistrari

contabile aferente

cheltuielilor


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

156-

159

XIII.

Contabilitatea

Veniturilor

1 Elementele din care sunt

costituite veniturile unei

intreprinderi si definirea

lor.


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

159

2 -

Conturi de venituri


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

160-

161

3 De cine sunt reprezentate

veniturile?

Clasificarea veniturilor

dupa natura lor


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

161

4 Veniturile din exploatare-

componenta


societatilor

comerciale,FRM

161-

162

www.referat.ro

14

Buc,2006

5 Veniturile financiare si

venituri extraordinare


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

162

6 Venituri din ajustari de

valoare


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

162

7 Cand este recunoscut

venitul?

Evaluarea veniturilor la

valoarea justa, Definitia

valorii juste


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

163-

164

8 Clasificarea veniturilor

dupa perioda la care se

refera


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

164

9 Tipuri de inregistrari

contabile. Operatiuni

contabile pe fiecare tip de

vanit


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

164-

165

10 Subventii pentru

investitii: definire, feluri

de, conturi utilizate


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

35-37

11 Venituri din subventii

pentru investitii


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

35-37

XIV. Lucrarile

de inchidere a

exercitiului

financiar.

Intocmirea si

prezentarea

situatiilor

financiare

1 Ce cuprinde in set

complet de situatii

financiare?


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

166

www.referat.ro

15

2 Lucrarile de inchidere a

exercitiului financiar


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

166

3 Ce presupune stabilirea

balantei de verificare

inainte de efectuarea

inventarierii?


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

166

4 Ce presupune presupune

inventarierea

patrimoniului?

Ecuatia neta a

patrimoniului.


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

166-

167

5 Contabilizarea

operatiunilor de

regularizare in urma

inventarului


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

167

6 Contabilitate plusurilor

de inventar


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

167-

168

7 Contabilitatea

minusurilor de inventar


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

168

8 Inregistrarea diferentelor

constatate in plus pentru

elementelor de pasiv


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

169-

170

9 Etapele determinarii

rezultatului financiar


societatilor

comerciale,FRM

Buc,2006

170-

172

www.referat.ro

16

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”

FACULTATEA DE MANAGEMENT

SPECIALIZAREA CIG Anul V FR

SUBIECTE LA DISCIPLINA AUDIT FINANCIAR CONTABIL 2

TITULAR: Lector. univ.dr. Pisleag Ana

Nr.

crt

Denumirea

Temei

Continutul Subiectelor BIBLIOGRAFIE PAG.

I.Conceptul de

audit, audit

financiar, audit

public intern

1. Definitia auditului M. Boulescu, C, Barnea,

Audit financiar, Ed.

FRM, Bucuresi,2007

253

2 Ce se intelege prin audit

financiar?

M. Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

253-

254

3. Care sunt activitatile ce pot fi

desfasurate de auditorii

financiari persoane fizice sau

juridice, care au dobandit

aceasta caliate si sunt membrii

bai CAFR, in exercitarea

independenta a profesiei?



FRM, Bucuresi,2007

56

4 Definitia auditului intern. al

entitatilor economice.



FRM, Bucuresi,2007

255

5 Scopul si continutul normelor

de audit intern, elaborate de

CAFR:



FRM, Bucuresi,2007

256

6 Obiectivele auditului intern. M. Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

255

7. Ce este auditul public intern? M. Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

256

8 Obiectivele auditului public

intern



FRM, Bucuresi,2007

257

9 Sfera auditului public intern M. Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

258

www.referat.ro

17

10 Care sunt activitatile asupra

carora se exercita auditul

public intern? La ce perioda se

auditeaza?



FRM, Bucuresi,2007

258-

259

11 Tipuri de audit si definirea lor M. Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

260-

261

II.Comitetul

pentru Audit

Public Intern

(CAPI)

1. Sistemul organizatoric al al

activitatii de audit public

intern.



FRM, Bucuresi,2007

262

2. Ce este compartimentul de

Audit \public Intern(CAPI)?



FRM, Bucuresi,2007

262

3 Cati membrii are CAPI

si care sunt acestia?



FRM, Bucuresi,2007

Legea 672/2002 privind

auditul public intern,

M.o.95/dec 2002

262

Art. 2

4 De cine este condus CAPI? M. Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

263

5 De catre cine este asigurat

secretariatul general al CAPI?



FRM, Bucuresi,2007

263

6 Atributiile CAPI. M. Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

26

7 Membrii CAPI pot face parte

din Ministerul Finatelor?

. Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

263

8 Care este procedura pentru

desemnarea membrilor CAPI?



FRM, Bucuresi,2007

263-

264

9. Situatii in care inceteaza

calitatea de membru al CAPI?



FRM, Bucuresi,2007

265

III.Unitatea

Centrala de

Armonizare

pentru Auditul

Public Intern

(UCAAPI)

1. Constituirea UCAAPI Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

265

www.referat.ro

18

2 De cine este condusa UCAAPI Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

265

3 Atributiile principale ale

UCAAPI

Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

265

4 Conditiile pe care trebuie sa le

indeplineasca directorul

general. De cine este numit?



FRM, Bucuresi,2007

266

5 Care este procedura de numire

a directorului general al

UCAAPI?



FRM, Bucuresi,2007

266

6 Care este procedura de

eliberare din functie a

directorului general al

UCAAPI?



FRM, Bucuresi,2007

266

7. De cine este numit directorul

General al UCAAPI



FRM, Bucuresi,2007

266-

267

IV.Compartim

entul de Audit

Public

Intern(CAPI).

1 Etapele care trebuie parcurse

pentru stabilirea structurii

functionale de baza in

domeniul API



FRM, Bucuresi,2007

267

2 Modul de organizare a

Compartimentului pentru Audit

Public Intern(CAPI)



FRM, Bucuresi,2007

267-

268

3 Institutiile publice la nivelul

carora este obligatoriu sa se

organizeze CAPI. Exceptii.



FRM, Bucuresi,2007

268

4 Definitia institutiei publice

mici.Cine are obligatia

urmaririi conditiei de institutie

publica mica



FRM, Bucuresi,2007

268

5 Conditiile pe care trebuie sa le

indeplineasca o institutie

publica mica, pentru a fi

obligata da infiinteze un CAPI



FRM, Bucuresi,2007

268

6 Timpul in care entitatile

publice care au organizat un

CAPI si au devenit institutii

publice mici , au obligatia sa

instiinteze CAPI



FRM, Bucuresi,2007

268

7 In subordinea cui functioneaza

CAPI?



FRM, Bucuresi,2007

268

www.referat.ro

19

8 Obiectivele CAPI Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

269

9 Misiunea CAPI Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

270

10 Obiectivele misiunii API Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

270

V.Atributiile

Compartiment

ului de API

1 Enumerati atributiile CAPI Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

270-

275

2 In cate zile este obligat CAPI

sa avizeze normele propii ?



FRM, Bucuresi,2007

270-

271

3 Institutiile publice care nu

elaboreaza norme propii



FRM, Bucuresi,2007

271

4 Data pana la care CAPI

intocmeste proiectul planului

de API



FRM, Bucuresi,2007

271-

5 Structura planului de API Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007272

272

6 Data pana la care conducatorul

entitatii publice aproba

proiectul planului anual de API



FRM, Bucuresi,2007

272

7 Activitatile care se supun API

cel putin odata la 3 ani



FRM, Bucuresi,2007

273

8 Procedura de elaborare a

planului anual de API



FRM, Bucuresi,2007

271-

273

VI.Conducator

ul CAPI

1 De catre cine este numit

conducatorul CAPI?



FRM, Bucuresi,2007

275

2 Procedura de numire a

conducatorului CAPI



FRM, Bucuresi,2007

275-

276

3 Procedura destituirii

conducatorului CAPI



FRM, Bucuresi,2007

276

4 Atributiile conducatorului

CAPI



FRM, Bucuresi,2007

276-

277

www.referat.ro

20

5 Ce defineste Carta auditului

intern?



FRM, Bucuresi,2007

276

6 Ce ete programul de organizare

si imbunatatire a calitatii



FRM, Bucuresi,2007

277

7 Evaluarea interna Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

277

8 Evaluarea externa Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

277

VII. Carta

auditului

public intern si

Codul privind

conduita etica

a auditorului

intern

1 Definitia Cartei auditului intern Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

278

2 Structura Cartei pentru audit

intern



FRM, Bucuresi,2007

278-

279

3 Definitia codului privind

conduita etica a auditului intern



FRM, Bucuresi,2007

279

4 Obiectivele profesiei de audit

intern



FRM, Bucuresi,2007

280

5 Componentele Codului privind

conduita etica



FRM, Bucuresi,2007

280

6 Principiile fundamentale pentru

profesia si practica de audit

public



FRM, Bucuresi,2007

280-

281

7 Regulule de conduita ale

auditorului intern



FRM, Bucuresi,2007

280-

281

VIII. Auditorii

interni

1 Auditori interni-conditii de

comparibilitate



FRM, Bucuresi,2007

284

2 Numirea auditorilor inter? Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

284

www.referat.ro

21

3 Componenta dosarului de

concurs pentru auditorii interni



FRM, Bucuresi,2007

285

4 Revocarea auditorilor interni Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

285

5 Ce fel de functionari sunt

auditorii interni?

Legea 672/2002 Art 18,

alin

(4)

6 Precizati marimea sporului

pentru complexitatea muncii ,

de care beneficiaza auditorii

interni



FRM, Bucuresi,2007285

287

7 Responsabilitatile auditorilor

interni

1.Legea 672/2002



FRM, Bucuresi,2007

Art19.

286

8 Competenta auditorilor interni Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

286

9 Constiinta profesionala C 286-

287

10 Interdictii Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007



FRM, Bucuresi,2007

287

Art20.

IX. Pregatirea

misiunii de API

1 Documentele de initiere a

misiunii de audit



FRM, Bucuresi,2007

289

2 Ordinul de serviciu. Ce contine

?procedura?



FRM, Bucuresi,2007

290-

291

3 Declaratia de independenta.

Procedura de completare



FRM, Bucuresi,2007

291-

292

4 Notifiarea. Definire, termen,

scopul notificarii



FRM, Bucuresi,2007

294

www.referat.ro

22

5 Procedura notificarii Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

294 -

295

6 Precizarea si explicarea

etapelor colectarii si prelucrarii

informatiilor .



FRM, Bucuresi,2007

295-

298

7 Obiectul auditabil Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

298

8 Etapele identificarii obiectului

auditabil



FRM, Bucuresi,2007

298

X. Analiza

riscurilor

1 Ce este riscul? Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

299

2 Categorii de riscuri Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

299

3 Componentele riscului Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

299

4 Scopul analizei riscului Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

299-

300

5 Criteriile utilizate in masurarea

probabilitatii de aparitie a

riscului



FRM, Bucuresi,2007

300

6 Nivelele de apreciere a

controlului intern.



FRM, Bucuresi,2007

300

7 Pe cate nivele este apreciata

vulnerabilitatea unei entitati si

care sunt acestea



FRM, Bucuresi,2007

300

8 Metoda model de efectuarea a

analizei riscurilor



FRM, Bucuresi,2007

300-

302

www.referat.ro

23

9 Cum se stabileste punctajul

total al criteriului utilizat?



FRM, Bucuresi,2007

301

10 Evaluarea controlului intern Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

303

XI. Elaborarea

tematicii de

detaliu a

misiunii de

audit, a

programului

de audit public.

Deschiderea

interventiei la

fata locului.

1 Ce este programul de audit

public intern si ce cuprinde?



FRM, Bucuresi,2007

304

2 Tematica de audit public intern Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

304

3 Scopul programullui de API Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

304

4 Procedura de elaborare a API Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

304-

308

5 Procedura de deschidere a

interventiei la fata locului si

ordinea de zi



FRM, Bucuresi,2007

308-

309

6. Procedura notificarii entitatii

auditate



FRM, Bucuresi,2007

309-

310

XII.Interventia

la fata locului

1. In ce consta interventia la fata

locului(etape)?



FRM, Bucuresi,2007

310

www.referat.ro

24

2 Tehnicile de audit public intern Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

310-

311

3 Tehnicile de verificare Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

310-

311

4 Instrumentele de audit public

intern



FRM, Bucuresi,2007

311-

312

5 Dosarele de API. Sectiuni Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

316-

317

6 Procedura revizuirii

documentelor de lucru in

misiunea de audit.



FRM, Bucuresi,2007

318

7 Transmiterea rezultatelor si

sedinta de inchidere a misiunii

de API



FRM, Bucuresi,2007

319-

320

8 Raportul de API Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

321

XIII.Elaborare

a proiectului de

raport de de

API

1 De cine se elaboreaza proiectul

raportului de API si ce

reflecta?



FRM, Bucuresi,2007

322

2 Cerinte ce se au in vedere la

elab. Proiectului de raport de

API



FRM, Bucuresi,2007

322

3 Principiile ce se au in vedere la

elaborarea proiectului

raportului de API



FRM, Bucuresi,2007

332

4 Structura proiectului de raport Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

323

www.referat.ro

25

5 Procedura de elaborare Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

323-

324

6 Transmiterea proiectului de

raport la entitatea auditata



FRM, Bucuresi,2007

325-

326

7 Reuniunea de conciliere Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

326-

327

8 Continutul raportului de audit

public intern final



FRM, Bucuresi,2007

328-

329

9 Supervizarea misiunii de audit

intern.Procedura de supervizare



FRM, Bucuresi,2007

329-

330

10 Difuzarea raportului de audit

public intern



FRM, Bucuresi,2007

330-

331

11 Urmarirea recomandarilor Boulescu, C, Barnea,


FRM, Bucuresi,2007

331-

332

XIV.

Legea 672/2002

Termeni si

expresii

1 Controlul intern Legea 672/2002 privind

auditul public intern.

Art 2

2, Controlul financiar public

intern

Legea 672/2002 privind


Art 2

3 Economicitate Legea 672/2002 privind


Art 2

4 Eficacitate Legea 672/2002 privind


Art 2

5 Eficienta Legea 672/2002 privind


Art 2

6 Entitate publica Legea 672/2002 privind


Art 2

7 Fonduri publice Legea 672/2002 privind


Art 2

8 Institutie publica Legea 672/2002 privind


Art 2

9 Patrimoniul public Legea 672/2002 privind


Art 2

www.referat.ro

26

www.referat.ro

1

CAPITOLUL 1.Postulatele si principiile contabile 1.1. Patrimoniul-obiect al contabilitatii

Literatura de specialitate cunoaste trei conceptii in definirea si analiza patrimoniului ca

obiect al contabilitatii: juridica, economica si economico – juridica.

Potrivit conceptiei juridice, patrimoniul - reprezinta toate drepturile si obligatiile care au

continut economic si bunurilor la care acestea se refera, apartinand unei persoane fizice sau juridice.

Potrivit conceptiei economice, patrimoniul este considerat ca totalitatea bunurilor economice

exprimate in bani, inclusiv rezultatele, ce apartin unei persoane fizice sau juridice.

Prin asocierea celor doua conceptii s-a ajuns la definirea economico- juridica a

patrimoniului, potrivit careia acesta este un complex de drepturi si obligatii cu respectivele lor

obiecte de drepturi si obiecte de obligatii evaluabile in bani.

La nivelul obiectului contabilitatii ecuatia patrimoniului este definita prin egalitatea:

ACTIVUL PATRIMONIAL (AP) = PASIVUL PATRIMONIAL(PP)

Activele patrimoniale sunt reprezentate de formele concrete in care se materializeaza la un

moment dat de capitalul real, respectiv capital fix, capitalul circulant, capitalul banesc, plasamente

de capital banesc pe termen lung, mediu si scurt.

Un activ patrimonial, reprezinta o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor

evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare”.

Pasivele patrimoniale,sunt reprezentate de titlurile de proprietate si de credit remise

detinatorilor de capitaluri si obligatiile lasate spre valorificare in respectivul patrimoniu economic si

de obligatiile de rambursare a capitalului imprumutat si/sau atras pe termen lung, mediu si scurt.

Pasivele patrimoniale sunt divizate in doua componente distincte, si anume:

� capitalurile propii,care ,reprezinta dreptul actionarilor (interesul rezidual) in activele

entitatii, dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia,.

� Datoriile, care reprezinta o obligatie actuala a entitatii, ce decurge din evenimente

trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care

incorporeaza beneficii economice”.

Se observa ca obiectivul fundamental al contabilitatii financiare este reflectarea starii

patrimoniului economic al unei entitati la un moment dat si se realizeaza cu ajutorul bilantului

patrimonial. Astfel egalitatea patrimoniala genereaza egalitatea bilantiera:

ACTIVUL BILANTIER (AB) = PASIVUL BILANTIER (PB)

Pornind de la cele doua componente ale pasivului, drepturi si obligatii, contabilitatea

calculeaza situatia neta a patrimoniului pe baza relatiei:

SITUATIA NETA

A PATRIM . = ACTIVUL - OBLIGATII

(DREPTURI CU VALOARE ECONOM. ) PATRIMONIAL CU VAL. EC.

1.2.Imaginea fidela ca obiectiv fundamental al contabilitatii

Imaginea fidela, ca obiectiv fundamental in contabilitatea continentala si ca principiu

fundamental, in care converg toate celelalte principii, in contabilitatea anglo- saxona, este un

concept de origine britanica, are in vedere respectarea standardelor contabile si a legii. In plan

teoretic, imaginea fidela este definita prin prisma termenilor de imagine veridica si imagine corecta

sau imagine reala si corecta.

Imagine fidela = sinceritate + regularitate

www.referat.ro

2

Sinceritatea inseamna respectarea cu buna credinta si profesionalism a normemelor

(standardelor) si procedurilor contabile in functie de cunoasterea pe care contabilii trebuie sa o aiba

in mod normal asupra realitatii si importantei operatiilor si situatiilor.

Regularitate presupune ca informatia privind situatia patrimoniului,situatia financiara si

rezultatul obtinut sunt in conformitate cu regulile si procedurile in vigoare. Deci, regularitatea

trebuie apreciata in raport cu documentele legislative sau de reglementare, ordonante nationale;

teste reglementate (decrete, hotarari de guvern, norme metodologice, instructiuni si norme de

interpretare) etc.

In viziunea multor specialisti, la cei doi termeni ai ecuatiei imaginii fidele se mai adauga si

al treilea denumit, fidelitate, care are ca scop de a reda o imagine obiectiva sau mai degraba

completa si pertinenta asupra realitatii economice. Prin caracteristica completa, se are in vedere nu

completitudinea informatiilor, ci faptul de a se prezenta acel set de informatii, pe baza caruia

utilizatorul sa-si faca o imagine cat mai exacta asupra situatiei patrimoniale si rezultatului.

Versiunea franceza defineste imaginea fidela prin prisma ecuatiei:

Imaginea fidela = sinceritate + regularitate + fidelitate

1.3. Obiectivul situatiilor financiare

Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatia despre pozitia financiara a

intreprinderii, rezultatele (performanta) si modificarile pozitiei financiare ale intreprinderii.

Informatiile privind pozitia financiara a intreprinderii sunt oferite de bilant, cele privind

rezultatul, de contul de profit si pierdere, iar informatiile privind modificarea pozitiei financiare prin

intermediul unor situatii distincte.

Pozitia financiara a intreprinderii este definita de resursele economice pe care la controleaza

, de structura financiara a activelor, datoriilor si capitalurilor propii, de lichiditatea si solvabilitatea

valorilor economice si de capacitate sa de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara

activitatea.

Formula fundamentala a pozitiei financiare este:

CAPITAL PROPIU (ACTIV NET) = ACTIV – DATORII (PASIV)

Performanta financiara = performanta (rezultatul global) al intreprinderii.

1.4. Elementele modelate prin situatiile financiare

A. Active patrimoniale

Activul indica utilizarea capitalurilor ca bunuri de folosinta indelungata , stocuri, creante,

disponibilitati si alte valori.

Activele imobilizate pot fi clasificate in: imobilizari corporale, imobilizari necorporale si

imobilizari financiare.

Activele imobilizate sunt activele generatoare de beneficii si detinute pe o perioada mai mare

de un an.

B. Pasivele patrimoniale

Elementele de pasiv sunt reprezentate de totalitatea surselor de finantare a bunurilor

economice si cuprinde capitalurile propii, provizioanele, datoriile pe termen lung, datoriile pe

termen scurt si pasivele de regularizare.

1.5.Principiile contabile – obiective ale contabilitatii financiare

In conditiile economiei de piata, practicile contabile ale tarilor eoropene nu mai pot fi

concepute fara referinta la principiile care guverneaza contabilitatea.

Principiile contabile se refera in special la continutul si calitatea informatiei contabile

furnizate si publicate prin situatiile financiare anuale.

www.referat.ro

3

Cum situatiile financiare anuale sunt vizate cu prioritate in procesul de standardizare si

armonizare contabila pe plan mondial, principiile contabile sunt de regula enumerate si definite de

legislatiile privind contabilitatea nationala. Reglementarile contabile conforme cu directivele

europene , vizeaza urmatoarele principii generale: 1) continuarea activitatii, 2) permanentei

metodelor, 3) prudentei, 4) independentei exercitiului, 5) evaluarii separate a elementelor de activ si

de datorii, 6) intangibilitatii, 7) necompensarii, 8) prelevantei economicului asupra juridicului, 9)

pragului de semnificatie.

Acestora li se adauga patru caracteristici calitative pe care trebuie sa le aiba informatiile

contabile

Pentru a fi utila utilizatorilor informatia contabila trebuie sa indeplineasca anumite atribute

denumite caracteristi calitative. Acestea sunt: inteligibilitatea, relevalta, credibilitatea,

comparatibilitatea, oportunitatea.

Toate acestea sunt considerate si norme de conduita ale profesionistului contabil, deci

principii ale deontologiei contabile.

Capitolul 2. Contabilitatea stocurilor

2.1. Caracterizare generala

Stocurile fac parte din categoria activelor circulante.

Un activ se clasifica ca un activ circulant cand:

� este achizitionat pentru consum propiu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie

realizat in termen de 12 luni de la incheierea exercitiului financiar;

� este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;

� este reprezentat de trezorerie sau din echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este

restrictionata in scopul comercializarii. In categoria stocurilor se cuprind bunurile si

servicile care, de regula, se asteapta sa fie realizate in urmatoarele 12 luni de la data

bilantului.

In categoria ctivelor circulante se cuprind:

a. stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura:

b. creante;

c. investitii pe termen scurt;

d. casa si conturi la banci;

Stocurile sunt active circulante:

a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a

activitatii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care

urmeaza

2.2. Evaluarea stocurilor

Evaluarea stocurilor , potrivit reglementarilor contabile romanesti se evalueaza la

urmatoarele momente: la intrare, la inventariere, la incheierea exercitiului financiar, la iesire..

2.2.1. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu La intrarea in patrimoniu, stocurile sunt evaluate si inregistrate in contabilitat in functie de

modul lor de dobandire:

I. Stocurile cumparate (materii prime, materiale,marfuri, ambalaje etc) se evalueaza la

costul de achizitie, in formarea caruia intra urmatoarele elemente:

� pretul de cumparare fara TVA;

� taxele nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, sigurari etc);

� cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuie care pot fi atribuite direct

achizitiei stocurilor;

� TVA inscrisa in factura furnizorului, in cazul in care cumparatorul nu este

platitor de TVA.

II. Stocurile fabricate (produse finite, semifabricate etc) se evalueaza la costul de

productie, care se compune din:

www.referat.ro

4

� cheltuielile directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile

muncitorilor direct productivi;

� cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cu reparatiile, cu

salariile personalului de conducere din sectii.

III. Stocurile obtinute cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa (de utilitate), care

reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in cadrul unei tranzactii comerciale cu

pretul determinat obiectiv.

IV. Stocurile aduse ca aport in natura se evalueaza la valoarea de aport, stabilita in urma

evaluarii.

2.2.2. Evaluarea stocurilor la inventariere si la inchiderea exercitiului financiar

La sfarsitului exercitiului financiar fiecare entitate trebuie sa realizeze inventarierea

patrimoniului. La acest moment stocurile se evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de

inventar.

2.2.3.Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu

La iesirea din patrimoniu, prin consum, vanzare, donatii, distrugere. etc. Stocurile se

evalueaza si se scad din gestiune la valoarea de intrare , utilizandu-se una dintre urmatoarele

metode:

1. Metoda identificarii specifice (IS)- consta in evaluarea bunurilor la costul istoric (

de intrare). Se poate folosi in cazul produselor de folosinta indelungata, care se pot

identifica prin serie, data de intrare, cost de achizitie.

2. Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea mediei ponderate

a costurilor unui anumit element, fie periodic (de exemplu la sfarsitul lunii), fie dupa

fiecare receptie.

Daca se calculeaza la sfarsitul lunii, costul mediu ponderat (CPM) se stabileste dupa

formula:

CPM = ( VSi + Vi) / ( QSi + Qi)

in care:

VSi – valoarea stocului initial;

Vi – valoarea intrarilor;

QSi - cantitatea existenta in stocul initial;

Qi – cantitatile intrate.

Daca se calculeaza dupa fiecare receptie, costul mediu ponderat (CPM) se calculeaza dupa

formula:

CPM = ( VSp + Vi ) / ( QSp + Qi),

in care:

VSp - valoarea stocului precedent;

QSp – cantitatea existenta in stocul precedent;

Prin ponderarea cantitatilor iesite (QE ) cu costul mediu ponderat (CPM) se obtine valoarea

bunurilor iesite din gestiune (VE) :

VE) = (QE ) * CPM

3. Metoda „prima intrare – prima iesire(FIFO)”

4.Metoda „ultima intrare – prima iesire(LIFO) ” ,

5.Metoda pretului standard (prestabilit)

• Diferentele de pret se repartizeaza asupra valorii bunurilor iesite cu ajutorul unui coeficient

(K) care se calculeaza astfel:

K = ( Sold initial al diferentei de pret + Diferentele pret cumulate aferente intrarilor

cursului anului) / ( Sold initial al stocurilor la pret standard + Valoarea

cumulata la pret standard a stocurilor intrate)

Acest coeficient se pondereaza cu valoarea bunurilor iesite la cost standard, obtinandu-se

diferentele de pret aferente bunurilor iesite, care se repartizeaza asupra costurilor.

6. Metoda pretului cu amanuntul

www.referat.ro

5

2.3. Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor

Exista doua metode de evidenta sintetica a stocurilor:

a) Metoda inventarului permanent;

b) Metoda inventarului intermitent.

In conditiile metodei inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de

intrare si de iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment a marimii stocurilor,

atat cantitativ, cat si valoric.

Metoda inventarului intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in

contabilitate pe baza inventarului stocurilor la sfarsitul perioadei. Astfel:

� Conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile determinate la

inventariere si se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare, cu ocazia includerii in

cheltuieli a soldurilor constatate la sfarsitul perioadei precedente;

� Intrarile de stocuri din cursul periodei se inregistreaza direct in conturile de

cheltuieli, conform ipotezei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii

si nu pastrarii acestora in depozit.

� Iesirile de stocuri se determina prin calcul extracontabil, pe baza formulei:

Stocuri initiale + intrari – stocuri finale = iesiri

2 .3.1 Contabilitatea operatiilor privind stocurile cumparate

A. Operatii privind intrarile de stocuri metoda inventarului permanent

In cursul exercitiului, toate operatiile privind cumpararile de materiale si marfuri de la

furnizori se inregistreaza la costul de achizitie in debitul conturilor de stocuri in corespondenta cu

creditul conturilor de furnizori, daca aprovizionarea se face pe credit comercial si prin conturile de

trezorerie daca se utilizeaza instrumente de plata imediata.

% = 5311

301 Materi prime Casa

4426

B).Operatii privind iesirea stocurilor metoda inventarului permanent

Consumul de materii prime si materiale se inregistreaza pe baza „bonurilor de consum” sau

„fisei limita de consum”, formula contabila este urmatoarea:

601 = 301

Cheltuieli cu materii prime Materii prime

C). Contabilitatea operatiilor privind stocurile cumparate – metoda inventarului

intermitent

a. la deschiderea exercitiului se preiau la cheltuielile perioadei stocurile intrate reflectate in

conturile din clsa a 3 –a ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie”.

60 = 3

Cheltuieli cu materii prime, Conturi de stocuri si productie in curs

materiale si marfuri de executie

b. cumpararile de stocuri efectuate in cursul perioadei se inregistreaza prin relatia:

% = 401

60 Furnizori

Cheltuieli cu materii prime,

materiale si marfuri

4426

TVA deductibila

c. la sfarsitul perioadei pe baza listelor de inventariere intocmite, stocurile finale sunt reflectate prin

formula contabila:

www.referat.ro

6

3 = 60

Conturi de stocuri si productie Cheltuieli cu materi prime, materiale si marfuri

in curs de executie

2.4. Contabilitatea operatiilor privind stocurile fabricate

Daca se foloseste metoda inventarului permanent, in cursul exercitiului

a) pe baza bonurilor de predare, transfer, restituire”, produsele receptionate se inregistreaza in

contul de productie prin relatia:

34 = 711

Produse Venituri din productia stocata

Inregistrarea de mai sus este valabila si in cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, cu

deosebirea ca ea se efectueaza numai la finele periodei si numai pentru stocurile finale de produse

sau productie in curs de executie.

b) Iesire de produse prin vanzare, metoda inventarului permanent, prin vanzare se inregistreaza

prin inregistrarea:

711 = 34

Venituri din productia stocata Produse

c) Reluarea productiei in curs de executie la inceputul periodei urmatoare genereaza

inregistrarea:

711 = 33

Venituri din productia stocata Productie in curs de executie

In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, ciclul complet de inregistrari se

prezinta astfel:

a. Decontarea asupra veniturilor a stocurilor initiale de produse si productie in curs de

executie;

711 = 33

Venituri din productia stocata Productie in curs de executie

34

Produse

b. Reluarea la conturile de stocuri a produselor si productiei in curs de executie consemnate

la sfarsitul perioadei in „listele de inventariere”:

33 = %

Productie in curs de executie 71

Venituri din productia stocata

Produse

2.5. Cazuri particulare

2.5.1. Contabilitatea stocurilor la pret prestabilit

In acest caz cu ocazia operatiilor de intrare se face inregistrarea urmatoare:

3 = 40

Conturi de stocuri si productia Conturi de furnizori si conturi asimilate

in curs de executie (cazul intrarilor la pret de achizitie)

308 sau 71

Diferente de pret la materii prime si Venituri din productia stocata ( in cazul intrarilor de

Materiale stocuri din productie proprie)

328

www.referat.ro

7

Diferente de pret la obiecte de

inventar

348

Diferente de pret la produse

368

Diferente de pret la animale si pasari

In conturile de diferente de pret se inregistreaza diferentele intre pretul prestabilit si costul

de achizitie. De asemenea in aceleasi conturi se inregistreaza si cheltuielile de transport –

aprovizionare si alte cheltuieli accesorii in cazul cand ele figureaza in documente distincte de

factura.

La iesirea stocurilor se face inregistrarea:

60 = 3

Cheltuieli cu materii prime, Conturi de stocuri si productie in curs de executie

materiale si marfuri

(in cazul consumului si vanzarilor)

71 308

Venituri din productia stocata Diferente de pret la materii prime si materiale

(in cazul vanzarilor de produse

si reluarea productiei in curs

de executie) 328

Diferente de pret la obiecte de inventar

348

Diferente de pret la produse

368

Diferente de pret la animale si pasari

378

Diferente de pret la marfuri

Inregistrarile se fac in negru sau rosu in functie de felul si sensul diferentei nefavorabile sau

favorabile .

2.5.2. Contabilitatea stocurilor cu amanuntul

In cazul metodei inventarului permanent poate fi delimitata ca un caz particular si varianta de

evidenta la pret de vanzare a stocurilor de marfuri. In acest caz intrarile si iesirile de marfuri sunt

evaluate la pret de vanzare format din pretul de achizitie plus adosul comercial. Contul utilizat

pentru evidentierea adaosului comercial este 378 „Diferente de pret la marfuri”.

a. Cumpararile de marfuri sunt inregistrate prin formule contabile:

% = 401

371 Furnizori

Marfuri (pretul de achizitie)

4426

TVA deductibil

si,

371 = %

Marfuri 378


4428

Tva neexigibila

b. Vanzarile de marfuri cu incasarea in numerar:

5311 = %

Casa in lei 707

www.referat.ro

8

Venituri din vanzarea de marfuri

4427

TVA colectata

c. Descarcarea de gestiune de marfuri vandute

% = 371

Marfuri

378


(rabatul aferent marfii vandute)

607

Cheltuieli privind marfurile vandute

(costul marfii vandute)

4428

TVA neexigibila (aferenta marfii vandute)

TVA colectata

Coeficientul mediu de rabat: K = (Si378 + Rc378) / (Si371 + Rd371 – Si4428 – Rc4428)

CAPITOLUL 3. Contabilitatea decontarilor cu tertii

3.1. Delimitari si structuri privind decontarile cu tertii

Prin categoria de decontari cu tertii sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terte

persoane, cu termen de decontare scurt. De asemenea, sunt incluse si decontarile intre exercitiile

financiare determinate de valorile de regularizare de la un exercitiu la altul.

Nu sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii datoriile si creantele financiare determinate

de creditele pe termen scurt primite respectiv acordate de entitate.

Datoriile pe termen scurt exprima fondurile furnizate de terti pentru care entitatea trebuie sa

acorde o prestatie sau un echivalent valoric. Persoanele fizice si juridice fata de care entitatea are

obligatii banesti sunt denumite creditori. Definit astfel creditorul reprezinta persoana care in cadrul

unui raport patrimonial a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent

valoric sau o contraprestatie.

Creantele pe termen scurt sau activele in curs de decontare reprezinta valorile economice

avansate temporar de entitate altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca

un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o suma de bani, o lucrare sau serviciu.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoare avansata, urmand sa dea

echivalentul corespunzator, sunt denumite debitori. Deci, debitorul reprezinta persoana care in

cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau

contraprestatie.

Creantele si datoriile entitatilor economice se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor

nominala inscrisa pe documente. Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat

in lei, la cursul de schimb existent la data efectuarii operatiilor, cat si in valuta. Diferentele de curs

valutar dintre data inregistrarii creantelor si datoriilor si data decontarii acestora se inregistreaza

ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

3.2. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii si clientii

3.2.1 Caracterizare generala

Operatiile comerciale presupun legatura dintre doua entitati economice:

� furnizorii, care in calitate de vanzator, pune la dispozitia tertilor bunuri sau servicii contra

cost, pe baza unei intelegeri prealabile;

� clientii, care in calitatea de cumparator, achizitioneaza contra cost bunuri sau servicii.

Furnizorul inregistreaza in contabilitate creantele fata de client pentru bunurile si serviciile

livrate, dar si datorii pentru avansurile primite de la clienti.

Clientii inregistreaza in contabilitate datoriile fata de furnizori pentru bunurile sau serviciile

achizitionate, dar si creante pentru avansurile acordate furnizorilor.

www.referat.ro

9

Contabilitatea analitica a furnizorilor si clientilor se tine pe categorii (interni si externi), pe

termene de decontare, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Principalul document de

evidenta operativa si analitica a clientilor si furnizorilor este „Situatia incasarii –achitarii

facturilor.

Din punctul de vedere al momentului decontarii, vanzarile – cumpararile de bunuri si servicii se

pot clasifica astfel:

� vanzari si cumparari cu decontare imediata (in numerar),

� vanzari si cumparari pe credit comercial (clasic sau cambial), cu decontarea ulterioara;

Creditul comercial clasic este amanarea la plata acordata de catre furnizor clientului cand

decontarea se face ulterior, folosind instrumente clasice (ordin de plata, cec, chitanta).

Creditul comercial cambial este un credit prevazut intr-un efect comercial (bilet la ordin si

cambie), in care se consemneaza, printre altele, suma de plata, scadenta si banca la care se va

decontarea.

Din punctul de vedere al destinatiei bunurilor si serviciilor comercializate, respectiv

prestate, se disting creante, respectiv datorii, care provin din vanzari – cumparari de :

� stocuri si servicii;

� imobilizari.

In contabilitate se inregistreaza distict ,,creantele incerte”, precum si ,, datoriile si creantele

aferente livrarilor de bunuri si servicii pentru care nu s-au intocmit facturi pana la sfarsitul lunii”.

3.2.2. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii.

3.2.2.1.Reducerile comerciale si reducerile financiare.

Furnizorii pot acorda clientilor reduceri de preturi, care sunt de doua feluri:

� reduceri comerciale (rabatul, remiza, risturnul);

� reduceri financiare (scontul).

Rabatul reprezinta reducerea pe care o poate acorda furnizorul clientului pentru calitatea

inferioara a bunurilor livrate.

Remiza (discountul) este reducerea pe care o acorda furnizorul pentru consideratie fata de

client, fidelitatea clientului, volumul mare al cumpararilor.

Risturnul este o reducere anuala si globala acordata pentru depasirea unui plafon valoric anual

al cumpararilor.

Diferenta dintre pretul de vanzare si reducerile comerciale porta denumirea de net comercial.

Scontul este reducerea de care poate beneficia clientul, daca acesta isi plateste inainte de

scadenta datoria, suma rezultata purtand denumirea de netul financiar.

Conform legislatiei fiscale in vigoare, reducerile comerciale si financiare nu se cuprind in baza

de impozitare.

www.referat.ro

10

3.2.2.2. Conturi utilizate

Contabilitatea sintetica a decontarilor cu furnizorii se realizeaza cu ajutorul grupei 40 ,,

Furnizori si conturi asimilate”, care se detaliaza pe urmatoarele conturi:

• 401 „Furnizori”

• 403 „Efecte de platit”

• 404 „Furnizori de imobilizari”

• 405 ,, Efecte de platit pentru imobilizari”

• 408 „Furnizori – facturi nesosite”

• 409 „Furnizori-debitori”

In cadrul grupei 40 se intalneste un cont ce prezinta functia contabila inversa (de activ), fata

de celelalte. Acesta este contul 409 ,,Furnizori debitori”, cont de activ, ce este structurat in doua

conturi sintetice de gradul II.

3.2.2.3. Contabilitatea operatiunilor privind decontarile cu furnizorii, Avansuri acordate

furnizorilor. Efecte comerciale

• Aprovizionarea cu stocuri:

% = 401

3 Furnizor

Conturi de stocuri si

Productie in curs de executi

4426

TVA deductibila

• Aprovizionarea cu imobilizari necorporale si corporale

% = 404 Furnizori de imobilizari

20

Imobilizari necorporale

21

Imobilizari corporale

4426

TVA deductibila

www.referat.ro

11

• Primirea lucrarilor si serviciilor de la furnizori

% = 401

61 Furnizori

Cheltuielile cu lucrarile si

Serviciile executate de terti

62

Cheltuieli cu alte servicii

Executate de terti

4426

TVA deductibila

• pentru aprovizionarea cu stocuri, cu imobilizari necorporale si corporale si pentru

lucrarile si serviciile executate de terti si pentru care nu s-au primit facturile pana la

data inchiderii exercitiului financiar:

% = 408

3 Furnizori – facturi nesosite

Conturi de stocuri si

productie in curs de executie

20

Imobilizari necorporale

21

Imobilizari corporale

61

Cheltuielile cu lucrarile si

Serviciile executate de terti

62

Cheltuieli cu alte servicii

Executate de terti

4428

TVA neexigibila

www.referat.ro

12

La deschiderea exercitiului financiar urmator, inregistrarea de mai sus se storneaza in negru,

urmand ca, la primirea facturii, aceasta sa fie repusa din nou cu urmatoarele modificari:

� modificari de sume daca este cazul;

� TVA neexigibila se inlocuieste cu TVA deductibila;

� Contul ,,Furnizori- facturi nesosite„ se inlocuieste cu ,,Furnizori

• plata facturilor furnizorilor pe baza de efecte comerciale:

401 = 403

Furnizori Efecte de platit., sau

404 = 405

Furnizori de imobilizari Efecte de platit pentru imobilizari

• plata efectelor comerciale si a furnizorilor prin virament bancar

% = 512

403 Conturi curente la banci

Efecte de platit

405

Efecte de platit pentru imobilizari

401

Furnizori

404

Furnizori de imobilizari

• acordarea de avansuri pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau prestari de

servicii/ lucrari executate:

% = 512

4091

Furnizori – debitori pentru

Cumparari de bunuri de natura stocurilor

4092

Furnizori – debitori pentru

prestari servici/executari

www.referat.ro

13

de lucrari

• decontarea furnizorilor pe baza disponibilitatilor banesti si a avansurilor acordate:

401 = %

Furnizori 512

Conturi curente la banci

409

Furnizori debitori

3.2.2.4.Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu furnizorii externi

a) inregistrarea marfurilor importate:

371 = %

401

446 Taxe vamale

447 Comision vamal

b) plata in vama a taxelor vamale, a comisionului si a TVA:

% = 5121

446 Taxe vamale

447 Comision vamal

4426 TVA

c) achitarea furnizorului extern in cazul existentei diferentei favorabile de curs valutar

401 = %

Furnizori externi 5124

765

Venituri din diferente de curs valutar

d) achitarea furnizorului extern in cazul existentei dif. de curs valutar nefavorabile

% = 5124

401

Furnizori

665

Ch. cu diferente de curs valutar

3.2.3.Contabilitatea operatiilor privind decontarilor cu clientii

In contabilitate sunt delimitate si evidentiate, ca structuri distincte, creantele sub forma

clientilor incerti, clienti in litigiu si clienti dubiosi.

Clientii devin incerti in cazul in care creantele nu s-au incasat la termenul convenit si exista

conditii care determina lipsa de incredere in capacitatea financiara a acestor parteneri comerciali de

a-si onora obligatiile asumate.

Clientii sunt litigiosi in situatia in care s-a deschis o actiune judecaroreasca pentru

recuperarea sumelor care fac obiectul creantelor.

Clientii sunt dubiosi in situatia in care creantele sunt irecuperabile.

www.referat.ro

14

3.2.3.1. Conturi utilizate

411 „Clieti”

� 4111 „Clienti”

� 4118„Clienti incerti si in litigiu”

413 „Efecte de primit de la clienti”

418 ,,Clienti facturi de intocmit”

419 „Clienti – creditori”

Toate sunt conturi de activ, cu exceptia contului 419, care este de pasiv.

3.2.3.2. Operatiuni privind decontarea cu clientii. Contabilitatea efectelor comerciale.

Contabilitatea livrarilor fara factura. Scontarea efectelor comerciale.

Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu clientii presupun urmatoarele tipuri de

inregistrari:

A. Clienti interni

• livrari de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii:

4111 = %

Clienti 70

Cifra de afaceri

4427

TVA colectata

• primirea avansului de la clienti pentru livrari ulterioare de bunuri sau prestari

ulterioare de lucrari, respectiv servicii:

512 = 419

Conturi curente la banci Clienti – creditori

• acceptarea efectelor comerciale de incasat

413 = 4111

Efecte de primit de la clienti Clienti

• remiterea spre incasare a efectelor comerciale de incasat

a. in cazul cecurilor

5112 = 413

www.referat.ro

15

Cecuri de incasat Efecte de primit de la clienti

b. in cazul celorlante efecte comerciale

5113 = 413

Efecte de incasat Efecte de primit de la clienti

• inregistrarea clientilor rau platnici sau in litigiu

4118 = 4111

Clienti incerti sau in litigiu Clienti

• pentru livrarile de bunuri, prestarile de servicii, pentru care nu s-au intocmit facturi

pana la data incheierii exercitiului financiar:

418 = %

Clienti – facturi de intocmit 70

Cifra de afaceri

4428

TVA neexigibila

La inceputul exercitiului financiar urmator, inregistrarea de mai sus se storneaza in negru,

urmand ca la intocmirea facturii, aceasta sa fie repusa din nou. cu urmatoarele modificari:

� modificari de sume daca este cazul;

� TVA neexigibila se inlocuieste cu TVA colectata,

� Contul ,,Clienti- facturi de intocmit „ devine ,, Clienti”

• Incasarea efectelor comerciale

512 = %

Conturi curente la banci 5112

Cecuri de incasat

5113

Efecte de incasat

• Incasarea creantelor fata de clienti

512 = 4111

Conturi curente la banci Clienti

Sau

www.referat.ro

16

531

Casa

• Inregistrarea decontarii avansurilor primite de la clienti

419 = 4111

Clienti- creditori Clienti

• trecerea pe pierderi a clientilor deveniti insolvabili

654 = 4118

Pierderi din creante si Clienti incerti sau in litigiu

• reactivarea clientilor scosi din evidenta

4111 = 754

Clienti Venituri din creante reactivate

si debitori diversi

B. Clienti externi.

Operatiuni:

a) livrarea marfurilor la extern pe baza facturii externe si a facturii externe de uz intern :

4111 Clieti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor

708 Venituri din activitati diverse

b) inregistrarea cheltuielilor de asigurare

613 Cheltuieli cu primele de asigurare = 401 Furnizori

c) plata contravalorii cheltuielilor de asigurare

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei

d) incasarea contravalorii marfurilor vandute la extern (calcularea diferentelor de curs

valutar):

5124 Conturi la banci in valuta = 4111 Clientii

765 Venituri din diferente de curs

Valutar

e) inregistrarea cheltuielilor de transport pe parcurs extern conform facturii:

% = 401 Furnizori

624 Cheltuieli de transport de bunuri si

de personal

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar

f) plata datoriei fata de prestatorul de servicii

401 Furnizori = %

5124 Conturi la banci in valuta

765 Venituri din diferente de curs

Valutar.

Capitolul 4. Contabilitatea decontarilor cu personalul.

4.1. Notiuni generale privind decontarile cu personalul

Alaturi de resursele materiale, forta de munca reprezinta un factor principal in producerea de

bunuri si prestarea de servicii din cadrul entitatilor economice. In schimbul muncii depuse,

personalul angajat primeste un salariu, care se stabileste prin negociere intre angajator si salariati.

Atat entitatile care au salariati cu contract de munca, cat si angajatii respectivi trebuie sa suporte

anumite cheltuieli privind personalul, asigurarile si protectia sociala:

www.referat.ro

17

• CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CATRE ANGAJATOR

• RETINERI DIN SALARII SUPORTATE DE CATRE ANGAJATI

4.2. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul si decontarii drepturilor cuvenite angajatilor

• Cheltuielile cu personalul suportate de angajator

� fondul de salarii realizat

641 heltuieli cu personalul = 421 Decontari cu personalul

• Retineri din salarii suportate de catre salariati

� Contributia personalului la asigurarile sociale

421 Decontari cu personalul = 4312 Contributia angajatilor la asigurarile sociale

� Contributia personalului la fondul de somaj

421 Decontari cu personalul = 4372 Contributia angajatilor la Fondul de somaj

421 Decontari cu personalul = 4314 Contributia angajatilor la asigurarile sociale de

sanatate

� Impozitul pe salarii

421 Decontari cu personalul = 444 Impozitul pe salarii

� Avansuri retinute chenzina II-a

421 Decontari cu personalul = 425 Avans din salariu

� Alte retineri (rate

421 Decontari cu personalul = 427 Retineri din salariu

• 4.3. Cheltuielile salariale suportate de entitate

� contributia entitatii la asigurarile sociale

6451 Contributia unitatii la asigurarile = 4311 Contributia unitatii la asigurarile

sociale

� contributia entitatii la fond de somaj

6452 Contributia unitatii la fondul de somaj = 4371 Contributia unitatii la fondul de

somaj

� contributia entitatii la asigurari de sanatate

6452 Chelt. cu contributia angajatorului pentru = 4313 Contributia angajatorului p

Ajutorul de somaj asigurari sociale

de sanatate

� contributia entitatii pentru accidente de munca

6454 Chelt. angajatorului la = 4315 Contributia angajatorului la fondul de risc

fondul de risc si accident

� contributia entitatii pentru concedii si indemnizatii

6455 Chelt. angajatorului la = 4317 Contributia angajatorului pentru

concedii si indemnizatii concedii si indemnizatii

� comisionul datorat ITM

622 Cheltuieli privind comisioanele = 4281 Comision Camera de munca

Cheltuieli privind

comisioanele si onorariile

� contributia entitatii la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale

6456 Chelt. contributia entitatii la fondul = 4373 contributia entitatii la fondul de

de garantare salariala entitatii la fondul de garantare

Salariala

www.referat.ro

18

• Achitarea datoriilor

� Achitarea contributiilor la asigurarile sociale de sanatate

4313 = 5121

4317 = 5121

4314 = 5121

� Achitarea fondului de somaj

4371 = 5121

4372 = 5121

� Achitarea impozitului pe veniturile din salarii

444 = 5121

� Achitarea contributiei pentru accidente de munca si boli profesionale

4315 = 5121

� Achitarea comisionului catre ITM

4281 = 5121

Achitarea ratelor retinute

427 = 5121

Capitolul 5. Contabilitatea TVA

5.1. TVA: definire, Ce fel de impozit este. Cum se calaculeaza?

TVA -ul este un impozit indirect , calculat pe valoarea adaugata de catre persoanele impozabile

inregistrate in scopuri de TVA si suportat de consumatorii finali. Persoana impozabila inregistrata

in scopuri de TVA trebuie sa plateasca bugetului de stat diferenta dintre suma taxei colectata de la

clientii sai pentru vanzarile de bunuri si servicii si taxa deductibila achitata sau datorata de catre

persoana respectiva pentru achizitia de bunuri si sevicii.

5.2.Conturi utilizate

Contabilitatea sintetica a taxei pe valoarea adaugata se realizeaza cu ajutorul contului 442

,,Taxa pe valoarea adaugata „

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetului statului privind taxa pe

valoarea adaugata. In cadrul acestui cont de disting urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

4423 ,,TVA de plata”Aacest cont dupa continutul economic este un cont de datorii fiscale, iar

dupa functia contabila este un cont de pasiv,care tine evidenta taxei pe valoarea adaugata

e platit bugetului de stat,aferenta vanzarilor de bunuri,executarilor de lucrari si prestarilor de

servicii.

Se crediteaza cu diferentele rezultate la finele periodei intre taxa pe valoarea adaugata

colectata (mai mare) si taxa pe valoarea adaugata deductibila ( mai mica); se debiteaza cu

platile efectuate catre buget si cu taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata.

Soldul creditor al contului reprezinta TVA de platit bugetului statului.

4424 ,,TVA de recuperat”; acest cont , dupa continutul economic este un cont de creante fiscale,

iar dupa functia contabila este un cont de activ, care tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de

recuperat de la bugetul statului.

Se debiteaza cu diferentele rezultate la finele periopdei intre taxa pe valoarea adaugata

deductibila (mai mare) si taxa pe valoarea adaugata colectata (mai mica); se crediteaza cu sumele

incasate de la buget, in baza cererii de rambursare si cu taxa pe valoarea adaugata de recuperat,

compensata in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea adaugata de plata.

Soldul debitor al contului reprezinta TVA de recuperat de la bugetul statului.

4426 ,,Taxa pe valoarea adaugata deductibila”; acest cont dupa continutul economic este un cont

de creante fiscale, iar dupa functia contabila este un cont de activ.

Se debiteaza cu sumele ce reprezinta taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturi sau in alte

documente legale emise de catre furnizori pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate

de entitate sau aferenta mijloacelor fixe realizate in cadrul entitatii;

www.referat.ro

19

Se crediteaza cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adaugata colectata, cu sumele ce

reprezinta TVA deductibila ce depaseste valoarea TVA colectata ce urmeaza a se incasa de

la bugetul statului. Nu are sold la sfarsitul lunii.

4427 ,,Taxa pe valoarea adaugata colectata”; acest cont, dupa continutul economic este un cont de

datorii fiscale, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile emise catre clienti reprezentand

livrari de produse, executari de lucrari sau prestari de servicii, cu taxa pe valoarea adaugata

aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie, aferenta lipsurilor imputate etc.

Se debiteaza, cu sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat, taxa

pe valoarea adaugata deductibila, precum si taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare clientilor

scosi din activul patrimonial. Nu are sold la sfarsitul lunii.

4428 ,,Taxa pe valoarea adaugata neexigibila”: acest cont, dupa continutul economic poate fi un

cont de creante, pentru cumparari de bunuri si servicii: ce nu sunt insotite de facturile

furnizorilor sau un cont de datorii pe termen scurt, pentru vanzari de bunuri si servicii ce nu

sunt insotite de facturi si pentru stocurile de marfuri inregistrate la preturi de vanzare cu

amanuntul in entitatile care tin evidenta la acest pret.

5.3. Contabilitatea operatiunilor privind TVA.

Regularizare TVA –Decontul de TVA

Situatia conturilor se prezinta astfel:

Rulaj debitor = Sold debitor 4426 = 44.650 lei ;

Rulaj creditor = Sold creditor 4427 = 51.870 lei

La finele lunii se compara soldul conturilor 4426 ,,TVA deductibila” cu soldul contului 4427

,,TVA colectata”. Pot aparea trei situatii:

a) sold cont 4426 > sold cont 4427 rezulta TVA de recuperat

b) sold cont 4426 < sold cont 4427 ,, TVA de plata

c) sold cont 4426 = sold cont 4427 ,, entitatea nu are TVA de plata si nici

TVA de recuperat

In cazul exemplului prezentat mai sus se observa ca soldul contului 4427 ,, TVA colectata”

este mai mare decat soldul contului 4426 ,,TVA deductibila, cu suma de 16.640 lei (71.740 –

55.100).

Regularizarea TVA presupune inchiderea conturilor 4426 si 4427 si stabilirea sumelor de

platit sau de incasat, dupa caz.

Ultima operatie referitoare la TVA ce se efectueaza in cazul unei luni este cea referitoare la

regularizare. In cazul exemplului prezentat :

4427 = % 71.740 lei .

TVA colectata 4426

.TVA deductibila 55.100 lei

4423 16.640 lei

TVA de plata

Daca la finele lunii o entitate inregistreaza TVA de recuperat, suma aferenta poate fi

recuperata de la buget in baza solicitarii de rambursat, daca suma de rambursat este mai mare de

5.000 lei sau poate fi compensata cu eventualele sume de platit, reprezentand TVA, in perioadele

urmatoare ( situatie des intalnita).

Capitolul 6. Contabilitatea impozitului pe profit si a impozitului pe venit, a altor decontari cu

bugetul de stat?

6.1. Structura datoriilor si creantelor fiscale

Datoriile fiscale concretizate in impozite, taxe si contributii se pot clasifica astfel:

Impozite directe , care sunt suportate direct de cei care le platesc:

• Impozitul pe profit,

www.referat.ro

20

• Impozitul pe venitul microintreprinderilor,

• Impozitul pe veniturile din salarii,

• Impozitul pe dividende,

• Impozitele si taxele locale: impozitul pe cladiri, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pe

mijloacele de transport, publicitate , afisaj si reclama etc.

• Fondurile speciale: fondul de sanatate, fondul pentru mediu, fondul pentru turism, etc.

Impozite indirecte, cuprinse in preturile bunurilor si serviciilor:

• Taxa pe valoarea adaugata;

• Accize;

• Taxe vamale;

• Taxe pentru jocuri de noroc;

• Taxe pentru eliberarea de licente, autorizatii de functionare etc.

Din relatiile cu bugetul de stat pot aparea si anumite creante fata de acest buget ( varsaminte

virate in plus, subventii de primit).

6.2. Calcularea impozitului pe profit

Impozitul pe profit datorat se calculeaza si se inregistreaza trimestrial, parcurgandu-se

urmatorii pasi:

1. determinarea rezultatului contabil cumulat de la inceputul anului = venituri cumulate -

cheltuieli cumulate;

2. determinarea rezultatului impozabil, cumulat de la inceputul anului:

Rezult. impoz. cumulat = Rez. cotab. cumul. + chelt. neded. – venituri neimpoz. –

pierder. fisc. din anii precedenti

3. calcularea impozitului pe profit datorat, cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul

anului/ pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul :

Impozit pe profit = Rez. impozabil cumulat × 16%

4. determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul :

Impozit = Impoz pe profit cumulat – impoz pe profit aferent trim. pentru care se face

calculul

In functie de fluctuatia rezultatului impozabil de la un trimestru la altul, diferenta trimestriala

privind impozitul pe profit poate fi:

• pozitiva, daca in trimestrul respectiv s-a realizat profit;

• negativa, daca in trimestrul respectiv s-a realizat pierderi.

6.3. Conturi utilizate Contabilitatea decontarilor privind impozitul pe profit /venit se realizeaza cu ajutorul

contului 441 ,,Impozitul pe profit/venit”, care se detaliaza in doua conturi operationale de gradul II:

Contul 4411 ,,Impozit pe profit”

Contul 4418 ,,Impozitul pe venit”

Dupa continutul economic sunt conturi de datorii fiscale, iar dupa functia contabila sunt

conturi bifunctionale, care tin evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetelor locale privind

impozitul pe profit/venit.

www.referat.ro

21

6.4. Operatiuni privind impozitul pe profit

a) inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit

b) plata impozitului datorat

441 Impozitul pe profit = 5121 Conturi la banci

c) inregistrarea impozitului pe profit platit in plus

441 Impozitul pe profit = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

d) incasarea impozitului pe profit platit in plus

5121 Conturi la banci in lei = 441 Impozitul pe profit

Capitolul 7. Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii.

Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi

7.1. Contabilitatea operatiilor privind decontarile in cadrul grupului si cu asociatii

7.1.1.Conturi utilizate

Evidenta decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii se tine cu ajutorul conturilor din

grupa 45 ,,Grup si asociati”, grupa ce contine conturile:

451- ,,Decontari in cadrul grupului”,

453 - ,,Decontari privind interesele de participare”,

455 - ,,Sume datorate asociatilor”,

456 - ,,Decontari cu asociatii privind capitalul”,

457 - ,,Dividende”.

7.1.2. Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului A. acordarea unui imprumut unei societati din cadrul grupului

a) virarea sumei catre societatea din cadrul grupului

4511 Decontari in cadrul grupului = 512 Conturi la banci

b) Inregistrarea dobanzii

4518 Dobanzi aferente decontarilor = 766 Venituri din dobanzi in cadrul grupului

c) incasarea sumei imprumutului si a dobanzii aferente

5121 Conturi la banci = %

4511 Decontari in cadrul grupului

4518 Dobanzi aferente decontarilor

in cadrul grupului

B. primirea unui imprumut de la o societate cu care societatea analizata are relatii de

participare

a) primirea sumei

512 Conturi la banci = 4531 Decontari in cadrul grupului

b) calcularea si inregistrarea dobanzii de plata

666 Cheltuieli privind dobanzile = 4538 Dobanzi aferente decontarilor

in cadrul grupului

c) rambursarea imprumutului si plata dobanzii

% = 512 Conturi la banci

4531 Decontari in cadrul grupului

4538 Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului

www.referat.ro

22

7.1.3.Decontari cu asociatii privind sumele datorate acestora- operatiuni

a) primirea unei sume de la asociati ( numerar si dividende ramase la dispozitia societatii)

% = 4551 Asociati conturi curente

531 Casa

457 Dividende

b) calcularea si inregistrarea dobanzii

666 Cheltuieli cu dobanzile = 4558 Asociati dobanzi la conturi curente

c) restituirea imprumutului si plata dobanzii


4551 Asociati conturi curente

4558 Asociati dobanzi la conturi curente

7.1.4. Decontari cu asociatii privind capitalul- operatiuni

a) subscrierea capitalului social

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat

b) varsarea capitalului

% = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

512 Conturi la banci

531 Casa

2 Imobilizari

3 Materii prime etc

c) reducerea capitalului social

1012 Capital varsat = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

d) achitarea sumelor catre asociat

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 512 Conturi la banci

7.1.5. Decontari cu asociatii privind dividendele

a) inregistrarea dividendelor datorate

1171 Rezultatul reportat = 457 Dividende

b) calcularea impozitului pe dividende (16%)

457 Dividende = 446 Alte impozite si taxe

c) virarea impozitului pe dividende

446 Alte impozite si taxe = 512 Conturi la banci

d) evidentierea sumei achitate si a celei lasate la dispozitia societatii

457 Dividende = %

531 Casa

www.referat.ro

23

4551 Asociati conturi curente

7.2.Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi

7.2.1. Operatiuni privind debitorii diversi

a) inregistrarea valorii bunurilor constatate lipsa:

461 Debitori diversi = %

7588

Alte venituri din exploatare

4427

TVA colectata

b) vanzarea de active

461 Debitori diversi = %

758 Venituri din vanzarea activelor si alte operatiuni de

capital

4427 TVA colectata

c) inregistrarea vanzarii investitiilor financiare pe termen scurt

461 Debitori diversi = 50

Investitii financiare pe termen scurt

d)inregistrarea debitelor scazute din evidenta

461 Debitori diversi = 754 Venituri din creante reactivate

e) inregistrarea imprumuturilor obtinute la val.de rambursare a obligatiunilor

461 Debitori diversi = 161

Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

f) inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs aferente debitelor in devize

665 ,,Cheltuieli cu diferente = 461

de curs valutar Debitori diversi

g) incasarea debitelor

% = 461 Debitori diversi


531 Casa

7.2.2. Operatiuni privind creditorii diversi

a) datorii fata de terti pe baza de titluri executorii

6 = 462

Conturi de cheltuieli Creditori diversi

b) inregistrarea datoriilor ce rezulta din achizitionarea de titluri de plasament

512 Conturi la banci = 462 Creditori diversi

www.referat.ro

24

531 Casa = 462 Creditori diversi

c) returnarea sumelor primite necuvenite

462 Creditori diversi = 512 Conturi la banci

Sau

462 Creditori diversi = 531 Casa

d)plata creditorilor

462 Creditori diversi = %


513 Casa

Capitolul 8.Contabilitatea conturilor de regularizare si asimilate.

Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creantelor

8.1. Contabilitatea conturilor de regularizare si asimilate.

In cadrul unei societati comerciale cheltuielile efectuate si veniturile realizate in perioda

curenta, dar care privesc perioadele sau exercitiile financiare urmatoare, cheltuieli de repartizat pe

mai multe exercitii financiare se evidentiaza cu ajutorul conturilor de regularizare:

471 ,, Cheltuieli inregistrate in avans”, respectiv 472 ,, Venituri inregistrate in avans”

Folosirea conturilor de regularizare este impusa de principiul independentei exercitiilor care

presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii societatii, pe masura

angajarii lor si a trecerii acestora la rezultarul exercitiilor la care se refera.

In cazul in care unele economico-financiar nu pot fi inregistrate in conturile corespunzatoare

sunt necesare clarificarii ulterioare.Pentru evidenta acestora se foloseste contul 473 ,, Decontarile

din operatii in curs de clarificare”.

8.1.1. Operatiuni privind operatiunile de regularizare

A. Cheltuieli inregistrate in avans

a) exemplu inregistrarea facturii cu reparatia neprevazuta

% = 401 Furnizori

471 Cheltuieli inregistrate in avans

4426 TVA de dedus

b) inregistrarea pe cheltuieli curente a cotei parti din cheltuielile inregistrate in avans

611 Cheltuieli cu reparatii = 471 Cheltuieli inregistrate in avans

B. Venituri inregistrate in avans

a) inregistrarea sumei primite in avans

512 Casa = 472 Venituri inregistrate in avans

b) includerea pe venituri curente ale periodei urmatoare a cotei aferente

472 Venituri inregistrate in avans = 70 Venituri din redevente, locatii

de gestiune si chirii

C. Sume in curs de clarificare

a) inregistrarea sumei primite fara document

512 Casa in lei = 473 Decontari din operatii in curs de

clarificare

b) restituirea sumelor, inregistrate in cadrul decontarilor din operatii in curs de

clarificare, sume necuvenite societatii.

www.referat.ro

25

473 Decontari din operatii in curs de = %

clarificare 512 Conturi la banci

531 Casa

8.2. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea creantelor

La intrarea in patrimoniu unei societati, creantele sunt evaluate la valoarea lor nominala. Cu

ocazia inventarierii, pentru fiecare creanta se stabileste valoarea actuala, valoare ce se stabileste in

functie de valoarea probabila de incasat.

8.2.1. Operatiuni privind constituirea, majorarea, diminuarea sau anularea ajustarilor

pentru deprecierea creantelor :

a)Constituirea ajustarilor pentru depreciere

6814 = 49

Chelt de exploatare Ajustari pentru deprecierea activelor circulante

pivind ajustari pentru

deprecierea creantelor

b)majorarea ajustarilor constituie anterior

6814 = 49

Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea activelor circulante

privind ajustarile pentru deprecierea

activelor circulante

c) diminuarea ajustarilor constituie anterior

49 Ajustari pentru deprecierea = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea

creantelor activelor circulante

d) anularea ajustarii constituite anterior

49 = 7814 Venituri din ajustari pentru

Ajustari pentru deprecierea creantelor ajustari prentru deprecierea creantelor

Capitolul 9. Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate

Imprumuturile si datoriile asimilate cuprind urmatoarele categorii: imprumuturi din

emisiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen lung, sume datorate entitatilor afiliate si

entitatilor de care compania este legata prin interese de participare, alte imprumuturi si datorii

asimilate precum si dobanzi aferente acestora. Contabilitatea acestora se realizeaza prin intermediul

conturilor din grupa 16,, Imprumuturi si datorii asimilate”.

9.1. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Imprumuturile contractate de entitate in urma obligatiunilor emise prin subscriptie publica,

potrivit legii, sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul contului 161 ,,Imprumuturi din emisiuni

de obligatiuni”. Dupa continutul economic este un cont de datorii, iar dupa functia contabila este

un cont de pasiv.

Se crediteaza cu:

� suma imprumuturilor obtinute de entitate la valoarea de emisiune a obligatiunilor

(fara prima de rambursare):

461 = 161

Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

,, Debitori diversi”

� suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare (cu prima de rambursare):

% = 161,, Imprumuturi din emisiuni de oblig.

461 ,, Debitori diversi”

169 ,,Prime privind rambursarea obligatiunilor”

� diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluartea imprumuturilor din

emisiuni de obligatiuni in valuta, la finele exercitiului financiar:

www.referat.ro

26

665 ,, Cheltuieli din diferente de curs valutar” = 161 ,, Imprumuturi din emisiuni de

obligatiuni”

Se debiteaza cu ocazia:

� rambursarii imprumutului obligatar:

161 ,,Imprumuturi din emisiuni = 512 Conturi curente la banci

� rascumpararii si anularii obligatiunilor propii:

161 ,,Imprumuturi din emisiuni = 505 ,, Obligatiuni emise si

rascumparate

� convertirii obligatiunilor in actiuni subscrise de proprietari:

161 ,,Imprumuturi din emisiuni = 456 ,, Decontari cu asociatii privind

Capitalului”

� inregistrarii diferentelor favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii la

inchiderea exercitiului financiar precum si din rambursarea imprumutului contractat

in avans:

161 ,,Imprumuturi din emisiuni = 765 ,, Venituri din diferente de curs valutar

9.2.Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung Se realizeaza prin intermediul contului 162 „Credite bancare pe teermen lung” care tine

evidenta creditelor pe termen lung in lei si in devize, primite de entitate de la institutii bancare si

alte persoane juridice.

Dupa continutul economic este un cont de datorii , iar dupa functia contabila este cont de

pasiv.

Se crediteaza cu:

� suma creditelor bancare pe termen lung in lei si in devize, primite de entitate in

conturile bancare:

512,,Conturi la banci” = 1621,,Credite bancare pe termen lung”

� plata furnizorilor de bunuri si imobilizari pe seama creditului primit:


401 Furnizori

404 Furnizori de imobilizari

� diferentele nefavorabile, ca urmare a evaluarii creditelor in devize la finele

exercitiului:

665 = 1621,,Credite bancare pe termen lung”

,, Cheltuiele din diferente de curs valutar”

Debitarea contului are loc cu ocazia:

� rambursarii creditelor pe termen lung, in lei si/sau devize:

1621,,Credite bancare pe termen lung = 512 ,,Conturi curente la banci”

� inregistrari la finele exercitiului financiar sau la rambursarea creditelor in valuta, a

diferentei favorabile de curs valutar, ca urmare a scaderii cursului valutar:

1621,,Credite bancare pe termen lung” = 765 „Venituri din diferente de curs

valutar”

� trecerii in categoria creditelor restante , a celor nerambursate la scadenta:

1621,,Credite bancare pe termen lung” = 1622,, Credite bancare pe termen lung

nerambursate la scadenta”

Soldul contului este creditor si reflecta creditele pe termen lung si mediul la finele

perioadei.

www.referat.ro

27

9.3.Contabilitatea dobanzilor aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate Se realizeaza prin intermediul contului 168 „dobanzi aferente imprumuturilor si

datoriilor asimilate” care evidentiaza dobanzile datorate de entitate, aferente imprumuturilor din

emisiunea de obligatiuni, creditelor bancare pe termen lung, datoriilor privind imobilizarile

financiare, precum si celor aferente altor imprumuturi si datorii asimilate.

Dupa continutul economic este un cont de datorii, iar dupa functia contabila este cont de

pasiv.

Se crediteaza cu :

� valoarea dobanzilor datorate, aferente inprumuturilor si datoriilor asimilate:

666 ,,Cheltuieli privind dobanzile” = 168 ,,Dobanzi aferente

imprumuturilor si

datoriilor asimilate”

� diferentele nefavorabile, ca urmare a cresterii cursului valutar, rezultate din evaluarea

dobanzilor in devize, datorate la finele exercitiului:

665 ,,Cheltuielile din diferente de curs valutar” = 512,,Conturi curente la

Banci”

Se debiteaza cu:

� valoarea dobanzilor achitate din contul de la banca in lei si/sau valuta:

168 „Dobanzi aferente imprumuturilor = 512,,Conturi curente la banci

� suma dobanzilor platite catre entitatile afiliate:

168 „Dobanzi aferente imprumuturilor = 451 „Decontari intre entitatile

afiliate

� valoarea dobanzilor datorate si facturate in cazul leasingului financiar:

168 „Dobanzi aferente imprumuturilor = 404 ,,Furnizori de imobilizari”

� diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii la finele exercitiului

financiar sau achitarii in cursul exercitiului financiar, a dobanzilor aferente

imprumuturilor si datoriilor asimilate in devize:

168 „Dobanzi aferente imprumuturilor = 765 ,,Venituri din diferente de curs

valutar”

Soldul contului este creditor si reprezinta dobanzile datorate, aferente imprumuturilor si

datoriilor asimilare.

9.4. Contabilitatea primelor privind rambursarea obligatiunilor

Diferentele dintre valoarea de emisiune (mai mica) si valoarea de rambursare (mai mare),

aferenta obligatiunilor emise si rascumparate de entitatea economica, sunt evidentiate in

contabilitate prin intermediul contului 169 ,,Prime privind rambursarea obligatiunilor”.

Dupa continutul economic este cont rectificativ al contului 161 „Imprumuturi din emisiunea

de obligatiuni”,iar dupa functia contabila, este un cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea primelor de rambursare aferente imprumuturilor din emisiunea de

obligatiuni:

169 , prime privind rambursarea = 161 ,, Imprumuturi privind rambursarea

obligatiunilor obligatiunilor„

Se crediteaza cu valoarea primelor de rambursare amortizate pe seama cheltuielilor

financiare, pana la scadenta imprumutului:

6868 ,,cheltuieli financiare privind = 169 ,,Prime privind rambursarea

amortizarea primelor de rambursare obligatiunilor”

a obligatiunilor”

Capitolul 10. Contabilitatea trezoreriei.

Notiunea de trezorerie cuprinde ansamblul lichiditatilor monetare si a echivalentelor de

numerar de care dispune o entitate pentru a fa ce fata platilor scadente.

www.referat.ro

28

Lichiditatile monetare reprezinta mijloacele banesti efective pe care le detine o entitate (

numerarul sflat in casieria entitatii, disponibilitatile banesti aflate in conturi la banci, avansuri de

trezorerie).

Echivalentele de numerar reprezinta investitii financiare pe termen scurt, care sunt usor

convertibile in mijloace banesti efective (valori de incasat, titluri de plasament, alte valori).

Operatiile financiare asimilate trezoreriei genereaza angajamete sub forma creditelor

bancare pe termen scurt.

10.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt

Contabilitatea investitiilor financiare pe trmen scurt se tine cu ajutorul conturilor din grupa

50 ,, Investitii financiare pe termen scurt”, care sunt conturi de activ cu exceptia contului 509,,

Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt”.

Operatiuni privind contabilitatea investitiilor financiare pe teremen scurt:

a)- inregistrarea achizitiei de actiuni:

5081 ,, Alte titluri de plasament” = %

512 ,,Conturi la banci”

401 ,,Furnizori”

b) achitarea furnizorilor:

401 ,,Furnizori” = 512 ,, Conturi curente la banci”

c)- vanzarea actiunilor

512 ,,Conturi curente la banci” = %

5081 ,,Alte titluri de plasament”

7642 ,,castiguri din investitii financiare pe

pe termen scurt”

d)-inregistrarea constituirii suplimentarii ajustarilor:

Valoarea de inventar a investitiilor financiare pe termen scurt se stabileste in functie de cotarea

sau nu a acestora la bursa de valori sau pe piata secundara.

6864 ,,Chelt. fnanciare privind ajustarile = 59 ,,Ajustari pentru pierdere de

valoare a conturilor de treorerie pentru deprecierea activelor

circulante

e) inregistrarea diminuarii anularii ajustarilor constituite

59 ,,Ajustari pentru pierdere de valoare = 7864 ,, Venituri din ajustari pentru

a conturilor de trezorerie” de valoare a activelor

circulante

Valoarea de inventar a investitiilor financiare pe termen scurt se stabileste in functie de

cotarea sau nu a acestora la bursa de valori sau pe piata secundara.

f) Vanzarea titlurilor de valoare, reprezinta modalitatea cea mai frecventa de iesire a acestora

din patrimoniul unei entitati. Operatia de vanzare presupune efectuarea vanzarii propriu-zise a

titlurilor (la pretul de cesiune) si scoaterea din gestiune (la valoarea de intrare). In situatia in care

actiunile se revand sub valoarea de intrare

% = 5081 ,,Alte titluri de plasament

461 ,, Debitori diversi

6642 ,,Pierderi din investitiile financiare

pe termen scurt”

g) inregistrarea comisionului datorat

627 ,,Chel. cu serviciile bancare,, = 401 ,, Furnizori”

h) incasarea contravalorii actiunilor vandute

512 ,, Conturi la banci” = 461 ,,Debitori diversi”

i) plata facturii catre institutia specializata

www.referat.ro

29

401 ,,Furnizori” = 512 ,, Conturi la banci”

10.2. Contabilitatea conturilor la banci

Contabilitatea decontarilor prin conturile bancare includ operatiunile cu valori de incasat,

operatiunile de incasari si plati prin cont curent, creditele bancare pe termen scurt si dobanzile

aferente. Evidenta contabila se tine cu ajutorul conturilor din grupa 51,,Conturi la banci”, si anume:

511 – Valori de incasat, acest cont de activ este utilizat pentru evidentierea valorilor de

incasat (cecuri, bilete la ordin, cambii, garanturi,etc.), remise bancii in vederea incasarii, precum si

a efectelor remise spre scontare. Acesta este un cont de activ, care are in debit valoarile de incasat

remise bancii, iar in credit sumele incasate.

Operatiuni:

a) acceptarea efectului comercial,

413 ,,Efecte de primit” = 4111,,Clienti”

b) remiterea efectului la ordin spre incasare

511 ,,Valori de incasat” = 413 ,,Efecte de primit de la clienti”

c) incasarea efectului

512 ,,Conturi curente la banci” = 511 ,,Valori de incasat”

512 ,,Conturi curente la banci”. Acest cont este bifunctional este utilizat pentru evidentierea

disponibilitatilor in lei si in devize aflate in conturi la banci, precum si a sumelor in curs de

decontare. Se debiteaza cu sumele depuse din casieria societatii, sumelor in curs de dezvoltare. Se

debiteaza cu sumele depuse din casieria societatii, cu sumele incasate prin virament,etc, creditandu-

se cu platile efectuate.

518 ,,Dobanzi”.Cu ajutorul acestui cont bifunctional se tine evidenta dobanzilor datorate,

precum si a dobanzilor de incasate, aferente creditelor primite de la banci in conturile curente si

disponibilitatilor din conturile curente. Se debiteaza cu dobanzile de incasat si se crediteaza cu

dobanzile datorate”.

519 ,,Credite bancare pe termen scurt”., avand functia de pasiv. El este structurat in opt

conturi sintetice de gradul II, sapte din ele avand drept scop clasificarea creditelor contractate,

ultimul evidentiind dobanzile de platit aferente acestor credite, ultimul evidentiind dobanzile de

platit aferente acestor credite.

Operatii privind creditele bancare pe termen scurt

a) primirea creditului

512,, Conturi la banci” = 5191 ,,Credite bancare pe termen scurt”

b) achitarea dobanzii

666 ,,Cheltuieli privind dobanzile” = ,,512 ,, Conturi la banci”

c) rambursarea ratei creditului

5191 ,,Credite bancare pe termen scurt” = ,,Conturi la banci”

d) dobanzi neachitate la scadenta:

666,, Cheltuieli privind dobanzile” = 5198 ,,Dobanzi aferente creditelor

pe termen scurt”

e) inregistrarea creditului restant

5191 ,,Creditelor bancare pe termen scurt” = ,,5192 ,,Credite pe termen scurt

nerambursate

la scadenta”

f) achitarea creditului nerambursat la scadenta

5192 ,,Credite pe termen scurt nerambursate = 512 ,, Conturi la banci

la scadenta”

g) achitarea dobanzii

666 ,,Cheltuielile cu dobanzii” = 512 ,, Conturi la banci

10.3. Contabilitatea operatiunilor prin casieria entitatii Evidenta contabila a operatiunilor de incasari si plati in numerar se tine cu ajutorul contului

531 ,,Cacasa in valuta”, acestea avand functie si de activ.

www.referat.ro

30

Evidenta contabila a altor valori detinute in casieria unei societati se tine cu ajutorul contului

de activ 532 ,,Alte valori”. Acest cont tine evidenta timbrelor fiscale si postale, a biletelor de

tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie etc. Se debiteaza cu valoarea acestora in

momentul achizitionarii, creditandu-se o data cu darea in consum.

Operatiuni prin casieria entitatii:

A. Casa in lei

a) plata in favoarea unui furnizor, unui creditor, unui avans de trezorerie, plata avansurilor

salariale, plata salariilor la chenzuna a II-a, depunerea unei sume la banca:

% = 5311 ,,Casa in lei”

401 ,,Furnizori”

462 ,,Creditori”

542 ,, Avansuri de trezorerie”

425 ,, Avansuri din salarii”

421 ,,Salarii”

581 ,,Viramente interne”

b) incasari in lei: primirea unei sume ca aport, incasarea prin casa a vanzarii de marfuri, ridicarea

din banca de numerar:

a) 5121 Conturi la banci in lei” = 456 ,,Decontari cu asociatii privind capitalul”

b) 5311,, Conturi la banci in lei = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor”

c) 5311,, Conturi la banci in lei = 581 ,,Venituri interne”

B. Casa in valuta

Operatiuni :

a) ridicarea valutei de la banca

581 ,,Viramente interne” = 5124 ,, Conturi la banci in valuta”

si

5314 ,,Casa in valuta” = 581 ,, Viramente interne”

b) acordarea avansului de trezorerie

581 ,,Viramente interne” = 5314 ,,Casa in valuta”

si

542 ,,Avansuri de trezorerie” = 581 ,,Viramente interne”

c) justificarea avansului de trezorerie acordat:

= inregistrarea ch. efectuate

625 ,,Cheltuieli cu deplasari...” = 542 ,,Avansuri de trezorerie

= inregistrarea depunerii de valuta in casieria societatii

% = 542 ,Avansuri de trezorerie”

5314 ,,Casa in valuta”

665 ,,Cheltuieli privind diferente de curs valutar

10.4.Contabilitatea acreditivelor si viramentelor bancare Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale unei societati, evidentiate separat intr-un

cont bancar, aflate la dispozitia unui furnizor, disponibilitati destinate efectuarii de plati catre

acesta, o data cu indeplinirea conditiilor aferente acreditivului.

Evidenta contabila a acreditivelor se tine cu ajutorul contului 541 ,,Acreditive”, cont

structurat in doua conturi analitice de gradul II, si anume:

5411,, Acreditive in lei”

5412 ,, Acreditive in valuta”

Aceste conturi sunt utilizate pentru evidentierea acreditivelor in lei si in valuta, deschise la

banci pentru efectuarea de plati in favoarea furnizorilor interni si externi, precum si pentru

evidentierea miscarii acestora rezultat al platilor efectuate sau a incetarii valabilitatii acreditivelor.

Debitul acestor conturi reflecta sumele depuse de banca la dispozitia tertilor; in cazul

acreditivelor in valuta si diferentele de curs valutar favorabile aferente existentului din conturile de

www.referat.ro

31

acreditive. Creditul acestor conturi reflecta sumele platite furnizorilor interni sau externi, sumele

virate in conturile de disponibilitati, ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivelor; in cazul

acreditivelor in valuta si diferentele de curs nefavorabile aferente existentului din conturile de

acreditive.

A. Operatiuni privind acreditivele in lei:

a) constituirea acreditivului.

581 ,,Viramente interne” = 5121 ,,Conturi la banci in lei”

5411 ,,Acreditive in lei” = 581 ,,Viramente in lei”

b) sfectuarea platii aferente livrarii de marfuri efectuate:

401 ,,Furnizori” = 5411 ,, Acreditive in lei”

c) incetarea valabilitatii acreditivului

581 ,,Viramente interne” = 5411 ,,Acreditive in lei”

si

5121 ,,Conturi la banci in lei” = 581 ,,Viramente in lei

B. Operatiuni privind acreditivele in valuta:

a) deschiderea acreditivului

581 ,,Viramente interne” = 5124 ,,Conturi la banci in valuta”

5412 ,,Acreditive in valuta = 581 ,,Viramente in lei”

b) efectuarea unei plati:

401 ,,Furnizori” = 5412 ,, Acreditive in valuta”

c) inregistrarea diferentei de curs valutar favorabile

5412 ,,Acreditive in valuta = 765 ,,Venituri din diferente de curs valutar”

Viramentele interne sunt evidentiate cu ajutorul contului 581 ,, Viramente interne” .

Acest cont este de activ folosit pentru evidentierea sumelor virate dintr-un cont de trezorerie in

altul. Soldul nu prezinta sold.

Capitolul 11. Contabilitatea cheltuielilor

Consumul si platile privind factorii de productie efectuate la nivelul unei societati reprezinta

cheltuielile acesteia.

Cheltuielile includ :

a) cheltuielile care apar in procesul desfasurarii activitatii curente a societatii;

b) pierderile care reprezinta diminuari ale beneficiilor economice;

c) pierderile nerealizate care includ pierderile rezultate din cresterea unor

imprumuturi contractate de societate in valuta.

La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele principii de

organizare a contabilitatii:

- principiul prudentei;

- principiul independentei exercitiului;

Evidenta cheltuielilor se organizeaza pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor si se grupeaza

dupa destinatia pe care o au in societate in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli

extraordinate, cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarea la inflatie si cheltuielile cu

impozitul pe profit ai alte impozite.

Evidenta contabila a cheltuielilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 6 ,,Conturi de

cheltuieli”, clasa care contine urmatoarele grupe:

60 ,,Cheltuieli privind stocurile”

61 ,, Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”

62 ,,Cheltuieli cu alte servicii executate de terti„

63 ,, Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate”

64 ,,Cheltuielili cu personalul”

www.referat.ro

32

65 ,,Alte cheltuieli de exploatare”

66 ,,Cheltuieli financiare”

67 ,,Cheltuieli extraordinare”

68 ,,Cheltuieli cu amortizarile, provizioanelor si ajustarile pentru depreciere”

69 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”

Toate conturile de cheltuieli sunt conturi de procese economice, au functie contabila de activ,

se debiteaza in momentul efectuarii consumurilor sau al platilor si se crediteaza pe parcursul

perioadei, cu sumele alocate rezultatului exercitiului.

Tipuri de inregistrari contabile aferente cheltuielilor:

a) inregistrarea consumurilor de stocuri

60 Cheltuieli privind stocurilor” = 3 ,,Conturi de stocuri si productie in curs de

executie”

b) inregistrarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

61 ,,Cheltuieli cu lucrarile = %

si serviciile executate de terti„ 40 ,,Furnizori si conruri asimilate”


53 ,,Casa”

c) inregistrarea cheltuielilor cu alte servicii executate de terti

62 ,,Cheltuieli cu alte servicii = %

executate de terti” 40 ,,Furnizori si conturi asimilate”


53 ,,Casa”

d) inregistrarea cheltuielilor cu alte impozite, taxe si varsamant asimilate

635 ,,Cheltuieli cu alte impozite = %

,taxe si varsamante asimilate” 446 ,,Alte impozite,taxe si varsaminte

asimilate fonduri speciale, taxe si

447 Fonduri speciale,

”

e) inregistrarea cheltuielilor cu personalul

641 ,,Cheltuieli cu salariile personalului = 421 ,,Personal salarii datorate”

645 ,,Cheltuieli privind asigurarile = 43 ,,Asigurarile sociale, protectia

si protetia sociala” sociala”

f) inregistrarea altor cheltuieli de exploatare

65 ,,Alte cheltuieli de exploatare” = %

4118 ,,Cheltuieli incerti sau in litigiu”

461 ,,debitori diversi”

3 ,,Conturi de stocuri si productie in

curs de executie”

2 ,,Conturi de imobilizari”

512 ,,Conturi curente la banci”

531 ,,Casa”

503 ,,Actiuni propii”

505 ,,Obligatiuni emise si

rascumparate”

g)inregistrarea cheltuielilor financiare

66 ,,Cheltuieli finaniare” = %

26 ,,Imobilizari financiare”

50 ,,Investitii financiare pe termen

scurt”


www.referat.ro

33

531 ,,Casa”

168 ,,Dobanzi aferente imprumuturilor

si datoriilor asimilate”

4528 ,,Dobanzi aferente imprumuturilor

si datoriilor asimilate”

4558 ,,Asociati- dobanzi la conturile

curente”

5198 ,,dobanzi aferente creditelor

bancare pe termen scurt”

4111 ,,Clienti”

461 ,,Debitori diversi”

h) inregistrarea cheltuielilor privind calamitatile si alte evenimente extraordinare

671 ,,Cheltuieli privind calamitatile” = %

2 ,,Conturi de imobilizari”

3 ,,Conturi de stocuri si productie si

productie in curs de executie”


531 ,,Casa”

i) inregistrarea cheltuielilor cu amenzile, provizioanele si ajustarilor si ajustarea la inflatie

68 ,,Cheltuielilor cu amortizarile, = 28 ,,Amortizarile privind imobilizarile”

povizioanele si ajustarile pentru 29 ,,Ajustari pentru deprecierea sau

deprecierea sau pierderea de valoare” pierderea de valoare a imobilizarilor”

15 ,,Provizioane”

39 ,,Ajustari pentru deprecierea

stocurilor si productiei in curs de

executie”

49 ,,Ajustari pentru depreciere

creantelor”

59 ,,Ajustari prntru deprecierea sau

pierderea de valoare a conturilor de

trezorerie”

j) inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit

691 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ,,Impozit pe profit”

www.referat.ro

34

Capitolul 12. Contabilitatea veniturilor

Veniturile unei entitati sunt reprezentate de:

• Venituri din activitatea curenta;

• Castiguri din orice alte surse;

• Venituri realizate;

Evidenta contabila a veniturilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 7 ,,Conturi de venituri”,

clasa care cuprinde urmatoarele grupe:

70 ,,Cifra de afaceri neta”

71 ,,Variatia stocurilor”

72 ,,Venituri din productia de imobilizari”

74 ,,Venituri din subventii de exploatare”

75 ,,Alte venituri din exploatare”

76 ,,Venituri financiare”

77 ,,Venituri extraordinare”

78 ,,Venituri din provizioane si ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare”

Toate conturile de veniturile de venituri sunt conturi de procese economice, cu functie

contabila de pasiv. Se crediteaza cu sumele reprezentand veniturile de incasat sau incasate. Se

debiteaza pe parcursul perioadei, in conditiile prevazute de reglementari si cu repartizarea lor la

finele perioadei, la rezultatul exercitiului.

Tipuri de inregistrari contabile:

a. Inregisrarea veniturilor din productia stocata

% = 711 ,,Variatia stocurilor”

33 ,,Productia in curs de executie”

34 ,,Produse”

b. inregistrarea veniturilor din productia de imobilizari

% = 72 ,,Venituri din productia de imob.”

20 Imobilizari necorporale

21 Imobilizari corporale

23 Imobilizari in curs

c. inregistrarea veniturilor din subventii de exploatare

% = 74 ,,Venituri din subventii de exploatare”

445 ,,Subventii”


d. Inregistrarea de venituri aferente cifrei de afaceri

4111 ,,Clienti „ = 70 ,,Cifra de afaceri”

e) inregistrarea veniturilor financiare

% = 76 ,,Venituri financiare”

451 ,,Decontari in cadrul grupului”

461 ,,Debitori diversi”


401 ,,Furnizori”

2672 ,,Dobanda aferenta sumelor datorate

de filiale”

2674 ,,Dobanda aferenta imprumuturilor

acordate pe termen lung”

2679 ,,Dobanzi aferente altor creante

Imobilizate”

f) inregistrarea veniturilor din provizioane si ajustarea la inflatie

% = 78 ,,Venituri din provizioane si

ajustarea la inflatie”

29 ,,Provizioane pentru deprecierea

Imobilizarilor”

www.referat.ro

35

39 ,,Provizioane pentru deprecierea

stocurilor si productia in curs

de executie”

49 „Provizioane pentru deprecierea

Creantelor”

59 „Provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie”

Capitolul 13. Contabilitatea lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar. Intocmirea si

prezentarea situatiilor financiare

13.1. Definitia situatiilor financiare.

Un set complet de situatii financiare cuprinde:

• bilantul;

• contul de profit si pierdere;

• situatia modificarii capitalului propiu;

• situatia fluxurilor de trezorerie;

• politici contabile si note explicative.

13.2.Lucrarile de inchidere a exercitiului financiar.

Principalele lucrari de inchidere a exercitiului financiar sunt urmatoarele:

1. stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere;

2. inventarierea generala a activelor si pasivelor;

3. contabilitatea operatiunilor de regularizare privind:

• diferentele de inventar;

• amortizarile;

• provizioane pentru deprecieri;

• provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

• deferente de conversie si diferentele de curs valutar;

4. stabilirea balantei de verificare dupa inventariere;

5. stabilirea balantei de verificare , dupa efectuarea inventarierii;

6. stabilirea rezultatului exercitiului; distribuirea profitului sau acoperirea pierderii;

7. redactarea situatiilor financiare.

13.2.2.Contabilizarea operatiunilor de regularizare dupa inventariere

Diferentele de inventar pot imbraca forma plusurilor sau minisurilor . Plusurile de inventar sunt asimilate intrarilor .

� bunurile de natura stocurilor de materii prime si materiale achizitionate constatate plus de

inventar sunt inregistrate prin debitarea conturilor de evidenta a acestora si creditarea conturilor

de cheltuieli.

� plusurile de inventar constatate la stocurile obtinute din productie propie se inregistreaza

debitand conturile de evidenta a bunurilor respective si creditand conturile de evidenta a

productiei obtinute.

� plusurile de inventar aferente imobilizarilor corporale au drept cont corespondent contul

,,Subventii pentru investitii”.

Minusurile de inventar sunt asimilate iesirilor si conduc de regula, la operatiuni contrare celor mentionate in cazul plusurilor.

� bunurile de natura stocurilor de materii prime , materialelor si ambalajelor achizitionate,

constatate ca minus de inventar sunt inregistrate prin debitarea conturilor de cheltuieli corespunzatoare si creditarea conturilor de evidenta a bunurilor mentionate.

� minusurile de inventar constatate la stocurile obtinute din productie propie se inregistreaza

debitand contul de evidenta a productiei si creditand conturile de evidenta a stocurilor respective.

� potrivit regulilor de evaluare a patrimoniului, pentru elementele de activ, diferentele

constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare se inregistreaza astfel :

- daca deprecierea este ireversibila pe seama amortizarii ;

- daca deprecierea este reversibila, pe seama provizioanelor .

www.referat.ro

36

Pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de

intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama costituirii de provizioane, la sfarsitul fiecarui an facandu- se

diminuarea, suplimentarea sau anularea provizioanelor.

La sfarsitul fiecarui an se face evaluarea creantelor, datoriilor si disponibilitatilor banesti, in functie de cursul valutar din 31 decembrie.

Determinarea rezultatului exercitiului presupune urmatoarele etape.

• determinarea rezultatului contabil ;

• determinarea rezultatului impozabil ;

• determinarea impozitului pe profit.

Rezultatul contabil are trei cimponente, corespunzatoare celor trei domenii : Rezultatul din exploatare = venituri din exploatare - cheltuili de exploatare

Rezultatul financiar = venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

Rezultatul contabil se obtine din inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri prin contul 121 ,,Profit si

pierdere” :

a) inchiderea conturilor de cheltuieli

121 = 6

Conturi de cheltuieli b) inchiderea conturilor de venituri

7 = 121 ,,Profit si pierderi” Venituri

In situatia in care contul 121 ,,Profit si pierdere” prezinta sold final creditor, rezultatul contabil

imbraca forma profitului. Atunci cand soldul este debitor, rezultatul contabil imbraca forma de pierdere. Rezultatul fiscal se obtine prin adaugarea la rezultatul contabil a cheltuielilor nedeductibile fiscal si

scaderea deducerilor fiscale. In situatia in care rezultatul fiscal este pozitiv, atunci de determina impozitul pe

profit. Impozitul pe profit se determina potrivit formulei :

Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil × cota de impozitare

Distribuire profitului net la entitatile cu capital privat se face potrivit hotararii adunarii generale a

actionarilor , de regula dupa urmatoarele destinatii : a) constituirea rezervelor legale din profitul brut inainte de impozitare :

129 ,,Repartizarea profitului” = 1061 ,, Rezercve legale”

b) constituirea altor rezerve din profitul net :

129 ,,Repartizarea profitului” = %

1062

,,Rezerve pentru actiuni propii”

1063

,, Rezerve statutare sau contractuale”

1068

Alte rezerve

c) acoperirea pierderilor din anii precedenti :

129 ,,Repartizarea profitului” = 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul

nerepartizat sau pierderea neacoperita

www.referat.ro

37

d) dividendele de platit

129 Repartizarea profitului = 457 Dividende de profit

e) raportarea profitului a carui decizie de repartizare a fost amanata pentru perioadele viitoare :

129 Repartizarea profitului = 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul


Daca rezultatul exercitiului este pierdere, se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile :

a) acoperirea pierderii suferite pe seama rezervelor si capitaluluyi social :

% = 121 Profit si pierdere

1012 Capital social nevarsat

106 Rezerve

b) repartizarea pierderii ( atunci cand se amana decizia de acoperire a pierderii inregistrate) :

1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul = 121 Profit si pierdere


Bibliografie

1.***OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu directiva a

IV-aa CEE si cu IAS.MO nr. 1080 din 30.11.2005

2. F. Coman, Contabilitatea financiara a societatilor comerciale. Editura FRM ,Bucuresti 2006.

www.referat.ro

38

Bibliografie

1.***OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu

directiva a IV-aa CEEsi cu IAS.MO nr. 1080 din 30.11.2005

2. F. Coman, Contabilitatea financiara a societatilor comerciale. Editura FRM ,Bucuresti

2006.

www.referat.ro

3

Documents

Transcript of 3